CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

Text in vigoare incepand cu data de 17 iulie 2005

REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICA NEAMT

Pentru realizarea acestui text s-a pornit de la Codul de procedura civila care cuprindea toate modificarile pana la 30 septembrie 1980, publicat in editie oficiala de Ministerul Justitiei in 1980, asupra caruia s-au aplicat succesiv modificarile intervenite prin actele normative ulterioare, respectiv:

- Decretul Consiliului de Stat nr. 81/1985;

- Legea nr. 104/1992;

- Legea nr. 105/1992;

- Legea nr. 59/1993;

- Legea nr. 17/1997;

- Legea nr. 99/1999;

- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 219/2005;

- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2003, aprobata cu modificari prin Legea nr. 195/2004;

- Legea nr. 195/2004;

- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 65/2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 493/2004;

- Legea nr. 219/2005.

Codul de procedura civila a mai fost modificat si de:

- Ordonanta Guvernului nr. 13/1998, abrogata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 290/2000;

- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2001, respinsa prin Legea nr. 69/2005 si abrogata prin Legea nr. 219/2005.

CARTEA I

Competenta instantelor judecatoresti

TITLUL I

Competenta dupa materie

ART. 1

Judecatoriile judeca:

1. in prima instanta, toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante;

2. plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege;

3. in orice alte materii date prin lege in competenta lor.

ART. 2

Tribunalul judeca:

1. in prima instanta:

a) procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei, precum si procesele si cererile in aceasta materie al caror obiect este neevaluabil in bani;

b) procesele si cererile in materie civila al caror obiect are o valoare de peste 5 miliarde lei, cu exceptia cererilor de imparteala judiciara, a cererilor in materia succesorala, a cererilor neevaluabile in bani si a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, dupa caz, posesorii, formulate de tertii vatamati in drepturile lor prin aplicarea legilor in materia fondului funciar;

c) conflictele de munca, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante;

d) procesele si cererile in materie de contencios administrativ, in afara de cele date in competenta curtilor de apel;

e) procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala;

f) procesele si cererile in materie de expropriere;

g) cererile pentru incuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiei;

h) cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale;

i) cererile pentru recunoasterea, precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine;

2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta;

3. ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului;

4. in orice alte materii date prin lege in competenta lor.

ART. 3

Curtile de apel judeca:

1. in prima instanta, procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale;

2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instanta;

3. ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum si in orice alte cazuri expres prevazute de lege;

4. in orice alte materii date prin lege in competenta lor.

ART. 4

Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca:

1. recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege;

2. recursurile in interesul legii;

3. *** Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2003;

4. in orice alte materii date prin lege in competenta sa.

ART. 4^1

Competenta ce revine instantelor judecatoresti in legatura cu arbitrajul reglementat de cartea IV apartine instantei care ar fi fost competenta sa solutioneze litigiul in fond, in lipsa unei conventii arbitrale.

TITLUL II

Competenta teritoriala

ART. 5

Cererea se face la instanta domiciliului paratului. Daca paratul are domiciliul in strainatate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se face la instanta resedintei sale din tara, iar daca nu are nici resedinta cunoscuta, la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului.

ART. 6

Cand paratul, in afara de domiciliul sau, are in chip statornic o indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole, comerciale sau industriale, cererea se poate face si la instanta locului acelor asezari sau indeletniciri, pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc.

ART. 7

Cererea impotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanta sediului ei principal.

Cererea se poate face si la instanta locului unde ea are reprezentanta, pentru obligatiile ce urmeaza a fi executate in acel loc sau care izvorasc din acte incheiate prin reprezentant sau din fapte savarsite de acesta.

Cererea impotriva unei asociatii sau societati fara personalitate juridica se face la instanta domiciliului persoanei careia, potrivit intelegerii dintre asociati, i s-a incredintat presedintia sau directia asociatiei ori societatii, iar, in lipsa unei asemenea persoane, la instanta domiciliului oricaruia dintre asociati. In acest din urma caz, reclamantul va putea cere instantei numirea unui curator, care sa reprezinte interesele asociatilor.

ART. 8

Cererile indreptate impotriva statului, directiilor generale, regiilor publice, caselor autonome si administratiilor comerciale, se pot face la instantele din capitala tarii sau la cele din resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul.

Cand mai multe judecatorii din circumscriptia aceluiasi tribunal sunt deopotriva competente, cererile in care figureaza persoanele aratate la alin. 1 se introduc la judecatoria din localitatea de resedinta a judetului, iar in Capitala, la judecatoria sectorului 4.

ART. 9

Cererea indreptata impotriva mai multor parati poate fi facuta la instanta competenta pentru oricare dintre ei; in caz cand printre parati sunt si obligati accesorii, cererea se face la instanta competenta pentru oricare dintre debitorii principali.

ART. 10

In afara de instanta domiciliului paratului, mai sunt competente urmatoarele instante:

1. in cererile privitoare la executarea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui contract, instanta locului prevazut in contract pentru executarea, fie chiar in parte, a obligatiunii;

2. in cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui imobil, in actiunile in justificare sau in prestatiune tabulara, instanta locului unde se afla imobilul;

3. in cererile ce izvorasc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin, instanta locului de plata;

4. in cererile privitoare la obligatii comerciale, instanta locului unde obligatia a luat nastere sau aceea a locului platii;

5. in cererile izvorate dintr-un contract de transport, instanta locului de plecare sau de sosire;

6. in cererile impotriva unei femei casatorite*) care are resedinta obisnuita deosebita de aceea a sotului, instanta resedintei femeii;

7. in cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie de intretinere, instanta domiciliului reclamantului;

8. in cererile ce izvorasc dintr-un fapt ilicit, instanta in circumscriptia careia s-a savarsit acel fapt.

*) Textul trebuie considerat abrogat implicit ca urmare a consacrarii principiului constitutional al egalitatii sexelor.

ART. 11

In materie de asigurare, cererea privitoare la despagubiri se va putea face si la instanta in circumscriptia careia se afla:

1. domiciliul asiguratului;

2. bunurile asigurate;

3. locul unde s-a produs accidentul.

Alegerea competentei prin conventie este nula daca a fost facuta inainte de nasterea dreptului la despagubire.

Dispozitiile de mai sus nu se aplica in materie de asigurari maritime si fluviale.

ART. 12

Reclamantul are alegerea intre mai multe instante deopotriva competente.

ART. 13

Cererile privitoare la bunuri imobile se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla imobilele.

Cand imobilul este situat in circumscriptiile mai multor instante, cererea se va face la instanta domiciliului sau resedintei paratului, daca acestea se afla in vreuna din aceste circumscriptii, iar in caz contrar, la oricare din instantele in circumscriptiile carora se afla imobilul.

ART. 14

In materie de mostenire, sunt de competenta instantei celui din urma domiciliu al defunctului:

1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare;

2. cererile privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia;

3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia din mostenitori sau impotriva executorului testamentar.

ART. 15

Cererile in materie de societate, pana la sfarsitul lichidarii in fapt, sunt de competenta instantei locului unde societatea isi are sediul principal.

ART. 16

Cererile in materia reorganizarii judiciare si a falimentului sunt de competenta exclusiva a tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul principal al debitorului.

TITLUL III

Dispozitii speciale

ART. 17

Cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala.

ART. 18

In cererile pentru constatarea existentei sau neexistentei vreunui drept, competenta instantei se determina dupa regulile prevazute pentru cererile avand de obiect executarea prestatiunii.

ART. 18^1

Instanta investita potrivit dispozitiilor referitoare la competenta dupa valoarea obiectului cererii ramane competenta sa judece chiar daca, ulterior investirii, intervin modificari in ceea ce priveste cuantumul valorii aceluiasi obiect.

ART. 19

Partile pot conveni, prin inscris sau prin declaratie verbala in fata instantei, ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decat acelea care, potrivit legii, au competenta teritoriala, afara de cazurile prevazute de art. 13, , si .

TITLUL IV

Conflictele de competenta

ART. 20

Exista conflict de competenta:

1. cand doua sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa judece aceeasi pricina;

2. cand doua sau mai multe instante, prin hotarari irevocabile s-au declarat necompetente de a judeca aceeasi pricina.

ART. 21

Instanta, inaintea careia s-a ivit conflictul de competenta, va suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei in drept sa hotarasca asupra conflictului.

ART. 22

Conflictul ivit intre doua judecatorii din circumscriptia aceluiasi tribunal se judeca de acel tribunal.

Daca cele doua judecatorii nu tin de acelasi tribunal sau daca conflictul s-a nascut intre o judecatorie si un tribunal, sau intre doua tribunale, competenta este curtea de apel respectiva.

Daca cele doua instante in conflict nu se gasesc in circumscriptia aceleiasi curti de apel, precum si conflictul intre doua curti de apel, se judeca de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Exista conflict de competenta, in sensul art. 20, si in cazul in care el se iveste intre instante judecatoresti si alte organe cu activitate jurisdictionala. In acest caz, conflictul de competenta se rezolva de instanta judecatoreasca ierarhic superioara instantei in conflict, dispozitiile art. 21 fiind aplicabile.

Instanta competenta sa judece conflictul va hotari in camera de consiliu, fara citarea partilor. Hotararea este supusa recursului in termen de 5 zile de la comunicare, cu exceptia celei pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care este irevocabila.

ART. 23

Cand, din pricina unor imprejurari exceptionale, instanta competenta este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze, Inalta Curte de Casatie si Justitie, la cererea partii interesate, va desemna o alta instanta de acelasi grad care sa judece pricina.

TITLUL V

Incompatibilitatea, abtinerea si recuzarea judecatorilor

ART. 24

Judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la judecata aceleiasi pricini in apel sau in recurs si nici in caz de rejudecare dupa casare.

De asemenea nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert sau arbitru in aceeasi pricina.

ART. 25

Judecatorul care stie ca exista un motiv de recuzare in privinta sa este dator sa instiinteze pe seful lui si sa se abtina de la judecarea pricinii.

ART. 26

Abtinerea se propune de judecator si se judeca potrivit normelor prevazute de art. 30, si .

ART. 27

Judecatorul poate fi recuzat:

1. cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din parti;

2. cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane;

3. cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii;

4. daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator;

5. daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii;

6. daca este tutore sau curator al uneia dintre parti;

7. daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca;

8. daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri;

9. daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.

ART. 28

Nu se pot recuza judecatorii, rude sau afini ai acelora care stau in judecata ca tutore, curator sau director al unei institutii publice sau societati comerciale, cand acestia nu au interes personal in judecarea pricinii.

Nu se pot recuza toti judecatorii unei instante sau ai unei sectii a acesteia.

Pentru aceleasi motive de recuzare nu se poate formula o noua cerere impotriva aceluiasi judecator.

ART. 29

Propunerea de recuzare se va face verbal sau in scris pentru fiecare judecator in parte si inainte de inceperea oricarei dezbateri.

Cand motivele de recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor, partea va trebui sa propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute.

Judecatorul impotriva caruia e propusa recuzarea poate declara ca se abtine.

ART. 30

Recuzarea judecatorului se hotaraste de instanta respectiva, in alcatuirea careia nu poate sa intre cel recuzat.

In cazul cand din pricina recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata, cererea de recuzare se judeca de instanta ierarhic superioara.

Alineatul 3 *** Abrogat prin Legea nr. 219/2005.

Cererile de recuzare a instantelor ierarhic superioare formulate la instanta care solutioneaza litigiul sunt inadmisibile.

ART. 31

Instanta decide asupra recuzarii, in camera de consiliu, fara prezenta partilor si ascultand pe judecatorul recuzat.

Nu se admite interogatoriul sau juramantul*) ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare.

In cursul judecarii cererii de recuzare nu se va face nici un act de procedura.

*) Conform art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000, 'juramantul' - ca mijloc de proba - se elimina din tot cuprinsul Codului de procedura civila.

ART. 32

Incheierea asupra recuzarii se citeste in sedinta publica.

Daca recuzarea a fost admisa, judecatorul se va retrage de la judecarea pricinii.

Incheierea prin care s-a hotarat recuzarea va arata in ce masura actele indeplinite de judecatorul recuzat urmeaza sa fie pastrate.

ART. 33

Instanta superioara investita cu judecarea cererii de recuzare in cazurile prevazute de art. 30 alin. 2 va dispune trimiterea pricinii la o instanta de acelasi grad, in cazul cand gaseste ca cererea de recuzare este intemeiata.

Daca cererea este respinsa, pricina se inapoiaza spre judecare instantei inferioare.

ART. 34

Incheierea prin care s-a incuviintat sau respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a incuviintat recuzarea, nu este supusa la nici o cale de atac.

Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o data cu fondul.

Cand instanta superioara de fond*) constata ca recuzarea a fost pe nedrept respinsa, reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta.

*) Instanta superioara de fond este instanta de apel.

ART. 35

Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

ART. 36

Dispozitiile prezentului titlu, in afara de art. 24 si pct. 7, se aplica si procurorilor, magistratilor asistenti si grefierilor.

TITLUL VI

Stramutarea pricinilor

ART. 37

Cand una dintre parti are doua rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv printre magistratii sau asistentii judiciari ai instantei, cealalta parte poate sa ceara stramutarea pricinii la o alta instanta de acelasi grad.

Stramutarea pricinii se mai poate cere pentru motive de banuiala legitima sau de siguranta publica. Banuiala se socoteste legitima de cate ori se poate presupune ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarii pricinii, calitatii partilor ori vrajmasiilor locale. Constituie motive de siguranta publica acele imprejurari care creeaza presupunerea ca judecata procesului la instanta competenta ar putea produce tulburarea ordinii publice.

ART. 38

Stramutarea pentru motiv de rudenie sau afinitate trebuie ceruta mai inainte de inceperea oricarei dezbateri; cea intemeiata pe banuiala legitima sau pe siguranta publica se poate cere in orice stare a pricinii.

Stramutarea pentru siguranta publica se poate cere numai de catre procurorul de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

ART. 39

Cererea de stramutare intemeiata pe motive de rudenie sau de afinitate se depune la instanta imediat superioara.

Cererea de stramutare intemeiata pe motive de banuiala legitima sau de siguranta publica se depune la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

ART. 40

Cererea de stramutare se judeca in camera de consiliu.

Presedintele instantei va putea cere dosarul pricinii si sa ordone, fara citarea partilor, suspendarea judecarii pricinii, comunicand de urgenta aceasta masura instantei respective.

In caz de admitere, pricina se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi grad.

Hotararea asupra stramutarii se da fara motivare si nu este supusa nici unei cai de atac. Ea va arata in ce masura actele indeplinite de instanta inainte de stramutare urmeaza sa fie pastrate.

Aceasta instanta va fi instiintata de indata despre admiterea cererii de stramutare. In cazul in care instanta a savarsit acte de procedura sau a procedat intre timp la judecarea pricinii, actele de procedura indeplinite ulterior stramutarii si hotararea pronuntata sunt desfiintate de drept prin efectul admiterii cererii de stramutare.

Alineatul 6 *** Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

CARTEA a II-a

Procedura contencioasa

TITLUL I

Partile

CAP. 1

Folosinta si exercitiul drepturilor procedurale

ART. 41

Orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata.

Asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca parate, daca au organe proprii de conducere.

ART. 42

Persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate ori autorizate in chipul aratat in legile sau statutele care randuiesc capacitatea sau organizarea lor.

ART. 43

Lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice stare a pricinii.

Actele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea insa confirma toate sau numai o parte din aceste acte.

ART. 44

In caz de urgenta, daca persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanta, la cererea partii interesate, va putea numi un curator special, care sa o reprezinte pana la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanta va putea numi un curator special in caz de conflict de interese intre reprezentant si cel reprezentat sau cand o persoana juridica, chemata sa stea in judecata, nu are reprezentant legal.

Dispozitiile alin. 1 se aplica, in mod corespunzator, si persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa.

Numirea acestor curatori*) se va face de instanta competenta sa hotarasca asupra cererii de chemare in judecata.

*) Numirea tutorelui si a curatorului se face, potrivit art. 152 din Codul familiei, de catre autoritatea tutelara, astfel incat instantele nu mai pot numi direct pe curatori, ci sunt obligate a cere autoritatii tutelare competente numirea acestora.

ART. 45

Ministerul Public poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege.

In cazul in care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului la care se refera actiunea va fi introdus in proces. El se va putea folosi de dispozitiile prevazute in art. 246, si - 273, iar in cazul in care procurorul si-ar retrage cererea, va putea cere continuarea judecatii.

Procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor.

In cazurile anume prevazute de lege, participarea si punerea concluziilor de catre procuror sunt obligatorii.

Procurorul poate, in conditiile legii, sa exercite caile de atac impotriva oricaror hotarari, iar in cazurile prevazute de alin. 1 poate sa ceara punerea in executare a hotararilor pronuntate in favoarea persoanelor prevazute la acel alineat.

ART. 45^1

Actele procesuale de dispozitie reglementate de art. 246, si - 273 sau de alte dispozitii legale, facute in orice proces de reprezentantii persoanelor prevazute la art. 45 alin. 1, nu vor impiedica judecata, daca instanta apreciaza ca ele nu sunt in interesul acelor persoane.

ART. 46

Abrogat prin Decretul nr. 38/1959.

CAP. 2

Persoanele care sunt impreuna reclamante sau parate

ART. 47

Mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatiune comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza.

ART. 48

Actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu pot folosi nici pagubi celorlalti.

Cu toate acestea, daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii, efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii din ei sau termenele incuviintate numai unora din ei pentru indeplinirea actelor de procedura folosesc si celorlalti. Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de actele cele mai favorabile. Reclamantii sau paratii care nu s-au infatisat sau nu au indeplinit un act de procedura in termen vor continua totusi sa fie citati.

CAP. 3

Alte persoane care pot lua parte la judecata

Sectiunea I

Interventia

ART. 49

Oricine are interes poate interveni intr-o pricina ce se urmeaza intre alte persoane.

Interventia este in interes propriu cand cel care intervine invoca un drept al sau.

Ea este in interesul uneia din parti cand sprijina numai apararea acesteia.

ART. 50

Cererea de interventie in interes propriu va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata.

Ea se poate face numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor.

Cu invoirea partilor, interventia in interes propriu se poate face si in instanta de apel.

ART. 51

Cererea de interventie in interesul uneia din parti se poate face chiar inaintea instantei de recurs.

ART. 52

Dupa ascultarea partilor si a celui care intervine, instanta va hotari asupra incuviintarii in principiu a interventiei.

Incheierea nu se poate ataca decat o data cu fondul.

Dupa incuviintarea in principiu, instanta va dispune comunicarea interventiei si, in cazurile in care intampinarea este obligatorie, va fixa termenul in care aceasta va trebui depusa.

ART. 53

Cel care intervine va lua procedura in starea in care se afla in momentul admiterii interventiei; actele de procedura urmatoare se vor indeplini si fata de cel care intervine.

ART. 54

In interventia facuta in interesul uneia din parti, cel care intervine poate face orice act de procedura care nu este potrivnic interesului partii in folosul careia intervine.

ART. 55

Interventia se judeca o data cu cererea principala. Cand insa judecarea cererii ar fi intarziata prin interventia in interes propriu, instanta poate hotari despartirea ei spre a fi judecata deosebit.

ART. 56

Apelul sau recursul facut de cel care intervine in interesul uneia din parti se socoteste neavenit, daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel sau recurs.

Sectiunea a II-a

Chemarea in judecata a altor persoane

ART. 57

Oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.

Cererea facuta de parat se depune o data cu intampinarea. Cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

Cererea facuta de reclamant se depune cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante.

Cererea va fi motivata si se va comunica atat celui chemat, cat si partii potrivnice. La exemplarul cererii destinat celui chemat se vor alatura copii de pe cererea de chemare in judecata, intampinare si de pe inscrisurile de la dosar.

ART. 58

Cel chemat in judecata dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu, iar hotararea ii va fi opozabila.

ART. 59

In cazul prevazut de art. 58, cand paratul chemat in judecata pentru o datorie baneasca recunoaste datoria si declara ca voieste sa o execute fata de cel care isi va stabili judecatoreste dreptul, el va fi scos din judecata daca depune suma datorata.

In acest caz, judecata va urma numai intre partea reclamanta si cel chemat in judecata.

Sectiunea a III-a

Chemarea in garantie

ART. 60

Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie sau in despagubire.

In aceleasi conditii, cel chemat in garantie poate, la randul sau, sa cheme in garantie o alta persoana.

ART. 61

Cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata. Cererea facuta de parat se va depune o data cu intampinarea; cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

Cererea de chemare in garantie facuta de reclamant se poate depune, pana la inchiderea dezbaterilor, inaintea primei instante.

ART. 62

Instanta va dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat in garantie si, daca intampinarea este obligatorie, va fixa termenul in care aceasta urmeaza sa fie depusa de cel chemat in garantie.

ART. 63

Cererea de chemare in garantie se judeca o data cu cererea principala.

Cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin chemarea in garantie, instanta poate dispune despartirea ei spre a fi judecate deosebit.

Sectiunea a IV-a

Aratarea titularului dreptului

ART. 64

Paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului.

ART. 65

Cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu intampinarea, iar, daca aceasta nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

Cererea va fi comunicata celui aratat ca titular, impreuna cu citatia, copiile de pe cerere si inscrisurile de la dosar.

ART. 66

Daca cel aratat ca titular recunoaste sustinerile paratului si reclamantul consimte, el va lua locul paratului, care va fi scos din judecata.

Cand cel chemat nu se infatiseaza sau tagaduieste aratarile paratului, se vor aplica dispozitiile art. 58.

CAP. 4

Reprezentarea partilor in judecata

ART. 67

Partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar.

Mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant, numai daca acest drept i-a fost dat anume.

Daca cel care a dat procura generala nu are domiciliu si nici resedinta in tara, sau daca procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare in judecata se presupune dat.

ART. 68

Procura pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau de reprezentare in judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata; in cazul cand procura este data unui avocat, semnatura va fi certificata potrivit legii avocatilor*).

Dreptul de reprezentare mai poate fi dat si prin declaratie verbala, facuta in instanta si trecuta in incheierea de sedinta.

Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii, chiar daca nu cuprinde nici o aratare in aceasta privinta; el poate fi insa restrans numai la anumite acte sau pentru anumita instanta.

Daca mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat, cu exceptia consilierului juridic care, potrivit legii, reprezinta partea.

Asistarea de catre avocat nu este ceruta doctorilor sau licentiatilor in drept cand ei sunt mandatari in pricinile sotului sau rudelor pana la al patrulea grad inclusiv.

De asemenea asistarea de catre avocat nu este ceruta la judecatorii cand partea este reprezentata prin sot sau ruda pana la al patrulea grad inclusiv.

*) A se vedea Legea nr. 51/1995, republicata, pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.

ART. 69

Recunoasterile privitoare la drepturile in judecata, renuntarile, cum si propunerile de tranzactie nu se pot face decat in temeiul unei procuri speciale.

Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fara mandat, poate face orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate sa exercite de asemenea orice cale de atac impotriva hotararii date; in acest caz insa, toate actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi.

ART. 70

Cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dintr-o dispozitie judecatoreasca, asistarea reprezentantului de catre un avocat nu este obligatorie.

ART. 71

Mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. Mandatul dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului.

ART. 72

Renuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicare, afara numai daca a fost facuta in sedinta in prezenta partii.

Mandatarul care renunta la imputernicire este tinut sa instiinteze atat pe cel care i-a dat mandatul cat si instanta, cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea termenelor cailor de atac.

ART. 73

Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

CAP. 5

Asistenta judiciara*)

*) A se vedea, cu privire la asistenta judiciara, Legea nr. 51/1995, republicata, pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.

ART. 74

Cel care nu este in stare sa faca fata cheltuielilor unei judecati, fara a primejdui propria sa intretinere sau a familiei sale, poate cere instantei sa-i incuviinteze asistenta judiciara.

ART. 75

Asistenta judiciara cuprinde:

1. acordarea de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru, a timbrului judiciar si a cautiunilor;

2. apararea si asistenta gratuita printr-un avocat delegat de baroul avocatilor.

Asistenta judiciara poate fi incuviintata oricand in cursul judecatii, in totul sau numai in parte.

ART. 76

Cererea de asistenta judiciara se face in scris si se depune la instanta de judecata pentru situatiile prevazute la art. 75 alin. 1 pct. 1 sau, dupa caz, la baroul avocatilor pentru situatiile prevazute la art. 75 alin. 1 pct. 2, potrivit legii.

Sumele necesare asistentei judiciare gratuite se stabilesc anual prin legea bugetului de stat*).

*) Conform art. 3 din Legea nr. 219/2005, dispozitiile alin. (2) al art. 76 intra in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2006.

ART. 77

Cererea va cuprinde mentiuni privind obiectul si natura procesului pentru care se solicita asistenta, identitatea, domiciliul si starea materiala a solicitantului, atasandu-se, totodata, dovezi scrise despre veniturile sale si despre obligatiile de intretinere sau de plata pe care el le are fata de alte persoane.

Instanta va cerceta cererea, putand solicita in legatura cu aceasta lamuriri si dovezi partilor sau informatii scrise autoritatilor competente.

Asupra cererii instanta se va pronunta, fara dezbateri, prin incheiere data in camera de consiliu.

Cererea impreuna cu incheierea de incuviintare a asistentei prevazute la art. 75 alin. 1 pct. 2 se trimit, de indata, baroului, pentru a proceda la asigurarea asistentei judiciare in cauza, potrivit legii.

ART. 78

Orice parte interesata va putea infatisa oricand instantei dovezi cu privire la situatia reala a celui caruia i s-a incuviintat cererea; asistenta judiciara nu se suspenda in cursul noilor cercetari.

Daca instanta constata ca cererea de asistenta a fost facuta cu rea-credinta, prin ascunderea adevarului, ea poate, prin incheiere, sa oblige partea la plata sumelor datorate. Dispozitiile art. 77 alin. 3 sunt aplicabile.

ART. 79

Incheierile prevazute la art. 77 alin. 3 si la art. 78 alin. 2 nu sunt supuse nici unei cai de atac.

ART. 80

Dreptul la asistenta se stinge prin moartea partii sau prin imbunatatirea starii sale materiale.

ART. 81

Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin incuviintarea asistentei judiciare vor fi puse in sarcina celeilalte parti, daca aceasta a cazut in pretentiile sale.

Avocatii desemnati pentru asigurarea apararii si asistentei prevazute la art. 75 alin. 1 pct. 2 au dreptul sa ceara instantei de judecata ca onorariul lor sa fie pus in sarcina celeilalte parti, daca aceasta a cazut in pretentiile sale.

Dispozitivul hotararii cuprinzand obligatia de plata a sumelor prevazute la alin. 1 si 2, precum si incheierea privind obligatia de plata a sumelor prevazute la art. 78 alin. 2 constituie titlu executoriu.

In cazul in care titlul executoriu este temei pentru executarea unei creante bugetare, acesta va fi comunicat din oficiu organelor competente.

TITLUL II

Dispozitii generale de procedura

CAP. 1

Cererile

ART. 82

Orice cerere adresata instantelor judecatoresti trebuie sa fie facuta in scris si sa cuprinda aratarea instantei, numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, dupa caz, denumirea si sediul lor si ale reprezentantului, obiectul cererii si semnatura.

In cazul in care, din orice motive, cererea nu poate fi semnata, judecatorul va stabili mai intai identitatea partii si ii va citi acesteia continutul cererii. Despre toate acestea judecatorul va face mentiune pe cerere.

Alineatul 3 *** Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

Alineatul 4 *** Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

ART. 83

Cand cererea este facuta prin mandatar, se va alatura procura in original sau in copie legalizata.

Mandatarul avocat certifica el insusi copia de pe procura sa.

Reprezentantul legal va alatura copie legalizata de pe inscrisul doveditor al calitatii sale.

Alineatul 4 *** Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

ART. 84

Cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac este valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita.

CAP. 2

Citatiile si comunicarea actelor de procedura

ART. 85

Judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, afara numai daca legea nu dispune altfel.

ART. 86

Comunicarea cererilor si a tuturor actelor de procedura se va face, din oficiu, prin agentii procedurali ai instantei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum si prin agenti ori salariati ai altor instante, in ale caror circumscriptii se afla cel caruia i se comunica actul.

Instanta solicitata, cand i se cere sa indeplineasca procedura de comunicare pentru alta instanta, este obligata sa ia de indata masurile necesare, potrivit legii, si sa trimita instantei solicitante dovezile de indeplinire a procedurii.

In cazul in care comunicarea potrivit alin. 1 nu este posibila, aceasta se va face prin posta, cu scrisoare recomandata cu dovada de primire sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia.

ART. 87

Vor fi citati:

1. statul, judetul, comuna si celelalte persoane juridice de drept public, in persoana capului autoritatii la contenciosul sediului central al administratiei respective sau, in lipsa de contencios, la sediul administratiei;

2. persoanele juridice de drept privat, prin reprezentantii lor, la sediul principal sau la cel al sucursalei ori, dupa caz, al reprezentantei;

3. asociatiile si societatile care nu au personalitate juridica, prin organele lor de conducere, la sediul administratiei lor;

4. *** Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

5. cei supusi procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului prin administratorul judiciar ori, dupa caz, lichidatorul judiciar;

6. incapabilii, prin reprezentantii lor legali.

In caz de numire a unui curator special, citarea se va face prin acest curator;

7. personalul misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romaniei, cetatenii romani trimisi ca functionari la organizatii internationale, precum si membrii lor de familie care locuiesc cu ei, aflati in strainatate, prin Ministerul Afacerilor Externe.

Cetatenii romani, altii decat cei prevazuti in alineatul precedent, aflati in strainatate in interes de serviciu, prin organele centrale care i-au trimis sau in subordinea carora se afla cei care i-au trimis;

8. in cazul in care prin tratate sau conventii internationale la care este parte Romania sau prin acte normative speciale nu se prevede o alta procedura, cei care se afla in strainatate, avand domiciliul sau resedinta cunoscuta, printr-o citatie scrisa trimisa cu scrisoare recomandata cu dovada de primire. Dispozitiile art. 114^1 alin. 4 sunt aplicabile.

Daca domiciliul sau resedinta celor aflati in strainatate nu sunt cunoscute, citarea se face potrivit art. 95.

In toate cazurile, daca cei aflati in strainatate au mandatar cunoscut in tara, va fi citat si acesta;

9. cei cu domiciliul sau resedinta necunoscuta, potrivit art. 95;

10. mostenitorii, pana la intervenirea lor in proces, printr-un curator special, numit de instanta.*)

*) Numirea tutorelui si curatorului se face, potrivit art. 116, si, respectiv, art. 152 din Codul familiei, de catre autoritatea tutelara, astfel incat instantele sunt obligate sa ceara autoritatii tutelare numirea acestora.

ART. 88

Citatia va cuprinde:

1. numarul si data emiterii, precum si numarul dosarului;

2. aratarea anului, lunii, zilei si orei de infatisare;

3. aratarea instantei si sediul ei;

4. numele, domiciliul si calitatea celui citat;

5. numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii;

5^1. alte mentiuni prevazute de lege;

6. parafa sefului instantei si semnatura grefierului.

Aratarile de la punctele 2, 3, 4 si 6 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.

ART. 89

Citatia, sub pedeapsa nulitatii, va fi inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata. In pricinile urgente, termenul poate fi si mai scurt, dupa aprecierea instantei.

Infatisarea partii in instanta, in persoana sau prin mandatar, acopera orice vicii de procedura. Partea este insa in drept sa ceara amanarea daca nu i s-a inmanat citatia in termen.

ART. 90

Inmanarea citatiei si a tuturor actelor de procedura se face la domiciliul sau resedinta celui citat. Cand acesta are o asezare agricola, comerciala, industriala sau profesionala in alta parte, inmanarea se poate face si la locul acestor asezari.

Inmanarea se poate face oriunde, cand cel citat primeste citatia.

Pentru cei ce se gasesc sub arme, citatia se inmaneaza la comandamentul superior cel mai apropiat.

Pentru cei care alcatuiesc echipajul unui vas de comert, inmanarea se face, in lipsa unui domiciliu cunoscut, la capitania portului unde se gaseste inregistrat vasul.

Pentru detinuti, inmanarea se face la administratia inchisorii.

Pentru bolnavii aflati in spitale, ospicii ori sanatorii, la directia asezamantului.

ART. 91

Inmanarea citatiilor si a tuturor actelor de procedura, in cazurile prevazute de art. 87 pct. 1, 2, 3, 5 si 7, precum si in cele prevazute de art. 90 alin. 3, 4, 5 si 6 sau atunci cand actul urmeaza sa fie inmanat unui avocat ori notar public*), se poate face functionarului sau persoanei insarcinate cu primirea corespondentei, care isi va arata in clar numele si prenumele, precum si calitatea, iar apoi va semna dovada.

*) A se vedea Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995.

ART. 92

Inmanarea citatiei se va face personal celui citat, care va semna adeverinta de primire, agentul insarcinat cu inmanarea certificand identitatea si semnatura acestuia.

Daca cel citat, aflandu-se la domiciliu, nu vrea sa primeasca citatia sau, primind-o, nu voieste ori nu poate sa semneze adeverinta de primire, agentul va lasa citatia in mana celui citat sau, in cazul refuzului de primire, o va afisa pe usa locuintei acestuia, incheind despre acestea proces-verbal.

Daca cel citat nu se gaseste la domiciliu sau daca, in cazul hotelurilor sau cladirilor compuse din mai multe apartamente, el nu a indicat camera sau apartamentul in care locuieste, agentul va inmana citatia, in primul caz, unei persoane din familie, sau, in lipsa, oricarei alte persoane care locuieste cu dansul, sau care, in mod obisnuit, primeste corespondenta, iar, in celelalte cazuri, administratorului, portarului, ori celui ce in mod obisnuit il inlocuieste; persoana care primeste citatia va semna adeverinta de primire, agentul certificandu-i identitatea si semnatura si incheind proces-verbal despre cele urmate.

Daca persoanele aratate in alineatul precedent nu voiesc ori nu pot sa semneze adeverinta de primire, agentul va incheia proces-verbal, lasand citatia in mana lor; daca cei aratati nu voiesc sa primeasca citatia sau sunt lipsa, agentul va afisa citatia, fie pe usa locuintei celui citat, fie, daca nu are indicatia apartamentului sau camerei locuite, pe usa principala a cladirii, incheind de asemenea proces-verbal despre toate acestea.

Inmanarea citatiei nu se poate face unui minor sub 14 ani impliniti sau unei persoane lipsite de judecata. Puterea de judecata este presupusa pana la dovada contrarie.

Dispozitiile prezentului articol se aplica si la comunicarea sau notificarea oricarui alt act de procedura.

ART. 92^1

Comunicarea citatiei si a altor acte de procedura nu se poate realiza prin afisare in cazul persoanelor juridice, precum si al asociatiilor sau societatilor care, potrivit legii, pot sta in judecata, cu exceptia cazurilor in care se refuza primirea sau daca se constata lipsa oricarei persoane la sediul acestora.

ART. 93

In caz de alegere de domiciliu, daca partea a aratat si persoana insarcinata cu primirea actelor de procedura, comunicarea acestora se va face la acea persoana, iar in lipsa unei asemenea aratari, la domiciliul partii.

ART. 94

Cand comunicarea actelor de procedura nu se poate face din cauza ca s-a daramat cladirea, a devenit de nelocuit sau din alt motiv asemanator, agentul va depune actul la grefa instantei, care va instiinta din timp partea despre aceasta imprejurare, dispozitiile art. 95 fiind aplicabile in mod corespunzator.

ART. 95

Cand reclamantul invedereaza ca, desi a facut tot ce i-a stat in putinta, nu a izbutit sa afle domiciliul paratului, presedintele instantei va dispune citarea acestuia prin publicitate.

Citarea prin publicitate se face afisandu-se citatia la usa instantei. Citatia se publica si in Monitorul Oficial al Romaniei sau intr-un ziar mai raspandit, in cazurile in care presedintele tribunalului sau completului de judecata apreciaza ca o asemenea masura este necesara.

Afisarea, precum si publicarea citatiei in Monitorul Oficial sau intr-un ziar mai raspandit se fac cu cel putin 15 zile inainte de data fixata pentru judecata. In cazurile urgente, presedintele tribunalului sau completului de judecata va putea reduce acest termen la 5 zile.

Daca paratul se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea-credinta, toate actele de procedura ce au urmat incuviintarii acestei citari vor fi anulate, reclamantul putand fi sanctionat cu amenda si obligat la despagubiri, potrivit legii.

ART. 96

Partea prezenta in instanta, in persoana sau prin mandatar, nu poate refuza primirea actelor de procedura si a inscrisurilor care i se comunica in sedinta. In acest caz, instanta poate incuviinta, la cerere, un termen pentru a lua cunostinta de acte.

ART. 97

Nici un act de procedura nu se poate indeplini in zilele de sarbatoare legala, afara de cazuri grabnice, dupa incuviintarea presedintelui.

ART. 98

Schimbarea domiciliului uneia din parti in timpul judecatii trebuie, sub pedeapsa neluarii ei in seama, sa fie adusa la cunostinta instantei prin petitie la dosar, iar partii potrivnice prin scrisoare recomandata, a carei recipisa de predare se va depune la dosar o data cu petitia prin care se instiinteaza instanta despre schimbarea domiciliului.

ART. 99

Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

ART. 100

Procesul-verbal incheiat de cel insarcinat cu inmanarea actului de procedura trebuie sa cuprinda:

1. anul, luna si ziua cand a fost incheiat;

2. numele celui care l-a incheiat;

3. functiunea acestuia;

4. numele, prenumele si domiciliul celui caruia i s-a facut comunicarea, cu aratarea numarului, etajului, apartamentului sau camerei, daca cel caruia i s-a facut comunicarea locuieste intr-o cladire cu mai multe etaje sau apartamente sau in hotel si daca actul de procedura a fost inmanat la locuinta sa, ori a fost afisat pe usa acestei locuinte.

5. aratarea instantei de la care porneste actul de procedura si identificarea lui, iar pentru citatii si a termenului de infatisare;

6. aratarea inscrisurilor comunicate;

7. numele si calitatea celui caruia i s-a facut inmanarea sau locul unde s-a facut afisarea;

8. semnatura celui care a incheiat procesul-verbal.

Daca cei care urmeaza sa semneze dovada de primire sau procesul-verbal refuza sau nu pot s-o faca, se va face vorbire despre aceasta in cuprinsul procesului-verbal.

Aratarile de la punctele 1, 2, 4, 5, 7 si 8 sunt prevazute sub pedeapsa nulitatii.

Procesul-verbal face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a incheiat.

CAP. 3

Termenele

ART. 101

Termenele se inteleg pe zile libere, neintrand in socoteala nici ziua cand a inceput, nici ziua cand s-a sfarsit termenul.

Termenele statornicite pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare.

Termenele statornicite pe ani, luni sau saptamani se sfarsesc in ziua anului, lunii sau saptamanii corespunzatoare zilei de plecare.

Termenul care, incepand la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfarseste intr-o luna care nu are o asemenea zi, se va socoti implinit in ziua cea din urma a lunii.

Termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala, sau cand serviciul este suspendat, se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare.

ART. 102

Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura daca legea nu dispune altfel.

Termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea, de la data cand a cerut-o.

ART. 103

Neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de procedura in termenul legal atrage decaderea, afara de cazul cand legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei.

In acest din urma caz, actul de procedura se va indeplini in termen de 15 zile de la incetarea impiedicarii; in acelasi termen vor fi aratate si motivele impiedicarii.

ART. 104

Actele de procedura trimise prin posta instantelor judecatoresti se socotesc indeplinite in termen daca au fost predate recomandat la oficiul postal inainte de implinirea lui.

CAP. 4

Nulitatea actelor de procedura

ART. 105

Actele de procedura indeplinite de un judecator necompetent sunt nule.

Actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor. In cazul nulitatilor prevazute anume de lege, vatamarea se presupune pana la dovada contrarie.

ART. 106

Anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urmatoare, in masura in care acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare.

Judecatorul va putea sa dispuna indreptarea neregularitatilor savarsite cu privire la actele de procedura.

ART. 107

Presedintele va amana judecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege sub pedeapsa nulitatii.

ART. 108

Nulitatile de ordine publica pot fi ridicate de parte sau de judecator in orice stare a pricinii.

Celelalte nulitati se declara numai dupa cererea partii care are interes sa o invoce.

Neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de infatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a pune concluzii in fond.

Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt.

CAP. 4^1

Amenzi judiciare si despagubiri

ART. 108^1

Daca legea nu prevede altfel, instanta, potrivit dispozitiilor prezentului articol, va putea sanctiona urmatoarele fapte savarsite in legatura cu procesul, astfel:

1. cu amenda judiciara de la 500.000 lei la 7.000.000 lei:

a) introducerea, cu rea-credinta, a unor cereri vadit netemeinice;

b) formularea, cu rea-credinta, a unei cereri de recuzare sau de stramutare;

c) obtinerea, cu rea-credinta, a citarii prin publicitate a oricarei parti;

d) neluarea de catre conducatorul unitatii in cadrul careia urmeaza a se efectua o expertiza a masurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei, precum si impiedicarea de catre orice persoana a efectuarii expertizei in conditiile legii;

e) contestarea, cu rea-credinta, a scrierii sau semnaturii unui inscris;

2. cu amenda judiciara de la 300.000 lei la 5.000.000 lei:

a) neprezentarea martorului legal citat sau refuzul acestuia de a depune marturie cand este prezent in instanta, in afara de cazul in care acesta este minor;

b) neprezentarea avocatului, a reprezentantului sau a celui care asista partea, ori nerespectarea de catre acestia a indatoririlor stabilite de lege sau de catre instanta, daca in acest mod s-a cauzat amanarea judecarii procesului;

c) refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrarii in termenul fixat, ori refuzul de a da lamuririle cerute;

d) neluarea, de catre conducatorul unitatii in cadrul careia urmeaza a se efectua o expertiza, a masurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei;

e) neprezentarea unui inscris sau a unui bun, de catre cel care il detine, la termenul fixat in acest scop de instanta;

f) refuzul sau omisiunea unei autoritati ori a altei persoane de a comunica la cererea instantei, la termenul fixat in acest scop, datele care rezulta din actele si evidentele ei;

g) cauzarea amanarii judecarii sau executarii silite de catre cel insarcinat cu indeplinirea actelor de procedura;

h) impiedicarea in orice mod a exercitarii, in legatura cu procesul, a atributiilor ce revin judecatorilor, expertilor desemnati de instanta in conditiile legii, agentilor procedurali, precum si altor salariati ai instantei;

i) nerespectarea de catre executorul judecatoresc a obligatiei de a depune la dosarul instantei actele de executare, potrivit dispozitiilor art. 373^1 alin. 3.

Amenda nu se va aplica persoanelor la care se refera pct. 2 al alin. 1, daca motive temeinice le-au impiedicat sa aduca la indeplinire obligatiile ce le revin.

ART. 108^2

Nerespectarea de catre oricare dintre parti sau de catre alte persoane a masurilor luate de catre instanta pentru asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei de judecata se sanctioneaza cu amenda de la 300.000 lei la 2.000.000 lei.

Nerespectarea de catre orice persoana a dispozitiilor privind desfasurarea normala a executarii silite se sanctioneaza de catre presedintele instantei de executare, la cererea executorului, cu amenda de la 500.000 lei la 5.000.000 lei.

O data cu aplicarea sanctiunii se va stabili in ce consta abaterea savarsita.

ART. 108^3

Cel care, cu intentie sau din culpa, a pricinuit amanarea judecarii sau a executarii silite, prin una dintre faptele prevazute in art. 108^1 sau art. 108^2, la cererea partii interesate va putea fi obligat de catre instanta de judecata ori, dupa caz, de catre presedintele instantei de executare, la plata unei despagubiri pentru paguba cauzata prin amanare.

ART. 108^4

Amenda si despagubirea se stabilesc prin incheiere executorie, care se comunica celui obligat, daca masura a fost luata in lipsa acestuia.

ART. 108^5

Impotriva incheierii prevazute la art. 108^4 cel obligat la amenda sau despagubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitand, motivat, sa se revina asupra amenzii ori despagubirii sau sa se dispuna reducerea acestora.

Cererea se face in termen de 15 zile, dupa caz, de la data la care a fost luata masura sau de la data comunicarii incheierii.

Cererea se solutioneaza prin incheiere irevocabila, data in camera de consiliu, de catre instanta de judecata ori de presedintele instantei de executare care a aplicat amenda sau despagubirea.

TITLUL III

Procedura inaintea primei instante

CAP. 1

Procedura inainte de judecata

Sectiunea I

Dispozitii generale

ART. 109

Oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente.

In cazurile anume prevazute de lege, sesizarea instantei competente se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, in conditiile stabilite de acea lege. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata.

ART. 110

Cererea pentru predarea unui imobil, la implinirea termenului de locatiune, poate fi facuta chiar inainte de implinirea acestui termen.

Se poate de asemenea cere, inainte de termen, executarea la termen a unei obligatii alimentare sau altei prestatiuni periodice.

Presedintele mai poate incuviinta, in general, inainte de implinirea termenului, cereri pentru executarea la termen a unor obligatiuni, ori de cate ori va socoti ca cererile sunt indreptatite pentru a preintampina reclamantului o paguba insemnata pe care acesta ar incerca-o daca ar astepta implinirea termenului.

ART. 111

Partea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului.

Sectiunea a II-a

Chemarea in judecata

ART. 112

Cererea de chemare in judecata va cuprinde:

1. numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;

2. numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional;

3. obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea este cu putinta.

Pentru identificarea imobilelor se va arata comuna si judetul, strada si numarul, iar, in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, sau, cand imobilul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul topografic;

4. aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;

5. aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere.

Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cati parati sunt, mai mult cate o copie de pe fiecare inscris, pentru instanta; copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul.

Se va putea depune si numai o parte dintr-un inscris privitor la pricina, ramanand ca instanta sa dispuna, la nevoie, infatisarea inscrisului in intregime.

Daca inscrisurile sunt scrise in limba straina sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte.

Cand reclamantul voieste sa-si dovedeasca cererea sau vreunul din capetele cererii sale, prin interogatoriul sau juramantul*) paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia.

Cand se va cere dovada cu martori, se va arata numele si locuinta martorilor;

6. semnatura.

*) Conform art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000, 'juramantul' - ca mijloc de proba - se elimina din tot cuprinsul Codului de procedura civila.

ART. 113

La cererea de chemare in judecata se vor alatura atatea copii de pe cerere cati parati sunt.

Daca mai multi parati au un singur reprezentant sau daca paratul are mai multe calitati juridice, se va comunica o singura copie de pe actiune si de pe inscrisuri si se va inmana o singura citatie.

ART. 114

La primirea cererii de chemare in judecata presedintele sau judecatorul care il inlocuieste va verifica daca aceasta intruneste cerintele prevazute de lege. Cand este cazul, reclamantului i se pune in vedere sa completeze sau sa modifice cererea si sa depuna, potrivit art. 112 alin. 2 si art. 113, cererea si copii certificate de pe toate inscrisurile pe care isi intemeiaza cererea.

Reclamantul va completa cererea de indata. Atunci cand completarea nu este posibila, cererea se va inregistra si i se va acorda reclamantului un termen scurt. In cazul in care cererea a fost primita prin posta, reclamantului i se vor comunica in scris lipsurile ei, cu mentiunea ca, pana la termenul acordat, urmeaza sa faca completarile sau modificarile necesare.

Acordarea termenului, potrivit alin. 2, se face, in toate cazurile, cu mentiunea ca neindeplinirea in acest termen a obligatiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atrage suspendarea judecatii.

Daca obligatiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt indeplinite in termenul prevazut la alin. 2, suspendarea judecatii se pronunta prin incheiere potrivit dispozitiilor art. 339.

In procesele in care, in conditiile art. 47, sunt mai multi reclamanti sau parati, presedintele instantei, tinand cont de numarul foarte mare al acestora, de necesitatea de a asigura desfasurarea normala a activitatii de judecata, cu respectarea drepturilor si intereselor legitime ale partilor, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. Reprezentarea se va face, dupa caz, prin unul sau mai multi mandatari, persoane fizice sau persoane juridice, dispozitiile art. 68 si art. 114^1 fiind aplicabile in mod corespunzator. Dovada mandatului va fi depusa de catre reclamanti, in conditiile prevazute la alin. 2, iar de catre parati, odata cu intampinarea. Daca partile nu-si aleg un mandatar sau nu se inteleg asupra persoanei mandatarului, in cazul reclamantilor vor fi aplicabile dispozitiile alin. 4, iar in cazul paratilor, presedintele instantei va numi un curator special.

ART. 114^1

Presedintele, de indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, fixeaza termenul de judecata pe care, sub semnatura, il da in cunostinta reclamantului prezent sau reprezentantului acestuia. Celelalte parti vor fi citate potrivit legii.

Presedintele va dispune in acelasi timp sa se comunice paratului, o data cu citatia, copii de pe cerere si de pe inscrisuri, punandu-i-se in vedere obligatia de a depune la dosar intampinare cel mai tarziu cu 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata.

Primul termen de judecata va fi stabilit astfel incat de la data primirii citatiei paratul sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile pentru a-si pregati apararea, iar in procesele urgente, cel putin 5 zile. Pentru termenele urmatoare si primul termen fixat dupa casarea cu trimitere, determinata de necercetarea fondului, raman aplicabile dispozitiile art. 89 alin. 1.

Daca paratul locuieste in strainatate, presedintele va putea fixa un termen mai indelungat. Prin citatie paratul va fi informat ca are obligatia de a-si alege domiciliul in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul. In cazul in care paratul nu se conformeaza acestei obligatii, comunicarile se vor face prin scrisoare recomandata, recipisa de predare la posta romana a scrisorii, in cuprinsul careia vor fi mentionate actele ce se expediaza, tinand loc de dovada de indeplinire a procedurii.

Sub rezerva dezbaterii la prima zi de infatisare, presedintele, cu ocazia fixarii termenului prevazut la alin. 1, daca s-a solicitat prin cerere, va putea dispune citarea paratului la interogatoriu, alte masuri pentru administrarea probelor, precum si orice alte masuri necesare pentru desfasurarea procesului potrivit legii.

De asemenea, in conditiile legii, presedintele va putea incuviinta, prin incheiere executorie, masuri asiguratorii, precum si masuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situatii de fapt.

Sectiunea a III-a

Intampinarea

ART. 115

Intampinarea va cuprinde:

1. exceptiile de procedura ce paratul ridica la cererea reclamantului;

2. raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;

3. dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere; cand va cere dovada cu martori, paratul va arata numele si locuinta lor;

4. semnatura.

ART. 116

La intampinare se vor atasa atatea copii de pe intampinare cati reclamanti sunt; de asemenea se va alatura acelasi numar de copii certificate de pe inscrisurile pe care se sprijina, mai mult un rand de copii pentru instanta.

Daca mai multi reclamanti au un singur reprezentant, sau un reclamant sta in judecata in mai multe calitati juridice, se va depune la dosar pentru aceste parti cate o singura copie.

ART. 117

Cand sunt mai multi parati, ei pot raspunde toti impreuna sau numai o parte din ei, printr-o singura intampinare.

ART. 118

Intampinarea este obligatorie, afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel.

Alineatul 2 *** Abrogat prin Legea nr. 219/2005.

In cazul in care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat, presedintele ii va pune in vedere, la prima zi de infatisare, sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare despre care se va face vorbire in incheierea de sedinta; instanta ii va acorda, la cerere, un termen pentru pregatirea apararii si depunerea intampinarii.

Sectiunea a IV-a

Cererea reconventionala

ART. 119

Daca paratul are pretentii in legatura cu cererea reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala.

Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata.

Cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu in prima zi de infatisare.

Cand reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala se va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului, spre acest sfarsit.

ART. 120

Cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala.

Cand insa numai cererea principala este in stare de a fi judecata, instanta o poate judeca deosebit.

CAP. 2

Sedintele si politia lor

ART. 121

Sedintele vor fi publice, afara de cazurile cand legea dispune altfel.

Instanta poate sa dispuna ca dezbaterile sa se faca in sedinta secreta, daca dezbaterea publica ar putea vatama ordinea sau moralitatea publica sau pe parti. In acest caz, partile vor putea fi insotite, in afara de aparatorii lor, de cel mult doua persoane desemnate de ele.

Hotararea se pronunta intotdeauna in sedinta publica.

ART. 122

Presedintele exercita politia sedintei, putand lua masuri pentru pastrarea ordinii si bunei-cuviinte.

Daca nu mai este loc in sala de sedinta, presedintele poate inlatura pe cei ce ar veni mai tarziu sau pe cei ce depasesc numarul locurilor.

Nimeni nu poate fi lasat sa intre cu arme in sala de sedinta, afara numai daca le poarta in vederea serviciului ce indeplineste in fata instantei.

Acei care iau parte la sedinta sunt obligati sa aiba o purtare cuviincioasa. Acel ce vorbeste instantei trebuie sa stea in picioare. Presedintele poate incuviinta exceptii de la aceasta indatorire.

Pot fi indepartati din sala minorii si persoanele care s-ar infatisa intr-o tinuta necuviincioasa.

Presedintele poate chema la ordine orice persoana care tulbura mersul dezbaterilor. Daca aceasta chemare ramane fara rezultat, el poate obliga pe tulburator sa paraseasca sala si la nevoie va da ordin sa fie scos din sala.

Daca in cursul sedintei se savarseste o fapta penala, se aplica dispozitiile din Codul de procedura penala.

Presedintele poate sa ordone indepartarea tuturor persoanelor din sala, daca altfel nu se poate pastra ordinea.

ART. 123

Daca printre cei indepartati din sala ar fi vreuna din parti, inainte de inchiderea dezbaterilor, aceasta va fi chemata in sala si, sub pedeapsa de nulitate, i se vor pune in vedere toate faptele esentiale petrecute in lipsa sa, precum si declaratiile celor ascultati.

Dispozitia de mai sus nu se aplica in cazul cand partea indepartata din sedinta a fost asistata de un avocat, care a ramas mai departe in sala.

ART. 124

Dispozitiile de mai sus se aplica in toate locurile unde judecatorii sunt chemati sa-si indeplineasca functiunile lor.

CAP. 3

Judecata

Sectiunea I

Infatisari si dezbateri

ART. 125

Presedintele va dispune sa se intocmeasca pentru fiecare sedinta o lista cu pricinile fixate sa se judece in acea zi si care va fi afisata la usa salii de sedinta cu cel putin o ora inainte de inceperea sedintei.

Pricinile declarate urgente si cele ramase in divergenta se vor judeca inaintea celorlalte.

Partile pot cere schimbarea randului, daca impricinatii avand pricini fixate inaintea lor nu se impotrivesc.

ART. 126

Partile pot cere instantei, la inceputul sedintei, amanarea pricinilor care nu sunt in stare de judecata, daca aceste cereri nu provoaca dezbateri. Aceasta amanare se poate face si de un singur judecator.

ART. 127

Pricinile se dezbat verbal, daca legea nu dispune altfel.

ART. 128

Presedintele deschide, suspenda si ridica sedinta.

Presedintele va da cuvantul mai intai reclamantului si in urma paratului.

In caz de trebuinta, presedintele poate da cuvantul de mai multe ori, putandu-l margini in timp de fiecare data.

ART. 129

Partile au indatorirea ca, in conditiile legii, sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozitiilor art. 723 alin. 1, precum si sa-si probeze pretentiile si apararile.

Judecatorul va pune in vedere partilor drepturile si obligatiile ce le revin in calitatea lor din proces si va starui, in toate fazele procesuale, pentru solutionarea amiabila a cauzei.

Alineatul 3 *** Abrogat prin Legea nr. 219/2005.

Cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca in sustinerea pretentiilor si apararilor lor, judecatorul este in drept sa le ceara acestora sa prezinte explicatii, oral sau in scris, precum si sa puna in dezbaterea lor orice imprejurari de fapt ori de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare.

Judecatorii au indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar daca partile se impotrivesc.

In toate cazurile, judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii.

ART. 130

Judecatorii sau partile pot pune intrebari martorilor sau expertilor numai prin mijlocirea presedintelui, care poate insa incuviinta ca acestia sa puna intrebarile direct.

ART. 131

In fata primei instante judecatorii au datoria de a incerca impacarea partilor. In acest scop ei pot solicita infatisarea personala a partilor, chiar daca acestea sunt reprezentate.

Daca partile se impaca, judecatorul va constata conditiile impacarii in cuprinsul hotararii pe care o va da. Dispozitiile art. 273 sunt aplicabile.

ART. 132

La prima zi de infatisare instanta va putea da reclamantului un termen pentru intregirea sau modificarea cererii precum si pentru a propune noi dovezi. In acest caz, instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului, in vederea facerii intampinarii.

Cererea nu se socoteste modificata si nu se va da termen, ci se vor trece in incheierea de sedinta declaratiile verbale facute in instanta:

1. cand se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;

2. cand reclamantul mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii;

3. cand cere valoarea obiectului pierdut sau pierit;

4. cand inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotriva, in cazul in care cererea in constatare poate fi primita.

Reclamantul va putea cere un termen pentru a depune intampinare la cererea reconventionala si a propune dovezile in aparare.

ART. 133

Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului, obiectul ei sau semnatura, va fi declarata nula.

Lipsa semnaturii se poate totusi implini in tot cursul judecatii. Daca paratul invoca lipsa de semnatura, reclamantul va trebui sa semneze cel mai tarziu la prima zi de infatisare urmatoare, iar cand este prezent in instanta, in chiar sedinta in care a fost invocata nulitatea.

ART. 134

Este socotita ca prima zi de infatisare aceea in care partile, legal citate, pot pune concluzii.

ART. 135

Cererea reconventionala si introducerea unei alte persoane in judecata, care nu se vor fi facut inauntrul termenului prevazut de lege, se vor judeca deosebit, afara de cazul cand amandoua partile consimt sa se judece impreuna.

ART. 136

Exceptiile de procedura care nu au fost propuse in conditiile art. 115 si nu vor mai putea fi invocate in cursul judecatii, afara de cele de ordine publica.

ART. 137

Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.

Exceptiile nu vor putea fi unite cu fondul decat daca pentru judecarea lor este nevoie sa se administreze dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a pricinii.

ART. 138

Dovezile care nu au fost cerute in conditiile art. 112, si nu vor mai putea fi invocate in cursul instantei, afara de cazurile:

1. Abrogat prin Decretul 208/1950;

2. cand nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o putea prevedea;

3. cand administrarea dovezii nu pricinuieste amanarea judecatii;

4. cand dovada nu a fost ceruta in conditiile legii, din pricina nestiintei sau lipsei de pregatire a partii, care nu a fost asistata sau reprezentata de avocat.

In cazurile prevazute la pct. 2 si 4, partea adversa are dreptul la contraproba numai asupra aceluiasi aspect.

In cazul amanarii, partea este obligata, sub pedeapsa decaderii, sa depuna, cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata, copii certificate de pe inscrisurile invocate.

ART. 139

Partea care a depus un inscris in copie certificata este datoare sa aiba asupra sa la sedinta originalul inscrisului sau sa-l depuna mai inainte in pastrarea grefei, sub pedeapsa de a nu se tine seama de inscris.

Daca partea potrivnica nu poate sa-si dea seama de exactitatea copiei fata cu originalul infatisat in sedinta, judecatorul va putea acorda un termen scurt, obligand partea sa depuna originalul in pastrarea grefei.

ART. 140

Inscrisurile depuse de parti raman dobandite judecatii si nu se mai pot retrage fara invoirea partii potrivnice.

Inscrisurile depuse in original nu vor putea fi retrase decat dupa ce se vor lasa copii legalizate de grefa instantei, la care s-a facut depunerea.

ART. 141

Cand se tagaduieste exactitatea traducerii in limba romana sau a scrierii cu litere latine, facuta de parte, instanta poate dispune ca traducerea sau scrierea cu litere latine sa se faca de un traducator autorizat sau, in lipsa, de o persoana de incredere, in care caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti.

Paratul va face aceasta cerere prin intampinare, iar reclamantul la primul termen de infatisare.

ART. 142

Daca partea sau martorul nu cunoaste limba romana, se va folosi un traducator autorizat sau, in lipsa, o persoana de incredere, in care caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti.

Judecatorul poate indeplini functiunea de traducator fara a depune juramant.

ART. 143

Cand cel ce urmeaza a fi ascultat este mut sau surd si nu poate fi inteles, va fi pus sa scrie raspunsul. Daca nu stie sa scrie, se va folosi un interpret, aplicandu-se dispozitiile privitoare la experti.

ART. 144

Cand cel obligat sa semneze declaratiile facute nu vrea sau nu poate sa semneze, se va face aratare in actul de procedura.

ART. 144^1

In cazurile in care potrivit prevederilor Codului familiei, instanta de judecata urmeaza a asculta un copil minor, ascultarea se va face in camera de consiliu. Daca, fata de imprejurarile cauzei, instanta gaseste potrivit, ea va asculta copilul minor fara ca partile sau alte persoane sa fie de fata.

ART. 145

Dezbaterile in continuare vor fi fixate in sedinte deosebite, chiar in afara orelor statornicite pentru judecarea pricinilor.

ART. 146

Partile vor putea fi indatorate, dupa inchiderea dezbaterilor, sa depuna concluzii scrise sau prescurtari scrise, semnate de ele, a sustinerilor lor verbale. Partile vor putea depune concluzii sau prescurtari chiar fara sa fie obligate. Ele vor fi inregistrate.

ART. 147

Dezbaterile urmate in sedinta se vor trece in incheierea de sedinta, care va fi semnata de judecatori si de grefier.

ART. 148

La cerere, grefa va elibera copii de pe incheierea de sedinta, de pe hotarare sau dispozitiv sau de pe celelalte inscrisuri aflate la dosar.

Copiile de pe incheieri, dispozitiv sau hotarari se vor putea elibera numai dupa ce acestea au fost semnate de toti judecatorii, sub pedeapsa pentru grefieri de a fi urmariti ca falsificatori.

In cazul cand dezbaterile s-au urmat in sedinta secreta, alte persoane decat partile nu pot dobandi copii de pe incheieri, expertize sau declaratii de martori decat cu incuviintarea presedintelui.

ART. 149

Instanta va incuviinta stenografierea dezbaterilor, in total sau in parte, la cererea partii. In acest caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti.

ART. 150

Cand instanta se va socoti lamurita, presedintele va declara dezbaterile inchise.

ART. 151

Pricina poate fi repusa pe rol, daca instanta gaseste necesare noi lamuriri.

ART. 152

Daca, la orice termen fixat pentru judecata, se infatiseaza numai una din parti, instanta, dupa ce va cerceta toate lucrarile din dosar si va asculta sustinerile partii, se va pronunta pe temeiul dovezilor administrate, putand primi exceptiile si apararile partii care lipseste.

ART. 153

Partea care a depus cererea personal sau prin mandatar si a luat termenul in cunostinta, precum si partea care a fost prezenta la o infatisare, ea insasi sau prin mandatar, chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul, nu va fi citata in tot cursul judecarii la acea instanta, prezumandu-se ca ea cunoaste termenele ulterioare.

Aceasta dispozitie nu se aplica:

1. in cazul redeschiderii judecatii dupa ce a fost suspendata;

2. in cazul stabilirii unui termen pentru chemarea la interogatoriu;

3. in cazul cand procesul se repune pe rol;

4. in cazul militarilor in termen si al detinutilor.

Termenul luat in cunostinta sau pentru care au fost trimise citatiile nu poate fi preschimbat decat pentru motive temeinice si cu citarea partilor. Citarea acestora se face in termen scurt, in camera de consiliu. Solutionarea cererii de preschimbare a primului termen de judecata este de competenta presedintelui instantei, a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie ori a judecatorului care il inlocuieste. In cursul judecarii procesului cererea de preschimbare a termenului se solutioneaza de catre completul de judecata.

ART. 154

Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

ART. 155

Amanarea judecatii in temeiul invoielii partilor nu se poate incuviinta decat o singura data in cursul instantei.

Dupa o asemenea amanare, judecata, daca partile nu staruiesc, va fi suspendata si nu va fi redeschisa decat dupa plata sumelor prevazute de legea timbrului pentru redeschiderea pricinilor.

Instanta este obligata sa cerceteze daca amanarea ceruta de amandoua partile pentru un motiv anumit nu tinde la o amanare prin invoiala partilor; este socotita ca atare cererea de amanare la care cealalta parte s-ar putea impotrivi.

ART. 155^1

Cand constata ca desfasurarea normala a procesului este impiedicata din vina partii reclamante, prin neindeplinirea obligatiilor prevazute de lege ori stabilite in cursul judecatii, instanta poate suspenda judecata, aratand in incheiere care anume obligatii nu au fost respectate. Dispozitiile art. 108^3 sunt aplicabile.

La cererea partii, judecata va fi reluata daca obligatiile la care se refera alin. 1 au fost indeplinite si, potrivit legii, aceasta poate continua. Dispozitiile art. 155 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.

ART. 156

Instanta va putea da un singur termen pentru lipsa de aparare, temeinic motivata.

Cand instanta refuza amanarea judecatii pentru acest motiv, va amana, la cererea partii, pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise.

ART. 157

Pricinile in care procedura este indeplinita si care nu se pot judeca din lipsa de timp vor fi amanate, la cererea uneia din parti, la un termen scurt pentru cand partile nu se vor mai cita. Aceste pricini vor fi judecate cu precadere.

Sectiunea a II-a

Exceptiile de procedura si exceptia puterii de lucru judecat

ART. 158

Cand in fata instantei de judecata se pune in discutie competenta acesteia, ea este obligata sa stabileasca instanta competenta ori, daca este cazul, un alt organ cu activitate jurisdictionala competent.

Daca instanta se declara competenta, va trece la judecarea pricinii, cel nemultumit putand sa faca, potrivit legii, apel sau recurs dupa darea hotararii asupra fondului.

Daca instanta se declara necompetenta, impotriva hotararii se poate exercita recurs in termen de 5 zile de la pronuntare. Dosarul va fi trimis instantei competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent, de indata ce hotararea de declinare a competentei a devenit irevocabila.

Trimiterea dosarului, dupa caz, instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent, nu este impiedicata de exercitarea caii de atac de catre partea care a obtinut declararea necompetentei.

Daca necompetenta nu este de ordine publica, partea care a facut cererea la o instanta necompetenta nu va putea cere declararea necompetentei.

ART. 159

Necompetenta este de ordine publica:

1. cand pricina nu este de competenta instantelor judecatoresti;

2. cand pricina este de competenta unei instante de alt grad;

3. cand pricina este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot inlatura;

ART. 160

In cazul declararii necompetentei, dovezile administrate in instanta necompetenta raman castigate judecatii si instanta competenta nu va dispune refacerea lor decat pentru motive temeinice.

ART. 161

Cand instanta constata lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale a partii sau cand reprezentantul partii nu face dovada calitatii sale, se poate da un termen pentru implinirea acestor lipsuri.

Daca lipsurile nu se implinesc, instanta va anula cererea.

ART. 162

Exceptiile de procedura de ordine publica pot fi ridicate inaintea instantei de recurs numai cand nu este nevoie de o verificare a imprejurarilor de fapt in afara dosarului.

ART. 163

Nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante.

Aceasta exceptie se va putea ridica de parti sau de judecator in orice stare a pricinii in fata instantelor de fond.

Daca exceptia este primita, dosarul se va trimite instantei care a fost mai intai investita, iar in cazul cand pricinile se afla in judecata unor instante de grade deosebite, la instanta cu grad mai inalt.

ART. 164

Partile vor putea cere intrunirea mai multor pricini ce se afla inaintea aceleiasi instante sau instante deosebite, de acelasi grad, in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au intre dansele o stransa legatura.

Intrunirea poate fi facuta de judecator chiar daca partile nu au cerut-o.

Dosarul va fi trimis instantei mai intai investita, afara numai daca amandoua partile cer trimiterea lui la una din celelalte instante.

Cand una din pricini este de competenta unei instante, si partile nu o pot inlatura, intrunirea se va face la acea instanta.

ART. 165

In orice stare a judecatii se pot desparti pricinile intrunite, daca instanta socoteste ca numai una din ele este in stare de a fi judecata.

ART. 166

Exceptia puterii lucrului judecat se poate ridica, de parti sau de judecator, chiar inaintea instantelor de recurs.

Sectiunea a III-a

Administrarea dovezilor

& 1. Dispozitii generale

ART. 167

Dovezile se pot incuviinta numai daca instanta socoteste ca ele pot sa aduca dezlegarea pricinii, afara de cazul cand ar fi primejdie ca ele sa se piarda prin intarziere.

Ele vor fi administrate inainte de inceperea dezbaterilor asupra fondului.

Dovada si dovada contrarie vor fi administrate pe cat cu putinta in acelasi timp.

Cand dovada cu martori a fost incuviintata in conditiile art. 138, dovada contrara va fi ceruta sub pedeapsa decaderii in aceeasi sedinta, daca amandoua partile sunt de fata.

Partea lipsa la incuviintarea dovezii este obligata sa ceara dovada contrarie la sedinta urmatoare, iar in caz de impiedicare, la prima zi cand se infatiseaza.

ART. 168

Incheierea prin care se incuviinteaza dovezile va arata faptele ce vor trebui dovedite, precum si mijloacele de dovada incuviintate pentru dovedirea lor.

Administrarea dovezilor se va face in ordinea statornicita de instanta.

Cand o parte renunta la dovezile ce a propus, cealalta parte poate sa si le insuseasca.

ART. 169

Administrarea probelor se face in fata instantei de judecata, daca legea nu dispune altfel.

Cand administrarea dovezilor urmeaza sa se faca in alta localitate, ea se va indeplini, prin delegatie, de catre o instanta de acelasi grad sau chiar mai mica in grad, daca in acea localitate nu exista o instanta de acelasi grad. Daca felul dovezii ingaduie si partile se invoiesc, instanta care administreaza dovada poate fi scutita de citarea partilor.

ART. 170

Cand s-a incuviintat o cercetare locala, expertiza sau dovada cu martori, partea care a propus-o este obligata ca, in termen de 5 zile de la incuviintare, sa depuna suma statornicita de instanta pentru cheltuielile de cercetare, drumul si despagubirea martorilor sau plata expertului; recipisa se va depune la grefa instantei.

Cand s-au incuviintat partilor dovezi potrivit dispozitiilor art. 138 pct. 2 si 4, termenul de mai sus poate fi prelungit pana la 15 zile.

Neindeplinirea acestor obligatii atrage decaderea, pentru acea instanta, din dovada incuviintata.

Depunerea sumei se va putea insa face si dupa implinirea termenului, daca prin aceasta nu se amana judecata.

ART. 171

Partea decazuta din dreptul de a administra o dovada va putea totusi sa se apere, discutand in fapt si in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor partii potrivnice.

ART. 171^1

In cazurile in care proba a fost dispusa din oficiu sau la cererea procurorului in procesul pornit de acesta in conditiile art. 45 alin. 2, instanta va stabili, prin incheiere, cheltuielile de administrare a probei si partea care trebuie sa le plateasca, putandu-le pune si in sarcina ambelor parti.

& 2. Dovada cu inscrisuri

ART. 172

Cand partea invedereaza ca partea potrivnica detine un inscris privitor la pricina, instanta poate ordona infatisarea lui.

Cererea de infatisare nu poate fi respinsa daca inscrisul este comun partilor sau daca insasi partea potrivnica s-a referit in judecata la inscris ori daca, dupa lege, ea este obligata sa infatiseze inscrisul.

ART. 173

Instanta va respinge cererea de infatisare a inscrisului, in intregime sau in parte, in cazurile:

1. cand cuprinsul inscrisului priveste chestiuni cu totul personale;

2. cand infatisarea inscrisului ar incalca indatorirea de a pastra secretul;

3. cand infatisarea ar atrage urmarirea penala impotriva partii sau a unei alte persoane, ori ar expune-o dispretului public.

ART. 174

Daca partea refuza sa raspunda la interogatoriul ce s-a propus in dovedirea detinerii sau existentei inscrisului, daca reiese din dovezile administrate ca l-a ascuns sau l-a distrus sau daca, dupa ce s-a dovedit detinerea inscrisului, nu-l infatiseaza la cererea instantei, aceasta va putea socoti ca dovedite pretentiile partii care a cerut infatisarea, cu privire la cuprinsul acelui inscris.

ART. 175

Daca inscrisul se gaseste in pastrarea unei autoritati sau a altei persoane, instanta va dispune aducerea lui in termenul fixat in acest scop. Cel care detine inscrisul este indreptatit sa refuze aducerea acestuia in cazurile prevazute de art. 173.

Infatisarea si aducerea inscrisului se fac pe cheltuiala partii care a cerut dovada; suma de plata va fi stabilita prin incheiere irevocabila.

ART. 176

Instanta nu va putea cere trimiterea cartilor funciare si a planurilor, a registrelor autoritatilor, precum si a inscrisurilor originale depuse la instante sau notari publici.

Cercetarea acestor inscrisuri se va face, cu citarea partilor, de un magistrat delegat sau, daca inscrisul se gaseste in alta localitate, prin delegatie, de catre instanta respectiva.

& 3. Verificarea de scripte

ART. 177

Acela caruia i se opune un inscris sub semnatura privata este dator, fie sa recunoasca, fie sa tagaduiasca scrisul ori semnatura.

Mostenitorii sau urmasii in drepturi ai aceluia de la care se pretinde a fi inscrisul pot declara ca nu cunosc scrisul sau semnatura acestuia.

ART. 178

Cand una din parti declara ca nu recunoaste fie scrisul, fie semnatura, instanta va pasi la verificarea inscrisului.

Spre acest sfarsit, presedintele instantei va obliga pe cel caruia i se atribuie scrierea sau semnatura sa scrie si sa semneze sub dictarea sa, parti din inscris.

Refuzul de a scrie va putea fi socotit ca o recunoastere a scrisului.

ART. 179

Daca instanta, dupa verificarea inscrisului cu scrisul sau semnatura facuta in fata ei sau cu alte inscrisuri, nu este lamurita, va dispune ca verificarea sa se faca prin expert, obligand partile sa depuna de indata inscrisuri pentru verificare.

Se primesc ca atare:

1. inscrisurile autentice;

2. inscrisurile private, netagaduite de parti;

3. partea din inscris netagaduita;

4. scrisul sau semnatura facuta inaintea instantei.

Inscrisurile depuse pentru verificare vor fi semnate de presedinte, grefier si parti.

Partile iau cunostinta de inscrisuri in sedinta.

ART. 180

Daca una din parti declara ca scrisul sau semnatura este falsa si cealalta parte nu este de fata, instanta va dispune infatisarea partilor in persoana, la alt termen, cand partea care a invocat inscrisul va arata mijloacele sale de aparare si va depune inscrisul pentru verificare.

Partile pot fi reprezentate si prin mandatari cu procura speciala, daca dovedesc o impiedicare bine intemeiata.

ART. 181

Presedintele va constata, prin proces-verbal, starea materiala a inscrisului defaimat, daca exista pe el stersaturi, adaugiri sau indreptari, apoi il va semna, spre neschimbare si-l va incredinta grefei, dupa ce va fi semnat de grefier si de parti.

Daca partile nu vor sau nu pot sa semneze, se va face aratare in procesul-verbal.

ART. 182

La ziua fixata, presedintele intreaba partea care a infatisat inscrisul daca intelege sa se foloseasca de el.

Daca partea lipseste, nu voieste sa raspunda sau declara ca nu se mai foloseste de inscris, acesta va fi inlaturat.

Daca partea care a defaimat inscrisul ca fals lipseste sau nu voieste sa raspunda sau nu staruie in declaratie, inscrisul va fi socotit ca recunoscut.

ART. 183

Daca partea care defaima inscrisul ca fals arata pe autorul sau complicele falsului, instanta poate suspenda judecata pricinii, inaintand inscrisul procurorului impreuna cu procesul-verbal ce se va incheia.

ART. 184

Cand nu este caz de judecata penala sau daca actiunea publica s-a stins sau s-a prescris, falsul se va cerceta de instanta civila, prin orice mijloace de dovada.

ART. 185

Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

& 4. Dovada cu martori

ART. 186

Cand instanta a incuviintat dovada cu martori, ea va dispune ascultarea acelora care au fost propusi prin cerere si intampinare.

In cazurile prevazute de art. 138 pct. 2 si 4, lista martorilor se va depune, sub pedeapsa decaderii, in termen de 5 zile de la incuviintare.

Inlocuirea martorilor nu se va incuviinta decat in caz de moarte, disparitie sau motive bine intemeiate, in care caz lista se va depune in termenul si sub pedeapsa mai sus-aratate.

Decaderea din dovada cu martori pentru neindeplinirea obligatiilor prevazute de art. 170 se acopera daca acestia se infatiseaza la termenul fixat pentru ascultarea lor.

ART. 187

Instanta va putea margini numarul martorilor propusi.

ART. 188

Impotriva martorului care lipseste la prima citare instanta poate emite mandat de aducere.

In pricinile urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar la primul termen.

Daca, dupa mandatul de aducere, martorul nu se infatiseaza, instanta va putea pasi la judecata.

Instanta poate incuviinta ascultarea martorului la locuinta sa, cand acesta este impiedicat de a veni in instanta.

ART. 189

Nu pot fi ascultati ca martori:

1. rudele si afinii pana la gradul al treilea inclusiv;

2. sotul, chiar despartit;

3. interzisii si cei declarati de lege incapabili de a marturisi;

4. cei condamnati pentru juramant*) sau marturie mincinoasa.

Partile pot conveni, expres sau tacit, sa fie ascultate ca martori si persoanele prevazute la alin. 1 pct. 1 si 2.

*) Conform art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000, 'juramantul' - ca mijloc de proba - se elimina din tot cuprinsul Codului de procedura civila.

ART. 190

In pricinile privitoare la starea civila sau divort se vor putea asculta rudele si afinii mai sus-aratati, in afara de descendenti.

ART. 191

Sunt scutiti de a fi martori:

1. slujitorii cultelor, medicii, moasele, farmacistii, avocatii, notarii publici*) si orice alti muncitori pe care legea ii obliga sa pastreze secretul cu privire la faptele incredintate lor in exercitiul indeletnicirii;

2. functionarii publici si fostii functionari publici, asupra imprejurarilor secrete de care au avut cunostinta in aceasta calitate;

3. cei care prin raspunsurile lor s-ar expune ei insisi sau ar expune pe vreuna dintre persoanele aratate in art. 189 la pct. 1 si 2 la o pedeapsa penala sau la dispretul public.

*) A se vedea Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995.

ART. 192

Presedintele, inainte de a lua marturia, va cere martorilor sa arate:

1. numele, indeletnicirea, locuinta si varsta;

2. daca este ruda sau afin cu una din parti si in ce grad;

3. daca se afla in serviciul uneia din parti;

4. daca este in judecata, in dusmanie sau in legaturi de interes cu vreuna din parti.

ART. 193

Inainte de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramant: 'Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!'.

In timpul depunerii juramantului, martorul tine mana pe cruce sau pe biblie.

Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a martorului.

Martorului de alta religie decat cea crestina nu ii sunt aplicabile prevederile alin. 2.

Martorul fara confesiune va depune urmatorul juramant: 'Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu'.

Martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramantul vor rosti in fata instantei urmatoarea formula: 'Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu'.

Situatiile la care se refera alin. 3, 4, 5 si 6 se retin de organul judiciar pe baza afirmatiilor facute de martor.

Dupa depunerea juramantului, presedintele va pune in vedere martorului ca, daca nu va spune adevarul, savarseste infractiunea de marturie mincinoasa.

Despre toate acestea se face mentiune in declaratia scrisa.

Minorul care nu a implinit 14 ani nu depune juramant; i se atrage insa atentia sa spuna adevarul.

ART. 194

Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

ART. 195

Copilul mai mic de 14 ani si persoanele care din pricina debilitatii mintale sau in mod vremelnic sunt lipsite de discernamant, pot fi ascultate, insa la aprecierea depozitiei, instanta va tine seama de situatia speciala a martorului.

ART. 196

Fiecare martor va fi ascultat deosebit, cei neascultati neputand fi de fata.

Ordinea ascultarii martorilor va fi statornicita de presedinte, tinand seama si de cererea partilor.

Dupa ascultare, martorul ramane in sala de sedinta pana la sfarsitul cercetarii, afara numai daca instanta hotaraste altfel. Martorul nu are voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte; el se poate folosi insa de insemnari cu incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.

ART. 197

Martorii pot fi din nou intrebati, daca instanta gaseste de cuviinta.

Martorii ale caror aratari nu se potrivesc vor fi din nou intrebati, fiind pusi fata.

Daca instanta gaseste ca intrebarea pusa de parte nu poate sa duca la dezlegarea pricinii, este jignitoare sau tinde sa dovedeasca un fapt a carui dovedire e oprita de lege, nu o va incuviinta. Instanta, la cererea partii, va trece in incheierea de sedinta atat intrebarea cat si motivul pentru care s-a inlaturat.

ART. 198

Marturia se va scrie de grefier, dupa dictarea presedintelui sau a judecatorului delegat, si va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de judecator, grefier si martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprins. Daca martorul nu voieste sau nu poate sa semneze, se face vorbire despre aceasta.

Orice adaugiri, stersaturi sau schimbari in cuprinsul marturiei trebuie incuviintate si semnate de judecator, de grefier si martor, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.

Locurile nescrise din declaratie trebuie implinite cu linii, astfel incat sa nu se poata adauga nimic.

ART. 199

Daca din cercetare reiese banuieli puternice de marturie mincinoasa sau de mituire de martor, instanta va incheia proces-verbal si va trimite pe martor in fata autoritatilor penale.

ART. 200

Martorul poate cere sa i se plateasca cheltuielile de drum si sa fie despagubit dupa starea sau indeletnicirea sa si potrivit cu departarea domiciliului si timpul pierdut.

Incheierea instantei este executorie.

& 5. Expertiza

ART. 201

Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau trei experti, stabilind prin incheiere punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte si termenul in care trebuie sa efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel incat depunerea expertizei la instanta sa aiba loc conform dispozitiilor art. 209.

Cand este necesar, instanta va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.

In domeniile strict specializate, in care nu exista experti autorizati, din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti judecatorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalitati ori specialisti din domeniul respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat in camera de consiliu sau in sedinta publica, partile fiind indreptatite sa puna si ele intrebari.

Dispozitiile referitoare la expertiza, cu exceptia celor privind aducerea cu mandat, sanctionarea cu amenda si obligarea la plata de despagubiri, sunt aplicabile in mod corespunzator in cazurile prevazute la alin. 2 si 3.

La efectuarea expertizei in conditiile alin. 2 pot participa si experti desemnati de parti, daca prin lege nu se dispune altfel.

ART. 202

Daca partile nu se invoiesc asupra numirii expertilor, ei se vor numi de catre instanta, prin tragere la sorti, in sedinta publica, de pe lista intocmita si comunicata de catre biroul local de expertiza, cuprinzand persoanele inscrise in evidenta celor autorizate, potrivit legii, sa efectueze expertize judiciare.

Incheierea de numire va stabili si plata expertilor.

ART. 203

Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

ART. 204

Expertii se pot recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii.

Recuzarea trebuie sa fie ceruta in termen de 5 zile de la numirea expertului, daca motivul ei exista la aceasta data; in celelalte cazuri termenul va curge de la data cand s-a ivit motivul de recuzare.

Recuzarile se judeca in sedinta publica, cu citarea partilor si a expertului.

ART. 205

Dispozitiile privitoare la citare, aducerea cu mandat si sanctionarea martorilor care lipsesc sunt deopotriva aplicabile expertilor.

Daca expertul nu se infatiseaza, instanta poate dispune inlocuirea lui.

Alineatul 3 *** Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

ART. 206 *** Abrogat

Articolul 206 a fost abrogat prin Decretul nr. 38/1959.

Ulterior art. 206 a fost reintrodus prin punctul 67 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000. Punctul 67 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 a fost abrogat prin Legea nr. 219/2005.

ART. 207

Daca expertii pot sa-si dea de indata parerea, vor fi ascultati chiar in sedinta, iar parerea lor se va trece intr-un proces-verbal, intocmit potrivit art. 198.

ART. 208

Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta decat dupa citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratand zilele si orele cand incepe si continua lucrarea. Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului.

Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul lucrarii.

ART. 209

Expertul numit este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata.

Alineatul 2 *** Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

Alineatul 3 *** Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

ART. 210

Cand sunt mai multi experti cu pareri deosebite lucrarea trebuie sa cuprinda parerea motivata a fiecaruia.

ART. 211

Expertii sunt datori sa se infatiseze inaintea instantei spre a da lamuriri ori de cate ori li se va cere, caz in care au dreptul la despagubiri, ce se vor stabili prin incheiere executorie.

ART. 212

Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune intregirea expertizei sau o noua expertiza.

Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii.

ART. 213

Expertii care vor cere sau vor primi mai mult decat plata statornicita se vor pedepsi pentru luare de mita.

La cererea expertilor, tinandu-se seama de lucrare, instanta le va putea mari plata cuvenita prin incheiere executorie data cu citarea partilor.

ART. 214

Daca expertiza se face de o alta instanta prin delegatie, numirea expertilor si statornicirea platii ce li se cuvine se va putea lasa in sarcina acestei instante.

& 6. Cercetarea la fata locului

ART. 215

In cazul cand instanta va socoti de trebuinta, va putea hotari ca in intregul ei sau numai unul din magistrati sa mearga la fata locului spre a se lamuri asupra unor imprejurari de fapt care se vor arata prin incheiere.

ART. 216

Cercetarea la fata locului se va face cu citarea partilor, putandu-se asculta martorii si expertii pricinii.

Despre cele urmate la fata locului se va incheia proces-verbal.

ART. 217

Cand instanta merge la fata locului, va fi insotita de procuror, in cazurile in care prezenta acestuia este ceruta de lege.

& 7. Interogatoriul

ART. 218

Se va putea incuviinta chemarea la interogatoriu, cand este privitor la fapte personale, care, fiind in legatura cu pricina, pot duce la dezlegarea ei.

ART. 219

Cel chemat va fi intrebat de catre presedinte asupra fiecarui fapt in parte.

Cu incuviintarea presedintelui, fiecare dintre judecatori, procurorul, precum si partea potrivnica pot pune de-a dreptul intrebari celui chemat la interogatoriu.

Partea nu are voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte. Ea se poate folosi insa de insemnari, cu incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.

Daca partea declara ca pentru a raspunde trebuie sa cerceteze inscrisuri, se va putea fixa un nou termen pentru interogatoriu.

ART. 220

Reprezentantul legal poate fi chemat personal la interogatoriu pentru actele incheiate si faptele savarsite de el in aceasta calitate.

ART. 221

Raspunsurile la interogatoriu vor fi trecute pe aceeasi foaie cu intrebarile. Interogatoriul va fi semnat pe fiecare pagina de presedinte, grefier, de cel care l-a propus, precum si de partea care a raspuns dupa ce a luat cunostinta de cuprins. Tot astfel vor fi semnate adaugirile, stersaturile sau schimbarile aduse, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.

Daca partile nu voiesc sau nu pot sa semneze, se va face aratare in josul interogatoriului.

ART. 222

Statul si celelalte persoane juridice de drept public, precum si persoanele juridice de drept privat, vor raspunde in scris la interogatoriul ce li se va comunica.

Se excepteaza societatile comerciale de persoane, ai caror asociati cu drept de reprezentare vor fi citati personal la interogatoriu.

ART. 223

Partea care are domiciliu in strainatate va putea fi interogata prin cel care o reprezinta in judecata.

In acest caz, interogatoriul va fi comunicat in scris mandatarului, care va depune raspunsul partii dat in cuprinsul unei procuri speciale si autentice. Daca mandatarul este avocat, procura speciala certificata de acesta este indestulatoare.

ART. 224

Instanta poate incuviinta luarea interogatoriului la locuinta, daca partea este impiedicata de a veni in fata instantei.

ART. 225

Daca partea, fara motive temeinice, refuza sa raspunda la interogatoriu sau nu se infatiseaza, instanta poate socoti aceste imprejurari ca o marturisire deplina sau numai ca un inceput de dovada in folosul partii potrivnice.

& 8. Juramantul

Textele art. 226 - 234 inclusiv au fost abrogate prin Decretul nr. 208/1950.

& 9. Asigurarea dovezilor

ART. 235

Oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, parerea unui expert, starea unor lucruri, mobile sau imobile, sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt ori a unui drept, va putea cere administrarea acestor dovezi daca este primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor.

Cererea poate fi facuta chiar daca nu este primejdie in intarziere, in cazul cand paratul isi da invoirea.

ART. 236

Cererea se va indrepta, inainte de judecata, la judecatoria in circumscriptia careia se afla martorul sau obiectul cercetarii, iar in timpul judecatii, la instanta care judeca pricina.

Partea va arata in cerere dovezile a caror administrare o pretinde, faptele ce voieste sa dovedeasca, precum si primejdia intarzierii sau invoirea paratului.

Paratul nu este obligat sa depuna intampinare. Instanta va hotari prin incheiere data in camera de consiliu.

In caz de primejdie in intarziere, instanta va putea incuviinta cererea si fara citarea partilor.

ART. 237

Administrarea dovezii va putea fi facuta de indata sau la termenul ce se va fixa.

ART. 238

Incheierea instantei este executorie si poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor.

Incheierea data in timpul judecarii unei pricini nu poate fi atacata decat o data cu fondul.

ART. 239

Orice persoana care are interes sa constate de urgenta o anumita stare de fapt care ar putea sa inceteze ori sa se schimbe pana la administrarea dovezilor va putea cere instantei in circumscriptia careia urmeaza sa se faca constatarea sa delege un executor judecatoresc din aceeasi circumscriptie sa constate la fata locului aceasta stare de fapt.

Presedintele poate incuviinta facerea constatarii fara instiintarea aceluia impotriva caruia se cere.

Procesul-verbal de constatare va fi comunicat in copie celui impotriva caruia s-a facut constatarea, daca nu a fost de fata.

El va face dovada pana la dovada contrarie.

ART. 240

In caz de primejdie in intarziere, administrarea dovezii si constatarea prin executori judecatoresti se vor putea face si in zilele de sarbatoare si chiar in afara orelor legale, cu incuviintarea anume a magistratului.

ART. 241

Dovezile administrate in conditiile mai sus prevazute pot sa fie folosite si de partea care nu a cerut administrarea lor.

Cheltuielile facute cu administrarea dovezilor vor fi tinute in seama de instanta care judeca pricina in fond.

Sectiunea a III-a^1

Cercetarea procesului in cazul administrarii probelor de catre avocati

ART. 241^1

Dispozitiile prezentei sectiuni sunt aplicabile numai in cazul litigiilor patrimoniale, afara de acelea ce privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie.

ART. 241^2

La prima zi de infatisare partile pot conveni ca avocatii care le asista si le reprezinta sa administreze probele in cauza, potrivit dispozitiilor prezentei sectiuni.

Consimtamantul pentru administrarea probelor, prevazut la alin. 1, se va da de catre parti, personal sau prin mandatar cu imputernicire speciala, in fata instantei, luandu-se act despre aceasta in incheiere, sau prin inscris intocmit in fata avocatului, care este obligat sa certifice consimtamantul si semnatura partii pe care o asista sau o reprezinta. Daca sunt mai multe parti asistate de acelasi avocat, consimtamantul se va da de fiecare dintre ele separat.

Totodata, fiecare parte este obligata sa declare ca pentru procedura din prezenta sectiune isi alege domiciliul la avocatul care o reprezinta.

Consimtamantul dat potrivit alin. 2 nu poate fi revocat de catre una dintre parti.

ART. 241^3

In cazul reprezentarii partilor in conditiile art. 241^2, sedintele de judecata se pot desfasura in camera de consiliu, cu participarea obligatorie a avocatilor, fiind admise si partile ori, cand este cazul, mandatarii lor.

ART. 241^4

Dupa constatarea valabilitatii consimtamantului dat conform art. 241^2 instanta:

1. va rezolva exceptiile ce se invoca ori pe care le poate ridica din oficiu;

2. va hotari asupra cererilor de interventie formulate de parti sau de terte persoane, in conditiile legii;

3. va examina fiecare pretentie si aparare in parte, pe baza cererii de chemare in judecata, a intampinarii si a explicatiilor avocatilor;

4. va constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate;

5. la cerere, va dispune, in conditiile legii, masuri asiguratorii, masuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situatii de fapt, in cazul in care aceste masuri nu au fost luate, in tot sau in parte, potrivit art. 114^1 alin. 6;

6. va lua act de renuntarea reclamantului, de achiesarea paratului sau de tranzactia partilor;

7. va incuviinta probele solicitate de parti, pe care le gaseste concludente, precum si pe cele pe care, din oficiu, le considera necesare pentru judecarea procesului; dispozitiile art. 168 sunt aplicabile;

8. va decide in legatura cu orice alte cereri care se pot formula la prima zi de infatisare.

Cand, potrivit legii, cererile aratate la alin. 1 pot fi formulate si ulterior primei zile de infatisare, instanta poate acorda in acest scop un termen scurt dat in cunostinta partilor reprezentate prin avocat.

Dispozitiile art. 131 si , cu exceptia celor de la pct. 4 al acestui din urma articol, sunt aplicabile.

Partea care lipseste nejustificat la termenul de incuviintare a dovezilor va fi decazuta din dreptul de a mai propune si administra orice dovada, cu exceptia celei cu inscrisuri, dar va putea participa la administrarea dovezilor de catre cealalta parte si va putea combate aceste dovezi.

ART. 241^5

Pentru administrarea probelor de catre avocati instanta va stabili un termen de pana la 6 luni, tinand seama de volumul si complexitatea acestora.

Termenul prevazut la alin. 1 va putea fi prelungit daca in cursul administrarii probelor:

1. se invoca o exceptie sau un incident procedural asupra caruia, potrivit legii, instanta trebuie sa se pronunte; in acest caz, termenul se prelungeste cu timpul necesar solutionarii exceptiei sau incidentului;

2. a incetat, din orice cauza, contractul de asistenta juridica dintre una din parti si avocatul sau; in acest caz, termenul se prelungeste cu cel mult o luna pentru angajarea altui avocat;

3. una dintre parti a decedat; in acest caz, termenul se prelungeste cu timpul in care procesul este suspendat potrivit art. 243 alin. 1 pct. 1 sau cu termenul acordat partii interesate pentru introducerea in proces a mostenitorilor;

4. in orice alte cazuri in care legea prevede suspendarea procesului, termenul se prelungeste cu perioada suspendarii, dispozitiile art. 242 alin. 1 pct. 2 nefiind insa aplicabile.

ART. 241^6

In cel mult 15 zile de la incuviintarea probelor avocatii partilor vor prezenta instantei programul de administrare a acestora, purtand semnatura avocatilor, in care se vor arata locul si data administrarii fiecarei probe. Programul se incuviinteaza de instanta, in camera de consiliu, si este obligatoriu pentru parti si avocatii lor.

In procesele prevazute la art. 45 alin. 3 si 4 programul incuviintat potrivit alin. 1 va fi comunicat de indata procurorului, in conditiile art. 241^17.

Probele pot fi administrate in cabinetul unuia dintre avocati sau in orice alt loc convenit, daca natura probei impune aceasta. Partile, prin avocati, sunt obligate sa-si comunice inscrisurile si orice alte acte, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau in mod direct, sub luare de semnatura.

Nerespectarea nejustificata a programului prevazut la alin. 1 atrage decaderea partii din dreptul de a mai administra proba respectiva.

Dispozitiile art. 170 sunt aplicabile.

ART. 241^7

Daca in cursul administrarii probelor una dintre parti formuleaza o cerere, invoca o exceptie, inadmisibilitatea vreunei probe sau orice alt incident privind administrarea probelor, ea va sesiza instanta care, cu citarea celeilalte parti, prin incheiere data in camera de consiliu, se va pronunta de indata, iar cand este necesar, in cel mult 30 de zile de la data la care a fost sesizata. Incheierea poate fi atacata numai o data cu fondul procesului.

ART. 241^8

In cazul in care se dispune infatisarea unui inscris detinut de o autoritate sau de o alta persoana, instanta, potrivit dispozitiilor art. 175, va dispune solicitarea inscrisului si, indata ce acesta este depus la instanta, comunicarea lui in copie fiecarui avocat.

ART. 241^9

Daca una dintre parti nu recunoaste scrisul sau semnatura dintr-un inscris, avocatul partii interesate, potrivit art. 241^7, va solicita instantei sa procedeze la verificarea de scripte.

ART. 241^10

Martorii vor fi ascultati, la locul si data prevazute in programul incuviintat de instanta, de catre avocatii partilor, in conditiile art. 192 si , care se aplica in mod corespunzator. Ascultarea martorilor se face fara prestare de juramant, punandu-li-se insa in vedere ca, daca nu vor spune adevarul, savarsesc infractiunea de marturie mincinoasa. Despre toate acestea se face mentiune in declaratia scrisa.

Martorii aratati la art. 195 vor fi ascultati numai de catre instanta.

ART. 241^11

Marturia se va consemna intocmai de catre o persoana convenita de parti si se va semna, pe fiecare pagina si la sfarsitul ei, de catre avocatii partilor, de cel ce a consemnat-o si de martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprinsul consemnarii.

Orice adaugiri, stersaturi sau schimbari in cuprinsul marturiei trebuie incuviintate prin semnatura celor aratati la alin. 1, sub sanctiunea de a nu fi luate in seama.

Daca marturia a fost stenodactilografiata, aceasta va fi transcrisa. Atat stenograma, cat si transcrierea ei vor fi semnate potrivit alin. 1 si depuse la dosar.

ART. 241^12

Partile pot conveni ca declaratiile martorilor sa fie consemnate si autentificate de un notar public. Dispozitiile art. 241^10 sunt aplicabile.

ART. 241^13

In cazul in care este incuviintata o expertiza, in programul administrarii probelor partile vor trece numele expertului pe care il vor alege prin invoiala lor, precum si numele consilierilor fiecareia dintre ele.

Daca partile nu se invoiesc asupra alegerii expertului, ele vor cere instantei sa procedeze la desemnarea acestuia, potrivit art. 202.

Expertul este obligat sa efectueze expertiza si sa o predea avocatilor partilor, sub semnatura de primire, cu cel putin 30 de zile inainte de termenul fixat de instanta potrivit art. 241^5. De asemenea, el are indatorirea sa dea explicatii avocatilor si partilor, iar dupa fixarea termenului de judecata, sa se conformeze dispozitiilor art. 211 si urmatoarele.

ART. 241^14

Daca s-a dispus o cercetare la fata locului, aceasta se va face de catre instanta potrivit dispozitiilor art. 215 - 217. Procesul-verbal prevazut la art. 216 alin. 2 va fi intocmit in atatea exemplare cate parti sunt si va fi inmanat avocatilor acestora in cel mult 5 zile de la efectuarea cercetarii.

ART. 241^15

Cand s-a incuviintat chemarea la interogatoriu, instanta va cita partile, la termenul stabilit, in camera de consiliu. Copii de pe interogatoriul astfel luat, precum si de pe cel dispus si primit potrivit art. 222 alin. 1 vor fi inmanate de indata avocatilor partilor.

ART. 241^16

Instanta, in conditiile art. 241^7, va hotari asupra cererii de inlocuire a martorilor, de ascultare din nou sau de confruntare a acestora.

De asemenea, in conditiile aratate la alin. 1, instanta se va pronunta cu privire la cererea de a se admite noi martori sau alte probe ce se dovedesc necesare si care nu puteau fi prevazute pentru a fi solicitate potrivit art. 241^4 alin. 1 pct. 7.

ART. 241^17

Dupa administrarea tuturor probelor incuviintate de instanta reclamantul, prin avocatul sau, va redacta concluziile scrise privind sustinerea pretentiilor sale, pe care le va trimite, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, sau le va inmana in mod direct, sub luare de semnatura, celorlalte parti din proces si, cand este cazul, Ministerului Public.

Dupa primirea concluziilor scrise ale reclamantului fiecare parte, prin avocatul sau, va redacta propriile concluzii scrise pe care le va comunica, potrivit alin. 1, reclamantului, celorlalte parti, precum si, cand este cazul, Ministerului Public.

ART. 241^18

Avocatii partilor vor alcatui pentru fiecare parte cate un dosar si unul pentru instanta, in care vor depune cate un exemplar al tuturor inscrisurilor prin care, potrivit legii, se constata administrarea fiecarei probe.

Dosarele prevazute la alin. 1 vor fi numerotate, snuruite si vor purta semnatura avocatilor partilor pe fiecare pagina.

ART. 241^19

La expirarea termenului stabilit de instanta potrivit art. 241^5 avocatii partilor vor prezenta impreuna instantei dosarul cauzei intocmit potrivit art. 241^18.

Primind dosarul, instanta va fixa termenul de judecata dat in cunostinta partilor, care nu va putea fi mai lung de o luna de la data primirii dosarului. La termen, instanta poate proceda la judecarea in fond a procesului, acordand partilor cuvantul pentru a pune concluzii prin avocat.

ART. 241^20

La termenul prevazut de art. 241^19 alin. 2, daca socoteste necesar, instanta va dispune, prin incheiere motivata, sa fie administrate nemijlocit in fata sa toate sau numai unele dintre probele administrate de avocati. In acest caz, pentru administrarea probelor instanta va stabili termene scurte, in continuare, date in cunostinta partilor.

Pentru prezentarea in fata instantei martorii vor fi citati, de asemenea, in termen scurt, cauzele fiind considerate urgente. Dispozitiile art. 89 alin. 1 si ale art. 188 alin. 2 sunt aplicabile.

ART. 241^21

Dispozitiile sectiunii a III-a a acestui capitol sunt aplicabile daca in prezenta sectiune nu se prevede altfel.

La cererea avocatului sau a partii interesate instanta poate lua masura amenzii si obligarii la plata de despagubiri, in cazurile si conditiile prevazute de dispozitiile art. 108^1 - 108^4.

ART. 241^22

Dispozitiile prezentei sectiuni sunt aplicabile in mod corespunzator si consilierilor juridici care, potrivit legii, reprezinta partea.

Sectiunea a IV-a

Suspendarea judecatii

ART. 242

Instanta va suspenda judecata:

1. cand amandoua partile o cer;

2. daca nici una din parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii.

Cu toate acestea pricina se judeca daca reclamantul sau paratul au cerut in scris judecarea in lipsa.

ART. 243

Judecata pricinilor se suspenda de drept:

1. prin moartea uneia din parti, afara de cazul cand partea interesata cere termen pentru introducerea in judecata a mostenitorilor;

2. prin interdictie sau punere sub curatela a unei parti pana la numirea tutorelui sau curatorului;

3. prin moartea mandatarului uneia din parti, intamplata cu mai putin de 15 zile inainte de ziua infatisarii;

4. prin incetarea functiei tutorelui sau curatorului;

5. prin deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului asupra reclamantului, in temeiul unei hotarari judecatoresti irevocabile.

Faptele aratate mai sus nu impiedica pronuntarea hotararii, daca ele s-au ivit dupa inchiderea dezbaterilor.

ART. 244

Instanta poate suspenda judecata:

1. cand dezlegarea pricinii atarna, in totul sau in parte, de existenta sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati;

2. cand s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea.

Suspendarea va dainui pana cand hotararea pronuntata in pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabila.

ART. 244^1

Asupra suspendarii judecarii procesului, instanta se va pronunta prin incheiere care poate fi atacata cu recurs in mod separat, cu exceptia celor pronuntate in recurs.

Recursul se poate declara cat timp dureaza suspendarea cursului judecarii procesului, atat impotriva incheierii prin care s-a dispus suspendarea, cat si impotriva incheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului.

ART. 245

Judecata reincepe:

1. prin cererea de redeschidere facuta de una din parti, cand ea s-a suspendat prin invoirea partilor sau prin lipsa lor;

2. prin cererea de redeschidere, facuta cu aratarea mostenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar sau, dupa caz, a partii interesate, a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, in cazurile prevazute de art. 243.

Sectiunea a V-a

Renuntarea la judecata si renuntarea la drept

ART. 246

Reclamantul poate sa renunte oricand la judecata, fie verbal in sedinta, fie prin cerere scrisa.

Renuntarea la judecata se constata prin incheiere data fara drept de apel.

Daca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, instanta, la cererea paratului, va obliga pe reclamant la cheltuieli.

Cand partile au intrat in dezbaterea fondului, renuntarea nu se poate face decat cu invoirea celeilalte parti.

ART. 247

In caz de renuntare la insusi dreptul pretins, instanta da o hotarare prin care va respinge cererea in fond si va hotari asupra cheltuielilor.

Renuntarea la drept se poate face si fara invoirea celeilalte parti, atat in prima instanta cat si in apel.

Renuntarea se poate face in sedinta sau prin inscris autentic.

Hotararea se da fara drept de apel.

Cand renuntarea este facuta in instanta de apel, hotararea primei instante va fi anulata in totul sau in parte, in masura renuntarii.

Sectiunea a VI-a

Perimarea

ART. 248

Orice cerere de chemare in judecata, contestatie, apel, recurs, revizuire si orice alta cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar impotriva incapabililor*) daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de un an. Partea nu se socoteste in vina, cand actul de procedura urma sa fie indeplinit din oficiu.

Termenul perimarii nu curge cat timp, fara vina partii, cererea n-a ajuns inca la instanta competenta sa o judece sau nu se poate fixa termen de judecata.

In materie comerciala termenul de perimare este de sase luni.

*) Codul familiei foloseste termenul de 'cei lipsiti de capacitate' in loc de 'incapabili'.

ART. 249

Perimarea se intrerupe prin indeplinirea unui act de procedura facut in vederea judecarii procesului de catre partea care justifica un interes.

ART. 250

Cursul perimarii este suspendat cat timp dainuieste suspendarea judecarii, pronuntata de instanta in cazurile prevazute de art. 244, precum si in alte cazuri stabilite de lege, daca suspendarea nu este cauzata de lipsa de staruinta a partilor in judecata.

In cazurile prevazute de art. 243, cursul perimarii este suspendat timp de 3 luni de la data cand s-au petrecut faptele care au prilejuit suspendarea judecatii, daca aceste fapte s-au petrecut in cele din urma 6 luni ale termenului de perimare.

Perimarea se suspenda de asemenea pe timpul cat partea este impiedicata de a starui in judecata din pricina unor imprejurari mai presus de vointa sa.

ART. 251

In cazul cand sunt mai multi reclamanti sau parati impreuna, cererea de perimare sau actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti.

ART. 252

Perimarea se constata din oficiu sau la cererea partii interesate. Presedintele instantei va cita de urgenta partile si va dispune ca grefa sa intocmeasca o dare de seama asupra actelor de procedura in legatura cu perimarea.

Perimarea poate fi invocata si pe cale de exceptie, in camera de consiliu sau in sedinta publica.

Perimarea cererii de chemare in judecata nu poate fi ridicata pentru prima oara in instanta de apel.

ART. 253

Daca instanta constata ca perimarea nu a operat, pronunta o incheiere, care poate fi atacata o data cu fondul procesului.

Hotararea care constata perimarea este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare.

ART. 254

Perimarea are drept urmare ca toate actele de procedura facute in acea instanta nu-si produc efectele.

Cand, insa, se face o noua cerere de chemare in judecata, partile pot folosi dovezile administrate in cursul judecarii cererii perimate, in masura in care noua instanta socoteste ca nu este de trebuinta refacerea lor.

CAP. 4

Hotararile

Sectiunea I

Dispozitii generale

ART. 255

Hotararile prin care se rezolva fondul cauzei in prima instanta se numesc 'sentinte', iar hotararile prin care se solutioneaza apelul, recursul, precum si recursul in interesul legii ori in anulare se numesc 'decizii'.

Toate celelalte hotarari date de instanta in cursul judecatii se numesc 'incheieri'.

ART. 256

Dupa sfarsitul dezbaterilor, judecatorii chibzuiesc in secret, fie in sedinta, fie in camera de consiliu.

Dupa chibzuire, presedintele aduna parerile judecatorilor, incepand cu cel mai nou in functiune sau cu cel mai tanar dintre asesorii populari*), el pronuntandu-se cel din urma.

*) Institutia asesorilor populari a fost desfiintata prin Legea nr. 45/1991 (Monitorul Oficial nr. 142 din 11 iulie 1991).

ART. 257

Daca majoritatea legala nu se poate intruni, pricina se va judeca din nou in complet de divergenta, in aceeasi zi sau in cel mult 5 zile*).

La instantele de fond, parerile vor trebui sa fie totdeauna motivate inainte de judecarea divergentei, afara de cazul cand judecata se face chiar in ziua cand s-a ivit divergenta.

Dezbaterile vor fi reluate asupra punctelor ramase in divergenta; daca, dupa judecarea divergentei, vor fi mai mult de doua pareri, judecatorii ale caror pareri se apropie mai mult, sunt datori sa se uneasca intr-o singura parere.

Judecatorii pot reveni asupra parerilor lor, care au pricinuit divergenta.

Dupa judecarea punctelor ramase in divergenta, completul care a judecat inainte de ivirea ei va putea continua judecarea pricinii.

Dispozitiile alin. 3 se aplica prin asemanare si in cazurile in care completele de judecata sunt alcatuite in numar fara sot.

*) A se vedea art. 57 alin. (3) si (4) si art. 58 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, publicata in Monitorul Oficial nr. 576 din 29 iunie 2004.

ART. 258

Dupa ce s-a intrunit majoritatea, se va intocmi de indata dispozitivul hotararii care se semneaza, sub sanctiunea nulitatii, de catre judecatori si in care se va arata, cand este cazul, opinia separata a judecatorilor aflati in minoritate.

El se pronunta de presedinte, in sedinta, chiar in lipsa partilor.

Dupa pronuntarea hotararii nici un judecator nu poate reveni asupra parerii sale.

Dispozitivul hotararii se consemneaza intr-un registru special, tinut de fiecare instanta.

ART. 259

Abrogat prin Decretul nr. 132/1952.

ART. 260

Daca instanta nu poate hotari de indata, pronuntarea se va amana pentru un termen pe care presedintele il va anunta si care nu va putea fi mai mare de 7 zile.

Judecatorul care a luat parte la judecata este indreptatit sa se pronunte, chiar daca nu mai face parte din alcatuirea instantei, afara de cazul cand i-a incetat calitatea de magistrat sau este suspendat din functie. In acest caz procesul se repune pe rol, cu citarea partilor, pentru ca acestea sa puna din nou concluzii in fata instantei legal constituite

ART. 261

Hotararea se da in numele legi si va cuprinde:

1. aratarea instantei care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au luat parte la judecata;

2. numele, domiciliul sau resedinta partilor, calitatea in care s-au judecat; numele mandatarilor sau reprezentantilor legali si al avocatilor;

3. obiectul cererii si sustinerile in prescurtare ale partilor cu aratarea dovezilor;

4. aratarea concluziilor procurorului;

5. motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, cum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor;

6. dispozitivul;

7. calea de atac si termenul in care se poate exercita;

8. mentiunea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica, precum si semnaturile judecatorilor si grefierului.

In cazul in care, dupa pronuntare, unul dintre judecatori este in imposibilitate de a semna hotararea, presedintele instantei o va semna in locul sau, iar daca cel in imposibilitate sa semneze este grefierul, hotararea va fi semnata de grefierul sef, facandu-se mentiune despre cauza care a impiedicat pe judecator sau pe grefier sa semneze hotararea.

Hotararea se va comunica partilor, in copie, in cazul in care este necesar pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului. Comunicarea se va face in termen de 7 zile de la pronuntarea hotararii.

ART. 262

In cazurile in care judecatorii pot da termen pentru executarea hotararii, ei vor face aceasta, prin chiar hotararea care dezleaga pricina, aratand si motivele pentru care au incuviintat termenul.

ART. 263

Debitorul nu va putea cere termen, nici nu va putea sa se bucure de termenul ce i s-a dat, daca bunurile lui se vand dupa cererea altui creditor, daca este in stare de faliment sau de insolvabilitate indeobste cunoscuta sau daca prin fapta sa a micsorat garantiile ce a dat prin contract creditorului sau, sau daca nu a dat garantiile fagaduite.

ART. 264

Motivarea hotararii se va face in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare. Daca instanta a fost alcatuita din mai multi magistrati, presedintele va putea insarcina pe unul dintre ei cu redactarea hotararii.

Parerea judecatorilor ramasi in minoritate va trebui redactata in acelasi timp cu hotararea.

ART. 265

Adaugirile, stersaturile sau schimbarile in cuprinsul hotararii vor trebui semnate de judecator, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.

ART. 266

Hotararea se va face in doua exemplare originale, din care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se va depune, spre conservare, la dosarul de hotarari al instantei.

Pentru judecatorii, presedintele va putea incuviinta ca in locul celui de-al doilea exemplar al sentintei sa se treaca intr-un registru dispozitivul ei, semnat de judecatorul si grefierul care au luat parte la judecata.

Hotararea se va comunica partilor, in copie, in cazul cand aceasta este necesara pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului.

ART. 267

Dupa pronuntarea hotararii, partea poate renunta in instanta la calea de atac, facandu-se aratare despre aceasta intr-un proces-verbal, semnat de presedinte si de grefier.

Renuntarile se pot face si in urma, prin infatisarea partii inaintea presedintelui sau prin inscris autentic.

ART. 268

Incheierile premergatoare vor fi date cu acelasi numar de voturi ca si hotararile.

Judecatorii nu sunt legati prin aceste incheieri.

Ei sunt legati de acele incheieri care, fara a hotari in totul pricina, pregatesc dezlegarea ei.

Orice dispozitie luata de instanta prin incheiere va fi motivata.

ART. 269

Hotararile vor fi investite cu formula executorie, dupa cum urmeaza:

'Noi, Presedintele Romaniei'

(Aici urmeaza cuprinsul hotararii)

'Dam imputernicire si ordonam agentilor administrativi si ai fortei publice sa execute aceasta (hotarare); procurorilor sa staruie pentru aducerea ei la indeplinire. Spre credinta, prezenta (hotarare) s-a semnat de .. (Urmeaza semnatura presedintelui si a grefierului)'.

Hotararea investita se va da numai partii care a castigat sau reprezentantului ei.

ART. 269^1

Abrogat prin Legea nr. 59/1993.

Sectiunea a II-a

Hotararile partiale

ART. 270

Daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului, instanta, la cererea acestuia, va da o hotarare partiala in masura recunoasterii. Dispozitiile art. 273 sunt aplicabile.

Sectiunea a III-a

Hotararile care consfintesc invoiala partilor

ART. 271

Partile se pot infatisa oricand in cursul judecatii, chiar fara sa fi fost citate, pentru a cere sa se dea hotarare care sa consfinteasca invoiala lor.

Daca partile se infatiseaza la ziua fixata pentru judecata, cererea pentru darea hotararii va putea fi primita, chiar de un singur judecator, urmand ca hotararea sa fie data de instanta in sedinta.

Daca ele se infatiseaza intr-o alta zi, instanta va da hotararea in camera de consiliu.

ART. 272

Invoiala va fi infatisata in scris si va alcatui dispozitivul hotararii.

Alineatul 2 *** Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

ART. 273

Hotararea care consfinteste invoiala partilor se da fara drept de apel.

Sectiunea a IV-a

Cheltuielile de judecata

ART. 274

Partea care cade in pretentiuni va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata.

Judecatorii nu pot micsora cheltuielile de timbru, taxe de procedura si impozit proportional, plata expertilor, despagubirea martorilor, precum si orice alte cheltuieli pe care partea care a castigat va dovedi ca le-a facut.

Judecatorii au insa dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale, ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivite de mici sau de mari, fata de valoarea pricinii sau munca indeplinita de avocat.

ART. 275

Paratul care a recunoscut la prima zi de infatisare pretentiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata, afara numai daca a fost pus in intarziere inainte de chemarea in judecata.

ART. 276

Cand pretentiile fiecarei parti au fost incuviintate numai in parte, instanta va aprecia in ce masura fiecare din ele poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata, putand face compensarea lor.

ART. 277

Daca sunt mai multi reclamanti sau mai multi parati, ei vor fi obligati sa plateasca cheltuielile de judecata in mod egal, proportional sau solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau dupa felul raportului de drept dintre ei.

Sectiunea a V-a

Executarea vremelnica

ART. 278

Hotararile primei instante sunt executorii de drept cand au ca obiect:

1. plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturile juridice de munca, precum si a sumelor cuvenite, potrivit legii, somerilor;

2. despagubiri pentru accidente de munca;

3. rente ori sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii, precum si pensii acordate in cadrul asigurarilor sociale;

3^1. despagubiri in caz de moarte sau vatamare a integritatii corporale ori sanatatii, daca despagubirile s-au acordat sub forma de prestatii banesti periodice;

4. reparatii grabnice;

5. punerea sau ridicarea sigiliilor ori facerea inventarului;

6. pricini privitoare la posesiune, numai in ce priveste posesiunea;

7. in cazul prevazut de art. 270;

8. in orice alte cazuri in care legea prevede ca hotararea este executorie.

ART. 279

Instanta poate incuviinta executarea vremelnica a hotararilor privitoare la bunuri ori de cate ori va gasi de cuviinta ca masura este de trebuinta fata cu temeinicia vadita a dreptului, cu starea de insolvabilitate a debitorului sau ca exista primejdie vadita in intarziere; in acest caz instanta va putea obliga la darea unei cautiuni.

Executarea vremelnica nu se poate incuviinta:

1. in materie de stramutare de hotare, desfiintare de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa;

2. cand prin hotarare se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea funciara.

Cererea de executare vremelnica se va putea face si verbal in instanta pana la inchiderea dezbaterilor.

Daca cererea a fost respinsa de prima instanta, ea poate fi facuta din nou in apel.

ART. 280

Cererea pentru suspendarea executarii vremelnice se va putea face fie o data cu apelul fie deosebit in tot cursul instantei de apel.

Cererea se va depune la prima instanta sau instanta de apel, in care caz se va alatura in copie legalizata dispozitivul hotararii.

Cererea de suspendare se va judeca de instanta de apel. Dispozitiile art. 403 alin. 3 sunt aplicabile.

Suspendarea va putea fi incuviintata numai cu dare de cautiune, al carei cuantum il va fixa instanta.

Pana la dezlegarea cererii de suspendare aceasta va putea fi incuviintata vremelnic, prin ordonanta presedintiala, chiar inainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerintei prevazute la alin. 4.

Sectiunea a VI-a

Indreptarea, lamurirea si completarea hotararii

ART. 281

Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale din hotarari sau incheieri pot fi indreptate din oficiu sau la cerere.

Instanta se pronunta prin incheiere data in camera de consiliu. Partile vor fi citate numai daca instanta socoteste ca este necesar sa dea anumite lamuriri.

In cazul hotararilor, indreptarea se va face in ambele exemplare ale hotararii.

ART. 281^1

In cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului hotararii ori acesta cuprinde dispozitii potrivnice, partile pot cere instantei care a pronuntat hotararea sa lamureasca dispozitivul sau sa inlature dispozitiile potrivnice.

Instanta va rezolva cererea de urgenta, prin incheiere data in camera de consiliu, cu citarea partilor.

Incheierea se va atasa la hotarare atat in dosarul cauzei, cat si in dosarul de hotarari al instantei.

ART. 281^2

Daca prin hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara, dupa caz, apel sau recurs impotriva acelei hotarari, iar in cazul hotararilor date in fond dupa casarea cu retinere, in termen de 15 zile de la pronuntare.

Cererea se solutioneaza de urgenta, cu citarea partilor, prin hotarare separata. Prevederile art. 281^1 alin. 3 se aplica in mod corespunzator.

Dispozitiile prezentului articol se aplica si in cazul cand instanta a omis sa se pronunte asupra cererilor martorilor, expertilor, traducatorilor, interpretilor sau aparatorilor, cu privire la drepturile lor.

ART. 281^3

Incheierile pronuntate in temeiul art. 281 si , precum si hotararea pronuntata potrivit art. 281^2 sunt supuse acelorasi cai de atac ca si hotararile in legatura cu care s-a solicitat, dupa caz, indreptarea, lamurirea sau inlaturarea dispozitiilor potrivnice ori completarea.

Partile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de indreptarea, lamurirea sau completarea hotararii.

TITLUL IV

Apelul

CAP. 1

Termenul si formele apelului

ART. 282

Hotararile date in prima instanta de judecatorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotararile date in prima instanta de tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel.

Impotriva incheierilor premergatoare nu se poate face apel decat odata cu fondul, in afara de cazul cand prin ele s-a intrerupt cursul judecatii.

ART. 282^1

Nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti date in prima instanta in cererile introduse pe cale principala privind pensii de intretinere, litigii al caror obiect are o valoare de pana la 1 miliard lei inclusiv, atat in materie civila, cat si in materie comerciala, actiunile posesorii, precum si cele referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila, luarea masurilor asiguratorii si in alte cazuri prevazute de lege.

Hotararile instantelor judecatoresti prin care se solutioneaza plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse apelului, daca legea nu prevede altfel.

ART. 283

Partea care a renuntat expres la apel cu privire la o hotarare nu mai are dreptul de a face apel.

ART. 284

Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel.

Termenul de apel curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta o data cu somatia de executare.

Daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel.

Pentru procuror termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii, in afara de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei, cand termenul curge de la comunicarea hotararii.

Apelul declarat in termen suspenda executarea hotararii de prima instanta, cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege.

ART. 285

Termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel. In acest caz se face din nou o singura comunicare a hotararii, la cel din urma domiciliu al partii, pe numele mostenirii, fara sa se arate numele si calitatea fiecarui mostenitor.

Termenul de apel va incepe sa curga din nou de la data comunicarii prevazute la alin. 1. Pentru mostenitorii incapabili, cei cu capacitate restransa sau disparuti ori in caz de mostenire vacanta, termenul va curge din ziua in care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu.

Apelul nu constituie prin el insusi un act de acceptare a mostenirii.

ART. 286

Termenul de apel se intrerupe si prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea. In acest caz se va face o noua comunicare partii, la domiciliul ei, iar termenul de apel va incepe sa curga din nou de la aceasta data.

ART. 287

Cererea de apel va cuprinde:

1. numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Daca apelantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;

2. aratarea hotararii care se ataca;

3. motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul;

4. dovezile invocate in sustinerea apelului;

5. semnatura.

Cerintele de la pct. 2 si 5 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, iar cele de la pct. 3 si 4, sub sanctiunea decaderii. Aceste cerinte pot fi implinite pana cel mai tarziu la prima zi de infatisare, iar lipsa semnaturii, in conditiile prevazute de art. 133 alin. 2.

Cand dovezile propuse sunt martori sau inscrisuri nearatate la prima instanta, se vor aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 112 pct. 5.

Termenul pentru depunerea motivelor de apel se socoteste de la comunicarea hotararii, chiar daca apelul s-a facut mai inainte de comunicare.

ART. 288

La cererea de apel se vor alatura atatea copii cati intimati sunt.

Apelul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii.

Presedintele va inainta instantei de apel dosarul, impreuna cu apelurile facute, numai dupa implinirea termenului de apel pentru toate partile.

Cu toate acestea, apelul va fi trimis de indata daca s-a facut cerere pentru suspendarea executarii hotararii primei instante.

ART. 289

Presedintele instantei de apel, indata ce primeste dosarul, va fixa termen de infatisare, potrivit dispozitiilor art. 114^1, si va dispune citarea partilor.

Totodata, presedintele va dispune sa se comunice intimatului, o data cu citatia, o copie de pe cererea si de pe motivele de apel, impreuna cu copiile certificate de pe inscrisurile alaturate si care nu au fost infatisate la prima instanta, punandu-i-se in vedere obligatia de a depune la dosar intampinare cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata.

Dispozitiile art. 113 alin. 2 sunt aplicabile in mod corespunzator.

Apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari vor fi repartizate la o singura sectie a instantei de apel.

ART. 290

Cand apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari au fost repartizate la sectii deosebite, presedintele ultimei sectii investite va dispune trimiterea apelului la sectia cea dintai investita.

ART. 291

In cazul cand intimatul nu a primit, in termenul prevazut de art. 114^1, comunicarea motivelor de apel si a dovezilor invocate, va putea cere, la prima zi de infatisare, un termen inauntrul caruia sa depuna la dosar intampinare.

Daca intimatul lipseste la prima zi de infatisare si instanta constata ca motivele de apel nu au fost comunicate, va dispune amanarea cauzei si efectuarea comunicarii, iar daca motivele nu au fost comunicate in termen, instanta va dispune amanarea cauzei cu indeplinirea cerintelor art. 114^1 alin. 3 sau 4, dupa caz.

ART. 292

Partile nu se vor putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive, mijloace de aparare si dovezi decat de cele invocate la prima instanta sau aratate in motivarea apelului ori in intampinare. Instanta de apel poate incuviinta si administrarea probelor a caror necesitate rezulta din dezbateri.

In cazul in care apelul nu se motiveaza ori motivarea apelului sau intampinarea nu cuprinde motive, mijloace de aparare sau dovezi noi, instanta de apel se va pronunta, in fond, numai pe baza celor invocate la prima instanta.

ART. 293

Intimatul este in drept, chiar dupa implinirea termenului de apel, sa adere la apelul facut de partea potrivnica, printr-o cerere proprie, care sa tinda la schimbarea hotararii primei instante. Cererea se poate face pana la prima zi de infatisare.

Daca apelantul principal isi retrage apelul sau daca acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implica cercetarea fondului, aderarea la apel prevazuta la alin. 1 ramane fara efecte. Cu toate acestea, daca aderarea s-a facut inauntrul termenului de apel, ea se considera apel principal.

ART. 293^1

In caz de coparticipare procesuala, precum si atunci cand la prima instanta au intervenit terte persoane in proces, intimatul este in drept, chiar dupa implinirea termenului de apel, sa declare apel impotriva altui intimat sau unei persoane care a figurat in prima instanta si care nu este parte in apelul principal, daca acesta din urma ar fi de natura sa produca consecinte asupra situatiei sale juridice in proces. Dispozitiile art. 293 se aplica in mod corespunzator.

CAP. 2

Judecarea apelului

ART. 294

In apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face alte cereri noi. Exceptiile de procedura si alte asemenea mijloace de aparare nu sunt considerate cereri noi.

Se vor putea cere insa dobanzi, rate, venituri ajunse la termen si orice alte despagubiri ivite dupa darea hotararii primei instante. De asemenea, se va putea solicita compensatia legala.

ART. 295

Instanta de apel va verifica, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta. Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu.

Instanta va putea incuviinta refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanta, precum si administrarea probelor noi propuse in conditiile art. 292, daca considera ca sunt necesare pentru solutionarea cauzei.

ART. 296

Instanta de apel poate pastra ori schimba, in tot sau in parte, hotararea atacata. Apelantului nu i se poate insa crea in propria cale de atac o situatie mai grea decat aceea din hotararea atacata.

ART. 297

In cazul in care se constata ca, in mod gresit, prima instanta a rezolvat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va desfiinta hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante.

Daca prima instanta s-a declarat competenta si instanta de apel stabileste ca a fost necompetenta, anuland hotararea atacata, va trimite cauza spre judecare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent, afara de cazul cand constata propria sa competenta. In acest caz, precum si atunci cand exista vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanta a judecat in fond, instanta de apel, anuland in tot sau in parte procedura urmata si hotararea pronuntata, va retine procesul spre judecare.

ART. 298

Dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta se aplica si in instanta de apel, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in prezentul titlu.

TITLUL V

Caile extraordinare de atac

CAP. 1

Recursul

Sectiunea I

Termenul si formele recursului

ART. 299

Hotararile date fara drept de apel, cele date in apel, precum si, in conditiile prevazute de lege, hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala sunt supuse recursului. Dispozitiile art. 282 alin. 2 sunt aplicabile in mod corespunzator.

Recursul se solutioneaza de instanta imediat superioara celei care a pronuntat hotararea in apel.

Alineatul 3 *** Abrogat prin Legea nr. 219/2005.

ART. 300

Recursul suspenda executarea hotararii numai in cauzele privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa, precum si in cazurile anume prevazute de lege.

La cerere, instanta sesizata cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea executarii hotararii recurate si in alte cazuri decat cele la care se refera alin. 1.

Suspendarea la cerere a executarii hotararii poate fi acordata numai dupa depunerea unei cautiuni ce se va stabili, prin incheiere, cu ascultarea partilor in camera de consiliu, scop in care acestea vor fi citate in termen scurt, chiar inainte de primul termen de judecata, daca este cazul. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator.

Alineatul 4 *** Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

Pentru motive temeinice, instanta poate reveni asupra suspendarii acordate, dispozitiile alin. 3 aplicandu-se in mod corespunzator.

ART. 301

Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel. Dispozitiile art. 284 alin. 2 - 4 se aplica in mod corespunzator.

ART. 302

Recursul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii.

ART. 302^1

Cererea de recurs va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii, urmatoarele mentiuni:

a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul unic de inregistrare sau, dupa caz, codul fiscal si contul bancar. Daca recurentul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul*);

b) indicarea hotararii care se ataca;

c) motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau, dupa caz, mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;

d) semnatura.

La cererea de recurs se va atasa dovada achitarii taxei de timbru, conform legii.

*) Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 176 din 24 martie 2005 a constatat ca art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura civila este neconstitutional in ceea ce priveste sanctionarea cu nulitate absoluta a omisiunii de a se preciza in cuprinsul cererii de recurs 'numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul unic de inregistrare sau, dupa caz, codul fiscal si contul bancar', precum si - daca recurentul locuieste in strainatate - 'domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul'.

ART. 303

Recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs sau inauntrul termenului de recurs.

Termenul pentru depunerea motivelor se socoteste de la comunicarea hotararii, chiar daca recursul s-a facut mai inainte.

Alineatul 3 *** Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2003.

In cazurile in care Ministerul Public a participat in proces, se va depune o copie de pe motivele de casare pentru procuror.

Presedintele instantei, care primeste cererea de recurs, va putea sa o inapoieze partii prezente, daca nu indeplineste conditiile prevazute de lege, pentru a fi refacuta, prelungind termenul de recurs cu 5 zile.

Dupa implinirea termenului de recurs pentru toate partile, instanta a carei hotarare este recurata va inainta instantei de recurs dosarul impreuna cu dovezile de indeplinire a procedurii de comunicare a hotararii.

ART. 304

Modificarea sau casarea unor hotarari se poate cere in urmatoarele situatii, numai pentru motive de nelegalitate:

1. cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale;

2. cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au luat parte la dezbaterea in fond a pricinii;

3. cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante;

4. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;

5. cand, prin hotararea data, instanta a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. 2;

6. daca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut;

7. cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii;

8. cand instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia;

9. cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii;

10. *** Abrogat prin Legea nr. 219/2005;

11. *** Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

ART. 304^1

Recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute in art. 304, instanta putand sa examineze cauza sub toate aspectele.

ART. 305

In instanta de recurs nu se pot produce probe noi, cu exceptia inscrisurilor, care pot fi depuse pana la inchiderea dezbaterilor.

ART. 306

Recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal, cu exceptia cazurilor prevazute in alin. 2.

Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu de instanta de recurs, care insa este obligata sa le puna in dezbatere partilor.

Indicarea gresita a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului daca dezvoltarea acestora face posibila incadrarea lor intr-unul din motivele prevazute de art. 304.

ART. 307

Abrogat prin Legea nr. 59/1993.

ART. 308

Presedintele instantei, dupa ce va constata ca procedura de comunicare a hotararii a fost indeplinita, va fixa termen de judecata si va dispune citarea partilor si comunicarea motivelor de recurs.

Intimatul este obligat sa depuna intampinare cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata.

Alineatul 3 *** Abrogat prin Legea nr. 219/2005.

Alineatul 4 *** Abrogat prin Legea nr. 219/2005.

Alineatul 5 *** Abrogat prin Legea nr. 219/2005.

Sectiunea a II-a

Judecarea recursului si efectele casarii

ART. 309

Presedintele va da cuvantul partilor dupa citirea raportului.

Procurorul vorbeste cel din urma, afara de cazul cand este parte principala sau recurent.

ART. 310

Daca nu se dovedeste, la prima zi de infatisare, ca recursul a fost depus peste termen sau daca aceasta dovada nu reiese din dosar, el se va socoti facut in termen.

ART. 311

Hotararea casata nu are nici o putere.

Actele de executare sau de asigurare facute in puterea unei asemenea hotarari sunt desfiintate de drept, daca instanta de recurs nu dispune altfel.

ART. 312

Instanta poate admite recursul, il poate respinge sau anula ori poate constata perimarea lui.

In caz de admitere a recursului, hotararea atacata poate fi modificata sau casata, in tot sau in parte.

Modificarea hotararii atacate se pronunta pentru motivele prevazute de art. 304 pct. 6, 7, 8 si 9, iar casarea pentru cele prevazute de art. 304 pct. 1, 2, 3, 4 si 5, precum si in toate cazurile in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului sau modificarea hotararii nu este posibila, fiind necesara administrarea de probe noi. Daca sunt gasite intemeiate mai multe motive, dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, instanta de recurs va casa in intregime hotararea atacata pentru a se asigura o judecata unitara.

In caz de casare, curtile de apel si tribunalele vor rejudeca pricina in fond, fie la termenul cand a avut loc admiterea recursului, situatie in care se pronunta o singura decizie, fie la un alt termen stabilit in acest scop.

Cu toate acestea, in cazul in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost regulat citata atat la administrarea probelor, cat si la dezbaterea fondului, instanta de recurs, dupa casare, trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotararea casata sau altei instante de acelasi grad.

In caz de casare a hotararii atacate, pentru motivul prevazut de art. 304 pct. 3, instanta va trimite dosarul spre judecare instantei judecatoresti competente sau organului cu activitate jurisdictionala competent, potrivit legii, iar pentru motivul prevazut de art. 304 pct. 4 va respinge cererea ca inadmisibila.

Daca instanta de recurs constata ca ea insasi era competenta sa solutioneze pricina in prima instanta sau in apel, va casa hotararea recurata si va solutiona cauza potrivit competentei sale.

ART. 313

Inalta Curte de Casatie si Justitie, in caz de casare, trimite cauza spre o noua judecata instantei care a pronuntat hotararea casata ori, atunci cand interesele bunei administrari a justitiei o cer, altei instante de acelasi grad, cu exceptia cazului casarii pentru lipsa de competenta, cand trimite cauza instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent potrivit legii.

ART. 314

Inalta Curte de Casatie si Justitie hotaraste asupra fondului pricinii in toate cazurile in care caseaza hotararea atacata numai in scopul aplicarii corecte a legii la imprejurari de fapt ce au fost deplin stabilite.

ART. 315

In caz de casare, hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si asupra necesitatii administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.

Cand hotararea a fost casata pentru nerespectarea formelor procedurale, judecata va reincepe de la actul anulat.

Dupa casare, instanta de fond va judeca din nou, tinand seama de toate motivele invocate inaintea instantei a carei hotarare a fost casata.

La judecarea recursului, precum si la rejudecarea procesului dupa casarea hotararii de catre instanta de recurs, dispozitiile art. 296 sunt aplicabile in mod corespunzator.

ART. 316

Dispozitiile de procedura privind judecata in apel se aplica si in instanta de recurs, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in acest capitol.

CAP. 1^1

Contestatia in anulare

ART. 317

Hotararile irevocabile pot fi atacate cu contestatie in anulare, pentru motivele aratate mai jos, numai daca aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:

1. cand procedura de chemare a partii, pentru ziua cand s-a judecat pricina, nu a fost indeplinita potrivit cu cerintele legii;

2. cand hotararea a fost data de judecatori cu calcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la competenta.

Cu toate acestea, contestatia poate fi primita pentru motivele mai sus-aratate, in cazul cand aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanta le-a respins pentru ca aveau nevoie de verificari de fapt sau daca recursul a fost respins fara ca el sa fi fost judecat in fond.

ART. 318

Hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale sau cand instanta, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Alineatul 2 *** Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

ART. 319

Contestatia se introduce la instanta a carei hotarare se ataca.

Contestatia se poate face oricand inainte de inceputul executarii silite, iar in timpul ei, pana la implinirea termenului stabilit la art. 401 alin. 1 lit. b) sau c). Impotriva hotararilor irevocabile care nu se aduc la indeplinire pe cale de executare silita, contestatia poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu de un an de la data cand hotararea a ramas irevocabila.

ART. 319^1

Instanta poate suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere, sub conditia depunerii unei cautiuni. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator.

ART. 320

Contestatia se judeca de urgenta si cu precadere.

Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata.

Hotararea data in contestatie este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea atacata.

ART. 321

Nu se poate face o noua contestatie pentru motive ce au existat la data celei dintai.

CAP. 2

Revizuirea hotararilor

ART. 322

Revizuirea unei hotarari ramase definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere in urmatoarele cazuri:

1. daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la indeplinire;

2. daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decat s-a cerut;

3. daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta;

4. daca un judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii ori daca un magistrat a fost sanctionat disciplinar pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta in acea cauza;

5. daca, dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor, ori daca s-a desfiintat sau s-a modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere;

6. daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica, disparutii, incapabilii sau cei pusi sub curatela nu au fost aparati deloc sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere;

7. daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de grade deosebite, in una si aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate.

Aceste dispozitii se aplica si in cazul cand hotararile potrivnice sunt date de instante de recurs. In cazul cand una dintre instante este Inalta Curte de Casatie si Justitie, cererea de revizuire se va judeca de aceasta instanta;

8. daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta despre aceasta, dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa.

9. daca Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti, iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate.

ART. 323

Cererea de revizuire se indreapta la instanta care a dat hotararea ramasa definitiva si a carei revizuire se cere.

In cazul art. 322 pct. 7, cererea de revizuire se va indrepta la instanta mai mare in grad fata de instanta sau instantele care au pronuntat hotararile potrivnice. Cand cele doua instante care au dat hotararile potrivnice fac parte din circumscriptii judecatoresti deosebite, instanta mai mare in grad la care urmeaza sa se indrepte cererea de revizuire va fi aceea a instantei care a dat prima hotarare.

ART. 324

Termenul de revizuire este de o luna si se va socoti:

1. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 1, 2 si 7 alin. 1, de la comunicarea hotararilor definitive, iar cand hotararile au fost date de instante de recurs dupa evocarea fondului, de la pronuntare; pentru hotararile prevazute la punctul 7 alin. 2 de la pronuntarea ultimei hotarari;

2. in cazul prevazut de art. 322 pct. 3, de la cel din urma act de executare;

3. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 4, din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea instantei penale de condamnare a judecatorului, martorului sau expertului ori de hotararea care a declarat fals inscrisul. In lipsa unei astfel de hotarari termenul curge de la data cand partea a luat cunostinta de imprejurarile pentru care constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotarare penala, dar nu mai tarziu de 3 ani de la data producerii acestora;

4. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 5, din ziua in care s-au descoperit inscrisurile ce se invoca ori, dupa caz, din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea desfiintata sau modificata pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere;

5. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 6, de la comunicarea hotararii definitive facuta statului ori celorlalte persoane de drept public sau de utilitate publica, sau de la intoarcerea disparutului ori de la dobandirea capacitatii; in aceste din urma doua cazuri termenul fiind de 6 luni.

In cazul art. 322 pct. 8 termenul de revizuire este de 15 zile si se socoteste de la incetarea impiedicarii.

Pentru motivul prevazut la art. 322 pct. 9, termenul este de 3 luni de la data publicarii hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ART. 325

Instanta poate suspenda executarea hotararii a carei revizuire se cere, sub conditia darii unei cautiuni. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator.

ART. 326

Cererea de revizuire se judeca potrivit dispozitiilor prevazute pentru cererea de chemare in judecata.

Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata.

Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care se intemeiaza.

ART. 327

Daca instanta incuviinteaza cererea de revizuire, ea va schimba, in tot sau in parte, hotararea atacata, iar in cazul hotararilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urma hotarare.

Se va face aratare de hotararea data in revizuire, in josul originalului hotararii revizuite.

ART. 328

Hotararea asupra revizuirii este supusa cailor de atac prevazute de lege pentru hotararea revizuita.

Daca revizuirea s-a cerut pentru hotarari potrivnice calea de atac este recursul, cu exceptia cazului in care instanta de revizuire este Inalta Curte de Casatie si Justitie, a carei hotarare este irevocabila.

TITLUL VI

Recursul in interesul legii

ART. 329

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, precum si colegiile de conducere ale curtilor de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul Romaniei, sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.

Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese. Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante.

ART. 330

Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2003.

ART. 330^1 - 330^4

Abrogate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2003.

CARTEA a III-a

Dispozitii generale privitoare la procedurile necontencioase

ART. 331

Cererile pentru dezlegarea carora este nevoie de mijlocirea instantei fara insa sa se urmareasca stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana, precum sunt cele privitoare la darea autorizatiilor judecatoresti, sau la luarea unor masuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse dispozitiilor de procedura mai jos aratate.

ART. 332

Cererile necontencioase care sunt in legatura cu o lucrare sau o pricina in curs la o instanta sau pe care aceasta a dezlegat-o, ori daca au ca obiect eliberarea unor inscrisuri, titluri sau valori aflate in depozitul unei instante, se vor indrepta la acea instanta.

ART. 333

Cererea va cuprinde numele si domiciliul celui care o face si ale persoanelor pe care acesta cere sa fie chemate inaintea instantei, precum si aratarea pe scurt a obiectului, motivarea cererii si semnatura.

Ea va fi insotita de inscrisurile pe care se sprijina.

ART. 334

Instanta isi verifica competenta din oficiu, putand cere partii lamuririle necesare.

Daca instanta se declara necompetenta va trimite dosarul instantei in drept sa hotarasca.

ART. 335

Daca cererea, prin insusi cuprinsul ei sau prin obiectiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezinta caracter contencios, instanta o va respinge.

ART. 336

Incheierea prin care se incuviinteaza cererea este executorie. Ea este supusa recursului.

Termenul de recurs va curge de la pronuntare, pentru cei care au fost de fata, si de la comunicare, pentru cei care au lipsit.

Recursul poate fi facut de orice persoana interesata, chiar daca nu a fost citata la dezlegarea cererii.

Executarea incheierii poate fi suspendata de instanta de recurs cu sau fara cautiune.

Recursul se judeca in camera de consiliu.

ART. 337

Incheierile nu au puterea lucrului judecat.

ART. 338

Procedura prevazuta in articolele de mai sus se intregeste cu dispozitiile de procedura contencioasa, in masura in care nu sunt potrivnice naturii necontencioase a cererii.

Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedura speciala raman supuse dispozitiilor speciale, care se vor intregi cu cele prevazute in cuprinsul cartii de fata.

ART. 339

Procedura necontencioasa se aplica si in cazurile in care legea da in caderea presedintelui instantei luarea unor masuri cu caracter necontencios.

In aceste cazuri, presedintele este tinut sa pronunte incheierea in termen de cel mult 3 zile de la primirea cererii.

Recursul impotriva incheierii date de presedintele judecatoriei se judeca de tribunal, iar recursul impotriva incheierii date de presedintele tribunalului sau curtii de apel se judeca de un complet al instantei respective.

CARTEA a IV-a

Despre arbitraj

CAP. 1

Dispozitii generale

ART. 340

Persoanele care au capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor pot conveni sa solutioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, in afara de acelea care privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie.

ART. 340^1

Arbitrajul poate fi incredintat, prin conventia arbitrala, uneia sau mai multor persoane, investite de parti sau in conformitate cu acea conventie sa judece litigiul si sa pronunte o hotarare definitiva si obligatorie pentru ele. Arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii investiti constituie, in sensul dispozitiilor de fata, tribunalul arbitral.

ART. 341

Arbitrajul se organizeaza si se desfasoara potrivit conventiei arbitrale, incheiata conform cu prevederile cap. II.

Sub rezerva respectarii ordinii publice sau a bunelor moravuri, precum si a dispozitiilor imperative ale legii, partile pot stabili prin conventia arbitrala sau prin act scris incheiat ulterior, fie direct, fie prin referire la o anumita reglementare avand ca obiect arbitrajul, normele privind constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea si inlocuirea arbitrilor, termenul si locul arbitrajului, normele de procedura pe care tribunalul arbitral trebuie sa le urmeze in judecarea litigiului, inclusiv procedura unei eventuale concilieri prealabile, repartizarea intre parti a cheltuielilor arbitrale, continutul si forma hotararii arbitrale si, in general, orice alte norme privind buna desfasurare a arbitrajului.

In lipsa unor asemenea norme, tribunalul arbitral va putea reglementa procedura de urmat asa cum va socoti mai potrivit.

Daca nici tribunalul arbitral nu a stabilit aceste norme, se vor aplica dispozitiile ce urmeaza.

ART. 341^1

Partile pot conveni ca arbitrajul sa fie organizat de o institutie permanenta de arbitraj sau de o terta persoana.

ART. 342

Pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi in organizarea si desfasurarea arbitrajului, partea interesata poate sesiza instanta de judecata, care in lipsa conventiei arbitrale, ar fi fost competenta sa judece litigiul in fond, in prima instanta.

In cazul in care partile au incheiat conventia arbitrala in cursul judecarii litigiului la o instanta judecatoreasca, aceasta devine competenta sa solutioneze cererile prevazute in alin. 1.

Instanta va solutiona aceste cereri de urgenta si cu precadere, cu procedura ordonantei presedintiale.

CAP. 2

Conventia arbitrala

ART. 343

Conventia arbitrala se incheie, in scris, sub sanctiunea nulitatii.

Ea se poate incheia fie sub forma unei clauze compromisorii, inscrisa in contractul principal, fie sub forma unei intelegeri de sine statatoare, denumita compromis.

ART. 343^1

Prin clauza compromisorie partile convin ca litigiile ce se vor naste din contractul in care este inserata sau in legatura cu acesta sa fie solutionate pe calea arbitrajului, aratandu-se numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor.

Validitatea clauzei compromisorii este independenta de valabilitatea contractului in care a fost inscrisa.

ART. 343^2

Prin compromis partile convin ca un litigiu ivit intre ele sa fie solutionat pe calea arbitrajului, aratandu-se, sub sanctiunea nulitatii, obiectul litigiului si numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor.

ART. 343^3

Incheierea conventiei arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competenta instantelor judecatoresti.

Tribunalul arbitral isi verifica propria sa competenta de a solutiona un litigiu si hotaraste in aceasta privinta printr-o incheiere care se poate desfiinta numai prin actiunea in anulare introdusa impotriva hotararii arbitrale, conform art. 364.

ART. 343^4

In cazul in care partile in proces au incheiat o conventie arbitrala, pe care una dintre ele o invoca in instanta judecatoreasca, aceasta isi verifica competenta.

Instanta va retine spre solutionare procesul daca:

a) paratul si-a formulat apararile in fond, fara nici o rezerva intemeiata pe conventia arbitrala;

b) conventia arbitrala este lovita de nulitate ori este inoperanta;

c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vadit imputabile paratului in arbitraj.

In celelalte cazuri, instanta judecatoreasca, la cererea uneia dintre parti, se va declara necompetenta, daca va constata ca exista conventie arbitrala.

In caz de conflict de competenta, hotaraste instanta judecatoreasca ierarhic superioara instantei inaintea careia s-a ivit conflictul.

CAP. 3

Arbitrii. Constituirea tribunalului arbitral. Termenul si locul arbitrajului

ART. 344

Poate fi arbitru orice persoana fizica, de cetatenie romana, care are capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor.

ART. 345

Partile stabilesc daca litigiul se judeca de un arbitru unic sau de doi ori de mai multi arbitri.

Daca partile n-au stabilit numarul arbitrilor, litigiul se judeca de trei arbitri, cate unul numit de fiecare dintre parti, iar al treilea - supraarbitrul - desemnat de cei doi arbitri.

Daca exista mai multi reclamanti sau mai multi parati, partile care au interese comune vor numi un singur arbitru.

ART. 346

Este nula clauza din conventia arbitrala care prevede dreptul uneia dintre parti de a numi arbitru in locul celeilalte parti sau de a avea mai multi arbitri decat cealalta parte.

ART. 347

Arbitrii sunt numiti, revocati sau inlocuiti conform conventiei arbitrale.

Cand arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii nu au fost numiti prin conventia arbitrala si nici nu s-a prevazut modalitatea de numire, partea care vrea sa recurga la arbitraj invita cealalta parte, in scris, sa procedeze la numirea lor.

In comunicare se arata numele, domiciliul si, pe cat posibil, datele personale si profesionale ale arbitrului unic propus sau ale arbitrului desemnat de partea care vrea sa recurga la arbitraj, precum si enuntarea succinta a pretentiilor si a temeiului lor.

ART. 348

Partea careia i s-a facut comunicarea trebuie sa transmita, la randul sau, in termen de 10 zile de la primirea acesteia, raspunsul la propunerea de numire a arbitrului unic sau, dupa caz, numele, domiciliul si, pe cat posibil, datele personale si profesionale ale arbitrului desemnat de ea.

ART. 349

Acceptarea insarcinarii de arbitru trebuie sa fie facuta in scris si comunicata partilor in termen de 5 zile de la data primirii propunerii de numire.

ART. 350

Cei doi arbitri vor proceda la numirea supraarbitrului, in termen de 10 zile de la ultima acceptare. Supraarbitrul se va conforma prevederilor art. 349.

ART. 351

In caz de neintelegere intre parti cu privire la numirea arbitrului unic sau daca o parte nu numeste arbitrul ori daca cei doi arbitri nu cad de acord asupra persoanei supraarbitrului, partea care vrea sa recurga la arbitraj poate cere instantei judecatoresti sa procedeze la numirea arbitrului ori, dupa caz, a supraarbitrului.

Incheierea de numire se va da in termen de 10 zile de la sesizare, cu citarea partilor. Ea nu este supusa cailor de atac.

ART. 351^1

Arbitrul poate fi recuzat pentru cauze care pun la indoiala independenta si impartialitatea sa. Cauzele de recuzare sunt cele prevazute pentru recuzarea judecatorilor. Poate constitui o cauza de recuzare si neindeplinirea conditiilor de calificare sau a altor conditii privitoare la arbitri, prevazute in conventia arbitrala.

O parte nu poate recuza arbitrul numit de ea decat pentru cauze survenite dupa numire.

Persoana care stie ca in privinta sa exista o cauza de recuzare este obligata sa instiinteze partile si pe ceilalti arbitri mai inainte de a fi acceptat insarcinarea de arbitru, iar daca asemenea cauze survin dupa acceptare, de indata ce le-a cunoscut.

Aceasta persoana nu poate participa la judecarea litigiului decat daca partile, instiintate potrivit alineatului precedent, comunica in scris ca inteleg sa nu ceara recuzarea. Chiar in acest caz, ea are dreptul sa se abtina de la judecarea litigiului, fara ca abtinerea sa insemne recunoasterea cauzei de recuzare.

ART. 351^2

Recuzarea trebuie sa fie ceruta, sub sanctiunea decaderii, in termen de 10 zile de la data cand partea a luat cunostinta de numirea arbitrului sau, dupa caz, de la survenirea cauzei de recuzare.

Cererea de recuzare se solutioneaza de instanta judecatoreasca, prevazuta de art. 342, cu citarea partilor si a arbitrului recuzat, in termen de 10 zile de la sesizare. Incheierea nu este supusa cailor de atac.

ART. 352

In caz de vacanta, pentru orice cauza, recuzare, revocare, abtinere, renuntare, impiedicare, deces, si daca nu s-a numit un supleant sau daca acesta este impiedicat sa-si exercite insarcinarea, se va proceda la inlocuirea arbitrului potrivit dispozitiilor stabilite pentru numirea lui.

ART. 353

Arbitrii sunt raspunzatori de daune, in conditiile legii:

a) daca, dupa acceptare, renunta in mod nejustificat la insarcinarea lor;

b) daca, fara motiv justificat, nu participa la judecarea litigiului ori nu pronunta hotararea in termenul stabilit de conventia arbitrala sau de lege;

c) daca nu respecta caracterul confidential al arbitrajului, publicand sau divulgand date de care iau cunostinta in calitate de arbitri, fara a avea autorizarea partilor;

d) daca incalca in mod flagrant indatoririle ce le revin.

ART. 353^1

In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, toate atributiile ce revin instantei judecatoresti in temeiul dispozitiilor din prezentul capitol se exercita de acea institutie, conform regulamentului sau, afara numai daca acel regulament prevede altfel.

ART. 353^2

Tribunalul arbitral se considera constituit pe data ultimei acceptari a insarcinarii de arbitru, de supraarbitru sau, dupa caz, de arbitru unic.

Data acceptarii este cea a expedierii prin posta a comunicarii prevazute de art. 349.

ART. 353^3

Daca partile n-au prevazut altfel, tribunalul arbitral trebuie sa pronunte hotararea in termen de cel mult 5 luni de la data constituirii sale.

Termenul se suspenda pe timpul judecarii unei cereri de recuzare sau a oricarei alte cereri incidente adresate instantei judecatoresti prevazute de art. 342.

Partile pot consimti in scris la prelungirea termenului arbitrajului.

De asemenea, tribunalul arbitral poate dispune, pentru motive temeinice, prelungirea termenului cu cel mult doua luni.

Termenul se prelungeste de drept cu doua luni in cazul prevazut de art. 360^3, precum si in cazul decesului uneia dintre parti.

Trecerea termenului prevazut in prezentul articol nu poate sa constituie un motiv de caducitate a arbitrajului afara de cazul in care una dintre parti a notificat celeilalte parti si tribunalului arbitral, pana la primul termen de infatisare, ca intelege sa invoce caducitatea.

ART. 354

Partile stabilesc locul arbitrajului. In lipsa unei asemenea prevederi, locul arbitrajului se stabileste de tribunalul arbitral.

CAP. 4

Sesizarea tribunalului arbitral. Cuprinsul cererii de arbitrare. Intampinarea. Cererea reconventionala

ART. 355

Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-o cerere scrisa, care va cuprinde:

a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in Registrul comertului, numarul de telefon, contul bancar;

b) numele si calitatea celui care angajeaza sau reprezinta partea in litigiu, anexandu-se dovada calitatii;

c) mentionarea conventiei arbitrale, anexandu-se copie de pe contractul in care este inserata, iar daca s-a incheiat un compromis, copie de pe acesta;

d) obiectul si valoarea cererii, precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori;

e) motivele de fapt si de drept, precum si probele pe care se intemeiaza cererea;

f) numele si domiciliul membrilor tribunalului arbitral;

g) semnatura partii.

Cererea se poate face si printr-un proces-verbal incheiat in fata tribunalului arbitral si semnat de parti sau numai de reclamant, precum si de arbitri.

ART. 356

Reclamantul va comunica paratului, precum si fiecarui arbitru, copie de pe cererea de arbitrare si de pe inscrisurile anexate.

ART. 356^1

In termen de 30 de zile de la primirea copiei de pe cererea de arbitrare, paratul va face intampinare cuprinzand exceptiile privind cererea reclamantului, raspunsul in fapt si in drept la aceasta cerere, probele propuse in aparare, precum si, in mod corespunzator, celelalte mentiuni prevazute in art. 355, pentru cererea de arbitrare.

Exceptiile si alte mijloace de aparare, care nu au fost aratate prin intampinare, trebuie ridicate, sub sanctiunea decaderii, cel mai tarziu la primul termen de infatisare. Dispozitiile art. 358^12 alin. 3 raman aplicabile.

Daca prin nedepunerea intampinarii litigiul se amana, paratul va putea fi obligat la plata cheltuielilor de arbitrare cauzate prin amanare.

Dispozitiile art. 356 se aplica in mod corespunzator.

ART. 357

Daca paratul are pretentii impotriva reclamantului, derivand din acelasi raport juridic, el poate face cerere reconventionala.

Cererea reconventionala va fi introdusa in cadrul termenului pentru depunerea intampinarii sau cel mai tarziu pana la primul termen de infatisare si trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si cererea principala.

CAP. 5

Procedura arbitrala

ART. 358

In intreaga procedura arbitrala trebuie sa se asigure partilor, sub sanctiunea nulitatii hotararii arbitrale, egalitatea de tratament, respectarea dreptului de aparare si a principiului contradictorialitatii.

ART. 358^1

Comunicarea intre parti sau catre parti a inscrisurilor litigiului, a citatiilor, hotararilor arbitrale si incheierilor de sedinta se face prin scrisoare recomandata cu recipisa de predare sau cu confirmare de primire. Informatiile si instiintarile pot fi facute si prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care permite stabilirea probei comunicarii si a textului transmis.

Inscrisurile pot fi inmanate si personal partii, sub semnatura.

Dovezile de comunicare se depun la dosar.

ART. 358^2

Indata dupa expirarea termenului pentru depunerea intampinarii, tribunalul arbitral verifica stadiul pregatirii litigiului pentru dezbatere si, daca va socoti necesar, va dispune masurile corespunzatoare pentru completarea dosarului.

Dupa aceasta verificare si, daca este cazul, dupa completarea dosarului, tribunalul arbitral fixeaza termen de dezbatere a litigiului si dispune citarea partilor.

ART. 358^3

Intre data primirii citatiei si termenul de dezbatere trebuie sa existe un interval de timp de cel putin 15 zile.

ART. 358^4

Partile pot participa la dezbaterea litigiului personal sau prin reprezentanti si pot fi asistate de orice persoana.

ART. 358^5

Neprezentarea partii legal citate nu impiedica dezbaterea litigiului, afara numai daca partea lipsa nu va cere, cel mai tarziu pana in preziua dezbaterii, amanarea litigiului pentru motive temeinice, incunostintand in acelasi termen si cealalta parte, precum si arbitrii. Amanarea se poate acorda o singura data.

ART. 358^6

Oricare dintre parti poate cere in scris ca solutionarea litigiului sa se faca in lipsa sa, pe baza actelor de la dosar, art. 358^3 ramanand insa aplicabil.

ART. 358^7

Daca ambele parti, desi legal citate, nu se prezinta in termen, tribunalul arbitral va solutiona litigiul in afara de cazul in care s-a cerut amanarea pentru motive temeinice. Tribunalul arbitral poate, de asemenea, sa amane judecarea litigiului, citand partile, daca apreciaza ca prezenta lor la dezbatere este necesara.

ART. 358^8

Inaintea sau in cursul arbitrajului oricare dintre parti poate cere instantei judecatoresti competente sa incuviinteze masuri asiguratoare si masuri vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau sa constate anumite imprejurari de fapt.

La aceasta cerere se vor anexa, in copie, cererea de arbitrare sau, in lipsa, dovada comunicarii prevazute de art. 347 alin. 2 si 3, precum si conventia arbitrala.

Incuviintarea acestor masuri va fi adusa la cunostinta tribunalului arbitral de catre partea care le-a cerut.

ART. 358^9

In cursul arbitrajului, masurile asiguratoare si masurile vremelnice, ca si constatarea anumitor imprejurari de fapt, pot fi incuviintate si de tribunalul arbitral. In caz de impotrivire, executarea acestor masuri se dispune de catre instanta judecatoreasca.

ART. 358^10

Fiecare dintre parti are sarcina sa dovedeasca faptele pe care isi intemeiaza in litigiu pretentia sau apararea.

In vederea solutionarii litigiului, tribunalul arbitral poate cere partilor explicatii scrise cu privire la obiectul cererii si faptele litigiului si poate dispune administrarea oricaror probe prevazute de lege.

ART. 358^11

Administrarea probelor se efectueaza in sedinta tribunalului arbitral. Acesta poate dispune ca administrarea probelor sa fie efectuata in fata unui arbitru din compunerea tribunalului arbitral.

Ascultarea martorilor si a expertilor se face fara prestare de juramant.

Tribunalul arbitral nu poate sa recurga la mijloace de constrangere si nici sa aplice sanctiuni martorilor sau expertilor. Pentru luarea acestor masuri partile se pot adresa instantei judecatoresti prevazute de art. 342.

Aprecierea probelor se face de catre arbitri potrivit intimei lor convingeri.

ART. 358^12

Orice exceptie privind existenta si validitatea conventiei arbitrale, constituirea tribunalului arbitral, limitele insarcinarii arbitrilor si desfasurarea procedurii pana la primul termen de infatisare, trebuie ridicata, sub sanctiunea decaderii, cel mai tarziu la acest prim termen, daca nu s-a stabilit un termen mai scurt.

Orice cereri ale partilor si orice inscrisuri vor fi depuse cel mai tarziu pana la primul termen de infatisare.

Probele care nu au fost cerute cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare nu vor mai putea fi invocate in cursul arbitrajului, afara de cazurile in care:

a) necesitatea probei ar reiesi din dezbateri;

b) administrarea probei nu pricinuieste amanarea solutionarii litigiului.

ART. 358^13

Dezbaterile arbitrale vor fi consemnate in incheierea de sedinta.

Orice dispozitie a tribunalului arbitral va fi consemnata in incheiere si va fi motivata.

Incheierea de sedinta va cuprinde, pe langa mentiunile prevazute la art. 361 lit. a) si b), si urmatoarele mentiuni:

a) o scurta descriere a desfasurarii sedintei;

b) cererile si sustinerile partilor;

c) motivele pe care se sprijina masurile dispuse;

d) dispozitivul;

e) semnaturile arbitrilor, cu observarea prevederilor art. 360^2.

Partile au dreptul sa ia cunostinta de continutul incheierilor si de actele dosarului. La cererea partilor sau din oficiu tribunalul arbitral poate indrepta sau completa incheierea de sedinta, printr-o alta incheiere. Partilor li se comunica, la cerere, copie de pe incheierea de sedinta.

CAP. 6

Cheltuielile arbitrale

ART. 359

Cheltuielile pentru organizarea si desfasurarea arbitrajului, precum si onorariile arbitrilor, cheltuielile de administrare a probelor, cheltuielile de deplasare a partilor, arbitrilor, expertilor, martorilor, se suporta potrivit intelegerii dintre parti.

In lipsa unei asemenea intelegeri, cheltuielile arbitrale se suporta de partea care a pierdut litigiul, integral daca cererea de arbitrare este admisa in totalitate sau proportional cu ceea ce s-a acordat, daca cererea este admisa in parte.

ART. 359^1

Tribunalul arbitral poate evalua, in mod provizoriu, cuantumul onorariilor arbitrilor si poate obliga partile sa consemneze suma respectiva prin contributie egala.

Partile pot fi obligate solidar la plata.

Daca paratul nu-si indeplineste obligatia care ii revine potrivit alin. 1, in termenul stabilit de tribunalul arbitral, reclamantul va consemna intreaga suma, urmand ca prin hotararea arbitrala sa se stabileasca cuantumul onorariilor cuvenite arbitrilor, precum si modul de suportare de catre parti.

De asemenea, tribunalul arbitral poate obliga partile sau pe fiecare dintre ele la avansarea altor cheltuieli arbitrale.

ART. 359^2

Tribunalul arbitral poate sa nu dea curs arbitrajului pana la consemnarea, avansarea sau plata sumelor prevazute in prezentul capitol.

ART. 359^3

La cererea oricareia dintre parti, instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342 va examina temeinicia masurilor dispuse de tribunalul arbitral si va stabili cuantumul onorariilor arbitrilor si al celorlalte cheltuieli arbitrale, precum si modalitatile de consemnare, avansare sau de plata.

ART. 359^4

Plata onorariilor arbitrilor se va face dupa comunicarea catre parti a hotararii arbitrale.

Daca arbitrajul se intrerupe, fara a se pronunta hotarare, onorariile arbitrilor pentru activitatea depusa se reduc in mod corespunzator.

ART. 359^5

Orice diferenta in plus sau in minus de cheltuieli arbitrale se regularizeaza cel mai tarziu prin hotararea arbitrala si se plateste pana la comunicarea catre parti sau pana la depunerea acesteia la instanta judecatoreasca. Neplata diferentei atrage suspendarea comunicarii sau depunerii hotararii arbitrale.

ART. 359^6

In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, taxele pentru organizarea arbitrajului, onorariile arbitrilor, precum si celelalte cheltuieli arbitrale se stabilesc si se platesc conform regulamentului acelei institutii.

CAP. 7

Hotararea arbitrala

ART. 360

Tribunalul arbitral solutioneaza litigiul in temeiul contractului principal si al normelor de drept aplicabile, tinand seama cand este cazul si de uzantele comerciale.

Pe baza acordului expres al partilor, tribunalul arbitral poate solutiona litigiul in echitate.

ART. 360^1

In toate cazurile, pronuntarea trebuie sa fie precedata de deliberarea in secret, cu participarea tuturor arbitrilor in persoana, consemnandu-se in hotarare aceasta participare.

Pronuntarea poate fi amanata cu cel mult 21 de zile, sub conditia incadrarii in termenul arbitrajului.

ART. 360^2

Cand tribunalul arbitral este compus dintr-un numar fara sot de arbitri, hotararea se ia cu majoritate de voturi. Arbitrul care a avut o alta parere isi va redacta si va semna opinia separata, cu aratarea considerentelor pe care aceasta se sprijina.

ART. 360^3

Cand tribunalul arbitral este compus dintr-un numar cu sot de arbitri si acestia nu se inteleg asupra solutiei, se va proceda la numirea unui supraarbitru conform intelegerii dintre parti sau, in lipsa, conform art. 351. Supraarbitrul numit se va uni cu una dintre solutii, o va putea modifica sau va putea pronunta o alta solutie, dar numai dupa ascultarea partilor si a celorlalti arbitri.

ART. 361

Hotararea arbitrala se redacteaza in scris si trebuie sa cuprinda:

a) componenta nominala a tribunalului arbitral, locul si data pronuntarii hotararii;

b) numele partilor, domiciliul sau resedinta lor sau, dupa caz, denumirea si sediul, numele reprezentantilor partilor, precum si al celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului;

c) mentionarea conventiei arbitrale in temeiul careia s-a procedat la arbitraj;

d) obiectul litigiului si sustinerile pe scurt ale partilor;

e) motivele de fapt si de drept ale hotararii, iar in cazul arbitrajului in echitate, motivele care sub acest aspect intemeiaza solutia;

f) dispozitivul;

g) semnaturile tuturor arbitrilor, sub rezerva art. 360^2.

ART. 362

Daca prin hotararea pronuntata tribunalul arbitral a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere, oricare dintre parti poate solicita, in termen de 10 zile de la data primirii hotararii, completarea ei. Hotararea de completare se da cu citarea partilor.

Greselile materiale din textul hotararii arbitrale sau alte greseli evidente care nu schimba fondul solutiei, precum si greselile de calcul, pot fi rectificate, la cererea oricareia dintre parti, formulata in termenul prevazut de alin. 1 sau din oficiu, printr-o incheiere de indreptare.

Hotararea de completare sau incheierea de indreptare face parte integranta din hotararea arbitrala.

Partile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de completarea sau indreptarea hotararii.

ART. 363

Hotararea arbitrala va fi comunicata partilor in termen de cel mult o luna de la data pronuntarii ei.

La cererea oricareia dintre parti, tribunalul arbitral ii va elibera o dovada privind comunicarea hotararii, in conditiile alin. 1.

Hotararea arbitrala comunicata partilor are efectele unei hotarari judecatoresti definitive.

ART. 363^1

In termen de 20 de zile de la data comunicarii hotararii, tribunalul arbitral va depune dosarul litigiului la instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342 atasand si dovezile de comunicare a hotararii arbitrale.

In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, dosarul se pastreaza la acea institutie.

CAP. 8

Desfiintarea hotararii arbitrale

ART. 364

Hotararea arbitrala poate fi desfiintata numai prin actiune in anulare pentru unul din urmatoarele motive:

a) litigiul nu era susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului;

b) tribunalul arbitral a solutionat litigiul fara sa existe o conventie arbitrala sau in temeiul unei conventii nule sau inoperante;

c) tribunalul arbitral nu a fost constituit in conformitate cu conventia arbitrala;

d) partea a lipsit la termenul cand au avut loc dezbaterile si procedura de citare nu a fost legal indeplinita;

e) hotararea a fost pronuntata dupa expirarea termenului arbitrajului prevazut de art. 353^3;

f) tribunalul arbitral s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decat s-a cerut;

g) hotararea arbitrala nu cuprinde dispozitivul si motivele, nu arata data si locul pronuntarii, nu este semnata de arbitri;

h) dispozitivul hotararii arbitrale cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la indeplinire;

i) hotararea arbitrala incalca ordinea publica, bunele moravuri ori dispozitii imperative ale legii.

ART. 364^1

Partile nu pot renunta prin conventia arbitrala la dreptul de a introduce actiunea in anulare impotriva hotararii arbitrale.

Renuntarea la acest drept se poate face, insa, dupa pronuntarea hotararii arbitrale.

ART. 365

Competenta de a judeca in prima instanta actiunea in anulare revine instantei judecatoresti imediat superioare celei prevazute la art. 342, in circumscriptia careia a avut loc arbitrajul.

Actiunea in anulare poate fi introdusa in termen de o luna de la data comunicarii hotararii arbitrale.

Instanta judecatoreasca va putea suspenda executarea hotararii arbitrale impotriva careia a fost introdusa actiunea in anulare, numai dupa depunerea unei cautiuni fixate de ea. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator.

ART. 366

Instanta judecatoreasca, admitand actiunea, va anula hotararea arbitrala, iar, daca litigiul este in stare de judecata, se va pronunta si in fond, in limitele conventiei arbitrale. Daca, insa, pentru a hotari in fond este nevoie de noi probe, instanta judecatoreasca se va pronunta in fond dupa administrarea lor. In acest din urma caz, hotararea de anulare nu se va putea ataca decat o data cu hotararea asupra fondului.

Hotararea instantei judecatoresti cu privire la actiunea in anulare poate fi atacata numai cu recurs.

ART. 366^1

In toate cazurile privind hotararea arbitrala, actiunea in anulare formulata potrivit art. 364 se judeca in completul prevazut pentru judecata in prima instanta, iar recursul se judeca in completul prevazut pentru aceasta cale de atac.

CAP. 9

Executarea hotararii arbitrale

ART. 367

Hotararea arbitrala este obligatorie. Ea se aduce la indeplinire de buna voie de catre partea impotriva careia s-a pronuntat, de indata sau in termenul aratat in hotarare.

ART. 367^1

La cererea partii castigatoare, hotararea arbitrala se investeste cu formula executorie.

Incheierea de investire se da de catre instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342, fara citarea partilor, in afara de cazul in care exista indoieli cu privire la regularitatea hotararii arbitrale, cand se vor cita partile.

ART. 368

Hotararea arbitrala investita cu formula executorie constituie titlu executoriu si se executa silit intocmai ca si o hotarare judecatoreasca.

CAP. 10

Arbitrajul international

ART. 369

In sensul prezentului capitol, un litigiu arbitral care se desfasoara in Romania este socotit international daca s-a nascut dintr-un raport de drept privat cu element de extraneitate.

ART. 369^1

Prin conventia arbitrala referitoare la un arbitraj international, partile pot stabili ca acesta sa aiba loc in Romania sau intr-o alta tara.

ART. 369^2

In arbitrajul international care se judeca in Romania sau potrivit legii romane, tribunalul arbitral va fi compus dintr-un numar impar de arbitri, fiecare dintre parti avand dreptul sa numeasca un numar egal de arbitri. Dispozitiile art. 369^3 raman aplicabile.

Partea straina poate numi arbitri de cetatenie straina.

Partile pot conveni ca arbitrul unic sau supraarbitrul sa fie cetatean al unui al treilea stat.

ART. 369^3

In arbitrajul international, durata termenelor stabilite de art. 349, , , si se dubleaza.

ART. 369^4

Dezbaterea litigiului in fata tribunalului arbitral se face in limba stabilita prin conventia arbitrala sau, daca nu s-a prevazut nimic in aceasta privinta ori nu a intervenit o intelegere ulterioara, in limba contractului din care s-a nascut litigiul ori intr-o limba de circulatie internationala stabilita de tribunalul arbitral.

Daca o parte nu cunoaste limba in care se desfasoara dezbaterea, la cererea si pe cheltuiala ei, tribunalul arbitral ii asigura serviciile unui traducator.

Partile pot sa participe la dezbateri cu traducatorul lor.

ART. 369^5

In afara de cazul in care partile convin altfel, onorariile arbitrilor si cheltuielile de deplasare ale acestora se suporta de partea care i-a numit; in cazul arbitrului unic sau al supraarbitrului, aceste cheltuieli se suporta de parti in cote egale.

CAP. 11

Recunoasterea si executarea hotararilor arbitrale straine

ART. 370

In sensul prezentului capitol, prin hotarare arbitrala straina se intelege o hotarare data pe teritoriul unui stat strain sau care nu este considerata ca hotarare nationala in Romania.

ART. 370^1

Hotararile arbitrare straine pot fi recunoscute in Romania, spre a beneficia de puterea lucrului judecat, prin aplicarea in mod corespunzator a prevederilor art. 167 - 172 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.

ART. 370^2

Hotararile arbitrale straine, care nu sunt aduse la indeplinire de buna voie de catre cei obligati a le executa, pot fi puse in executare silita pe teritoriul Romaniei, prin aplicarea in mod corespunzator a prevederilor art. 173 - 177 din Legea nr. 105/1992.

ART. 370^3

Hotararile arbitrale straine, pronuntate de catre un tribunal arbitral competent, au forta probanta in fata instantelor din Romania cu privire la situatiile de fapt pe care le constata.

ART. 371

Abrogat prin Legea nr. 59/1993.

CARTEA a V-a

Despre executarea silita

CAP. 1

Dispozitii generale

Sectiunea I

Scopul si obiectul executarii silite

ART. 371^1

Obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu se aduce la indeplinire de bunavoie.

In cazul in care debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa, aceasta se aduce la indeplinire prin executare silita, potrivit dispozitiilor prezentei carti, daca legea nu prevede altfel.

Executarea silita are loc pana la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobanzilor, penalitatilor sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare.

ART. 371^2

Pot fi executate silit obligatiile al caror obiect consta in plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosintei acestuia, desfiintarea unei constructii, plantatii ori altei lucrari sau in luarea unei alte masuri admise de lege.

In cazul in care prin titlul executoriu au fost acordate dobanzi, penalitati sau alte sume, fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de organul de executare, potrivit legii.

Daca titlul executoriu contine suficiente criterii in functie de care organul de executare poate actualiza valoarea obligatiei stabilite in bani, indiferent de natura ei, se va proceda si la actualizarea sumei. In cazul in care titlul executoriu nu contine nici un asemenea criteriu, organul de executare va proceda la actualizare in functie de cursul monedei in care se face plata, determinat la data platii efective a obligatiei cuprinse in titlul executoriu.

ART. 371^3

Veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite daca, potrivit legii, sunt urmaribile si numai in masura necesara pentru realizarea drepturilor creditorilor.

Bunurile supuse unui regim special de circulatie pot fi urmarite numai cu respectarea conditiilor prevazute de lege.

ART. 371^4

Creditorul si debitorul pot conveni, in tot cursul executarii silite, ca aceasta sa se efectueze numai asupra veniturilor banesti ale debitorului.

De asemenea, ei pot stabili ca vanzarea bunurilor supuse urmaririi sa se faca, in tot sau in parte, prin buna invoiala.

ART. 371^5

Executarea silita inceteaza daca:

a) s-a realizat integral obligatia prevazuta in titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum si alte sume datorate potrivit legii; in acest caz, executorul va preda debitorului titlul executoriu, mentionand pe acesta stingerea totala a obligatiilor;

b) nu mai poate fi efectuata ori continuata din cauza lipsei de bunuri urmaribile ori a imposibilitatii de valorificare a unor astfel de bunuri; in aceste cazuri, executorul va restitui creditorului titlul executoriu, mentionand pe acesta cauza restituirii si partea de obligatie ce a fost executata;

c) creditorul a renuntat la executare;

d) a fost desfiintat titlul executoriu.

ART. 371^6

In cazurile prevazute de art. 371^5 lit. b) se poate cere reluarea executarii silite, inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita, daca se indica bunuri ce pot fi urmarite potrivit legii.

Reluarea executarii silite poate fi ceruta si asupra aceluiasi bun, daca acesta este un imobil. In acest caz, atat timp cat potrivit legii, poate avea loc reluarea executarii silite, nu se va putea dispune radierea somatiei inscrise potrivit dispozitiilor art. 497 alin. 2.

ART. 371^7

Partea care solicita indeplinirea unui act sau a altei activitati care intereseaza executarea silita este obligata sa avanseze cheltuielile necesare in acest scop. Pentru actele sau activitatile dispuse din oficiu cheltuielile se avanseaza de catre creditor.

Cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii silite sunt in sarcina debitorului urmarit, afara de cazul cand creditorul a renuntat la executare sau daca prin lege se prevede altfel.

Sumele ce urmeaza sa fie platite se stabilesc de catre executorul judecatoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, in conditiile legii.

Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol procesul-verbal constituie titlu executoriu.

ART. 371^8

Depunerea sau consemnarea oricarei sume in scopul participarii la desfasurarea, potrivit legii, a executarii silite, cum sunt sumele cu titlu de cautiune ori de pret al bunurilor supuse vanzarii, se face numai la Casa de Economii si Consemnatiuni, la dispozitia instantei de executare sau a executorului judecatoresc.

Sectiunea I^1

Sesizarea organului de executare. Titlul executoriu

ART. 372

Executarea silita se va efectua numai in temeiul unei hotarari judecatoresti ori al unui alt inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

ART. 373

Hotararile judecatoresti si celelalte titluri executorii se executa de executorul judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care urmeaza sa se efectueze executarea ori, in cazul urmaririi bunurilor, de catre executorul judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care se afla acestea. Daca bunurile urmaribile se afla in circumscriptiile mai multor judecatorii, este competent oricare dintre executorii judecatoresti care functioneaza pe langa acestea.

Instanta de executare este judecatoria in circumscriptia careia se va face executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel.

ART. 373^1

Cererea de executare silita se depune la executorul judecatoresc, daca legea nu dispune altfel. Executorul judecatoresc va solicita incuviintarea executarii de catre instanta de executare, careia ii va inainta, in copie, cererea creditorului urmaritor si titlul executoriu.

Instanta incuviinteaza executarea silita prin incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor. Incheierea prin care presedintele instantei admite cererea de incuviintare a executarii silite nu este supusa nici unei cai de atac. Incheierea prin care se respinge cererea de incuviintare a executarii silite poate fi atacata cu recurs de catre creditor, in termen de 5 zile de la comunicare.

Dupa incuviintarea cererii instanta va alcatui un dosar privind executarea, la care executorul judecatoresc este obligat sa depuna cate un exemplar al fiecarui act de executare, in termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia.

ART. 373^2

In cazurile prevazute de lege, precum si atunci cand executorul judecatoresc considera necesar, organele de politie, jandarmerie sau alti agenti ai fortei publice, dupa caz, sunt obligati sa-i acorde concursul la indeplinirea efectiva a executarii silite.

La cererea instantei de executare sau a executorului judecatoresc cei care datoreaza sume de bani debitorului urmarit ori detin bunuri ale acestuia, supuse urmaririi potrivit legii, au datoria sa dea informatiile necesare pentru efectuarea executarii.

De asemenea, la cererea instantei de executare sau a executorului judecatoresc institutiile, bancile si orice alte persoane sunt obligate sa-i comunice de indata, in scris, datele si informatiile necesare realizarii executarii silite, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel. La cererea executorului sau a partii interesate instanta de executare poate lua masurile prevazute de art. 108^1 alin. 1 pct. 2 lit. f) si de art. 108^3.

Instanta de executare si executorul judecatoresc sunt obligati sa asigure secretul informatiilor primite, daca legea nu prevede altfel.

ART. 373^3

Incheierea prin care presedintele instantei respinge cererea de investire cu formula executorie a hotararii judecatoresti sau a altui inscris ori cererea de eliberare de catre instanta a titlului executoriu in cazurile prevazute de lege poate fi atacata cu recurs de catre creditor. Termenul de recurs este de 5 zile si curge de la pronuntare, pentru creditorul prezent, si de la comunicare, pentru cel lipsa.

Incheierea prin care presedintele instantei admite cererea de investire cu formula executorie a hotararii judecatoresti sau a altui inscris in cazurile prevazute de lege nu este supusa nici unei cai de atac.

Daca se refuza emiterea titlului executoriu de catre alte organe competente potrivit legii si daca legea speciala nu prevede altfel, creditorul poate face plangere la judecatoria in circumscriptia careia se afla organul care trebuia sa emita titlul executoriu, in termen de 15 zile de la data cand a luat cunostinta de refuz.

ART. 373^4

Cand privitor la aceleasi bunuri se efectueaza mai multe executari silite, instanta de executare in circumscriptia careia a inceput prima executare, la cererea persoanei interesate, va putea sa le reuneasca, dispunand sa se faca o singura executare de catre executorul judecatoresc care a indeplinit actul de executare cel mai inaintat, iar daca executarile sunt in acelasi stadiu, de catre executorul judecatoresc care a inceput cel dintai executarea, chiar daca ele au fost pornite de organe de executare diferite, in afara de cazul in care legea prevede altfel.

Instanta se va pronunta prin incheiere si asupra cheltuielilor de executare.

Desistarea, dupa conexare, a oricaruia dintre creditorii urmaritori nu va putea sa impiedice continuarea executarii de la actul de executare cel mai inaintat.

ART. 374

Nici o hotarare judecatoreasca nu se va putea executa daca nu este investita cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. 1, afara de incheierile executorii, de hotararile executorii provizoriu si de alte hotarari prevazute de lege, care se executa fara formula executorie.

Investirea hotararilor cu formula executorie se face de prima instanta.

Incuviintarea executarii silite in Romania a hotararilor date in tari straine se face potrivit legii speciale.

ART. 375

Abrogat prin Legea nr. 105/1992.

ART. 376

Se investesc cu formula executorie hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile, inscrisurile autentificate, precum si orice alte hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile anume prevazute de lege.

Actele autentificate de o reprezentanta diplomatica sau consulara a Romaniei se vor putea investi cu formula executorie de judecatoria domiciliului unei din partile partase la actul autentic.

Daca nici una din parti nu are domiciliul cunoscut in tara, investirea cu formula executorie se face de Judecatoria sectorului III din Capitala Romaniei.

ART. 377

Sunt hotarari definitive:

1. hotararile date in prima instanta, potrivit legii, fara drept de apel;

2. hotararile date in prima instanta care nu au fost atacate cu apel sau, chiar atacate cu apel, daca judecata acestuia s-a perimat ori cererea de apel a fost respinsa sau anulata;

3. hotararile date in apel;

4. orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu apel.

Sunt hotarari irevocabile:

1. hotararile date in prima instanta, fara drept de apel, nerecurate;

2. hotararile date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel;

3. hotararile date in apel, nerecurate;

4. hotararile date in recurs chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii;

5. orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

ART. 378

Pe cand o hotarare definitiva se afla in curs de a se judeca in contestatie sau in urma cererii de revizuire ea are inca puterea lucrului judecat pana ce se va inlocui printr-o alta hotarare.

ART. 379

Nici o urmarire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decat pentru o creanta certa, lichida si exigibila.

Daca datoria consista in suma nelamurita, urmaririle se vor amana pana mai intai se va face lichidarea.

Creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul.

Creanta este lichida atunci cand catimea ei este determinata prin insusi actul de creanta sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau si a altor acte neautentice, fie emanand de la debitor, fie recunoscute de dansul, fie opozabile lui in baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute in actul de creanta, chiar daca prin aceasta determinare ar fi nevoie de o osebita socoteala.

ART. 379^1

In cazul in care s-a desfiintat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate in baza acestuia sunt desfiintate de drept. Dispozitiile art. 404^1 - 404^3 sunt aplicabile.

Sectiunea a II-a

Persoanele si bunurile supuse executarii silite

ART. 380

Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

Sectiunea a III-a

Cand se poate exercita executarea silita

ART. 381

Cand printr-o hotarare s-a dat un termen de plata, executarea nu se poate face pana la sosirea acelui termen.

ART. 382

Cu toate acestea, partea care a castigat va putea si inaintea sosirii termenului sa ceara executarea hotararii:

a) daca debitorul a fugit;

b) daca debitorul risipeste averea sa mobila si imobila;

c) daca alti creditori executa alte hotarari asupra averii sale;

d) daca prin fapta sa el a micsorat asigurarile date creditorului sau, sau n-a dat asigurarile promise ori incuviintate sau este in stare de insolvabilitate de obste cunoscuta.

ART. 383

In cazurile aratate in articolele de mai sus, instanta care a investit hotararea cu formula executorie va hotari de urgenta, dupa ce va cita pe parti in termen scurt.

In cazul in care debitorul a fugit, citatia i se va da la ultimul domiciliu.

ART. 384

Hotararile ce au sa se execute provizoriu cu dare de cautiune nu se vor executa mai inainte de a se da cautiunea.

ART. 384^1

In vederea executarii unei hotarari judecatoresti, executorul judecatoresc poate intra in incaperile ce reprezinta domiciliul, resedinta sau sediul unei persoane, precum si in orice alte locuri, cu consimtamantul acesteia, iar in caz de refuz, cu forta publica.

In cazul altor titluri executorii decat hotararile judecatoresti, la cererea executorului judecatoresc, instanta de executare va autoriza, prin hotarare, intrarea in locurile mentionate la alin. 1. Instanta se pronunta de urgenta in camera de consiliu, fara citarea partilor, prin hotarare irevocabila si executorie.

ART. 385

Nici o executare nu se va putea face inainte de ora 6,00 si dupa ora 20,00.

Executarea inceputa va putea continua in acea zi sau in zilele urmatoare.

ART. 386

Executarea silita nu se va putea face la alte ore decat cele mentionate si nici in zilele nelucratoare stabilite potrivit legii, afara de cazurile urgente in care executarea poate fi incuviintata de presedintele instantei de executare.

ART. 387

In afara de cazurile in care legea prevede altfel, executarea poate incepe numai dupa ce se va comunica debitorului o somatie care va cuprinde urmatoarele:

1. denumirea si sediul organului de executare;

2. data emiterii somatiei si numarul dosarului de executare;

3. numele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul debitorului;

4. aratarea titlului executoriu anexat in baza caruia urmeaza sa se faca executarea silita;

5. termenul in care cel somat urmeaza sa-si execute de bunavoie obligatia prevazuta in titlul executoriu si aratarea consecintelor nerespectarii acesteia;

6. semnatura si stampila organului de executare.

Daca in termenul aratat in somatie debitorul nu-si executa de bunavoie obligatia, executorul judecatoresc va proceda de indata la executarea silita.

ART. 388

Pentru toate actele de executare pe care le efectueaza, executorul judecatoresc este obligat sa incheie procese-verbale care vor cuprinde urmatoarele mentiuni:

1. denumirea si sediul organului de executare;

2. numele si calitatea celui care incheie procesul-verbal;

3. data intocmirii procesului-verbal si numarul dosarului de executare;

4. titlul executoriu in temeiul caruia se efectueaza actul de executare;

5. numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si creditorului urmaritor;

6. locul, data si ora efectuarii actului de executare;

7. masurile luate de executor sau constatarile acestuia;

8. consemnarea explicatiilor si obiectiunilor participantilor la executare;

9. alte mentiuni cerute de lege sau considerate necesare de executor;

10. mentionarea, cand este cazul, a lipsei creditorului sau debitorului ori despre refuzul sau impiedicarea de a semna procesul-verbal;

11. mentionarea numarului de exemplare in care s-a intocmit procesul-verbal, precum si a persoanelor carora li s-a inmanat acesta;

12. semnatura executorului, precum si, cand este cazul, a altor persoane interesate in executare sau care asista la efectuarea actului de executare;

13. stampila executorului judecatoresc.

Mentiunile de la pct. 2, 3, 4, 5, 7, 12 si 13 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.

ART. 389

Daca creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la data indeplinirii oricarui act de executare, fara sa fi urmat alte acte de urmarire, executarea se perima de drept si orice parte interesata poate cere desfiintarea ei.

In caz de suspendarea executarii, termenul de perimare curge de la incetarea suspendarii.

Daca se face o noua cerere de executare, se va face mai intai, o noua somatie, la care nu se va mai alatura titlul ce se executa.

ART. 390

Dispozitiile art. 387 si nu se aplica in cazurile cand legea incuviinteaza executarea fara somatie.

De asemenea, nu se va notifica debitorului nici somatia, nici titlul executoriu, cand executarea se face potrivit art. 382.

ART. 391

Incalcarea dispozitiilor art. 384, , si atrage anularea executarii.

Sectiunea a IV-a

Despre cautiuni

ART. 392

Hotararea care obliga pe o parte ca sa dea o cautiune sau un garant va arata si termenul cand sa se aduca acea cautiune, sau sa se infatiseze acel garant.

ART. 393

Garantul se va infatisa inaintea judecatii in sedinta publica, fata cu toate partile sau in lipsa lor, daca au fost chemate formal.

Judecata va primi pe garant daca solvabilitatea sa va fi de obste cunoscuta, sau daca se va dovedi cu acte.

ART. 394

Partea potrivnica va putea sa conteste solvabilitatea garantului si instanta va hotari de urgenta.

ART. 395

Daca se primeste cautiunea sau garantul, actul care le primeste va fi executor, cu tot dreptul de apel.

ART. 396

Garantul fiind primit, va face inaintea judecatii declaratia ca primeste a garanta.

Aceasta declaratie se va trece in procesul-verbal al sedintei.

Din momentul acestei declaratii, el va fi supus la toate consecintele ce aduce garantia sa.

Sectiunea a V-a

Executarea in contra mostenitorilor

ART. 397

Cand debitorul a murit, lasand numai mostenitori majori, executarea inceputa asupra bunurilor sale se va continua in contra lor 8 zile dupa ce printr-o notificare au fost instiintati in mod colectiv la ultimul domiciliu al defunctului.

Cand intre mostenitori sunt minori, executarea inceputa se va suspenda pana la alcatuirea reprezentantei lor legale, care se va face prin mijlocirea judecatoriei cat se poate de grabnic.

ART. 398

Daca executarea nu incepuse inca la moartea debitorului, hotararile si titlurile executorii nu se vor putea executa in contra mostenitorilor, sub pedeapsa de nulitate, decat 8 zile dupa ce li s-a facut o incunostintare colectiva a acestor titluri sau hotarari la domiciliul deschiderii succesiunii pe numele mostenirii, fara a se arata numele si calitatea fiecarui mostenitor.

Sectiunea a VI-a

Contestatia la executare

ART. 399

Impotriva executarii silite, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, daca nu s-a utilizat procedura prevazuta la art. 281^1, se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si in cazul in care organul de executare refuza sa indeplineasca un act de executare in conditiile prevazute de lege.

Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la efectuarea oricarui act de executare atrage sanctiunea anularii actului nelegal.

De asemenea, dupa ce a inceput executarea silita, cei interesati sau vatamati pot cere, pe calea contestatiei la executare, si anularea incheierii prin care s-a dispus investirea cu formula executorie sau, dupa caz, incuviintarea executarii, data fara indeplinirea conditiilor legale.

In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare aparari de fond impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede in acest scop o alta cale de atac.

ART. 400

Contestatia se introduce la instanta de executare.

Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se introduce la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa. Daca o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare.

ART. 400^1

Impartirea bunurilor proprietate comuna poate fi hotarata, la cererea partii interesate, si in cadrul judecarii contestatiei la executare.

ART. 401

Contestatia se poate face in termen de 15 zile de la data cand:

a) contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care-l contesta sau de refuzul de a indeplini un act de executare;

b) cel interesat a primit, dupa caz, comunicarea ori instiintarea privind infiintarea popririi. Daca poprirea este infiintata asupra unor venituri periodice, termenul de contestatie pentru debitor incepe cel mai tarziu la data efectuarii primei retineri din aceste venituri de catre tertul poprit;

c) debitorul care contesta executarea insasi a primit somatia ori de la data cand a luat cunostinta de primul act de executare, in cazurile in care nu a primit somatia sau executarea se face fara somatie.

Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se poate face oricand inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita.

Contestatia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit poate fi introdusa in termen de 15 zile de la efectuarea vanzarii ori de la data predarii silite a bunului.

Neintroducerea contestatiei in termenul prevazut de alin. 2 nu-l impiedica pe cel de-al treilea sa-si realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, in conditiile legii.

ART. 402

Contestatia la executare se judeca cu procedura prevazuta pentru judecata in prima instanta, care se aplica in mod corespunzator. Partile vor fi citate in termen scurt, iar judecarea contestatiei se face de urgenta si cu precadere.

Hotararea pronuntata cu privire la contestatie se da fara drept de apel, cu exceptia hotararii pronuntate in temeiul art. 400^1 si al art. 401 alin. 2.

Hotararea prin care s-a solutionat contestatia privind intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea ce se executa.

ART. 403

Pana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, instanta competenta poate suspenda executarea, daca se depune o cautiune in cuantumul fixat de instanta, in afara de cazul in care legea dispune altfel.

Daca bunurile urmarite sunt supuse stricaciunii, pieirii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea pretului.

Asupra cererii de suspendare formulate potrivit alin. 1 si 2 instanta, in toate cazurile, se pronunta prin incheiere, care poate fi atacata cu recurs, in mod separat.

In cazuri urgente, daca s-a platit cautiunea, presedintele instantei poate dispune, prin incheiere si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a executarii pana la solutionarea cererii de suspendare de catre instanta. Incheierea nu este supusa nici unei cai de atac. Cautiunea care trebuie depusa este in cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile in bani. Cautiunea depusa este deductibila din cautiunea stabilita de instanta, daca este cazul.

ART. 404

Daca admite contestatia la executare, instanta, dupa caz, anuleaza actul de executare contestat sau dispune indreptarea acestuia, anularea ori incetarea executarii insesi, anularea ori lamurirea titlului executoriu sau efectuarea actului de executare a carui indeplinire a fost refuzata.

In cazul respingerii contestatiei, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, iar cand contestatia a fost exercitata cu rea-credinta, el va fi obligat si la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 7.000.000 lei.

Sectiunea a VI-a^1

Intoarcerea executarii

ART. 404^1

In toate cazurile in care se desfiinteaza titlul executoriu sau insasi executarea silita, cel interesat are dreptul la intoarcerea executarii, prin restabilirea situatiei anterioare acesteia.

Bunurile asupra carora s-a facut executarea se vor restitui celui indreptatit.

In cazul in care executarea silita s-a facut prin vanzarea unor bunuri mobile, intoarcerea executarii se va face prin restituirea de catre creditor a sumei rezultate din vanzare, actualizata in functie de rata inflatiei, cu exceptia situatiei cand isi gaseste aplicare art. 449.

ART. 404^2

In cazul in care instanta judecatoreasca a desfiintat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeasi hotarare, si asupra restabilirii situatiei anterioare executarii.

Daca instanta care a desfiintat hotararea executata a dispus rejudecarea in fond a procesului si nu a luat masura restabilirii situatiei anterioare executarii, aceasta masura se va putea dispune de instanta care rejudeca fondul.

Daca nu s-a dispus restabilirea situatiei anterioare executarii in conditiile alin. 1 si 2, cel indreptatit o va putea cere instantei judecatoresti competente potrivit legii.

ART. 404^3

Daca titlul executoriu emis de un alt organ decat o instanta judecatoreasca a fost desfiintat de acel organ sau de un alt organ din afara sistemului instantelor judecatoresti, iar modalitatea restabilirii situatiei anterioare executarii nu este prevazuta de lege ori, desi este prevazuta, nu s-a luat aceasta masura, ea se va putea obtine pe calea unei cereri introduse la instanta prevazuta de art. 404^2 alin. 3.

Sectiunea a VI-a^2

Prescriptia dreptului de a cere executarea silita

ART. 405

Dreptul de a cere executarea silita se prescrie in termen de 3 ani, daca legea nu prevede altfel. In cazul titlurilor emise in materia actiunilor reale imobiliare, termenul de prescriptie este de 10 ani.

Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand se naste dreptul de a cere executarea silita.

Prin implinirea termenului de prescriptie orice titlu executoriu isi pierde puterea executorie.

ART. 405^1

Cursul prescriptiei se suspenda:

a) in cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului material la actiune;

b) pe timpul cat suspendarea executarii silite este prevazuta de lege ori a fost stabilita de instanta sau de alt organ jurisdictional competent;

c) atata timp cat debitorul isi sustrage veniturile si bunurile de la urmarire;

d) in alte cazuri prevazute de lege.

Dupa incetarea suspendarii, prescriptia isi reia cursul, socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare.

Prescriptia nu se suspenda pe timpul cat executarea silita este suspendata la cererea creditorului urmaritor.

ART. 405^2

Cursul prescriptiei se intrerupe:

a) pe data indeplinirii de catre debitor, inainte de inceperea executarii silite sau in cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligatiei prevazute in titlul executoriu ori a recunoasterii, in orice alt mod, a datoriei;

b) pe data depunerii cererii de executare, insotita de titlul executoriu, chiar daca a fost adresata unui organ de executare necompetent;

c) pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu, in conditiile art. 453 alin. 2;

d) pe data indeplinirii in cursul executarii silite a unui act de executare;

e) pe data depunerii cererii de reluare a executarii, in conditiile art. 371^6 alin. 1;

f) in alte cazuri prevazute de lege.

Dupa intrerupere incepe sa curga un nou termen de prescriptie.

Prescriptia nu este intrerupta daca cererea de executare a fost respinsa, anulata sau daca s-a perimat ori daca cel care a facut-o a renuntat la ea.

ART. 405^3

Dupa implinirea termenului de prescriptie creditorul poate cere repunerea in acest termen, numai daca a fost impiedicat sa ceara executarea datorita unor motive temeinice.

Cererea de repunere in termen se introduce la instanta de executare competenta, in termen de 15 zile de la incetarea impiedicarii.

CAP. 2

Urmarirea silita asupra bunurilor mobile

Sectiunea I

Bunurile mobile care nu se pot urmari

ART. 406

Nu pot fi supuse executarii silite:

a) bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului si familiei sale, precum si obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de acelasi fel;

b) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de doua luni, iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele necesare pana la noua recolta, animalele destinate obtinerii mijloacelor de existenta si furajele necesare pentru aceste animale pana la noua recolta;

c) combustibilul necesar debitorului si familiei sale socotit pentru 3 luni de iarna;

d) bunurile declarate neurmaribile prin alte dispozitii legale.

ART. 407

Bunurile care servesc la exercitarea ocupatiei debitorului nu pot fi supuse executarii silite decat numai in lipsa de alte bunuri urmaribile si numai pentru obligatii de intretinere, chirii, arenzi sau alte creante privilegiate asupra mobilelor.

Daca debitorul se ocupa cu agricultura, nu vor fi urmarite, in masura necesara continuarii lucrarilor in agricultura, inventarul agricol, inclusiv animalele de munca, furajele pentru aceste animale si semintele pentru cultura pamantului, in afara de cazul in care asupra acestor bunuri exista un drept de gaj sau privilegiu pentru garantarea creantei.

ART. 408

Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

ART. 409

Salariile si alte venituri periodice realizate din munca, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:

a) pana la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii;

b) pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.

Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum.

Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata salariatilor in caz de desfacere a contractului individual de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale, daca legea nu dispune altfel.

Urmarirea drepturilor mentionate la alin. 4 se va putea face in limita a 1/2 din cuantumul acestora.

Sumele retinute potrivit alin. 1 - 4 se elibereaza sau se distribuie potrivit art. 562 si urmatoarele.

Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmarite pentru nici un fel de datorii.

ART. 410

Este nula orice urmarire sau cesiune facuta cu incalcarea dispozitiilor prezentei sectiuni.

Sectiunea a II-a

Urmarirea bunurilor mobile

ART. 411

Daca in termen de o zi de la primirea somatiei debitorul nu plateste suma datorata, executorul judecatoresc de pe langa instanta de executare va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, chiar daca acestea sunt detinute de un tert.

In cazul in care exista pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmarire, la cererea creditorului sau a executorului judecatoresc, presedintele instantei de executare va putea dispune, prin incheiere irevocabila, data fara citarea partilor, ca o data cu inmanarea somatiei sa se aplice si sechestrul.

Executorul judecatoresc este obligat sa identifice si sa evalueze cu acordul partilor bunurile sechestrate, iar in caz contrar va solicita efectuarea unei expertize. Bunurile vor fi evaluate la valoarea lor de circulatie. O copie de pe raportul de expertiza se comunica si debitorului.

Pentru bunurile sechestrate asigurator nu este necesara o noua sechestrare, executorul judecatoresc fiind insa obligat sa verifice daca bunurile respective se gasesc la locul aplicarii sechestrului si daca nu au fost substituite sau degradate, precum si sa sechestreze alte bunuri ale debitorului, in cazul in care cele gasite la verificare nu sunt suficiente pentru realizarea creantei.

ART. 412

Prezenta unui ofiter de politie sau ajutor al sau, si, in lipsa lor, a primarului sau a viceprimarului, va fi necesara sub pedeapsa de nulitate:

1. daca usile debitorului sunt inchise si nu voieste a le deschide;

2. daca nu voieste a deschide camerele sau mobilele;

3. daca debitorul lipseste si nu este, spre a-l reprezenta, nici o ruda locuind cu dansul.

ART. 413

In aceste cazuri, odata ce casele sau mobilele s-au deschis de catre debitor sau, nevoind el, ori in lipsa lui de catre executorul judecatoresc, prezenta ofiterului de politie sau a primarului se va putea suplini prin doi martori majori.

ART. 414

Camerele si mobilele se vor deschide treptat, pe cat se va face si inscrierea lor in procesul-verbal.

ART. 415

Creditorul va putea sa nu fie de fata la lucrarea urmaririi.

ART. 416

Executorul judecatoresc, singur sau fata cu persoanele insemnate in art. 412 si , va forma, indata un proces-verbal care va cuprinde:

1. enuntarea titlului executor in virtutea caruia se face executarea;

2. aratarea creditorului pentru lucrurile ce au cerut a se urmari, daca asemenea cerere s-a facut;

3. numele, prenumele si domiciliul partilor, al executorului judecatoresc, precum si al altor persoane care vor fi fost fata la urmarire;

4. somatia verbala facuta debitorului ca sa plateasca, precum si raspunsul lui daca a fost fata;

5. descrierea bunurilor sechestrate si indicarea valorii fiecaruia, dupa aprecierea executorului judecatoresc, daca aceasta este cu putinta;

6. aratarea locului, zilei si orei cand s-a facut urmarirea.

ART. 417

Procesul-verbal de sechestru se va semna de executorul judecatoresc si de toate persoanele care au fost de fata la sechestrare. Daca vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea sa semneze, executorul judecatoresc va mentiona aceasta imprejurare.

Cate un exemplar al procesului-verbal de sechestru se lasa debitorului sau la domiciliul acestuia, precum si, atunci cand este cazul, custodelui, acesta din urma semnand cu mentiunea de primire a bunurilor in pastrare.

ART. 418

Din momentul sechestrarii bunurilor debitorul nu mai poate dispune de ele pe timpul cat dureaza executarea, sub sanctiunea unei amenzi de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei, daca fapta nu constituie infractiune. Dispozitiile art. 108^3 - 108^5 sunt aplicabile.

ART. 419

Bunurile sechestrate se lasa, cu acordul creditorului, in custodia debitorului; in acest caz, debitorul poate folosi bunurile sechestrate, daca, potrivit naturii lor, ele nu pierd din valoare prin intrebuintare.

Daca exista pericolul ca debitorul sa instraineze, sa substituie ori sa deterioreze bunurile sechestrate, executorul judecatoresc va proceda la sigilarea sau la ridicarea lor de la debitor.

Daca debitorul refuza sa primeasca in custodie bunurile sau nu este prezent la aplicarea sechestrului, precum si in cazul ridicarii bunurilor, executorul judecatoresc da in pastrare bunurile sechestrate unui custode, numit cu precadere dintre persoanele desemnate de creditor.

Sumele in lei sau in valuta, titlurile de valoare, obiectele din metale pretioase, pietrele pretioase, obiectele de arta, colectiile de valoare si altele asemenea se ridica si se depun, cel tarziu a doua zi, la unitati specializate. Cel care primeste bunurile in custodie semneaza procesul-verbal de sechestru.

In toate cazurile, executorul judecatoresc pastreaza dovada depunerii.

ART. 420

Obiectele sechestrate se vor putea stramuta cu incuviintarea executorului judecatoresc din locul unde se afla, pe cheltuiala partii interesate.

ART. 421

In cazul in care custode este o alta persoana decat debitorul, acesta va avea dreptul la o remuneratie ce se va fixa de executorul judecatoresc, tinand seama de activitatea depusa. Remuneratia si cheltuielile custodelui vor putea fi platite cu anticipatie de catre creditorul urmaritor care le va prelua cu precadere din pretul bunurilor urmarite.

ART. 422

Custodele va fi raspunzator de orice paguba ce va aduce creditorului din cauza neglijentei sale, putand fi, dupa imprejurari, supus si la pedeapsa aratata de legea penala pentru abuz de incredere.

ART. 423

Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

ART. 424

Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

ART. 425

Daca bunul ce se sechestreaza se afla in proprietate comuna sau asupra lui exista un drept de gaj ori privilegiu constituit in favoarea unei alte persoane, executorul judecatoresc, luand cunostinta despre acest drept, va instiinta acea persoana despre aplicarea sechestrului si o va cita la termenele fixate pentru vanzarea bunului respectiv.

ART. 426

Executorul judecatoresc care, prezentandu-se la locuinta debitorului, va gasi o alta urmarire facuta si averea mobila sub peceti sau sub paza de custode, dupa ce va lua copie de pe procesul-verbal aflat in mana custodelui sau in mana debitorului, ori la domiciliul sau, va face un proces-verbal aratand toate aceste imprejurari, precum si numele executorului care a urmarit, va declara urmarita aceasta avere si de dansul si va putea urmari si alta avere care nu ar fi deja urmarita.

ART. 427

Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

ART. 428

Debitorul sau o alta persoana interesata va putea solicita incetarea sau suspendarea urmaririi, numai daca depune valoarea ce i se cere sau, dupa caz, valoarea bunului reclamat, la Casa de Economii si Consemnatiuni, la dispozitia organului de executare.

Totodata, persoanele aratate la alin. 1 vor fi obligate sa inmaneze executorului judecatoresc pe langa recipisa de consemnare si o copie de pe cererea de suspendare sau de incetare a executarii silite, depusa la instanta competenta. Pana la solutionarea cererii de catre instanta urmarirea se va opri in tot sau in parte.

Asupra cererii de incetare sau suspendare a executarii silite instanta de executare se va pronunta prin incheiere, potrivit dispozitiilor privitoare la ordonanta presedintiala.

In orice alt caz, urmarirea va continua, dispozitiile art. 399 si urmatoarele fiind insa aplicabile.

ART. 429

Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

ART. 430

Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

Sectiunea a III-a

Vanzarea bunurilor mobile urmarite

ART. 431

Executorul judecatoresc poate proceda la valorificarea bunurilor sechestrate prin vanzare la licitatie publica, vanzare directa si prin alte modalitati admise de lege.

Executorul judecatoresc, cu acordul creditorului, poate sa-i incuviinteze debitorului sa procedeze el insusi la valorificarea bunurilor sechestrate. In acest caz, debitorul este obligat sa-l informeze in scris pe executor despre ofertele primite, indicand, dupa caz, numele sau denumirea si adresa potentialului cumparator, precum si termenul in care acesta din urma se angajeaza sa consemneze pretul propus.

ART. 431^1

Daca valorificarea bunurilor urmeaza sa se faca prin vanzare la licitatie publica, executorul judecatoresc, in termen de cel mult o zi de la intocmirea procesului-verbal de sechestru sau de la expirarea termenului prevazut la art. 431 alin. 2, va fixa data, ora si locul licitatiei.

ART. 432

Vanzarea la licitatie se va face la locul unde se afla bunurile sechestrate sau, daca exista motive temeinice, in alt loc.

ART. 433

Executorul judecatoresc il va instiinta pe debitor despre data, ora si locul vanzarii la licitatie.

ART. 434

Vanzarea nu se va putea face in mai putin de doua saptamani, nici in mai mult de doua luni de la data procesului-verbal de sechestru sau de la expirarea termenului prevazut la art. 431 alin. 2.

ART. 435

Cand insa atat creditorul cat si debitorul vor cere, termenul vanzarii se va putea scurta sau prelungi.

ART. 436

De asemenea, daca bunurile sunt supuse pieirii sau stricaciunii, executorul judecatoresc va putea chiar din oficiu sa scurteze termenul de vanzare.

ART. 437

Cu cel putin 3 zile inainte de tinerea licitatiei executorul judecatoresc va intocmi si va afisa publicatia de vanzare la locul licitatiei, la sediul organului de executare, al primariei de la locul vanzarii bunurilor si al instantei de executare, iar atunci cand apreciaza ca este necesar, vanzarea la licitatie va fi anuntata si intr-un ziar de larga circulatie.

In cazul nerespectarii dispozitiilor prevazute la alin. 1, la cererea partii interesate, instanta de executare poate lua impotriva executorului judecatoresc masurile prevazute la art. 108^1 alin. 1 pct. 2 lit. g) si de art. 108^3.

ART. 438

Daca, din cauza unei contestatii sau a unei invoieli intre parti, data, locul sau ora vanzarii a fost schimbata de catre autoritatea competenta, se vor face alte publicatii si anunturi, potrivit art. 437.

ART. 439

Publicatiile si anunturile de vanzare vor cuprinde data, ora si locul licitatiei, enumerarea bunurilor ce vor fi oferite spre vanzare, cu indicarea pentru fiecare a pretului de incepere a licitatiei, care este pretul prevazut in procesul-verbal de sechestru sau, dupa caz, cel stabilit prin expertiza.

Costul acestor publicatii si anunturi se va avansa de catre creditor in contul bunurilor urmarite.

ART. 439^1

Poate participa la licitatie orice persoana care, cel mai tarziu pana la inceperea vanzarii la licitatie publica, a consemnat la Casa de Economii si Consemnatiuni, la dispozitia executorului judecatoresc, cel putin 10% din pretul de incepere a licitatiei pentru bunurile pe care intentioneaza sa le cumpere.

ART. 440

In ziua publicata pentru vanzare, executorul judecatoresc insarcinat cu urmarirea va merge la locul unde se afla obiectele, impreuna cu grefierul sau ajutorul sau; iar daca aceste obiecte sunt in alta localitate, cu ofiterul de politie sau cu primarul local sau cu un ajutor al lor.

ART. 441

Executorul judecatoresc va ridica pecetile sau va primi obiectele din mana custodelui, daca a fost asemenea custode.

Va verifica starea si numarul obiectelor dupa procesul-verbal de urmarire si va da chitanta de eliberare custodelui, iar acesta va prezenta toate obiectele ce i s-au incredintat si asa cum i s-au incredintat.

Daca vanzarea se va face in alt loc decat acela unde se gasesc obiectele, ele vor fi duse la acel loc.

Daca obiectele au sa se vanda chiar in locul unde se afla se va face indata vanzarea.

ART. 442

Vanzarea la licitatie se va face in mod public de catre executorul judecatoresc, care va oferi spre vanzare fiecare bun in parte sau mai multe bunuri impreuna, in functie de natura si destinatia lor.

ART. 443

Pretul de la care incepe licitatia este cel prevazut in publicatii sau anunturi, potrivit art. 439 alin. 1.

Bunul se adjudeca celui care, dupa trei strigari succesive, facute la intervale de timp care sa permita optiuni si supralicitari, ofera pretul cel mai mare, chiar si atunci cand, in lipsa de alti concurenti, acesta a fost singurul ofertant.

Daca nu se obtine pretul de incepere a licitatiei, la acelasi termen, bunul va fi vandut la cel mai mare pret oferit. In toate cazurile, la pret egal va fi preferat cel care are un drept de preemtiune asupra bunului urmarit.

ART. 444

Dupa adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat sa depuna de indata intregul pret, in numerar ori cu ordin de plata sau orice alt instrument legal de plata; la cererea sa, incuviintata de executorul judecatoresc, pretul se va putea depune in cel mult 5 zile.

Daca pretul nu se va depune potrivit alin. 1, se va relua licitatia sau, dupa caz, o alta modalitate de valorificare a bunului, iar primul adjudecatar este raspunzator atat de scaderea pretului obtinut la a doua vanzare, cat si de cheltuielile facute pentru aceasta; sumele se vor stabili de catre executorul judecatoresc prin proces-verbal cu putere de titlu executoriu si se vor retine cu precadere din suma depusa conform art. 439^1.

Executorul judecatoresc va consemna de indata sumele de bani incasate, pastrand dovada consemnarii. Despre aceasta el va face mentiune si in procesul-verbal de licitatie.

ART. 445

Creditorii urmaritori sau intervenienti nu pot sa adjudece bunurile oferite spre vanzare la un pret mai mic de 75% din pretul de incepere a licitatiei.

In cazul in care adjudecatar este insusi creditorul urmaritor, iar la urmarire nu participa alti creditori sau acestia se afla intr-un rang de preferinta inferior creditorului adjudecatar, el va putea depune in contul pretului creanta sa, in tot sau in parte.

ART. 446

Licitatia se va inchide de indata ce din sumele obtinute se pot acoperi creantele ce se urmaresc, precum si toate cheltuielile de executare.

Executorul judecatoresc va declara inchisa licitatia si in cazul in care, in timpul acesteia, survine vreuna dintre situatiile prevazute de art. 371^5 sau, dupa caz, de art. 428.

ART. 447

Dupa inchiderea licitatiei executorul judecatoresc va intocmi un proces-verbal despre desfasurarea si rezultatul acesteia, care va fi semnat de executor, creditor, debitor, precum si de adjudecatar.

Executorul judecatoresc va elibera, sub semnatura sa, fiecarui adjudecatar in parte o dovada care va cuprinde data si locul licitatiei, numele adjudecatarului, indicarea bunului adjudecat si, dupa caz, a pretului platit sau care urmeaza sa fie platit.

Dovada eliberata fiecarui adjudecatar constituie titlu de proprietate asupra bunurilor vandute; in cazul titlurilor de credit nominative, adjudecatarul va putea obtine transferul acestora pe numele sau, in temeiul unei copii legalizate de pe acest proces-verbal.

In toate cazurile, predarea bunului se va face dupa achitarea integrala a pretului; pana la predare adjudecatarul suporta riscul pieirii bunului adjudecat.

ART. 448

In cazul in care bunul sechestrat nu s-a putut vinde in conditiile prezentei sectiuni, orice creditor care, potrivit legii, putea cere executarea silita asupra bunurilor mobile ale debitorului il poate prelua in contul creantei sale la pretul prevazut de art. 443 alin. 1. Daca acest pret este mai mare decat valoarea creantei, creditorul poate prelua bunul numai daca depune, in conditiile art. 444 alin. 1, suma de bani ce reprezinta diferenta dintre pret si valoarea creantei.

Daca mai multi creditori vor sa preia bunul in conditiile alin. 1, acesta va fi atribuit potrivit ordinii de preferinta stabilite de art. 563 si .

Bunurile sechestrate, care nu au putut fi valorificate in conditiile prezentei sectiuni, raman indisponibilizate cel mult 6 luni de la data sechestrului. In cursul acestui termen executorul poate proceda din nou la valorificarea acestor bunuri. Daca nici dupa expirarea acestui termen bunurile nu pot fi valorificate, ele se restituie debitorului.

ART. 449

In cazul vanzarilor facute in conditiile prezentei sectiuni nu este admisibila nici o cerere de desfiintare a vanzarii impotriva tertului adjudecatar care a platit pretul, in afara de cazul in care a existat frauda din partea acestuia.

Cand adjudecatar a fost creditorul, vanzarea va putea fi desfiintata, daca exista temei de nulitate.

Sectiunea a IV-a

Distributia pretului

ART. 450

Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

ART. 451

Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

Sectiunea a V-a

Poprirea

ART. 452

Sunt supuse executarii silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.

ART. 453

Poprirea se infiinteaza la cererea creditorului, de executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit.

Pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii, precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii, cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, infiintarea popririi se dispune de instanta de fond, din oficiu, de indata ce hotararea este executorie potrivit legii.

ART. 454

Poprirea se infiinteaza fara somatie, prin adresa insotita de o copie certificata de pe titlul executoriu, comunicata celei de-a treia persoane aratate la art. 452, instiintandu-se totodata si debitorul despre masura luata.

In adresa de poprire se va pune in vedere celei de-a treia persoane, care devine potrivit alin. 1 tert poprit, interdictia de a plati debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datoreaza ori pe care i le va datora, declarandu-le poprite in masura necesara pentru realizarea obligatiei ce se executa silit.

In cazul in care poprirea a fost infiintata ca masura asiguratorie si nu a fost desfiintata pana la obtinerea titlului executoriu, se va comunica tertului poprit copie certificata de pe titlul executoriu in vederea indeplinirii obligatiilor prevazute de art. 456.

Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va inceta daca debitorul consemneaza, cu afectatiune speciala, intreaga valoare a creantei la dispozitia creditorului urmaritor. Debitorul va inmana recipisa de consemnare executorului judecatoresc, care va instiinta de indata pe tertul poprit.

ART. 455

In cazurile prevazute de art. 453 alin. 2 poprirea ramane in fiinta si atunci cand debitorul isi schimba locul de munca la o alta unitate sau este pensionat. In aceste cazuri, unitatea de la care pleaca debitorul va trimite actele prin care s-a infiintat poprirea unitatii la care se afla noul loc de munca al debitorului sau organului competent de ocrotire sociala care, de la data primirii acestor acte, devine tert poprit.

Daca debitorul paraseste unitatea fara ca aceasta sa cunoasca noul loc de munca, ea il va incunostinta pe creditor despre aceasta imprejurare. Dupa aflarea noului loc de munca al debitorului, creditorul il va aduce la cunostinta unitatii de la care debitorul a plecat, pentru a se proceda potrivit alin. 1.

ART. 456

In termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar in cazul sumelor de bani datorate in viitor, de la scadenta acestora, tertul poprit este obligat:

a) sa consemneze suma de bani sau, dupa caz, sa indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite si sa trimita dovada executorului, in cazul popririi prevazute la art. 453 alin. 1;

b) sa plateasca direct creditorului suma retinuta si cuvenita acestuia, in cazul popririlor prevazute de art. 453 alin. 2. La cererea creditorului suma ii va fi trimisa la domiciliul indicat sau, daca este cazul, la resedinta indicata, cheltuielile de trimitere fiind in sarcina debitorului.

Daca sunt infiintate mai multe popriri, tertul poprit va proceda potrivit alin. 1, comunicand, dupa caz, executorului ori creditorilor aratati la lit. a) si b) din acelasi alineat numele si adresa celorlalti creditori, precum si sumele poprite de fiecare in parte.

ART. 457

In cazul debitorului titular de conturi bancare, poprirea se infiinteaza potrivit art. 453.

La data sesizarii bancii, sumele existente, precum si cele provenite din incasarile viitoare sunt indisponibilizate in masura necesara realizarii creantei. Din momentul indisponibilizarii si pana la achitarea integrala a obligatiilor prevazute in titlul executoriu tertul poprit nu va face nici o alta plata sau alta operatiune care ar putea diminua suma indisponibilizata, daca legea nu prevede altfel.

Dispozitiile alin. 2 sunt aplicabile si in cazurile in care poprirea se infiinteaza asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile ce se afla in pastrare la unitati specializate.

ART. 458

Executorul judecatoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate, numai dupa implinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume.

Creditorilor care nu locuiesc sau nu-si au sediul in localitatea unde functioneaza executorul, acesta le va trimite sumele platite de tertul poprit pe cheltuiala debitorului.

ART. 459

In cazul in care sunt infiintate mai multe popriri si sumele cuvenite creditorilor depasesc suma urmaribila din veniturile debitorului, tertul poprit, in termenul prevazut de art. 458 alin. 1, va retine si va consemna suma urmaribila si va depune dovada consemnarii la executorul judecatoresc. Distribuirea se va face potrivit dispozitiilor art. 562 - 571.

ART. 460

Daca tertul poprit nu-si mai indeplineste obligatiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv in cazul in care, in loc sa consemneze suma urmaribila a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, in termen de 3 luni de la data cand tertul poprit trebuia sa consemneze sau sa plateasca suma urmaribila, poate sesiza instanta de executare, in vederea validarii popririi.

Instanta va cita creditorul urmaritor, debitorul si tertul poprit si, daca din probele administrate rezulta ca tertul poprit datoreaza sume de bani debitorului, va da o hotarare de validare a popririi prin care va obliga tertul poprit sa plateasca creditorului, in limita creantei, suma datorata debitorului, iar in caz contrar, va hotari desfiintarea popririi. Tertul poprit, care, cu rea-credinta, a refuzat sa-si indeplineasca obligatiile privind efectuarea popririi, va putea fi amendat, prin aceeasi hotarare, cu o suma cuprinsa intre 2.000.000 lei si 10.000.000 lei.

Daca sumele sunt datorate periodic, poprirea se valideaza atat pentru sumele ajunse la scadenta, cat si pentru cele care vor fi scadente in viitor, validarea producandu-si efectele numai la data cand sumele devin scadente.

Dupa validarea popririi tertul poprit va proceda, dupa caz, la consemnarea sau plata prevazuta la art. 456. In caz de nerespectare a acestor obligatii, executarea silita se va face impotriva tertului poprit, pe baza hotararii de validare care constituie titlu executoriu.

ART. 461

Daca poprirea a fost infiintata asupra unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile incorporale, executorul va proceda la valorificarea lor potrivit dispozitiilor sectiunii III din prezentul capitol, tinand seama si de reglementarile speciale referitoare la aceste bunuri, precum si la eliberarea sau distribuirea sumelor obtinute potrivit art. 562 - 571.

ART. 461^1

Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

ART. 462

Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

CAP. 3

Urmarirea silita a fructelor neculese si recoltelor prinse de radacini

ART. 463

Fructele neculese si recoltele prinse de radacini, care sunt ale debitorului, nu se pot urmari decat pe baza de titluri executorii; ele se pot insa sechestra potrivit art. 591 si urmatoarele.

ART. 464

Urmarirea acestor fructe nu se va putea face decat in 6 saptamani inaintea coacerii lor si va fi precedata de o somatie de plata cu doua zile inaintea urmaririi. Sechestrarea insa se va putea face in orice timp.

ART. 465

Urmarirea acestor fructe se va face prin mijlocirea unui executor judecatoresc, fata cu ofiterul de politie, primarul sau unul din viceprimarii sai, sau in lipsa lor, a doi martori majori.

ART. 466

Dispozitiile art. 415 - 419, si se aplica in mod corespunzator.

ART. 467

Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

ART. 468

Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

ART. 469

Executorul judecatoresc va hotari, dupa caz, vanzarea fructelor sau a recoltelor asa cum sunt prinse de radacini sau dupa ce vor fi culese.

ART. 470

Dispozitiile art. 437 si urmatoarele, precum si ale art. 562 - 571 se aplica in mod corespunzator.

ART. 471 - 487

Abrogate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

CAP. 4

Urmarirea silita asupra bunurilor imobile

Sectiunea I

Bunuri imobile care pot fi urmarite

ART. 488

Sunt supuse urmaririi silite imobiliare bunurile imobile.

Pot forma obiectul urmaririi silite imobiliare si dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil, precum si dreptul de superficie.

Dreptul de servitute poate fi urmarit silit numai o data cu fondul dominant caruia ii profita.

ART. 489

Urmarirea imobilelor inscrise in cartea funciara se face pe corpuri de proprietate in intregimea lor.

Se pot urmari in mod separat constructiile ce formeaza o proprietate distincta de sol, drepturile privitoare la proprietatea pe etaje sau pe apartamente, precum si orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declara imobile.

ART. 490

Urmarirea silita imobiliara se intinde de plin drept si asupra bunurilor accesorii imobilului, prevazute de Codul civil.

Bunurile accesorii nu pot fi urmarite decat o data cu imobilul.

ART. 491

Imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdictie nu poate fi urmarit silit inaintea urmaririi mobilelor sale.

Dispozitiile alin. 1 nu impiedica executarea silita asupra unui imobil aflat in proprietatea comuna a minorului sau a persoanei puse sub interdictie si a unei persoane cu capacitate deplina de exercitiu, daca obligatia prevazuta in titlul executoriu este comuna.

ART. 492

Creditorul ipotecar poate urmari in acelasi timp si imobilele neipotecate ale debitorului sau.

In cazul in care se urmareste un imobil ipotecat instrainat, dobanditorul acestui bun, care nu este personal obligat pentru creanta ipotecara, poate sa ceara instantei de executare urmarirea altor imobile ipotecate pentru aceeasi obligatie, aflate in posesiunea debitorului principal. Pana la solutionarea cererii urmarirea imobilului ipotecat este suspendata.

Contestatia prin care dobanditorul se opune la scoaterea la vanzare se va putea face numai in termen de 10 zile de la comunicarea incheierii biroului de carte funciara prin care s-a dispus notarea in cartea funciara a somatiei de incepere a urmaririi silite.

ART. 493

Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevalmas nu vor putea sa urmareasca partea acestuia din imobilele aflate in proprietate comuna, ci vor trebui sa ceara mai intai imparteala acestora.

Creditorii personali pot urmari insa cota-parte determinata a debitorului lor din imobilul aflat in coproprietate, fara a mai fi necesar sa ceara imparteala.

Sectiunea a II-a

Formalitatile premergatoare vanzarii la licitatie

ART. 494

Imobilele urmarite silit se valorifica prin vanzare la licitatie publica, vanzare directa si prin alte modalitati admise de lege. Dispozitiile art. 431 sunt aplicabile.

ART. 495

In cazul in care obiectul executarii silite il formeaza mai multe bunuri imobile distincte ale debitorului, procedura de vanzare prin licitatie publica se va indeplini pentru fiecare bun in parte.

ART. 496

In vederea identificarii imobilului urmarit, executorul judecatoresc se va deplasa la locul unde este situat acesta si va incheia un proces-verbal de situatie. Procesul-verbal va cuprinde, pe langa datele prevazute la art. 504 alin. 1 pct. 1 - 3, 5, 6 si 14, si descrierea cat mai amanuntita a imobilului urmarit.

ART. 497

Dupa intocmirea procesului-verbal de situatie executorul va soma pe debitor ca, daca nu va plati, se va trece la vanzarea imobilelor cuprinse in acest proces-verbal. Somatia de plata ce va fi comunicata debitorului va cuprinde pe langa cele aratate de art. 387 si datele de identificare a imobilului cuprinse in procesul-verbal de situatie, precum si mentiunea ca s-a luat masura inscrierii in cartea funciara.

Executorul va lua masuri ca somatia prevazuta la alin. 1 sa fie inscrisa in cartea funciara.

Cand se urmaresc mai multe imobile, inscrise la acelasi sau la birouri de carte funciara diferite, pentru o creanta garantata, cu ipoteca colectiva, somatia se va inainta biroului de carte funciara la care este inscrisa ipoteca principala, care, dupa ce a savarsit notarile prevazute de lege, va trimite din oficiu o copie de pe incheierile sale biroului de carte funciara secundara.

Din momentul notarii somatiei in cartea funciara orice act de instrainare sau constituire de drepturi reale cu privire la imobilul urmarit este inopozabil, afara de cazul in care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitorul sau dobanditorul imobilului a consemnat sumele necesare acoperirii creantelor ce se urmaresc, inclusiv dobanzile si cheltuielile de executare.

ART. 498

Inchirierile sau arendarile, precum si cesiunile de venituri facute de debitor sau detinator dupa data inscrierii somatiei aratate la art. 497 alin. 1 nu vor fi opozabile creditorului urmaritor sau adjudecatarului.

Inchirierile sau arendarile anterioare inscrierii somatiei sunt opozabile, in conditiile legii, atat creditorilor urmaritori, cat si adjudecatarului.

Chiriile sau arenzile platite debitorului urmarit inainte de scadenta nu pot fi opuse creditorilor urmaritori sau adjudecatarului decat daca sunt constatate prin act scris cu data certa.

ART. 499

Dupa primirea somatiei debitorul poate cere instantei de executare, in termen de 10 zile de la comunicare, sa-i incuviinteze ca plata integrala a datoriei, inclusiv dobanzile si cheltuielile de executare, sa se faca din veniturile imobilului urmarit sau din alte venituri ale sale pe timp de 6 luni.

Instanta sesizata potrivit alin. 1 va cita partile in camera de consiliu si se va pronunta de indata prin incheiere irevocabila. In caz de admitere a cererii debitorului, instanta va dispune suspendarea urmaririi silite imobiliare.

Pentru motive temeinice creditorul poate solicita instantei reluarea urmaririi inainte de expirarea termenului de 6 luni, dispozitiile alin. 2 fiind aplicabile in mod corespunzator.

Sectiunea a III-a

Vanzarea la licitatie

ART. 500

Daca in termen de 15 zile de la primirea somatiei debitorul nu plateste datoria, executorul judecatoresc va incepe procedura de vanzare.

Executorul va stabili de indata pretul imobilului, iar in cazul in care considera necesar va cere parerea unui expert. Dispozitiile art. 411 alin. 3 sunt aplicabile.

Totodata, executorul va cere biroului de carte funciara sa-i comunice drepturile reale si alte sarcini care greveaza imobilul urmarit. Titularii acestor drepturi vor fi instiintati despre executare si vor fi citati la termenele fixate pentru vanzarea imobilului.

Separat de pretul imobilului se va determina prin expertiza si valoarea drepturilor de uzufruct, uz, abitatie sau servitute, daca aceste drepturi au fost intabulate ulterior inscrierii vreunei ipoteci; in cazul imobilelor inscrise in cartea funciara se va avea in vedere valoarea acestor drepturi mentionata in cartea funciara, iar daca nu este inscrisa, ea se va stabili, cand este cazul, prin expertiza.

ART. 501

Dupa emiterea somatiei si in tot cursul executarii silite executorul judecatoresc poate numi un administrator-sechestru daca aceasta masura este necesara in vederea unei mai bune administrari a imobilului urmarit, precum incasarea veniturilor, efectuarea cheltuielilor necesare si apararea in litigiile privitoare la acest bun. De asemenea, la cererea creditorului, executorul va numi un administrator-sechestru.

Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul sau o alta persoana fizica ori persoana juridica.

Administratorul-sechestru va consemna veniturile incasate si va depune recipisa la executor.

Cand administrator-sechestru este numita o alta persoana decat debitorul, executorul ii va fixa drept remuneratie o suma, tinand seama de activitatea depusa, stabilind totodata si modalitatea de plata.

ART. 502

In cazul neindeplinirii obligatiilor stabilite in sarcina sa, administratorul-sechestru, la cererea oricarei persoane interesate, poate fi revocat de catre executorul judecatoresc.

De asemenea, la cerere, administratorul-sechestru poate fi obligat la despagubiri de catre instanta de executare.

ART. 503

Daca debitorul nu are alt mijloc de existenta decat veniturile imobilului urmarit, la cererea acestuia, executorul judecatoresc, prin proces-verbal, poate sa-i fixeze o cota de cel mult 20% din aceste venituri pentru traiul lui si al familiei sale.

Impotriva masurii luate de catre executorul judecatoresc cei interesati se pot adresa instantei de executare. Instanta va cita partile in termen scurt, in camera de consiliu, si va hotari prin incheiere irevocabila.

ART. 504

In termen de 5 zile de la stabilirea pretului imobilului executorul va intocmi si va afisa publicatia de vanzare a acestuia, care va cuprinde urmatoarele mentiuni:

1. denumirea si sediul organului de executare;

2. numarul dosarului de executare;

3. numele si calitatea executorului;

4. numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si creditorului;

5. titlul executoriu in temeiul caruia se face urmarirea imobiliara;

6. identificarea imobilului si descrierea lui sumara;

7. pretul la care a fost evaluat imobilul;

8. mentiunea, daca va fi cazul, ca imobilul se vinde grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitatie sau servitute, intabulate ulterior inscrierii vreunei ipoteci, si ca, in cazul in care aceste creante nu ar fi acoperite la prima licitatie, se va proceda, in aceeasi zi, la o noua licitatie pentru vanzarea imobilului liber de acele drepturi. Pretul de la care vor incepe aceste licitatii va fi cel prevazut de art. 509 alin. 3 si 4;

9. data, ora si locul vanzarii la licitatie;

10. invitatia pentru toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului sa-l anunte executorului inainte de data stabilita pentru vanzare;

11. invitatia catre toti cei care vor sa cumpere imobilul sa se prezinte la termenul de vanzare la locul fixat in acest scop si, pana la acel termen, sa prezinte oferte de cumparare;

12. mentiunea ca ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o cautiune reprezentand 10% din pretul la care a fost evaluat imobilul;

13. data afisarii publicatiei de vanzare;

14. semnatura si stampila executorului judecatoresc.

Termenul stabilit pentru vanzare nu va fi mai scurt de 30 de zile si nici mai lung de 60 de zile de la afisarea publicatiei de vanzare la locul unde va avea loc licitatia.

Publicatia de vanzare se va afisa la sediul organului de executare si al instantei de executare, la locul unde se afla imobilul urmarit, la sediul primariei in a carei raza teritoriala este situat imobilul, precum si la locul unde se desfasoara licitatia, daca acesta este altul decat locul unde este situat imobilul.

Executorul judecatoresc, la cererea celui interesat, va anunta vanzarea la licitatie si intr-un ziar de larga circulatie.

Debitorul va fi instiintat despre data, ora si locul vanzarii.

Dispozitiile art. 439 alin. 2 sunt aplicabile.

ART. 505

In cazul in care se urmareste imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdictie, o copie de pe publicatia de vanzare a imobilului se depune si la parchetul de pe langa instanta de executare.

ART. 506

Persoanele care vor sa cumpere imobilul la licitatie sunt obligate sa depuna la Casa de Economii si Consemnatiuni, la dispozitia executorului judecatoresc, pana la termenul stabilit pentru vanzare, o cautiune reprezentand 10% din pretul la care a fost evaluat imobilul. Dovada consemnarii va fi atasata ofertei de cumparare.

Nu au obligatia de a depune cautiunea prevazuta la alin. 1 creditorii care au creante in rang util, potrivit ordinii de preferinta prevazute de art. 563 si .

De asemenea, sunt dispensate de cautiunea prevazuta la alin. 1 persoanele care, impreuna cu debitorul, detin imobilul urmarit in proprietate comuna pe cote-parti.

ART. 507

Vanzarea se face la sediul organului de executare sau al instantei de executare ori la locul unde este situat imobilul sau in orice alt loc, daca se considera ca este mai potrivit pentru buna valorificare a acestuia. In comune vanzarea se poate efectua si la sediul primariei in raza careia este situat imobilul.

Debitorul nu poate licita nici personal, nici prin alte persoane.

ART. 508

Vanzarea la licitatie se face in mod public si se va tine separat pentru fiecare imobil sau corp de proprietate.

Daca mai multe corpuri de proprietate sunt grevate cu aceeasi ipoteca sau daca corpul de proprietate este compus din mai multe parcele, executorul judecatoresc va putea dispune, la cererea debitorului sau a creditorului urmaritor, ca vanzarea sa se faca in acelasi timp pentru mai multe corpuri de proprietate sau separat pentru fiecare parcela in parte.

In cazul cand corpurile de proprietate sau parcelele se vand separat, ordinea vanzarii lor va fi aratata de debitor, iar in lipsa unei asemenea mentiuni, va fi stabilita de executor.

ART. 509

Licitatia incepe prin citirea de catre executor a publicatiei de vanzare si a ofertelor primite pana la acea data.

Executorul va oferi spre vanzare imobilul, prin trei strigari succesive, la intervale de timp care sa permita optiuni si supralicitari, pornind de la pretul oferit care este mai mare decat cel la care s-a facut evaluarea potrivit art. 500 alin. 2 sau, in lipsa unei asemenea oferte, chiar de la acest pret.

Daca imobilul este grevat de vreun drept de uzufruct, uz, abitatie sau servitute intabulate ulterior inscrierii vreunei ipoteci, la primul termen de vanzare strigarile vor incepe de la pretul cel mai mare oferit sau, in lipsa, de la cel fixat in publicatie, scazut cu valoarea acestor drepturi socotita potrivit art. 500 alin. 4.

Daca din cauza existentei drepturilor aratate la alin. 3 nu s-a putut obtine un pret suficient pentru acoperirea creantelor ipotecare inscrise anterior, socotite dupa datele din cartea funciara, executorul judecatoresc va relua in aceeasi zi licitatia pentru vanzarea imobilului liber de acele drepturi; in acest caz, strigarile vor incepe de la pretul mentionat in publicatia de vanzare, fara scaderea aratata in alin. 3.

In cazul in care nu este oferit nici pretul la care imobilul a fost evaluat, vanzarea se va amana la un alt termen, de cel mult 60 de zile, pentru care se va face o noua publicatie in conditiile art. 504 alin. 3. La acest termen licitatia va incepe de la pretul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Daca nu se obtine pretul de incepere a licitatiei, la acelasi termen bunul va fi vandut la cel mai mare pret oferit. Vanzarea se va putea face chiar daca se prezinta o singura persoana care ofera pretul de la care incepe licitatia.

ART. 510

Executorul va declara adjudecatar persoana care, la termenul de licitatie, a oferit pretul de vanzare potrivit dispozitiilor art. 509. La pret egal va fi preferat cel care are un drept de preemtiune asupra bunului urmarit.

In toate cazurile, creditorii urmaritori sau intervenienti nu pot sa adjudece bunurile oferite spre vanzare la un pret mai mic de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat.

ART. 511

Executorul va intocmi un proces-verbal despre desfasurarea si rezultatul fiecarei licitatii. In procesul-verbal vor fi mentionati toti cei care au participat la licitatie, sumele oferite de fiecare participant, precum si adjudecatarul imobilului. Procesul-verbal va fi semnat de executor, creditor, debitor si de adjudecatar.

ART. 512

Adjudecatarul imobilului va depune pretul la dispozitia executorului judecatoresc in termen de cel mult 30 de zile de la data vanzarii, tinandu-se seama de cautiunea depusa in contul pretului.

Cand adjudecatar este un creditor, el poate depune creanta sa in contul pretului, fiind obligat, daca este cazul, sa depuna diferenta de pret. Daca exista alti creditori care au un drept de preferinta in conditiile art. 563 si , el va depune pana la concurenta pretului de adjudecare si suma necesara pentru plata creantelor lor, in masura in care acestea nu sunt acoperite prin diferenta de pret.

ART. 513

Daca adjudecatarul nu depune pretul in termenul prevazut de art. 512 alin. 1, imobilul se va scoate din nou in vanzare in contul acestuia, el fiind obligat sa plateasca cheltuielile prilejuite de noua licitatie si eventuala diferenta de pret. Adjudecatarul va putea sa achite la termenul de licitatie pretul oferit initial, caz in care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitatie.

Daca la noul termen de licitatie imobilul nu a fost vandut, fostul adjudecatar este obligat sa plateasca toate cheltuielile prilejuite de urmarirea imobilului.

Suma datorata potrivit alin. 1 si 2 de fostul adjudecatar se stabileste de executor prin procesul-verbal de licitatie, care constituie titlu executoriu. Aceasta suma se va retine cu precadere din cautiunea depusa.

ART. 514

Dupa adjudecarea imobilului catre unul dintre participantii la licitatie, executorul, la cerere, va dispune restituirea cautiunilor depuse de ceilalti participanti, procedand, cand este cazul, potrivit dispozitiilor art. 513 alin. 3.

ART. 515

La cererea adjudecatarului, executorul judecatoresc, cu acordul creditorului, poate stabili plata pretului in rate, numarul acestora, cuantumul si data scadentei lor, precum si suma care se plateste de indata drept avans.

Sectiunea a IV-a

Actul de adjudecare

ART. 516

Dupa plata integrala a pretului sau a avansului prevazut la art. 515 si dupa expirarea termenului de 15 zile prevazut la art. 401 alin. 1 lit. a), daca imobilul a fost vandut cu plata in rate, executorul, pe baza procesului-verbal de licitatie, va intocmi actul de adjudecare, care va cuprinde urmatoarele mentiuni:

1. denumirea si sediul organului de executare;

2. numele si calitatea executorului;

3. numarul si data procesului-verbal de licitatie;

4. numele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si adjudecatarului;

5. pretul la care s-a vandut si modalitatea de achitare in cazul in care vanzarea s-a facut cu plata in rate;

6. mentiunea, daca este cazul, ca imobilul s-a vandut grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitatie sau servitute, ori, dupa caz, liber de aceste drepturi, in conditiile prevazute de art. 509 alin. 3 si 4;

7. datele de identificare a imobilului;

8. mentiunea ca actul de adjudecare este titlu de proprietate si ca poate fi inscris in cartea funciara, precum si a faptului ca, pentru adjudecatar, constituie titlu executoriu impotriva debitorului, daca imobilul se afla in posesiunea acestuia din urma;

9. mentiunea ca, pentru creditor, actul de adjudecare constituie titlu executoriu impotriva cumparatorului care nu plateste diferenta de pret, in cazul in care vanzarea s-a facut cu plata pretului in rate;

10. semnatura si stampila executorului, precum si semnatura adjudecatarului.

ART. 517

Un exemplar de pe actul de adjudecare se va preda dobanditorului spre a-i servi ca titlu de proprietate si pentru a fi inscris in cartea funciara.

In cazul in care imobilul a fost vandut cu plata pretului in rate, executorul va inainta un exemplar al actului de adjudecare biroului de carte funciara pentru a inscrie in cartea funciara interdictia de instrainare si grevare a imobilului pana la plata integrala a pretului si a dobanzii corespunzatoare.

Executorul va preda, totodata, un exemplar al actului de adjudecare creditorului urmaritor, care ii va servi ca titlu executoriu impotriva cumparatorului, daca acesta nu plateste diferenta de pret.

Sectiunea a V-a

Efectele adjudecarii

ART. 518

Prin actul de adjudecare proprietatea imobilului sau, dupa caz, un alt drept real care a facut obiectul urmaririi silite se transmite de la debitor la adjudecatar. De la aceasta data adjudecatarul are dreptul la fructe si venituri, datoreaza dobanzile pana la plata integrala a pretului si suporta toate sarcinile imobilului.

Prin intabulare adjudecatarul dobandeste dreptul de a dispune de imobilul vandut, potrivit regulilor de carte funciara.

De la data intabularii imobilul ramane liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanta, creditorii putandu-si realiza aceste drepturi numai din pretul obtinut. Daca pretul de adjudecare se plateste in rate, sarcinile se sting la plata ultimei rate.

Ipotecile si celelalte sarcini reale se vor radia din oficiu, afara de cele pentru care adjudecatarul ar conveni sa fie mentinute; de asemenea, vor fi radiate din oficiu drepturile reale intabulate ulterior inscrierii vreunei ipoteci, daca vanzarea s-a facut in conditiile prevazute de art. 509 alin. 4, toate notarile facute cu urmarirea silita, precum si interdictia de instrainare sau de grevare, daca exista.

Daca imobilul a fost cumparat cu plata pretului in rate, cumparatorul nu il va putea instraina sau greva, fara incuviintarea creditorilor urmaritori, inainte de plata integrala a pretului.

ART. 519

Locatiunea si celelalte acte juridice privitoare la imobil raman in fiinta sau, dupa caz, inceteaza, potrivit legii.

Platile facute inainte de scadenta de catre locatar sau alte persoane interesate sunt supuse dispozitiilor art. 498 alin. 3.

Sectiunea a VI-a

Dispozitii speciale

ART. 520

Orice cerere de evictiune, totala sau partiala, privind imobilul adjudecat se va prescrie in termen de 3 ani de la data inscrierii actului de adjudecare in cartea funciara. Aceasta prescriptie curge si impotriva disparutilor, minorilor si persoanelor puse sub interdictie.

ART. 521

In cazul in care cererea de evictiune este introdusa inainte de imparteala pretului de adjudecare, instanta de executare, la solicitarea adjudecatarului, va putea sa suspende, cu sau fara cautiune, imparteala pretului pana la judecarea definitiva a cererii de evictiune.

ART. 522

Daca a fost evins total sau partial, adjudecatarul il poate actiona pe debitorul urmarit pentru a fi despagubit.

In masura in care nu se poate indestula de la debitor, adjudecatarul ii poate actiona pe creditorii care au incasat pretul de adjudecare, in limita sumei incasate de acestia.

ART. 523

In tot cursul executarii silite asupra bunurilor imobile, debitorul sau alta persoana interesata poate obtine desfiintarea masurilor asiguratorii sau de executare, consemnand la dispozitia creditorului urmaritor intreaga valoare a creantei, cu toate accesoriile si cheltuielile de executare.

Dispozitiile art. 428 alin. 2 - 4 se aplica in mod corespunzator.

In cazul in care cererea este admisa, instanta, cu acordul debitorului, va dispune si eliberarea sumei in mainile creditorului.

ART. 524 - 561

Abrogate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

CAP. 5

Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executarea silita

ART. 562

Suma de bani realizata prin executarea silita se elibereaza creditorului urmaritor pana la acoperirea integrala a drepturilor sale, iar suma ramasa disponibila se preda debitorului.

ART. 563

In cazul in care executarea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand, pana la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus si alti creditori titlurile lor, executorul judecatoresc procedeaza la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel:

a) creantele reprezentand cheltuieli de judecata, pentru masuri asiguratorii sau de executare silita, pentru conservarea bunurilor al caror pret se distribuie, precum si orice alte cheltuieli facute in interesul comun al creditorilor;

b) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;

c) creantele rezultand din obligatia de intretinere, alocatii pentru copii sau obligatia de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;

d) creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;

e) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;

f) creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;

g) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;

h) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;

i) alte creante.

In cazul creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia.

ART. 564

Daca exista creditori care, asupra bunului vandut, au drepturi de gaj, ipoteca sau alte drepturi de preferinta conservate, in conditiile prevazute de lege, la distribuirea sumei rezultate din vanzarea bunului, creantele lor vor fi platite inaintea creantelor prevazute la art. 563 alin. 1 lit. b).

ART. 565

Dobanzile si penalitatile sau alte asemenea accesorii ale creantei principale vor urma ordinea de preferinta a acestei creante.

ART. 566

In cazul in care unul dintre titlurile depuse de creditorii urmaritori contine obligatia debitorului de a plati o suma de bani in mod periodic, iar bunurile ramase in patrimoniul debitorului dupa efectuarea executarii sau veniturile sale nu asigura plata in viitor a ratelor datorate, executorul judecatoresc sau partea interesata va sesiza instanta in circumscriptia careia se face executarea. Instanta va stabili suma globala cu care creditorul va participa la distribuirea sumei realizate prin urmarire. Incheierea se da cu citarea partilor si este supusa numai recursului.

Daca debitorul a decedat si se constata ca, in raport cu numarul mostenitorilor, locul unde acestia se gasesc, modul in care s-a facut imparteala mostenirii sau cu alte asemenea imprejurari, plata in rate a creantelor este greu de realizat, instanta poate, la cererea creditorului, sa procedeze potrivit alin. 1, stabilind suma totala ce se cuvine creditorului, precum si suma pe care o va plati fiecare mostenitor in parte.

ART. 567

Creantele conditionale sau afectate de un termen suspensiv se vor plati potrivit ordinii de preferinta prevazute la art. 563 si .

Daca conditia este rezolutorie, nu se va putea elibera creditorului suma cuvenita decat daca acesta va da o cautiune sau va constitui o ipoteca in favoarea celor care ar trebui sa se foloseasca de aceasta suma in cazul indeplinirii conditiei.

Daca conditia este suspensiva, suma cuvenita creditorului va fi distribuita creditorilor care vin dupa acesta, daca acestia vor da o cautiune sau vor constitui o ipoteca pentru a garanta restituirea sumei primite in caz de indeplinire a conditiei.

In cazul in care creditorii prevazuti la alin. 2 si 3 nu dau o cautiune sau nu constituie o ipoteca, suma se va consemna la Casa de Economii si Consemnatiuni pana la indeplinirea conditiei rezolutorii sau suspensive.

ART. 568

Daca creanta este afectata de un termen suspensiv, aceasta se va plati chiar daca termenul nu s-a implinit. Cand o astfel de creanta este fara dobanda, plata inainte de termen nu se va face decat daca se scade dobanda cuvenita pana la implinirea termenului. Daca insa creditorul nu este de acord sa se faca scaderea, partea sa se va consemna la Casa de Economii si Consemnatiuni, pentru a fi eliberata la implinirea termenului.

ART. 569

Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare se poate face numai dupa trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, cand executorul va proceda, dupa caz, la eliberarea sau distribuirea acesteia, cu citarea partilor si a creditorilor care si-au depus titlurile.

In cazul valorificarii bunurilor grevate de un drept de gaj ori ipoteca sau de alte drepturi reale dobandite dupa inscrierea vreunei garantii reale asupra acestor bunuri, despre care a luat cunostinta in conditiile art. 425 ori art. 500 alin. 3, executorul este obligat sa incunostinteze din oficiu pe creditorii in favoarea carora au fost constituite aceste sarcini, pentru a participa la distribuirea pretului.

In acest caz, titularii drepturilor de uzufruct, uz, abitatie si servitute, stinse prin adjudecare, vor fi trecuti in ordinea inscrierii cu valoarea acestor drepturi inscrise in cartea funciara, iar daca nu este inscrisa, cu valoarea determinata potrivit art. 500 alin. 4, care poate fi contestata in conditiile art. 570 alin. 2.

ART. 570

Despre eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, executorul va intocmi de indata un proces-verbal, care se va semna de persoanele interesate care sunt prezente.

Cel nemultumit de modul stabilit pentru eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare poate cere executorului sa consemneze obiectiile sale in procesul-verbal, care poate fi contestat in termen de 3 zile. Contestatia suspenda de drept eliberarea sau, dupa caz, distribuirea. Judecata ei se face de urgenta si cu precadere, cu citarea in termen scurt a partilor.

ART. 571

Dupa intocmirea procesului-verbal prevazut de art. 570 alin. 1 nici un creditor nu mai este in drept sa ceara a participa la distribuirea sumelor rezultate din executarea silita.

CAP. 6

Predarea silita a bunurilor si executarea silita a altor obligatii de a face sau de a nu face

Sectiunea I

Dispozitii comune

ART. 572

In cazul in care obligatia debitorului prevazuta in titlul executoriu consta in predarea unui bun ori a folosintei acestuia, in desfiintarea unei constructii, plantatii sau a altei lucrari ori in indeplinirea oricarei alte activitati stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului, iar debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa in termenul prevazut in somatie, executorul sau, dupa caz, creditorul, in raport cu imprejurarile cauzei si natura obligatiei ce se executa, va proceda fie la executarea silita, fie va sesiza instanta de executare in vederea aplicarii unei amenzi civile.

ART. 573

Daca creditorul justifica o nevoie urgenta sau exista pericol ca debitorul sa se sustraga de la urmarire, presedintele instantei de executare va putea dispune, prin incheiere irevocabila, data fara citarea partilor, ca executarea silita a obligatiilor prevazute la art. 572 sa se faca de indata, fara somatie.

ART. 574

Daca in titlul executoriu nu s-a stabilit ce suma urmeaza a fi platita ca echivalent al valorii lucrului in cazul imposibilitatii predarii acestuia, instanta de executare, la cererea creditorului, va stabili aceasta suma prin hotarare data cu citarea partilor.

Hotararea este executorie si este supusa recursului. Suspendarea executarii acestei hotarari nu se va putea obtine decat cu consemnarea sumei stabilite. Dispozitiile art. 428 sunt aplicabile in mod corespunzator.

Pe baza cererii prevazute la alin. 1 instanta va putea infiinta masuri asiguratorii.

Sectiunea a II-a

Predarea silita a bunurilor mobile

ART. 575

Daca partea obligata sa predea un bun mobil, determinat prin calitate si cantitate, nu-si indeplineste obligatia in termen de o zi de la primirea somatiei, predarea lui se va face prin executare silita.

ART. 576

In vederea executarii silite a obligatiei prevazute la art. 575, executorul judecatoresc va ridica bunul urmarit de la debitor sau de la persoana la care se afla, punandu-l pe creditor in drepturile sale, stabilite prin titlul executoriu.

ART. 577

Executorul judecatoresc va incheia, in conditiile art. 388, un proces-verbal despre indeplinirea executarii, stabilind totodata cheltuielile de executare pe care urmeaza sa le plateasca debitorul. Procesul-verbal constituie titlu executoriu in privinta cheltuielilor de executare stabilite in sarcina debitorului.

Sectiunea a III-a

Predarea silita a bunurilor imobile

ART. 578

Daca partea obligata sa paraseasca ori sa predea un imobil nu-si indeplineste aceasta obligatie in termen de 5 zile de la primirea somatiei, ea va fi indepartata prin executare silita, iar imobilul va fi predat celui indreptatit.

ART. 579

In vederea executarii silite a obligatiei prevazute la art. 578, executorul judecatoresc va soma pe debitor sa paraseasca de indata imobilul, iar in caz de impotrivire, va elibera imobilul cu ajutorul fortei publice, punand pe creditor in drepturile sale.

ART. 580

Daca executarea priveste un imobil in care se gasesc bunuri mobile ce nu formeaza obiectul executarii si pe care debitorul nu le ridica singur, executorul va incredinta aceste bunuri in pastrarea unui custode, pe cheltuiala debitorului.

ART. 580^1

Despre indeplinirea executarii potrivit prevederilor prezentei sectiuni executorul judecatoresc va intocmi un proces-verbal, dispozitiile art. 577 fiind aplicabile.

Sectiunea a IV-a

Executarea silita a altor obligatii de a face sau a obligatiilor de a nu face

ART. 580^2

Daca debitorul refuza sa indeplineasca o obligatie de a face cuprinsa intr-un titlu executoriu, in termen de 10 zile de la primirea somatiei, creditorul poate fi autorizat de instanta de executare, prin incheiere irevocabila, data cu citarea partilor, sa o indeplineasca el insusi sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului.

ART. 580^3

Daca obligatia de a face nu poate fi indeplinita prin alta persoana decat debitorul, acesta poate fi constrans la indeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. Instanta sesizata de creditor poate obliga pe debitor, prin incheiere irevocabila, data cu citarea partilor, sa plateasca, in favoarea statului, o amenda civila de la 200.000 lei la 500.000 lei, stabilita pe zi de intarziere pana la executarea obligatiei prevazute in titlul executoriu.

Pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neindeplinirea obligatiei prevazute la alin. 1, creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese. Dispozitiile art. 574 sunt aplicabile in mod corespunzator.

ART. 580^4

Dispozitiile prevazute in sectiunea de fata sunt aplicabile in mod corespunzator si in cazul cand titlul executoriu cuprinde o obligatie de a nu face.

Creditorul va putea cere instantei de executare sa fie autorizat, prin incheiere irevocabila, data cu citarea partilor, sa desfiinteze el insusi sau prin alte persoane, daca este cazul, pe socoteala debitorului, lucrarile facute de acesta impotriva obligatiei de a nu face.

ART. 580^5

In cazurile prevazute de art. 580^2 si , daca debitorul se opune la executarea obligatiei de catre creditor, acesta va putea obtine, prin intermediul executorului judecatoresc, concursul organelor de politie, jandarmerie sau al altor agenti ai fortei publice, dupa caz.

CARTEA a VI-a

Proceduri speciale

CAP. 1

Ordonante presedintiale

ART. 581

Instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.

Cererea de ordonanta presedintiala se va introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului dreptului.

Ordonanta va putea fi data si fara citarea partilor si chiar atunci cand exista judecata asupra fondului. Judecata se face de urgenta si cu precadere. Pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonantei se face in cel mult 48 de ore de la pronuntare.

Ordonanta este vremelnica si executorie. Instanta va putea hotari ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea unui termen.

ART. 582

Ordonanta este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor.

Instanta de recurs poate suspenda executarea pana la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cautiuni al carei cuantum se va stabili de catre aceasta.

Recursul se judeca de urgenta si cu precadere, cu citarea partilor. Dispozitiile art. 581 alin. 3 referitoare la amanarea pronuntarii si redactarea ordonantei sunt aplicabile.

Impotriva executarii ordonantei presedintiale se poate face contestatie.

CAP. 2

Refacerea inscrisurilor si hotararilor disparute

ART. 583

Dosarele sau inscrisurile privitoare la o pricina in curs de judecata, disparute in orice chip, se pot reface de insasi instanta investita cu judecarea pricinii.

Spre acest sfarsit, instanta va fixa termen, chiar din oficiu, citand partile, martorii si expertii; va cere copii de pe inscrisurile ce i-au fost trimise de autoritati si de care partile s-au folosit sau de pe inscrisurile depuse de parti, dispunand totodata sa se scoata din registrele instantei toate datele privitoare la inscrisurile ce se refac.

Copiile legalizate de pe inscrisurile disparute ce se afla in stapanirea partilor, ori altor persoane sau autoritatilor pot folosi la refacerea dosarului.

Incheierea de refacere nu se va putea ataca decat o data cu fondul.

Inscrisurile astfel refacute tin locul originalelor, pana la gasirea acestora.

ART. 584

Daca dosarul sau inscrisurile disparute priveau o pricina in care se pronuntase o hotarare de catre prima instanta si impotriva careia se facuse apel, aceasta hotarare se va reface dupa cel de-al doilea exemplar al hotararii pastrat de prima instanta; iar daca si acel exemplar ar fi disparut, vor putea folosi la refacere copiile legalizate de pe hotarare, ce s-au incredintat partilor sau altor persoane.

In acest scop, instanta va putea dispune sa se faca, din oficiu, publicatii intr-un ziar mai raspandit, cu aratarea ca orice posesor al unei copii de pe hotarare sa o depuna la grefa instantei care a ordonat publicatia.

Daca hotararea nu se poate reface pe calea aratata la alin. 1 si 2, se va trece la refacerea ei de catre instanta de apel, potrivit dispozitiilor art. 583.

Daca dosarul, inclusiv hotararea, nu se poate reface nici potrivit alin. 3, instanta de apel va judeca din nou pricina in fond. Pentru judecata din nou a cauzei, partile sunt obligate sa faca dovada ca intre ele a existat litigiul ce face obiectul rejudecarii si ca acesta a fost solutionat prin hotarare judecatoreasca. Dovada se va face cu orice inscrisuri sau extrase din registrele ori din alte evidente ale instantei judecatoresti sau ale altor autoritati.

ART. 585

Instanta care a pronuntat hotararea disparuta va proceda in toate cazurile la refacerea acesteia potrivit dispozitiilor art. 583 si .

Daca in cursul judecatii a fost gasita hotararea disparuta, cererea va fi respinsa.

De asemenea, daca ulterior judecatii hotararea disparuta a fost gasita, hotararea refacuta potrivit dispozitiilor aratate la alin. 1 va fi anulata de catre instanta care a pronuntat-o.

CAP. 3

Despre oferte de plata si consemnatii

ART. 586

Cand debitorul va voi sa plateasca aceea ce e dator si creditorul nu va voi sa primeasca plata, debitorul e in drept a face oferta reala si a consemna ce e dator.

ART. 587

Spre acest sfarsit el va face creditorului, prin mijlocirea unui executor judecatoresc de langa instanta domiciliului acestuia sau a domiciliului ales, o somatie, ca sa primeasca valoarea datorata.

In acea somatie se va arata ziua, ora si locul, cand si unde suma sau obiectul oferit are sa-i fie predat.

ART. 588

Daca creditorul nu voieste sa se prezinte sau sa primeasca suma sau obiectul oferit, executorul judecatoresc va incheia proces-verbal si va arata daca creditorul a iscalit ori n-a putut sau n-a voit sa iscaleasca.

Debitorul, in acest caz, va putea, spre a se libera, sa consemneze suma sau bunul oferit la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A. sau, dupa caz, la o unitate specializata, iar recipisa se va depune la executorul judecatoresc de pe langa instanta domiciliului creditorului.

ART. 589

Cererea ce s-ar putea face inaintea judecatoriei, sau pentru ca sa se intareasca, sau pentru ca sa se anuleze aceste oferte si consemnatii, se va face prin osebita petitie, dupa regulile stabilite pentru cererea principala.

ART. 590

Se vor aplica celelalte randuieli ale Codului civil, privitoare la ofertele de plata si la consemnatii, cuprinse in art. 1114 - 1121 inclusiv, afara de alin. 8 din art. 1115 si alin. 3 si 4 din art. 1116.

CAP. 4

Masurile asiguratorii

Sectiunea I

Sechestrul asigurator

ART. 591

Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a carui creanta este constatata prin act scris si este exigibila, poate solicita infiintarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale debitorului, daca dovedeste ca a intentat actiune. El poate fi obligat la plata unei cautiuni in cuantumul fixat de catre instanta.

Acelasi drept il are si creditorul a carui creanta nu este constatata in scris, daca dovedeste ca a intentat actiune si depune, o data cu cererea de sechestru, o cautiune de jumatate din valoarea reclamata.

Instanta poate incuviinta sechestrul asigurator chiar daca creanta nu este exigibila, in cazurile in care debitorul a micsorat prin fapta sa asigurarile date creditorului sau nu a dat asigurarile promise ori atunci cand este pericol ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa-si ascunda ori sa-si risipeasca averea. In aceste cazuri, creditorul trebuie sa dovedeasca indeplinirea celorlalte conditii prevazute de alin. 1 si sa depuna o cautiune al carei cuantum va fi fixat de catre instanta.

ART. 592

Cererea de sechestru asigurator se adreseaza instantei care judeca procesul.

Instanta va decide de urgenta, in camera de consiliu, fara citarea partilor, prin incheiere executorie, fixand totodata, daca este cazul, cuantumul cautiunii si termenul inauntrul caruia urmeaza sa fie depusa aceasta. Incheierea este supusa numai recursului, in termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judeca de urgenta si cu precadere, cu citarea in termen scurt a partilor.

Dispozitiile art. 581 alin. 3 privitoare la pronuntarea si redactarea hotararii se aplica atat la solutionarea cererii, cat si la judecarea recursului.

Nedepunerea cautiunii in termenul fixat de instanta atrage desfiintarea de drept a sechestrului. Aceasta se constata prin incheiere irevocabila, data fara citarea partilor.

ART. 593

Masura sechestrului asigurator se aduce la indeplinire de catre executorul judecatoresc, potrivit regulilor privitoare la executarea silita, care se aplica in mod corespunzator.

In cazul bunurilor mobile, executorul va aplica sechestrul asupra bunurilor urmaribile numai in masura necesara realizarii creantei.

Sechestrul asigurator pus asupra unui imobil se va inscrie de indata in cartea funciara. Inscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupa inscriere, vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv.

Impotriva modului de aducere la indeplinire a masurii sechestrului cel interesat va putea face contestatie.

ART. 594

Daca debitorul va da, in toate cazurile, garantie indestulatoare, instanta va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurator. Cererea se solutioneaza in camera de consiliu, de urgenta si cu citarea in termen scurt a partilor, prin incheiere supusa numai recursului in termen de 5 zile de la pronuntare. Recursul se judeca de urgenta si cu precadere. Dispozitiile art. 592 alin. 3 se aplica in mod corespunzator.

ART. 595

In cazul in care cererea principala, in temeiul careia a fost incuviintata masura asiguratorie, a fost anulata, respinsa sau perimata prin hotarare irevocabila, ori daca cel care a facut-o a renuntat la judecarea acesteia, debitorul poate cere ridicarea masurii de catre instanta care a incuviintat-o. Asupra cererii instanta se pronunta prin incheiere irevocabila, data fara citarea partilor. Dispozitiile art. 593 se aplica in mod corespunzator.

ART. 596

Valorificarea bunurilor sechestrate nu se va putea face decat dupa ce creditorul a obtinut titlul executoriu.

Sectiunea a II-a

Poprirea asiguratorie

ART. 597

Poprirea asiguratorie se poate infiinta asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente, in conditiile stabilite de art. 591.

Dispozitiile art. 592 - 595 se aplica in mod corespunzator.

Sectiunea a III-a

Sechestrul judiciar

ART. 598

Ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna, instanta competenta pentru judecarea cererii principale va putea sa incuviinteze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, daca aceasta masura este necesara pentru conservarea dreptului respectiv.

ART. 599

Se va putea, de asemenea, incuviinta sechestrul judiciar, chiar fara a exista proces:

1. asupra unui bun pe care debitorul il ofera pentru liberarea sa;

2. asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice sa se teama ca va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul sau actual;

3. asupra unor bunuri mobile care alcatuiesc garantia creditorului, cand acesta invedereaza insolvabilitatea debitorului sau ori cand are motive temeinice sa banuiasca ca debitorul va fugi ori sa se teama de sustrageri sau deteriorari.

In aceste cazuri, competenta este instanta in circumscriptia careia se afla bunul.

ART. 600

Cererea de sechestru judiciar se judeca de urgenta, cu citarea partilor. In caz de admitere, instanta va putea sa oblige pe reclamant la darea unei cautiuni, iar in cazul bunurilor imobile se va proceda potrivit art. 593 alin. 3. Incheierea este supusa numai recursului, in termen de 5 zile de la pronuntare. Dispozitiile art. 592 alin. 3 se aplica in mod corespunzator.

Paza bunului sechestrat va fi incredintata persoanei desemnate de parti de comun acord, iar in caz de neintelegere, unei persoane desemnate de instanta, care va putea fi chiar detinatorul bunului. In acest scop, executorul judecatoresc se va deplasa la locul situarii bunului ce urmeaza a fi pus sub sechestru si-l va da in primire, pe baza de proces-verbal, administratorului-sechestru. Un exemplar al procesului-verbal va fi inaintat si instantei care a incuviintat masura.

Administratorul-sechestru va putea face toate actele de conservare si administrare, va incasa orice venituri si sume datorate si va putea plati datorii cu caracter curent, precum si cele constatate prin titlu executoriu. De asemenea, el va putea sta in judecata in numele partilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru, dar numai cu autorizarea prealabila a instantei care l-a numit.

Daca administrator-sechestru a fost numita o alta persoana decat detinatorul, instanta va fixa, pentru activitatea depusa, o suma drept remuneratie, stabilind totodata si modalitatile de plata.

ART. 601

In cazuri urgente, presedintele instantei va putea numi, prin incheiere irevocabila data fara citarea partilor, un administrator provizoriu pana la solutionarea cererii de sechestru judiciar.

CAP. 5

Deliberarile consiliului de familie

ART. 602 - 606

Abrogate prin Decretul nr. 32/1954.

CAP. 6

Divortul

ART. 607

Cererea de divort este de competenta instantei in circumscriptia caruia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor. Daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca nici unul din soti nu mai locuieste in circumscriptia instantei in care se afla cel din urma domiciliu comun, instanta competenta este aceea in circumscriptia careia isi are domiciliul paratul, iar cand paratul nu are domiciliu in tara, este competenta instanta in circumscriptia careia isi are domiciliul reclamantul.

ART. 608

Sotul parat poate sa faca si el cerere de divort, cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare, in sedinta publica, pentru faptele petrecute inainte de aceasta data. Pentru faptele petrecute dupa aceasta data, paratul va putea face cerere pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului, in cererea reclamantului.

Cererea paratului se va face la aceeasi instanta si se va judeca impreuna cu cererea reclamantului.

ART. 609

In cazul cand motivele divortului s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor la prima instanta si in timp ce judecata primei cereri se afla in apel, cererea paratului va fi facuta direct la instanta investita cu judecarea apelului.

ART. 610

Neintroducerea cererii in termenele aratate in articolele de mai sus atrage decaderea pentru sotul parat din dreptul de a cere divortul, afara de cazul cand cererea reclamantului a fost respinsa si motivele divortului s-au ivit in urma.

ART. 611

Cererea de pensie de intretinere se va face la judecatoria investita cu cererea de divort, chiar daca intre timp s-au ivit schimbari cu privire la domiciliul partilor.

ART. 612

Cererea de divort va cuprinde, pe langa cele prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, numele copiilor minori nascuti din casatorie sau care se bucura de situatia legala a copiilor nascuti din casatorie.

Daca nu sunt copii minori, se va face aratare despre aceasta.

La cerere, se va alatura un extract de casatorie si cate un extract de nastere al copiilor minori.

Cererea de divort, impreuna cu inscrisurile doveditoare, se va prezenta personal de catre reclamant presedintelui judecatoriei.

Paratul nu este tinut sa faca intampinare.

Interogatoriul nu poate fi cerut pentru dovedirea motivelor de divort.

ART. 613

Presedintele instantei, primind cererea de divort, va da reclamantului sfaturi de impacare si, in cazul in care acesta staruie in cererea sa, va fixa termen pentru judecarea cauzei.

ART. 613^1

In cazul in care cererea de divort se intemeiaza pe acordul partilor, ea va fi semnata de ambii soti. Atunci cand este cazul, in actiunea de divort, sotii vor stabili si modalitatile in care au convenit sa fie solutionate cererile accesorii divortului.

Primind cererea de divort formulata in conditiile alin. 1, presedintele instantei va verifica existenta consimtamantului sotilor, dupa care, va fixa un termen de doua luni in sedinta publica. La termenul de judecata, instanta va verifica daca sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si, in caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fara a administra probe cu privire la motivele de divort.

Pentru solutionarea cererilor accesorii privind numele pe care sotii il vor purta dupa divort, pensia de intretinere si atribuirea locuintei, instanta va putea dispune, atunci cand considera necesar, administrarea probelor prevazute de lege.

ART. 613^2

Instanta poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanta presedintiala, masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori, la obligatia de intretinere, la alocatia pentru copii si la folosirea locuintei.

ART. 614

In fata instantelor de fond, partile se vor infatisa in persoana, afara numai daca unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie sau are resedinta in strainatate; in aceste cazuri, partile se vor putea infatisa prin mandatar.

ART. 615

Cererea de divort se judeca in sedinta publica. Instanta va putea sa dispuna insa judecarea in camera de consiliu, daca va aprecia ca prin aceasta s-ar asigura o mai buna judecare sau administrare a probelor.

In toate cazurile hotararea se pronunta in sedinta publica.

ART. 616

Daca la termenul de judecata, in prima instanta, reclamantul lipseste nejustificat si se infatiseaza numai paratul, cererea va fi respinsa ca nesustinuta.

ART. 616^1

Daca procedura de chemare a sotului parat a fost indeplinita prin afisare, iar acesta nu s-a prezentat la primul termen de judecata, instanta va cere dovezi sau va dispune cercetari pentru a verifica daca paratul isi are domiciliul la locul indicat in cerere si, daca constata ca nu domiciliaza acolo, va dispune citarea lui la domiciliul sau, precum si, daca este cazul, la locul sau de munca.

ART. 617

Instanta poate sa pronunte divortul impotriva ambilor soti, chiar atunci cand numai unul din ei a facut cerere, daca din dovezile administrate reiese vina amandurora.

Hotararea prin care se pronunta divortul nu se va motiva, daca ambele parti solicita instantei aceasta.

In cazurile prevazute de art. 38 alin. 2 din Codul familiei, instanta va dispune desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti.

ART. 618

Reclamantul poate renunta la cerere in tot cursul judecatii inaintea instantelor de fond, chiar daca paratul se impotriveste. Renuntarea reclamantului nu are nici o inraurire asupra cererii facute de parat.

Actiunea de divort se va stinge prin impacarea sotilor in orice faza a procesului, chiar daca intervine in instanta de apel sau de recurs iar apelul ori recursul nu sunt timbrate conform legii.

Reclamantul insa va putea porni o cerere noua pentru fapte petrecute dupa impacare, si in acest caz el se va putea folosi si de faptele vechi.

ART. 619

Termenul de apel, precum si cel de recurs este de 30 de zile si curge de la comunicarea hotararii.

Apelul sau, dupa caz, recursul reclamantului impotriva hotararii prin care s-a respins cererea va fi respins ca nesustinut, daca la judecata se prezinta numai paratul.

Apelul sau recursul paratului va fi judecat chiar daca se infatiseaza numai reclamantul.

Hotararea care se pronunta in conditiile art. 613^1 alin. 1 este definitiva si irevocabila in ce priveste divortul.

Hotararea data in materie de divort nu este supusa revizuirii.

CAP. 7

Proceduri relative la deschiderea unei succesiuni*)

*) Procedura succesorala notariala este reglementata prin Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995.

ART. 620 - 642

Abrogate prin Decretul nr. 40/1953 privitor la procedura succesorala notariala.

ART. 643 - 673

Abrogate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

CAP. 7^1

Procedura impartelii judiciare

ART. 673^1

Judecarea oricarei cereri de imparteala privind bunuri asupra carora partile au un drept de proprietate comuna se face cu procedura prevazuta in capitolul de fata, in afara cazurilor in care legea stabileste o alta procedura.

ART. 673^2

Reclamantul este obligat sa arate in cerere persoanele intre care urmeaza a avea loc imparteala, titlul pe baza caruia se cere imparteala, toate bunurile supuse impartelii, evaluarea lor, locul unde acestea se afla, precum si persoana care le detine sau le administreaza.

ART. 673^3

La prima zi de infatisare, daca partile sunt prezente, instanta le va cere declaratii cu privire la fiecare dintre bunurile supuse impartelii si va lua act, cand este cazul, de recunoasterile si acordul lor cu privire la existenta bunurilor, locul unde se afla si valoarea acestora.

ART. 673^4

In tot cursul procesului instanta va starui ca partile sa imparta bunurile prin buna invoiala.

Daca partile ajung la o intelegere cu privire la impartirea bunurilor, instanta va hotari potrivit invoielii lor. Imparteala se poate face prin buna invoiala si daca printre cei interesati se afla minori sau persoane puse sub interdictie, insa numai cu incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare, precum si, daca este cazul, a ocrotitorului legal.

In cazul in care intelegerea priveste impartirea numai a anumitor bunuri, instanta va lua act de aceasta invoiala si va pronunta o hotarare partiala, continuand procesul pentru celelalte bunuri.

Dispozitiile art. 271 - 273 sunt aplicabile.

ART. 673^5

Daca partile nu se invoiesc, instanta va stabili bunurile supuse impartelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecaruia si creantele nascute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unii fata de altii. Daca se imparte o mostenire, instanta va mai stabili datoriile transmise prin mostenire, datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct, precum si sarcinile mostenirii.

Instanta va face imparteala in natura. In temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, ea procedeaza la formarea loturilor si la atribuirea lor. In cazul in care loturile nu sunt egale in valoare, ele se intregesc printr-o suma de bani.

ART. 673^6

Daca pentru formarea loturilor sunt necesare operatii de masuratoare, evaluare si altele asemenea, pentru care instanta nu are date suficiente, ea va da o incheiere prin care va stabili elementele aratate la art. 673^5 alin. 1, intocmind in mod corespunzator minuta prevazuta de art. 258. Prin aceeasi incheiere instanta va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor.

Raportul de expertiza va arata evaluarea si criteriile avute in vedere la stabilirea acesteia, va indica daca bunurile pot fi comod partajabile in natura si in ce mod anume, propunand loturile ce urmeaza sa fie atribuite.

ART. 673^7

In cazul in care, dupa pronuntarea incheierii prevazute de art. 673^6 alin. 1, dar mai inainte de pronuntarea hotararii de imparteala, se constata ca exista si alti coproprietari sau ca au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse impartelii, fara ca, privitor la acesti coproprietari sau la acele bunuri, sa fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanta va putea da o noua incheiere, care va cuprinde, dupa caz, si coproprietarii sau bunurile omise. In aceleasi conditii instanta poate, cu consimtamantul tuturor coproprietarilor, sa scoata un bun care a fost cuprins din eroare in masa de impartit.

ART. 673^8

Incheierile prevazute la art. 673^6 alin. 1 si art. 673^7 pot fi atacate cu apel sau, dupa caz, cu recurs odata cu fondul, fiind supuse acelorasi cai de atac ca si hotararea data asupra fondului procesului.

ART. 673^9

La formarea si atribuirea loturilor, instanta va tine seama, dupa caz, si de acordul partilor, marimea cotei-parti ce se cuvine fiecareia ori masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a se cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

ART. 673^10

In cazul in care imparteala in natura a unui bun nu este posibila sau ar cauza o scadere importanta a valorii acestuia ori i-ar modifica in mod pagubitor destinatia economica, la cererea unuia dintre coproprietari, instanta, prin incheiere, ii poate atribui provizoriu intregul bun. Daca mai multi coproprietari cer sa li se atribuie bunul, instanta va tine seama de criteriile prevazute la art. 673^9. Prin incheiere ea va stabili si termenul in care coproprietarul caruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat sa depuna sumele ce reprezinta cotele-parti cuvenite celorlalti coproprietari.

Daca coproprietarul caruia i s-a atribuit provizoriu bunul depune, in termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta, prin hotararea asupra fondului procesului, ii va atribui bunul.

In cazul in care coproprietarul nu depune in termen sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta va putea atribui bunul altui coproprietar, in conditiile prezentului articol.

La cererea unuia dintre coproprietari instanta, tinand seama de imprejurarile cauzei, pentru motive temeinice, va putea sa-i atribuie bunul direct prin hotararea asupra fondului procesului, stabilind totodata sumele ce se cuvin celorlalti coproprietari si termenul in care este obligat sa le plateasca.

ART. 673^11

In cazul in care nici unul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, desi acesta a fost atribuit provizoriu, nu s-au depus, in termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta, prin incheiere, va dispune vanzarea bunului, stabilind totodata daca vanzarea se va face de catre parti prin buna invoiala ori de catre executorul judecatoresc.

Daca s-a dispus ca vanzarea bunului sa se faca de parti prin buna invoiala, instanta va stabili si termenul in care aceasta va fi efectuata. Termenul nu poate fi mai mare de 6 luni. La implinirea termenului partile vor prezenta instantei dovada vanzarii.

In cazul in care vanzarea prin buna invoiala nu se realizeaza in termenul prevazut de alin. 2, instanta, prin incheiere, va dispune ca vanzarea sa fie efectuata de executorul judecatoresc.

Incheierile prevazute in prezentul articol pot fi atacate separat cu apel. Daca nu au fost astfel atacate, aceste incheieri nu mai pot fi supuse apelului o data cu hotararea asupra fondului procesului.

ART. 673^12

Dupa ramanerea irevocabila a incheierii prin care s-a dispus vanzarea bunului de catre executorul judecatoresc, acesta va proceda la efectuarea vanzarii la licitatie publica.

Executorul va fixa termenul de licitatie, care nu va putea depasi 30 de zile pentru bunurile mobile si 60 de zile pentru bunurile imobile, socotite de la data primirii incheierii, si va instiinta coproprietarii despre data, ora si locul vanzarii.

Pentru termenul de licitatie a bunurilor mobile executorul va intocmi si va afisa publicatia de vanzare cu cel putin 5 zile inainte de acel termen.

In cazul vanzarii unui bun imobil, executorul va intocmi si va afisa publicatia de vanzare cu cel putin 30 de zile inainte de termenul de licitatie.

Coproprietarii pot conveni ca vanzarea bunurilor sa se faca la orice pret oferit de participantii la licitatie.

Dispozitiile prezentului articol se completeaza in mod corespunzator cu dispozitiile capitolelor II, III si IV din Cartea a V-a privind vanzarea la licitatie a bunurilor mobile si imobile.

ART. 673^13

La cererea uneia dintre parti instanta poate proceda la imparteala bunurilor pentru care nu a dispus vanzarea potrivit art. 673^11.

ART. 673^14

In toate cazurile, asupra cererii de imparteala instanta se va pronunta prin hotarare.

Sumele depuse de unul dintre coproprietari pentru ceilalti, precum si cele rezultate din vanzare vor fi impartite de instanta potrivit dreptului fiecarui coproprietar.

In cazul in care imparteala nu se poate realiza in nici una dintre modalitatile prevazute de lege, instanta va hotari inchiderea dosarului.

CAP. 8

Cererile privitoare la posesiune

ART. 674

Cererile privitoare la posesiune vor fi admise numai daca:

1. nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare;

2. reclamantul dovedeste ca, inainte de aceasta data, el a posedat cel putin un an;

3. posesiunea lui intruneste conditiile cerute de art. 1846 si din Codul civil.

In cazul cand deposedarea sau tulburarea s-a facut prin violenta, reclamantul este scutit de a face dovada ceruta la punctele 2 si 3 din acest articol.

Cererile posesorii se judeca de urgenta si cu precadere.

Intampinarea nu este obligatorie.

ART. 675

Asemenea cereri se pot face si pentru ocrotirea servitutilor continue si aparente.

ART. 676

Cererile posesorii pot fi facute si de cel care detine lucrul in interesul sau propriu, in temeiul unui contract incheiat cu posesorul, afara numai daca tulburatorul nu este cel pentru care el detine.

CAP. 9

Despartirea averilor dintre barbati si femei

ART. 677 - 686

Abrogate prin Decretul nr. 32/1954.

CAP. 10

Despre interdictie*)

*) Decretul nr. 32/1954, modificat prin Legea nr. 4/1956, cuprinde in art. 30 - 35 procedura interdictiei.

ART. 687 - 691

Abrogate prin Decretul nr. 32/1954.

CAP. 11

Cesiunea bunurilor

ART. 692 - 697

Abrogate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

CAP. 12

Conventiile matrimoniale

ART. 698 - 709

Abrogate prin Decretul nr. 32/1954.

CAP. 13*)

Transcrierea actelor de stramutare si urmarirea proprietatii si despre inscriptia privilegiilor, ipotecilor si amanetelor

*) Conform art. 104 din Titlul VI - Garantii reale mobiliare - din Legea nr. 99/1999, dispozitiile cap. 13 (art. 710 - 720) din Cartea a VI-a nu sunt aplicabile pentru garantiile reale mobiliare.

Conform art. 72 din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, la data finalizarii lucrarilor cadastrale si a registrelor de publicitate imobiliara pentru intreg teritoriul administrativ al unui judet, prevederile art. 710 - 720 din Codul de procedura civila isi inceteaza aplicabilitatea, pentru judetul respectiv. In acelasi articol se prevede ca dupa definitivarea cadastrului la nivelul intregii tari se abroga art. 710 - 720 din Codul de procedura civila.

ART. 710*)

Se va tine la fiecare judecatorie un registru de transcrierea de mutatie sau stramutarea proprietatilor, un alt registru de inscriptia privilegiilor si ipotecilor, un alt registru pentru transcrierea comandamentelor si o mapa in care se va pastra un exemplar al actelor de amanet.

*) Dispozitiile privind publicitatea amanetului din art. 710 au fost abrogate prin art. 105 din Titlul VI - Garantii reale mobiliare - din Legea nr. 99/1999.

ART. 711

Se vor transcrie in registrul de transcriere al judecatoriei unde este asezat bunul imobil:

1. toate actele de instrainare a proprietatilor imobile sau a drepturilor reale ce se pot ipoteca;

2. toate actele prin care se renunta la aceste drepturi;

3. toate actele prin care se constituie o servitute, un drept de uzufruct, de uz sau de locuinta;

4. toate actele prin care se renunta la aceste drepturi;

5. tranzactiile asupra drepturilor reale;

6. ordonantele de adjudecare;

7. hotararile date in materie de expropriere pentru utilitate publica;

8. cesiunile pe venituri pe un timp mai mare de doi ani;

9. extract de pe contractele de arenda sau inchiriere pe un timp mai lung de trei ani.

La actele aratate in alin. 1, 2, 3 si 4, de vor fi autentificate tot la judecatoria situatiei imobilului, transcrierea se va face numai in extras.

ART. 712

Pana la transcriere, drepturile rezultand din actele mentionate in articolul de mai sus nu se vor opune celor de al treilea, care au drepturi asupra bunului imobil chiar daca au cunostinta de existenta actelor de mai sus.

Se excepteaza bineinteles cazurile de viclenie.

ART. 713*)

Se vor transcrie in extract in registrul de urmarit:

1. comandamentele prealabile;

2. urmaririle de venituri.

*) Dispozitiile privind publicitatea amanetului din art. 713 au fost abrogate prin art. 105 din Titlul VI - Garantii reale mobiliare - din Legea nr. 99/1999.

ART. 714

Cererile de transcriere se vor face la grefa judecatoriei de partea interesata, chiar pe baza unor titluri sub semnatura privata.

ART. 715

Inscrierea privilegiilor si ipotecilor se va face in registrul judecatoriei unde se afla situat bunul imobil, potrivit randuielilor aratate in codicele civil.

In caz cand actul a carui inscriere se cere este autentificat tot la judecatoria situatiei imobilului, se va inscrie in registru numai ordonanta de inscriere.

ART. 716

Cand se va incuviinta inscrierea actului de privilegiu sau ipoteca, se va face cercetare in registrul de inscriere, transcriere si urmariri, de un judecator, asistat de grefier, spre a se vedea daca exista diferite alte sarcini sau drepturi asupra acelui bun.

Vorbire despre aceste cercetari se va face in actul de inscrierea ipotecii sau privilegiului.

Partile pot renunta la cercetarea in registre.

ART. 717

Pe actul original, pe langa certificarea datei si numarului de ordine cerute de art. 1782 din codicele civil, se va transcrie si ordonanta de inscriere, asa cum s-a trecut in registrul de inscriere.

ART. 718

Aceleasi formalitati de inscriere se vor urma cand pe baza art. 1814 din codicele civil o ipoteca se va muta de pe un bun pe altul.

Vorbire despre aceasta mutare se va face pe marginea primei inscriptii.

ART. 719

In mapa prevazuta de art. 711 se va pastra cate un exemplar de pe toate actele prin care se constituie un amanet, potrivit art. 1685 si urmatoarele din Codul civil, dupa cererea partii interesate.

ART. 720

Toate exemplarele actelor juridice depuse si stranse in mape se vor lega in fiecare an in volum.

CAP. 14

Dispozitii privind solutionarea litigiilor in materie comerciala

ART. 720^1

In procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul va incerca solutionarea litigiului prin conciliere directa cu cealalta parte.

In scopul aratat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversa, comunicandu-i in scris pretentiile sale si temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijina acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face si prin inmanarea inscrisurilor sub semnatura de primire.

Data convocarii pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2.

Rezultatul concilierii se va consemna intr-un inscris cu aratarea pretentiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului si a punctului de vedere al fiecarei parti.

Inscrisul despre rezultatul concilierii ori, in cazul in care paratul nu a dat curs convocarii prevazute la alin. 2, dovada ca de la data primirii acestei convocari au trecut 30 de zile se anexeaza la cererea de chemare in judecata.

ART. 720^2

In procesele si cererile in materie comerciala partile sau reprezentantii lor pot fi asistati de experti ori de alti specialisti.

ART. 720^3

Cererea de chemare in judecata va cuprinde:

a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar;

b) numele si calitatea celui care angajeaza partea si ale celui care o reprezinta in litigiu, anexandu-se dovada calitatii;

c) obiectul si valoarea cererii, precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea inscrisurilor corespunzatoare;

d) motivele de fapt si de drept, precum si probele pe care se intemeiaza cererea;

e) semnatura partii sau a reprezentantului acesteia, dupa caz.

La cererea de chemare in judecata se vor anexa copii certificate de pe toate inscrisurile pe care reclamantul isi intemeiaza pretentiile, mentionandu-se care dintre aceste inscrisuri au fost comunicate in conditiile prevazute de art. 720^1 alin. 2.

ART. 720^4

La primirea cererii de chemare in judecata potrivit art. 114, cand este cazul, reclamantului i se va pune in vedere sa depuna orice act invocat in sustinerea cererii, care nu a fost comunicat paratului la convocarea pentru conciliere.

Paratul va fi citat cu mentiunea ca este obligat sa depuna intampinare la dosarul cauzei cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata, iar in procesele urgente, cu cel putin 3 zile. Intampinarea va avea cuprinsul prevazut de art. 115, mentionandu-se si datele aratate la art. 720^3 alin. 1 lit. a) si b).

Judecatorii vor verifica efectuarea procedurilor de citare si comunicare dispuse pentru fiecare termen si, cand este cazul, vor lua masuri de refacere a acestor proceduri, precum si pentru folosirea altor mijloace ce pot asigura instiintarea partilor pentru infatisarea la termen.

Incheierea privind luarea masurilor prevazute de art. 114^1 alin. 6, in cazul proceselor si cererilor in materie comerciala, poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare, daca a fost data cu citarea partilor, si de la comunicare, daca a fost data fara citarea lor.

ART. 720^5

Daca paratul are pretentii impotriva reclamantului derivand din acelasi raport juridic, el poate face cerere reconventionala. In cazul litigiilor prevazute de art. 720^1 nu este necesara o alta incercare de conciliere.

Cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata si va fi introdusa in cadrul termenului prevazut pentru depunerea intampinarii.

In cazul in care paratul a introdus cerere reconventionala, reclamantul va depune intampinare pana la prima zi de infatisare. La cererea partii interesate, instanta, tinand seama de complexitatea cauzei, poate fixa un termen scurt pentru completarea intampinarii, precum si pentru studierea acesteia de catre parat.

ART. 720^6

Procesele si cererile in materie comerciala se judeca cu precadere. Instanta este datoare sa asigure, potrivit legii, realizarea drepturilor si obligatiilor procesuale ale partilor, precum si desfasurarea cu celeritate a procesului.

Cand procedura de citare este legal indeplinita, judecata, chiar si asupra fondului, poate continua in sedinta publica sau in camera de consiliu, in ziua urmatoare sau la termene scurte, succesive, date in cunostinta partilor. La aceste termene instanta poate stabili, pentru parte sau pentru cel care o reprezinta, indatoriri in ceea ce priveste prezentarea dovezilor cu inscrisuri, relatii scrise, raspunsul scris la interogatoriul comunicat potrivit art. 222, asistarea si concursul la efectuarea in termen a expertizelor, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei.

Pentru motive temeinice, alte termene se vor acorda numai in cazul in care judecata nu poate continua potrivit alin. 2.

ART. 720^7

In cursul judecatii asupra fondului procesului, instanta va starui pentru solutionarea lui, in tot sau in parte, prin intelegerea partilor. Intelegerea se constata prin hotarare irevocabila si executorie.

ART. 720^8

Hotararile date in prima instanta privind procesele si cererile in materie comerciala sunt executorii. Exercitarea apelului nu suspenda de drept executarea.

ART. 720^9

Pentru hotararea judecatoreasca data in materie comerciala, care se aduce la indeplinire prin executare silita, hotararea, purtand mentiunea ca este irevocabila, constituie titlu executoriu, fara efectuarea altor formalitati.

ART. 720^10

Litigiile privind desfasurarea activitatii in scopul privatizarii prin instrainare de bunuri ori alte valori din patrimoniul societatilor comerciale sau al altor persoane juridice cu capital de stat, precum si litigiile privind drepturile si obligatiile contractate in cadrul acestei activitati se solutioneaza de catre instantele care au competenta de judecata a proceselor si cererilor in materie comerciala, potrivit dispozitiilor prezentului cod si cu procedura prevazuta de aceste dispozitii.

CARTEA a VII-a

Dispozitii finale

ART. 721

Dispozitiile codului de fata alcatuiesc procedura de drept comun in materie civila si comerciala; ele se aplica si in materiile prevazute de alte legi in masura in care acestea nu cuprind dispozitii potrivnice.

ART. 722

Indeplinirea actelor de procedura si comunicarea lor se fac in mod gratuit.

Cheltuielile necesare pentru indeplinirea actelor de procedura si comunicarea lor, prin posta sau alte mijloace, ocazionate de desfasurarea procesului, se acopera din fondurile repartizate anume in acest scop, de la bugetul de stat.

ART. 723

Drepturile procedurale trebuie exercitate cu buna-credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege.

Partea care foloseste aceste drepturi in chip abuziv raspunde pentru pagubele pricinuite.

ART. 723^1

In cazurile prevazute de lege, suma datorata de parte cu titlu de cautiune se fixeaza de catre instanta si se depune, dupa caz, la Trezoreria Statului, Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A. sau la orice alta institutie bancara pe numele partii respective, la dispozitia instantei sau, dupa caz, a executorului judecatoresc.

Daca legea nu prevede altfel, cautiunea nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii, iar in cazul cererilor al caror obiect nu este evaluabil in bani, nu va depasi suma de 20 milioane lei.

Cautiunea se elibereaza celui care a depus-o in masura in care asupra acesteia cel indreptatit in cauza nu a formulat cerere pentru plata despagubirii cuvenite, pana la implinirea termenului de 30 de zile de la data la care, prin hotarare irevocabila, s-a solutionat fondul cauzei. Cu toate acestea, cautiunea se elibereaza de indata, daca partea interesata declara in mod expres ca nu urmareste obligarea partii adverse la despagubiri pentru prejudiciile cauzate.

ART. 724

Abrogat prin Legea nr. 59/1993.

ART. 725

Dispozitiile legii noi de procedura se aplica, din momentul intrarii ei in vigoare, si proceselor in curs de judecata incepute sub legea veche, precum si executarilor silite incepute sub acea lege.

Procesele in curs de judecata la data schimbarii competentei instantelor legal investite vor continua sa fie judecate de acele instante. In caz de casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile legii noi privitoare la competenta sunt pe deplin aplicabile.

In cazul in care instanta este desfiintata, dosarele se vor trimite din oficiu instantei competente potrivit legii noi de procedura.

Hotararile pronuntate inainte de intrarea in vigoare a legii noi raman supuse cailor de atac si termenelor prevazute de legea sub care au fost pronuntate.

Actul de procedura indeplinit inainte de intrarea in vigoare a legii noi ramane supus dispozitiilor vechii legi. In cazul in care acest act de procedura ar putea fi anulat potrivit legii vechi, el nu va fi mentinut, chiar daca potrivit legii noi ar fi valabil.

ART. 726

Abrogat prin Legea nr. 59/1993.

ART. 727

Ori de cate ori prin alte legi se face trimitere la dispozitii abrogate sau modificate din cuprinsul acestui cod, trimiterea se va socoti facuta, cand este cazul, la dispozitiile corespunzatoare care le inlocuiesc.

ART. 728 - 732

Abrogate prin Legea nr. 59/1993.

ART. 733

Amenzile aplicate in temeiul prevederilor prezentului cod, alte creante fiscale, precum si orice sume ce constituie venituri bugetare, potrivit legii, se executa de catre organele competente, potrivit dispozitiilor legale privind executarea silita a creantelor fiscale si cu procedura prevazuta de aceste dispozitii.

ART. 734

Abrogat prin Legea nr. 59/1993.

ART. 735

Legea nr. 389 din 22 iunie 1943 pentru extinderea legislatiei civile si comerciale a Vechiului Regat in Romania de peste Carpati, ramane in vigoare.

NOTA 1

Dispozitiile art. VI si VIII din Legea nr. 18 publicata in Monitorul Oficial nr. 35 din 12 februarie 1948 pentru modificarea Codului de procedura civila, au urmatorul cuprins:

ART. 6

Pe data punerii in aplicare a prezentei legi se abroga:

1. Legea pentru Curtea de Casatie si Justitie;

2. Legea judecatorilor de ocoale;

3. Legea nr. 394 din 23 iunie 1943 pentru accelerarea judecatilor in materie civila si comerciala;

4. Legea nr. 661 din 4 octombrie 1943 pentru reglementarea regimului fiscal al unor actiuni in justitie;

5. articolele 234, , , - 248, - 276 si din Codul civil;

6. articolele 452 - 454, 578 - 583 si 722 pct. 7 din Codul de procedura civila*).

ART. 8

Prezenta lege intra in vigoare pe data de 1 martie 1948.

*) Este vorba de Codul de procedura civila ce era in vigoare in momentul modificarii intervenite prin Legea nr. 18 din 12 februarie 1948.

NOTA 2

Dispozitiile art. III, IV, V, VI si X din Legea nr. 59/1993 pentru modificarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 177 din 26 iulie 1993, au urmatorul cuprins:

ART. 3

Urmatorii termeni din Codul de procedura civila se inlocuiesc astfel:

- 'Republica Socialista Romania', cu 'Romania';

- 'Buletinul Oficial al R.S. Romania', cu Monitorul Oficial al Romaniei;

- 'Curtea de Casatie' si 'Tribunalul Suprem', cu 'Curtea Suprema de Justitie';

- 'curte', cu 'curte de apel';

- 'tribunal regional', cu 'tribunal';

- 'Tribunalul Capitalei', cu 'Tribunalul Municipiului Bucuresti';

- 'tribunal popular' si 'tribunal popular raional', cu 'judecatorie';

- 'carte de judecata', cu 'sentinta';

- 'portarel', 'agent de executare', 'agent de urmarire', precum si alte asemenea denumiri ce desemneaza functionarul cu atributii de executare silita, cu 'executorul judecatoresc';

- 'agent politienesc' si 'comisar de politie', cu 'subofiter' si 'ofiter de politie', dupa caz;

- 'camera de chibzuire', cu 'camera de consiliu';

- 'sfat popular', cu 'consiliu local' sau 'consiliu judetean', dupa caz.

ART. 4

Dispozitiile legale referitoare la taxa de timbru pentru cererea de recurs se aplica in mod corespunzator si cererii de apel.

ART. 5

Cauzele aflate in curs de judecata la instantele de fond, chiar daca sunt dupa casare cu trimitere, vor fi, dupa caz, retinute pentru continuarea judecatii, sau vor fi trimise la instanta competenta, potrivit normelor de competenta materiala din prezenta lege.

Instantele sesizate inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi vor continua sa judece, chiar daca, potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, se schimba competenta teritoriala.

Recursurile ordinare, cu exceptia recursurilor in materia contenciosului administrativ, vor fi considerate apeluri, urmand a fi solutionate potrivit competentei materiale stabilite de prezenta lege, inclusiv in situatia casarii cu retinere; in aceste cazuri, partile interesate beneficiaza de un termen de 30 zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, pentru indeplinirea conditiilor de forma si fond privind judecarea apelului, precum si, cand este necesar, pentru sesizarea instantei de apel.

Cererile de revizuire si contestatiile in anulare privind hotararile pronuntate inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi se judeca de instanta careia, potrivit legii de fata, ii revine competenta instantei care a dat hotararea atacata. Hotararile date asupra acestor cereri sunt supuse, de asemenea, cailor de atac prevazute de aceasta lege.

Recursurile extraordinare cu care au fost sesizate instantele inainte de intrarea in vigoare a acestei legi vor continua sa fie judecate, iar in cazul casarii cu trimitere pentru o noua judecata, cauzele vor fi trimise instantelor competente potrivit aceleiasi legi.

Hotararile ramase definitive in perioada 30 iunie 1992 - 30 iunie 1993 pot fi atacate cu recursul prevazut de prezenta lege de catre partile interesate, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a aceleiasi legi.

Hotararile in materia Legii fondului funciar nr. 18/1991, ramase definitive la judecatorii anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, pot fi atacate cu recursul prevazut de prezenta lege, de catre partile interesate, in termen de 90 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, indiferent de data pronuntarii lor.

In toate cazurile in care, potrivit legii de fata, competenta materiala a instantei investite anterior este modificata, dosarele se trimit din oficiu instantei competente. Dispozitiile art. 725 din Codul de procedura civila sunt aplicabile.

In situatiile in care, in mod exceptional, nu au putut fi organizate unele dintre judecatoriile prevazute in anexa nr. 1 a Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, cauzele vor fi solutionate de catre judecatoriile competente teritorial, potrivit legii anterioare.

Termenele pentru exercitarea cailor de atac ordinare, aflate in curs la data intrarii in vigoare a prezentei legi, incep sa curga din nou de la aceasta data.

Executarile silite incepute inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi vor fi continuate de instantele de executare investite.

ART. 6

Sunt si raman abrogate: art. 2^1, art. 22^1, art. 109^1, art. 120^1, art. 120^2, art. 260 alin. 3 si 4, art. 266 alin. 2, art. 269^1, art. 307, art. 329^1, art. 329^2, art. 371, art 375, dispozitiile cuprinse in cap. XIV al cartii VI - art. 720^1 - 720^16, art. 724, art. 726, art. 728, art. 729, art. 730, art. 731, art. 732, art. 734, art. 735 alin. 2 din Codul de procedura civila, art. III din Legea nr. 18 din 12 februarie 1948, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi.

ART. 10

Prezenta lege intra in vigoare pe data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei.

NOTA 3

Dispozitiile art. II, III, IV, V si VIII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, aprobata cu modificari prin Legea nr. 219/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, au urmatorul cuprins:

ART. 2

Amenzile prevazute in Codul de procedura civila, precum si limitele valorice de stabilire a competentei materiale a instantelor judecatoresti in cazurile prevazute de lege vor putea fi actualizate prin hotarare a Guvernului, in functie de rata inflatiei.

ART. 3

Urmatorii termeni din Codul de procedura civila se inlocuiesc astfel:

- 'ajutor de primar' cu 'viceprimar';

- 'casa de depuneri' cu 'Trezoreria Statului, Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A. sau orice alta institutie bancara';

- 'datornic' cu 'debitor';

- 'despartenie' cu 'divort';

- 'executiune', 'executie' cu 'executare';

- 'faptele de capetenie' cu 'faptele esentiale';

- 'interogatorul' cu 'interogatoriul';

- 'miscator' cu 'mobil';

- 'mort' cu 'defunct';

- 'nemiscator' cu 'imobil';

- 'nevarstnic' cu 'minor';

- *** Abrogata

- 'pecete' cu 'sigiliu';

- 'pensie alimentara' cu 'pensie de intretinere';

- 'sorocite' cu 'fixate';

- 'talmaci' cu 'interpret';

- 'varstnic' cu 'major'.

Termenii 'consiliu judiciar' si 'juramantul' - ca mijloc de proba - se elimina din tot cuprinsul Codului de procedura civila.

In vederea republicarii, Ministerul Justitiei este autorizat sa inlocuiasca sau sa elimine, dupa caz, si alti termeni sau expresii, pentru actualizarea redactarii textelor in conformitate cu terminologia consacrata de dispozitiile legale in vigoare si pentru corelarea cu normele privind ortografia limbii romane.

ART. 4

Prescriptiile care au inceput sa curga inainte de data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, pentru a caror implinire ar trebui sa treaca mai mult de 3 ani, se vor implini dupa trecerea unui termen de 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

ART. 5

In cazul imobilelor neinscrise in cartea funciara, pana la deschiderea cartilor funciare in conditiile prevazute de Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, formalitatile de publicitate privind urmarirea silita imobiliara si luarea masurilor asiguratorii se fac cu aceleasi efecte juridice in vechile documente de publicitate imobiliara.

ART. 8

Pe data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga:

- art. 1126, si - 1836 din Codul civil;

- Legea LX/1881 privitoare la executarea silita imobiliara, cu modificarile ulterioare;

- Decretul-lege nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare;

- art. 889 - 906 si art. 909 din Codul comercial;

- art. 72 alin. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, aprobata si modificata prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;

- orice alte dispozitii contrare.

ART. 9*)

Prezenta ordonanta de urgenta intra in vigoare la 3 luni de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

*) Art. 9 a fost modificat de art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 290 din 29 decembrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 706 din 29 decembrie 2000, astfel:

'ART. 9

Prezenta ordonanta de urgenta intra in vigoare la 7 luni de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, cu exceptia dispozitiilor art. I pct. 131 - 134, care vor intra in vigoare la 3 luni de la publicare.'

NOTA 4

Dispozitiile art. II si III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 460 din 28 iunie 2003, au urmatorul cuprins:

'ART. 2

Dispozitiile prezentei ordonante de urgenta se aplica si proceselor in curs de judecata incepute sub legea anterioara, precum si executarii silite incepute sub acea lege.

Procesele in curs de judecata la data schimbarii competentei instantelor legal investite vor continua sa fie judecate de acele instante. In caz de casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile prezentei ordonante de urgenta privitoare la competenta sunt aplicabile.

Hotararile pronuntate inainte de intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta raman supuse cailor de atac si termenelor prevazute de legea sub care au fost pronuntate.

ART. 3

Dispozitiile prezentei ordonante de urgenta se aplica la 60 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.'

NOTA 5

Dispozitiile art. II si III din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila , publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004, au urmatorul cuprins:

'ART. 2

(1) Recursurile impotriva hotararilor date fara drept de apel potrivit legii in vigoare la data pronuntarii lor si aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie se trimit spre judecata instantelor imediat superioare celor care au pronuntat hotararea in prima instanta.

(2) Recursurile aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si care au ca obiect hotarari prin care tribunalele au judecat apeluri se trimit spre judecata curtilor de apel.

(3) Recursurile prevazute la alin. (1) si (2), a caror admisibilitate in principiu nu a fost examinata pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se scot de pe rol si se trimit, pe cale administrativa, instantelor devenite competente sa le judece, iar in cazul in care admisibilitatea in principiu a fost examinata, se trimit prin declinarea competentei, prin incheiere irevocabila, data in camera de consiliu, fara citarea partilor.

ART. 3

(1) Hotararile pronuntate de judecatorii in prima instanta in materia fondului funciar sunt supuse apelului la tribunal si recursului la curtea de apel.

(2) In cazurile prevazute la alin. (1), apelurile aflate pe rolul curtilor de apel la data intrarii in vigoare a prezentei legi se trimit la tribunale, iar recursurile aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie se trimit la curtile de apel. Dispozitiile art. II alin. (3) sunt aplicabile in mod corespunzator.'

NOTA 6

Dispozitiile art. II din Legea 219/2005 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, au urmatorul cuprins:

'ART. 2

(1) Procesele in curs de judecata in prima instanta la data schimbarii competentei instantelor legal investite, precum si caile de atac se judeca de instantele competente, potrivit legii.

(2) Apelurile aflate pe rolul curtilor de apel la data intrarii in vigoare a prezentei legi si care, potrivit prezentei legi, sunt de competenta tribunalului se trimit la tribunale.

(3) Recursurile aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data intrarii in vigoare a prezentei legi si care, potrivit prezentei legi, sunt de competenta curtilor de apel se trimit la curtile de apel.

(4) In cazurile prevazute la alin. (1) - (3), trimiterea dosarelor se va face, pe cale administrativa, instantelor devenite competente sa le judece.'

----- ----- -----