Institutiile Autoritatii Legislative

Institutiile Autoritatii Legislative

Parlamentul Romaniei

Conform Constitutiei Romaniei, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.

Parlamentul Romaniei este alcatuit din doua Camere, respectiv Senat si Camera Deputatilor. Acestea sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale.

Numarul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electorala, in raport cu populatia tarii si cu normele de reprezentare stabilite de lege.

Camera Deputatilor si Senatul se aleg pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa.

Organizare:

Fiecare Camera isi alege un Birou permanent.

Presedintele Senatului si Presedintele Camerei Deputatilor se aleg pe durata mandatului Camerelor si sunt si presedintii Biroului permanent al Camerei respective, iar ceilalti membri ai Birourilor permanente sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni. Fiecare Birou permanent este compus din : 4 vicepresedinti, 4 secretari si 2 sau, respectiv 4 chestori.

Deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecarei Camere.

In cadrul senatului, un grup parlamentar poate fi constituit si poate functiona pe toata durata legislaturii dintr-un numar de cel putin 7 senatori, care au fost alesi pe listele aceluiasi partid sau ale aceleiasi formatiuni politice.

La Camera Deputatilor, grupurile parlamentare sunt structuri care se pot constitui din cel putin 10 deputati care au candidat in alegeri pe listele aceluiasi partid sau ale aceleiasi formatiuni politice. Deputatii unui partid sau ai unei formatiuni politice nu pot constitui decat un singur grup parlamentar.

In cadrul fiecarei Camere se constituie comisii permanente, comisii de ancheta, comisii de mediere sau alte comisii speciale. De asemenea, Camerele isi pot constitui comisii comune.

Comisiile permanente ale Senatului

Comisiile sunt organe de lucru ale Senatului, constituite pentru pregatirea activitatii de legiferare, precum si pentru realizarea functiei de control parlamentar.

Comisiile permanente ale Senatului, sunt:

- Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari

- Comisia economica ;

- Comisia pentru privatizare ;

- Comisia pentru buget, finante, banci ;

- Comisia pentru agricultura, industrie alimentara si silvicultura ;

- Comisia pentru politica externa ;

- Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala ;

- Comisia pentru drepturile omului si minoritatii ;

- Comisia pentru munca si protectie sociala ;

- Comisia pentru invatamant si stiinta ;

- Comisia pentru cultura, arta si mijloace de informare in masa ;

- Comisia pentru administratia publica si organizarea teritoriului ;

- Comisia pentru cercetarea abuzurilor si petitii ;

- Comisia pentru sanatate, ecologie, tineret si sport.

Atributiile comisiilor permanente, sunt:

a. examineaza proiecte si propuneri legislative, in vederea elaborarii rapoartelor sau avizelor ;

b. solicita rapoarte, informatii si documente de la autoritatile publice ;

c. efectueaza anchete parlamentare, atunci cand considera necesar, si prezinta rapoarte Biroului permanent ;

d. controleaza modul in care ministerele si celelalte organe ale administratiei publice indeplinesc Programul de guvernare aprobat de Parlament in domeniile lor specifice de activitate ;

e. dezbat si hotarasc asupra altor probleme transmise de Biroul permanent ;

f. rezolva alte sarcini potrivit regulamentului propriu.

Comisiile permanente ale Camerei Deputatilor, sunt:

- Comisia pentru politica economica, reforma si privatizare

- Comisia pentru buget, finante si banci ;

- Comisia pentru industrii si servicii ;

- Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii speciale ;

- Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale ;

- Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic ;

- Comisia pentru munca si protectie sociala ;

- Comisia pentru sanatate si familie ;

- Comisia pentru invatamant, stiinta, tineret si sport ;

- Comisia pentru cultura, arte, mijloace de informare in masa ;

- Comisia juridica, de disciplina si imunitati ;

- Comisia pentru aparare, ordinea publica si siguranta nationala ;

- Comisia pentru politica externa ;

- Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii ;

- Comisia pentru regulament ;

- Comisia pentru tehnologia informatiilor si comunicatiilor.

Atributiile comisiilor permanente, sunt:

a. examineaza proiecte de lege, propuneri legislative si amendamente, in vederea elaborarii rapoartelor sau avizelor ;

b. dezbat si hotarasc asupra altor probleme trimise de Biroul permanent, pot efectua anchete parlamentare.

Activitatea Parlamentului

Camerele se intrunesc in sedinta comuna pentru:

a. primirea mesajului Presedintelui Romaniei ;

b. aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat ;

c. declararea mobilizarii generale sau partiale ;

d. declararea starii de razboi ;

e. suspendarea sau incetarea ostilitatilor militare ;

f. examinarea rapoartelor C.S.A.T. si ale Curtii de Conturi ;

g. numirea, la propunerea Presedintelui Romaniei, a directorului Serviciului Roman de Informatii si exercitarea controlului asupra activitatii lui ;

h. indeplinirea altor atributii care, potrivit Constitutiei sau regulamentului, se exercita in sedinta comuna.

Camerele Deputatilor si Senatul se intrunesc in doua sesiuni ordinare pe an.

Actele juridice ale Parlamentului

Legile organice si hotararile privind regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere.

Legile ordinare si hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera.

Medierea - daca una din Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea aprobata de cealalta Camera, presedintii Camerelor vor initia, prin intermediul unei comisii paritare, procedura de mediere. In cazul in care comisia nu ajunge la un acord, sau daca una din Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, textele aflate in divergenta se supun dezbaterii Camerei Deputatilor si Senatului, in sedinta comuna, care vor adopta textul definitiv cu votul majoritatii.

Promulgarea legii - legea se trimite, spre promulgare, Presedintelui Romaniei. Promulgarea legii se face in termen de cel mult 20 de zile de la primire. Legea se publica in M.O. al Romaniei si intra in vigoare la data publicarii sau la data prevazuta in textul ei.

Motiunea - exprima pozitia uneia sau a ambelor Camere intr-o anumita problema de politica interna si externa. Motiunea Senatului poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul senatorilor, iar motiunea Camerei Deputatilor poate fi initiata de cel putin 50 de deputati. Aceasta se depune la presedintele Camerei, in sedinta publica.

Intrebari - fiecare senator sau deputat poate adresa intrebari orale sau scrise Guvernului, membrilor acestuia sau conducerii autoritatilor administrative autonome.

Interpelari - consta intr-o cerere adresata Guvernului sau unui membru al acestuia de catre un senator, deputat sau grup parlamentar, prin care se solicita explicatii asupra politicii Guvernului in probleme importante ale activitatii sale interne sau externe.

Resursele financiare - resursele financiare ale Camerelor sunt prevazute in bugetele aprobate de acestea.

Consiliul Legislativ

Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeaza proiectele de acte normative in vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii. De asemenea, tine evidenta oficiala a legislatiei Romaniei. Infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organica.

Curtea Constitutionala

Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie constitutionala din Romania, este independenta fata de orice alta autoritate publica si se supune numai Constitutiei, a carei suprematie o garanteaza.

Se compune din noua judecatori, numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. Trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat, si trei de Presedintele Romaniei. Judecatorii Curtii Constitutionale aleg, prin vot secret, Presedintele acesteia, pentru o perioada de 3 ani. Curtea Constitutionala se innoieste cu o treime din judecatorii ei, din 3 in 3 ani, in conditiile prevazute de legea organica a Curtii.

Atributii:

a. se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Curtii Supreme de Justitie, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei ;

b. se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori

c. hotareste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalizarea legilor si a ordonantelor ;

d. vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului ;

e. constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate Parlamentului si guvernului ;

f. da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei ;

g. vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia ;

h. verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni ;

i. hotareste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic.

Deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii pentru toate autoritatile, au putere numai pentru viitor si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

Avocatul Poporului

Institutia Avocatul Poporului este infiintata conform Constitutiei Romaniei, cu scopul de a asigura protejarea cetatenilor in relatia cu autoritatile publice in cazul cand acestea nu respecta prevederile legale si se comporta abuziv.

Aceasta institutie este condusa de Avocatul Poporului, numit de Senat pentru o durata de 4 ani. El este independent fata de orice autoritate publica si, in exercitarea atributiilor sale, nu se substituie autoritatilor publice si nu mai poate indeplini nici o alta functie publica sau privata.

Se poate adresa Avocatului Poporului orice persoana, indiferent de cetatenie, varsta, apartenenta politica sau convingeri religioase, daca se considera vatamata in drepturile si libertatile sale, de catre un organ al administratiei publice ori de un functionar public din administratia publica centrala.

Curtea de Conturi a Romaniei

Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. In conditiile legii, Curtea exercita si atributii jurisdictionale.

Curtea de Conturi functioneaza pe langa Parlamentul Romaniei si are sediul in capitala tarii, iar sediile camerelor de conturi sunt in orasele resedinta de judet si in municipiul Bucuresti.

Organizarea, activitatea si managementul Curtii de Control

Curtea de Conturi se compune din : doua sectii de control ulterior, Sectia jurisdictionala, Colegiul jurisdictional al Curtii de Conturi si camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti, Secretariatul general.

Membrii Curtii de Conturi, numiti de Parlament, sunt independenti si inamovibili, fiind supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori. Membrii Curtii de Conturi sunt consilieri de conturi si alcatuiesc plenul Curtii de Conturi.

Conducerea Curtii de Conturi se exercita de catre plen, de comitetul de conducere, de presedintele si vicepresedintii Curtii, care sunt consilieri de conturi.

Comitetul de conducere se compune din presedintele Curtii, vicepresedintii acesteia, presedintii de sectii si 5 consilieri de conturi, alesi de plenul Curtii.

Sectiile de control ulterior sunt formate din 13 consilieri de conturi si din controleri financiari. Ele se organizeaza in divizii sectoriale si directii teritoriale.

Sectia jurisdictionala este instanta de fond si de recurs si se compune din 9 consilieri de conturi. Colegiul jurisdictional al Curtii este instanta de fond, se compune din judecatori financiari si este condus de un presedinte de consiliu.

Camera de conturi judeteana se compune din compartimentul de control financiar si colegiul jurisdictional. Compartimentul de control financiar este format din controlori financiari si este condus de un sef de compartiment.

Colegiul jurisdictional este format din judecatori financiari si este condus de un presedinte.

Atributii financiare, fata de:

- autoritatile si institutiile statului si unitatile administrativ-teritoriale ;

- Banca Nationala a Romaniei ;

- regiile autonome ;

- organisme autonome de asigurari sociale sau de alta natura ;

Controlul exercitat de Curtea de Conturi este ulterior si priveste respectarea dispozitiilor legale privind gestionarea si folosirea fondurilor publice, respectiv verificarea:

a. contului general anual de executie a bugetului de stat ;

b. contului anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat ;

c. conturile anuale de executie a bugetelor locale ;

d. conturile anuale de executie a bugetelor fondurilor speciale ;

e. conturile fondurilor de tezaur ;

f. contului anual al datoriei publice a statului si al garantiilor pentru credite interne si externe, guvernamentale, primite de catre alte persoane juridice.

Institutiile Autoritatii Judecatoresti

Instantele de Judecata

Conform prevederilor Constitutiei, justitia se infaptuieste in numele legii iar judecatorii sunt independenti si trebuie sa se supuna numai legii.

Institutiile specifice se numesc instante judecatoresti, si acestea sunt : Inalta Curte de Casatie si Justitie - ca autoritate judecatoreasca reprezentativa, Curtile de Apel, Tribunalele si Judecatoriile, iar acestea functioneaza sub coordonarea Ministerului Justitiei, ca organism al administratiei publice centrale.

Judecatorii sunt numiti de Presedintele Romaniei si sunt inamovibili. Presedintele si ceilalti judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti pe o perioada de 6 ani putand fi reinvestiti in functie. Promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor, pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, in conditiile legii.

Ministerul public

Ministerul public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Acest organism isi exercita atributiile prin intermediul procurorilor constituiti in parchete, care functioneaza pe langa instantele judecatoresti, conform prevederilor legale.

Procurorii trebuie sa respecte principiul legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea Ministrului Justitiei si a Parchetului General. Functia de procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.

Consiliul Superior al Magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei. Este alcatuit din 19 membri, dintre care :

a. 14 sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de Senat ; acestia fac parte din doua sectii, una pentru judecatori ( 9 membri )si una pentru procurori ( 5 membri ) ;

b. 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului, acestia participa numai la lucrarile in plen ;

c. ministrul Justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Presedintele CSM este ales pentru un mandat de 1 an, mandat ce nu poate fi reinnoit. Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani. Presedintele Romaniei prezideaza lucrarile CSM la care participa. Hotararile CSM sunt definitive si irevocabile, cu unele exceptii.

Institutiile Autoritatii Executive

Guvernul

Guvernul este autoritatea publica a puterii executive potrivit Programului sau de guvernare acceptat de Parlament. Asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.

Guvernul este condus de Primul-ministru, si este format si din ministri si alti membri stabiliti prin lege organica. Pentru functia de Prim-ministru, Presedintele Romaniei desemneaza un candidat in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori a partidelor reprezentate in Parlament.

Rolul si functiile Guvernului

Guvernul are rolul de a asigura functionarea echilibrata si dezvoltarea sistemului national economic si social, precum si racordarea acestuia la sistemul economic mondial in conditiile promovarii intereselor nationale.

Guvernul, pentru realizarea Programului de guvernare acceptat de Parlament, exercita urmatoarele functii :

a. functia de strategie, prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in aplicare a Programului de guvernare ;

b. functia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice ;

c. functia de administrare a proprietatii statului, prin care se asigura administrarea proprietatii publice si private a statului, precum si gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil ;

d. functia de autoritate in stat, prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si in domeniile economic si social si al functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

Atributiile Primului-ministru:

Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, respectand atributiile ce le revin. De asemenea, prezinta Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului, iar acestea se vor dezbate cu prioritate.

Raspunderea membrilor Guvernului

Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia. Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea membrilor Guvernului.

Incetarea mandatului

Guvernul isi exercita mandatul pana la data validarii alegerilor parlamentare generale.

Functiile si functionarii publici

Functia publica:

Reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite de autoritatea sau institutia publica, in temeiul legii, in scopul realizarii competentelor sale.

Principiile executarii functiei publice:

- legalitate, impartialitate si obiectivitate ;

- eficienta si eficacitate ;

- responsabilitate, in conformitate cu prevederile legale ;

- orientarea catre cetatean ;

- stabilitate in exercitarea functiei publice ;

- subordonare ierarhica ;

Conditiile pentru a putea ocupa o functie publica:

- sa aiba cetatenia romana si domiciliul in Romania;

- sa cunoasca limba romana, scris si vorbit;

- sa aiba 18 ani impliniti;

- sa aiba capacitate deplina de exercitiu;

- sa aiba o stare de sanatate corespunzatoare functiei pentru care candideaza;

- sa indeplineasca toate conditiile de studii prevazute de lege pentru functia publica; - - sa nu fi fost condamnata pentru savarsirea unei infractiuni;

- sa fi castigat sau sa fi promovat examenul organizat pentru ocuparea functiei publice.

Pentru activitatea diplomatica personalul selectat trebuie sa aiba urmatoarele calitati: aspect general placut si abilitati de comunicare, fluenta si logica in exprimare, sa aiba tact, echilibru, stabilitate si capacitate de a lucra in conditii de stres, maturitate si responsabilitate fata de dificultatile muncii, flexibilitate in situatii conflictuale.

Clasificarea functiilor publice:

a) dupa natura competentelor:

- functii publice de conducere: secretar general, secretar general adjunct, sef departament, director general, director, director adjunct, sef serviciu, sef sector, sef birou; de executie: consilier, expert, referent de specialitate, inspector de specialitate, revizor contabil, consultant etc.;

b) dupa cerintele privind nivelul studiilor absolvite:

de categoria A: studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta;

de categoria B: studii superioare de scurta durata, absovite cu diploma;

de categoria C: studii medii liceale sau postliceale, absolvite cu diploma.

Cele 3 categorii de functii publice se impart in 2 grade, care la randul sau cuprinde 3 clase de functionari publici: clasa 1, 2 si 3; fiecare clasa se imparte in 3 trepte.

Functionarii publici:

Sunt persoanele numite intr-o functie publica; sunt numiti de conducatorul autoritatii sau institutiei publice. Totalitatea functionarilor publici din autoritatile si institutiile publice constituie corpul functionarilor publici. Functiile publice vacante se dau publicitatii cu 30 de zile inaintea concursului, iar cei nemultumiti de rezultate se pot adresa instantei de contencios administrativ.

Incompatibilitatile calitatii de functionar public:

- nu pot detine functii in regiile autonome, SC ori alte unitati in scop lucrativ;

- nu pot exercita la SC cu capital privat activitati cu scop lucrativ care au legatura cu activitatile ce le revin din functiile publice pe care le detin si nu pot fi mandatari in ceea ce privind efectuarea unor acte in legat cu functionarea pe care o indeplinesc.

Categoriile de functionari publici:

a) debutanti:

- persoane care in urma concursului ocupa o functie publica pana la definitivare; perioada de stagiu fiind intre 6 luni si 2 ani;

- perioada de stagiu este de 12 luni pentru functionarii  din categoria A, 8 luni pentru cei din categoria B si 6 luni pentru categoria C.;

- ei pot fi definitivati dupa terminarea stagiului dar trebuie sa faca dovada aptitudinilor profesionale prin modul de indeplinire a atributiilor si responsabilitatilor.

La sfarsitul perioadei de stagiu, functionarul public este numit cu grupa 2, clasa si treapta 3 in categoria corespunzatoare nivelului de studii absolvite, poate fi pus sa repete stagiul sau poate fi concediat.

b) definitivi: depune juramantul de credinta in fata conducatorului autoritatii sau institutiei publice in prezenta a 2 martori: conducatorul compartimentului in care este numit si un functionar public din cadrul aceleiasi institutii.

Activitatile functionarilor publici:

1. cei din categoria A:

- aplica si executa legile, efectueaza studii, activitatile de control, consiliere, coordonare, conducere, elaboreaza reglementari, iau decizii;

2. cei din categoria B: aplica si executa legile, efectueaza studii, indruma, elaboreaza proiecte de reglementari, unele activitati de conducere;

3. cei din categoria C: aplica si executa legile si alte reglementari, activitati de birou sau de control.

Evidenta functiilor publice si a tuturor functionarilor publici o tine Agentia Nationala a Functionarilor Publici. Gestiunea RU si a functiilor publice este organizata si realizata de un compartiment specializat in domeniu.

Datele personale ale functionarilor publici privesc: numele si prenumele, data nasterii, functia pe care o ocupa, vechimea in functia publica, studiile, titlurile didactice sau stiintifice si limba straina care o cunosc.

Fiecare functionar public are un dosar profesional: documente de numire in functie, de atestare a studiilor si cel privind depunerea de juramant, documente privind evaluarea anuala a activitatii acestuia, avansarile in functie, trepte, clase, grade sau categorii, ordonate cronologice.

Delegarea: se dispune in interesul autoritatii sau institutiei publice in care este incadrat functionarul public, pe o perioada de 30 de zile consecutive dar nu mai mult de 60 de zile intr-un an.

Detasarea: se dispune in interesul autoritatii sau institutiei publice in care urmeaza sa-si desfasoare activitatea, pentru o perioada de 3 luni.

Abateri disciplinare: intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor, absente nemotivate, nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitatii lucrarilor, neindeplinirea sarcinilor sau atributiilor, neglijenta repetata, incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitatile si interdictiile privind functionarii publici.

Sanctiuni disciplinare sunt: avertismentul, mustrarea, diminuarea drepturilor salariale cu 5-10% pe o perioada de 1-3 luni, trecerea intr-o functie inferioara pe o perioada de 6-12 luni cu diminuarea corespunzatoare a salariului, destituirea din functie.

Incetarea raporturilor de munca are loc in urmatoarele situatii: demisie, transfer, eliberarea din functie, destituirea din functie, pensionarea pt munca depusa si limita de varsta ori pentru cazurile de invaliditate de gr 1 sau 2.

Cazurile de desfacere a contractului de munca: unitatea isi reduce personalul prin desfiintarea unor posturi; isi inceteaza activitatea prin dizolvare; se muta in alta localitate si are posibilitatea sa-si asigure pe plan local cadrele necesare; persoana nu corespunde postului etc.

Declaratia anuala de venit global: reprezinta un formular tipizat prin care se declara toate veniturile obtinute in anul fiscal de raportare, in vederea calcularii venitului anual global impozabil si a impozitului pe venitul anual global.

Veniturile care se globalizeaza:

a) venitul din activitati independente obtinut din activitati comerciale, prestari de servicii sau practicarea unei meserii, desfasurarea in baza unei autorizatii, practicarea unei profesii liberale etc.;

b) venituri din salarii si asimilate acestora adica venituri obtinute in baza unui contract individual de munca, a unei conventii civile de prestari servicii.;

c) venituri din cedarea folosintei bunurilor.

Declaratiile fiscale speciale: cuprind informatii despre venituri si cheltuieli efectiv realizate pe fiecare categorie de venituri si pe fiecare sursa in parte, in vederea stabilirii platilor anticipate.

Ministerul Administratiei Publice

Se organizeaza si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea Guvernului, cu personalitate juridica. Are rolul de a aplica strategia si Programul Guvernului in domeniul administratiei publice locale, de a monitoriza, elabora si aplica programele de reforma.

Functiile MAP:

- de strategie;

- de reglementare: elaboreaza si supune spre aprobare cadrul normativ si institutional necesar, coordoneaza elaborari de normative si prescriptii tehnice, pe care le aproba;

- de autoritate de stat: asigura urmarirea modului de aplicare a reglementarilor, buna functionare a institutiilor din subordinea sa; 

- de indrumare, sprijin si control.

Principalele atributii, in urmatoarele domenii

- in domeniul administratiei publice locale;

- monitorizarii reformei in administratia publica centrala;

- relatiilor cu prefecturile si cu serviciile descentralizate;

- serviciilor publice de gospodarie comunala;

- relatiilor cu Parlamentul, sindicatele si patronatul;

- armonizarii legislatiei; atragerii de investitii straine;

- MRU;

- alegerilor;

- serviciilor comunitare pentru evidenta persoanelor;

- activitatii de pasapoarte;

- serviciilor comunitare pentru situatii de urgenta;

- cadastrului general;

- functiei publice.

Relatiile MAP:

- colaboreaza cu celelalte ministere si autoritati ale administratiei publice centrale, cu autoritatile administratiei publice locale si cu organizatiile neguvernamentale ale acestora, cu institutii publice de specialitate, precum si cu alte persoane juridice si fizice;

- poate solicita ministerelor si celorlalte autoritati publice documentatii, date si informatii;

- indruma si controleaza activitatile centrelor de formare continua a functionarilor publici si a persoanelor incadrate cu contract de munca;

- impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii prezinta Guvernului propuneri pentru organizarea si functionarea unui sistem performant de formare si perfectionare a functionarilor publici.

Managementul MAP:

- emite ordine si instructiuni in conditiile legii.

Atributii:

- organizeaza, coordoneaza si controleaza aplicarea legilor si hotararilor Guvernului de catre aparatul propriu al ministrului;

- organizeaza si controleaza aplicarea propriilor ordine si instructiuni;

- organizeaza elaborarea proiectelor de legi, ordonante si hotarari ale Guvernului;

- avizeaza proiecte de acte normative;

- elaboreaza si fundamenteaza propunerile pentru bugetul anual al ministerului;

- analizeaza si avizeaza propunerile de infiintare a unor organizatii neguvernamentale;

- colaboreaza cu institutiile de specialitate pentru formarea si perfectionarea pregatirii profesionale;

- aproba editarea unor publicatii de specialitate;

- poate anula sau modifica ordinele prefectilor ;

- alte atributii stabilite prin acte normative.

MAP conduce aparatul propriu al ministerului, numeste si elibereaza din functie personalul acestuia si este ordonator principal de credite.

Secretarii de stat indeplinesc atributiile si insarcinarile stabilite de ministerul administratiei publice si coordoneaza unele compartimente.

Secretarul general are atributiile:

- coordoneaza functionarea compartimentelor si activitatilor cu caracter functional, asigura legatura operativa dintre ministru si conducatorii compartimentelor;

- urmareste elaborarea rapoartelor periodice, coordoneaza intregul personal al ministerului.

Colegiul ministerului este un organ consultativ care se organizeaza si functioneaza pe langa ministrul administratiei publice; se intruneste o data pe luna sau ori de cate ori este nevoie.

Autoritatile / institutiile publice din subordine:

Agentia Nationala a Functionarilor Publici (ANFP);

Oficiul National de Cadastru,

Geodezie si Cartografie;

Inspectora-tul National pentru Situatii de Urgenta;

Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor.

Atributiile ANFP:

- elaboreaza politicile si strategiile privind managementul functiei publice si al functionarilor publici;

- verifica modul de aplicare a legislatiei privind functia publica si functionarii publici;

- elaboreaza si avizeaza propuneri de acte normative;

- elaboreaza reglementari comune tuturor autoritatilor;

- stabileste criteriile pentru evaluarea activitatii functionarilor publici;

- organizeaza sistemul de formare profesionala;

- elaboreaza si urmareste punerea in aplicare a unor programe;

- creeaza si administreaza baza sa de date;

- intocmeste rapoarte anuale;

- coordoneaza si monitorizeaza implementarea prevederilor legale;

- colaboreaza cu organisme si cu organizatii internationale din domeniul MRU;

- tine evidenta functiilor publice si a tuturor functionarilor publici.

Ministerul Economiei si Finantelor ( MEF )

Se organizeaza si functioneaza ca organ de specialitate, cu personalitate juridica, cu rol de sinteza.

Atributii:

- elaboreaza proiectul bugetului de stat, precum si proiectul legii de rectificare a bugetului de stat;

- stabileste echilibrul bugetar in faza de elaborare a proiectului bugetului de stat;

- urmareste executia operativa a bugetului general si masurile necesare pentru incasarea veniturilor si limitarea cheltuielilor;

- elaboreaza proiectul bugetului asigurarilor sociale de sanatate;

- stabileste masuri pentru asigurarea echilibrului financiar-valutar;

- administreaza contul general al trezoreriei statului;

- contracteaza si garanteaza imprumuturi de pe piata financiara;

- elaboreaza sau avizeaza proiecte de acte normative privind salarizarea;

- exercita controlul operativ si inopinat;

- actioneaza pentru combaterea evaziunii fiscale si a coruptiei;

- elaboreaza politica vamala;

- propune strategii de dezvoltare pe termen lung.

MEF este autorizat:

- sa ia masuri pentru aplicarea sanctiunilor prevazute de lege;

- sa aprobe inlesniri, restituiri, compensari la plata impozitelor, taxelor;

- sa dispuna plata din conturile agentilor economici in conditiile legii;

- sa aplice modalitatile de executare silita pentru recuperarea creantelor bugetare etc.

Unitatile din subordine sau in coordonare:

a) institutii publice si unitati finantate de la bugetul de stat: Oficiul Concurentei; Directia Generala a Vamilor si unitatile subordonate ei; Directiile Generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene;

b) companii nationale asupra carora MEF exercita calitatea de reprezentant al statului ca actionar: Compania Nationala Imprimeria Nationala-SA; Compania Nationala Loteria Romana-SA.

Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse ( MMFES )

Este un organ de specialitate cu personalitate juridica, are rol de sinteza pentru asigurarea si coordonarea aplicarii strategiei si politicilor Guvernului in domeniul muncii, protectiei si solidaritatii sociale.

Functiile MMFES:

- de strategie;

- de reglementare si sinteza;

- de administrare a bunurilor si de gestiune si a fondurilor alocate;

- de reprezentare;

- de autoritate de stat.

Conducerea ministerului se exercita de catre ministru, care emite ordine, norme si instructiuni.

Atributiile grupate pe domenii de activitate:

a) in domemiul fortei de munca si veniturilor salariale: elaboreaza proiecte de acte normative, politici, programe si planuri nationale; elaboreaza programe de ocupare si formare profesionala; coordoneaza si controleaza activitatile de ocupare a fortei de munca in strainatate; stabileste anual indicatorii sociali si nivelul acestora; elaboreaza propuneri privind sistemul de salarizare; elaboreaza metodologia de calcul al nivelului salariului minim garantat;

b) in domeniul pensiilor si asigurarilor sociale: elaboreaza si avizeaza proiectele de acte normative in domeniu; exercita controlul asupra implementarii politicilor si programelor;

c) in domeniul asistentei sociale si politicilor familiale;

d) in dom relatiilor de muncaca si sanatatii in munca;

e) alte domenii de activitate.

Institutiile subordonate:

- institutii publice cu personalitate juridica, finantate din venituri extrabugetare si alocatii de la bugetul de stat;

- institutii de asistenta sociala cu personalitate juridica, finantate din venituri extrabugetare si alocatii de la bugetul de stat.;

- unitatea cu personalitate juridica finantata integral din venituri extrabugetare;

- institutii publice cu personalitate juridica, finantate de la bugetul de stat;

- activitati de specialitate finantate din Fondul National de Solidaritate.

Institutii in coordonare:

- institutii nationale de cercetare;

- dezvoltare pentru protectia muncii;

- institutii cu personalitate juridica, in coordonare metodologica, finantate din venituri extrabugetare si din bugetele locale.

Ministerul Sanatatii si Familiei ( MSF )

MSF este organul care are responsabilitatea elaborarii, promovarii si aplicarii strategiei si politicii Guvernului; are rol de autoritate centrala de stat in domeniul asistentei de sanatate publica.

Atributii specifice:

- asigura, raspunde, coordoneaza si controleaza, modul de organizare si functionare a unitatilor sanitare publice, private;

- stabileste strategiile si politicile in domeniul sanatatii populatiei;

- supravegheaza si controleaza modul cum se respecta legislatia;

- elaboreaza, organizeaza, coordoneaza si implementeaza programe nationale de sanatate publica;

- fundamenteaza necesarul de resurse pentru asigurarea asistentei de sanatate a populatiei.;

- indruma si controleaza modul de aplicare a normelor de igiena;

- emite avize si autorizatii sanitare de functionare;

- elaboreaza sau avizeaza proiecte de acte normative din domeniul sau de activitate;

- aproba infiintarea, reorganizarea si desfiintarea unitatilor din subordinea sa;

- avizeaza si aproba proiectarea si realizarea investitiilor din domeniul sanitar.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE)

Este organ de specialitate cu personalitate juridica subordonat Guvernului contribuind la atragerea investitiilor straine in Romania.

Atributii:

- apara si promoveaza pe plan exterior interesele Romaniei;

- initiaza activitati internationale menite sa duca la dezvoltarea de relatii pasnice si de cooperare cu toate statele;

- asigura promovarea intereselor Romaniei in organizatii internationale cu caracter universal, european, euroatlantic si subregional;

- asigura conectarea tarii la institutiile europene cu caracter politic, strategic si economic;

- contribuie la asigurarea prezentei active pe plan international;

- apara in stainatate drepturile si interesele statului roman;

- actioneaza pentru intarirea legaturilor cu romanii de peste granita;

- elaboreaza sau coopereaza cu ministerele si cu alte autoritati la elaborarea proiectelor de acte normative;

- elaboreaza si coordoneaza politica Romaniei din domeniul comertului exterior;

- initieaza masuri pentru stimularea cooperarii economice internationale si a exportului de produse si servicii;

- elibereaza in conditiile legii, licente de export-import;

- elaboreaza programul anual si coordoneaza activitatile de participare a Romaniei la targuri si expozitii internationale etc.

Institutiile subordonate si in coordonare:

- institutiile finantate de la bugete stat si din alte surse;

- institutiile finantate din venituri extrabugetare si din alocatii de la bug de stat;

- secretariate ale institutiilor finantate din fondurile MAE, in cadrul numarului total de posturi aprobat acestuia.

Ministerul Integrarii Europene (MIE)

Functioneaza ca organ de specialitate in subordinea Guvernului, are personalitate juridica, are rol de asigurare a coordonarii procesului de pregatire a aderariii Romaniei la UE, precum si pentru conducerea negocierilor de aderare.

Functiile MIE:

- coordoneaza raporturile dintre ministere si celelalte organe de specialitate cu tarile UE;

- asigura, sprijina sau coordoneaza indeplinirea obligatiilor care decurg din dispozitiile Acordului European, contribuind la asocierea Romaniei cu tarile membre UE;

- conduce si coordoneaza activitatea de negociere privind aderarea Romaniei la UE; fundamenteaza si coordoneaza procesul de aderare a Romaniei la UE.

Atributii specifice:

- elaboreaza impreuna cu ministerele si cu celelalte institutii si autoritati strategia privind politica guvernametala de integrare in structurile europene;

- colaboreaza la elaborarea Programului National de aderare a Romaniei la UE;

- avizeaza programele, acordurile, conventiile si alte intelegeri pe care le incheie ministerele cu UE;

- avizeaza propunerile de strategii sectoriale; coordoneaza si monitorizeaza utilizarea fondurilor nerambursabile acordate Romaniei de UE;

- initiaza masuri si participa, impreuna cu institutiile interesate la elaborarea programelor de pregatire a functionarilor publici pentru sprijinirea integrarii europene etc.

Administratia Publica Locala

Autoritatile si institutiile care realizeaza administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza conform principiilor autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si ale consultarii cetatenilor pentru solutionarea problemelor locale de interes deosebit.

Autonomia locala:

- dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si gestiona treburile politice in conditiile legii.

Autoritatile administratiei publice locale sunt:

- consiliile locale,

- primarii,

- consiliile judetene.

Alesii locali sunt primarul, consilierii locali si consilierii judeteni pe timpul unui mandat de 4 ani.

Autonomia locala se exercita numai in plan administrativ si financiar, vizeaza organizarea, functionarea, competentele si atributiile, precum si gestiunea resurselor care, potrivit legii apartin unitatilor administrativ-teritoriale respective.

Competentele si atributiile sunt depline si exclusive, se stabilesc numai prin lege, dar ofera si posibilitatea unor initiative proprii in anumite limite.

Exercitarea competentelor si atributiilor stabilite prin lege revine autoritatilor administratiei publice locale care se gasesc cel mai aproape de cetatean.

Atributiile consiliului local:

- alege din randul consilierilor viceprimarul;

- aproba statutul comunei sau al orasului si regulamentul de organizare si functionare a consiliului;

- aproba bugetul local;

- aproba organigrama, statul de functii;

- administreaza domeniul public si privat al comunei sau orasului;

- infiinteaza institutii publice;

- analizeaza si aproba documentatiile de amenajare a teritoriului; etc.

Functionarea consiliului local:

- se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit prin lege organica;

- se intruneste in sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului, precum si in sedinte extraordinare, la cererea primarului sau la cel putin o treime din numarul membrilor consilului.

In exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul local adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti iar in unele cazuri mentionate in lege, cu votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie.

In exercitarea mandatului consilieriii sunt in serviciul colectivitatii locale. Consilierii sunt obligati in indeplinirea mandatului sa organizeze periodic intalniri cu cetatenii.

Consiliile locale pot organiza comisii speciale de analiza si verificare pe perioada determinata. Consiliul local poate fi dizolvat daca a aprobat intr-un interval de cel mult 6 luni, cel putin 3 hotarari care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila.

Primarul: alegerea primarului se face in termen de 20 zile de la data desfasurarii alegerilor, in camera de consiliu a judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla comuna sau orasul de catre un judecator. Primarul indeplineste o functie de autoritate publica. Semnul distinctiv al primarului este o esarfa in culorile drapelului national al Romaniei.

Atributiile primarului:

- asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor;

- asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local;

- poate propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum;

- prezinta consiliului local anual sau oricand este necesar informari privind starea economica si sociala a localitatii;

- intocmeste proiectul bugetului local;

- verifica legalitatea incasarii si cheltuirii sumelor din bugetul local;

- ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor sau epidemiilor;

- asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, ia masurile prevazute de lege privind desfasurarea adunarilor publice, etc.;

- in exercitarea atributiilor sale, primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual, care devin executorii.

Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea juramantului de primarul nou ales.

Viceprimarul: durata mandatului este egala cu cea a consiliului local. Schimbarea din functie se face de consiliul local, la propunerea motivata a unei treimi din numarul consilierilor sau a primarului. Viceprimarul exercita atributiile ce ii sunt delegate de catre primar, in conditiile prevazute de lege.

Secretarul: este functionar public de conducere

Atributiile secretarului:

- participa la sedintele consiliului local;

- coordoneaza compartimentele si activitatile cu caracter juridic;

- avizeaza proiectele de hotarare ale consiliului local;

- avizeaza pentru legalitate dispozitiile primarului;

- urmareste rezolvarea corespondentei;

- pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiului local;

- elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva.

Administratia publica a Municipiului Bucuresti

Municipiul Bucuresti este organizat in 6 subdiviziuni administrativ teritoriale numite sectoare. Sectoarele au cate un primar si un viceprimar, iar Municipiul Bucuresti are un primar general si 2 viceprimari.

Autoritatile administratiei publice locale din Municipiul Bucuresti sunt: Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale ale sectoarelor, ca autoritati deliberative si primarul general al Municipiului Bucuresti si primarii sectoarelor ca autoritati executive.

Consiliile locale ale sectoarelor se constituie, functioneaza si pot fi dizolvate in conditiile prevazute de lege pentru consiliile locale care se aplica in mod corespunzator.

Atributii:

- vizeaza studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala;

- aproba bugetul local;

- administreaza bunurile proprietate publica sau privata a municipiului;

- numesc si elibereaza din functie conducatorii institutiilor publice;

- aproba planurile urbanistice zonale;

- urmareste si controleaza activitatile acestora;

- contribuie la asigurarea ordinii publice.

Consiliul judetean:

- este autoritatea administratiei publice locale, constituita la nivel judetean, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti;

- este compus din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

Ca autoritate deliberativa a administratiei publice locale constituita la nivel judetean are atributii similare cu cele ale consiliului local. Se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit; se intruneste in sedinte ordinare o data la 2 luni.

Presedintele Consiliului judetean reprezinta judetul in relatia cu celelalte autoritati publice, cu PJ si PF romane si straine, precum si in justitie. El raspunde in fata consiliului judetean de buna functionare a administratiei publice judetene si a aparatului propriu de specialitate pe care il conduce si il controleaza.

Atributiile presedintelui consiliului judetean:

- asigura respectarea prevederilor Constitutiei, punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui, a hotararilor consiliului judetean;

- conduce sedintele consiliului judetean;

- coordoneaza si controleaza activitatile institutiilor publice;

- exercita functia de ordonator principal de credite;

- intocmeste proiectul bugetului propriu;

- propune consiliului judetean spre aprobare, organigrama, statul de functii;

- prezinta rapoarte cu privire la modul de indeplinire a atributiilor proprii;

- emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege.

Secretarul general:

- coordoneaza compartimentele de stare civila si autoritate din aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean;

- indeplineste in mod corespunzator atributiile stabilite de lege pentru secretarul general al ministerului.

Patrimoniul unitatilor administrativ-teritoriale.

Apartin domeniului public de interes local sau judetean bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si nu sunt declarate prin lege a fi de uz sau de interes public national.

Domeniul privat al unitatilor administrativ teritoriale este alcatuit din bunuri mobile si imobile intrate in proprietatea acestora prin modalitatile prevazute de lege. Toate bunurile apartinand unitatilor administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale.

Prefectul: este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce activitatile serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale de speciaitate.

Numirea si eliberarea din functie a prefectilor se efectueaza prin hotarare a Guvernului, iar numirea si eliberarea din functie a subprefectilor se efectueaza prin decizie a primului-ministru.

Atributiile prefectului:

- asigura realizarea intereselor nationale;

- exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative adoptate sau emise;

- dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor;

- asigura pregatirea si aducerea la indeplinire a masurilor de aparare care au caracter militar;

- prezinta anual Guvernului un raport asupra stadiului realizarii sarcinilor ce ii revin.

Prefectul poate propune masuri pentru imbunatatirea activitatilor serviciilor publice descentralizate, organizate la nivelul judetului. Prefectii sunt obligati sa comunice ordinele emise si ministerelor de resort.

Prefectura si oficiile prefecturale

Prefectura este institutie publica ca are personalitate juridica, este organizata si functioneaza in fiecare judet si in municipiul Bucuresti, avand rolul de a indelini atributiile si prerogativele conferite prefectului prin Constitutia Romaniei.

Exercitarea capacitatii juridice de drept public apartine in exclusivitate prefectului. Exercitarea drepturilor si asumarea obligatiilor civile ale prefecturii se realizeaza numai de catre prefect sau de o persoana desemnata de acesta.

Prefectura are un aparat tehnic de specialitate propriu.

Oficiile prefecturale: asigura indeplinirea atributiilor specifice aparatului tehnic de specialitate al prefectului in unitatile administrativ-teritoriale situate in raza lor de competenta.

Secretarul general de prefectura realizeaza conducerea operativa a aparatului tehnic de specialitate al prefecturii; el este functionar public.

Oficiile prefecturale sunt conduse de un director general, al carui nume si eliberare din functie se face prin ordin al prefectului.

Atributiile aparatului tehnic de specialitate al Prefecturii:

- controlul legalitatii actelor consiliului judetean ale consiliilor locale si ale primarilor;

- controlul activitatii serviciilor publice descentralizate;

- activitatea comisiei administrative;

- respectarea legilor si hotararilor Guvernului;

- realizarea programului de guvernare;

- controlul gestiunii fondurilor si bunurilor publice.

Comisia consultativa judeteana a Municipiului Bucuresti

Atributiile Comisiei consultative:

- dezbate si isi insuseste prin consens Programul anual orientativ de dezvoltare economica si sociala al judetului pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament.

Comitetul operativ consultativ in judete: format din prefecturi si presedinte, subprefect si vicepresedinte, secretarul general al prefecturii si al judetului, primarul municipiului de resedinta de judet.

In municipiul Bucuresti: format din prefect si primarul general al capitalei, subprefectii si viceprimarii, secretarul general al prefecturii si al municipiului Bucuresti si din primarii sectoarelor.

Atributiile comitetului operativ-consultativ:

- stabileste initierea unor proiecte de hotarare a Guvernului sau potrivit competentelor decizionale specifice fiecarei institutii si autoritati,

-emiterea de ordine ale prefectului,

- dispozitii ale presedintelui consiliului judetean ori initierea de hotarari ale consiliului judetean care sa concretizeze masurile stabilite de comun acord.

Partidul politic: este organizatia care intruneste cetatenii care au aceleasi convingeri si optiuni politice si al carei obiectiv final il constituie cucerirea si exercitarea puterii politice si conducerii administrative, in vederea promovarii intereselor politice, sociale, economice, culturale ideologice ale unor grupuri, clase, comunitati locale, etnice sau religioase.

Activitatile partidelor politice se intemeiaza pe o anumita doctrina si un anumit program. Primele doctrine politice: social-democratia; liberala; crestin-democrata, socialista, consevatoare, democrata, umanista etc.

Rolul partidelor politice:

- sustinerea proceselor de constientizare;

- educarea si organizarea cetatenilor;

- formarea si pregatirea cadrelor pentru asigurarea personalului calificat;

- asigurarea unor programe de guvernare, norme si orientari.

Partidele politice pe perioada unui mandat pot fi la guvernare sau in opozitie. Cand sunt la guvernare definesc si realizeaza programul de guvernare si exercita politica interna si externa.

Cand sunt in opozitie:

- supravegheaza activitatea Guvernului pentru a fi in concordanta cu programul de guvernare promis;

- continua sa-si consolideze, sa prezinte si sa popularizeze programul;

- constituie o alternativa la guvernare.

Trasaturile partidelor politice:

- au caracter constient;

- caracter de grupare sociala si caracter istoric.

Sindicatele reprezinta o adevarata forta sociala care sporeste prin asocierea lor in uniuni si carteluri sindicale. Prin actiunile lor pot influenta deseori deciziile institutiei de guvernamant sau ale altor autoritati publice. Formele de manifestare sunt intrunirile, manifestatiile, grevele.

Asociatiile si fundatiile

Asociatia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care pun in comun si fara drept de restituire contributia materiala, cunostintele sau aportul lor in munca pt realizarea unor activitati de interes general, comunitar sau in interesul lor personal nepatrimonial.

Fundatia este subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane care constituie un patrimoniu afectat, in mod permanent si irevocabil, realizarii unui scop de interes general sau comunitar.

Asociatiile si fundatiile asigura cadrul legal pentru:

- exercitarea dreptului la libera asociere a cetatenilor;

- promovarea valorilor civice, ale democratiei si statului de drept;

- urmarirea realizarii unui interes general, local sau de grup;

- facilitarea accesului membrilor lor la resurse private si publice;

- parteneriatul dintre autoritatile publice si persoanele juridice de drept privat fara scop patrimonial;

- respectarea ordinii publice.

Organele asociatiei:

- de management: adunarea generala si consiliul director;

- de control: cenzorul

Organele fundatiei:

- de management: consiliul director;

- de control: cenzorul.

Conditiile ca o asociatie sau fundatie sa fie recunoscuta ca utilitate publica:

- activitatea acesteia se desfasoara in interes general sau comunitar;

- functioneaza de cel putin 3 ani si a realizat o parte din obiectivele stabilite;

- prezinta un raport din care sa rezulte desfasurarea unei activitati anterioare semnificative insotite de bilanturile si bugetele de venituri si cheltuieli pe ultimii 3 ani;

- valoarea activului patrimonial pe fiecare an in parte este cel putin egala cu valoarea patromoniului initial.

Drepturile si obligatiile utilitatii publice:

- dreptul de a i se concesiona servicii publice cu caracter comercial;

- dreptul preferential la resursele provenite din bugetul de stat si din bugetele locale;

- dreptul de a mentiona in toate actele ca asociatia sau fundatia este recunoscuta ca fiind utilitate publica;

- obligatia de a mentine cel putin nivelul activitatii performantelor care au determinat recunoasterea;

- obligatia de a comunica orice modificari ale actului constitutiv si ale statului;

- obligatia de a publica rapoartele de activitate si bilanturile anuale in Monitorul Oficial al Romaniei.

Mass-media si institutiile sale

Mass-media: defineste ansamblul mijloacelor audio-video de informare a maselor, comunicarea fiind realizata printr-o varietate de medii de comunicare.

Clasificarea mediilor de comunicare:

- interpersonala; ce urmaresc libertatea utilizatorului;

- de difuzare, care permit transmiterea informatiei la distante mari.

Functiile mass-media:

- de educatie;

- de informare;

- de persuasiune,

- motivare si interpretare;

- de socializare;

- de divertisment.

Presa: reprezinta ansamblul publicatiilor periodice; reprezinta totalitatea mijloacelor scrise sau audiovizuale de producere, prelucrare si difuzare a informatiilor.

Principala functie a presei este aceea de mediator intre cetateni si reprezentantii lor aflati la conducerea tarii.

Presa are o mare putere, ea poate schimba cursul unor evenimente, poate sa determine autoritatile sa ia masuri pentru a solutiona corect unele probleme semnalate si poate chiar sa schimbe legi si guverne.

Presa este a patra putere in stat si ea poate sa controleze modul cum isi desfasoara activitatea celelalte puteri.

Comunicarea audiovizuala: punerea la dispozitie publicului, prin orice mijloc de comunicatie electronica, de semne, semnale, texte, sunete, informatii sau mesaje de orice natura, care nu au caracterul unei corespondente private.

Radiodifuzorul: persoana fizica sau juridica avand responsabilitatea editoriala pentru alcatuirea serviciilor de programe destinate receptionarii de catre public si care asigura difuzarea acestora direct sau prin intermediul unui tert.

Serviciul de programe: ansamblul programelor de radiodifuziune si televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor.

Consiliul national al audiovizua-lului (CNA): este autoritatea publica romana, autonoma, sub control parlamentar si garantul interesului public in domeniul comunicarii audio-vizuale. Membriii consiliului au functii de demnitate publica asimilata functiei de secretar de stat.

Pentru indeplinirea functiilor si a atributiilor ce ii revin, CNA emite decizii, instructiuni si recomandari. Consiliul isi exercita dreptul de control asupra continutului programelor oferite de radiodifuzori numai dupa comunicarea publica a acestor programe.

Leadership si management

Leadership se refera la influenta pe care o exercita anumiti indivizi pentru atingerea scopurilor si realizarea obiectivelor de catre alti indivizi, intr-un context organizational. Desemneaza un proces de orientare a unui grup de persoane prin mijloace necoercitive.

Leadership - abordari specifice:

a) prin prisma trasaturilor de personalitate caracteristice ale liderilor;

b) pe baza caracteristicilor comportamentale ale liderilor: se refera la modul in care acestia deleaga sarcini, comunica cu subordonatii si ii motiveaza; liderii indeplinesc 2 functii: de solutionare a problemelor; functii sociale.;

c) abordarea contextuala.

Leadership-ul performant inseamna: o orientare a oamenilor intr-o directie care corespunde intr-adevar cu interesul lor pe termen lung, avandu-se in vedere sa nu se risipeasca fortele si resursele de care dispun si sa se evite partea negativa a naturii umane.

Trasaturi:

- incredere in sine;

- energie;

- inteligenta;

- putere de previziune;

- stabilitate emotionala;

- nevoia de conducere;

- motivatie pentru a conduce;

- inaltime;

- integritate morala si onestitate.

Liderii sunt persoane foarte energice, increzatori in fortele lor, in puterea de a-i influenta pe atii, inteligenti si suficient de abili si echilibrati pentru a nu abuza de puterea lor.

Leadership-ul performant are 2 roluri: de misiune sau strategic; socio-emotional.

Trebuie sa se realizeze o cat mai buna corelare intre misiunea, atributele si comportamentul organizational al liderilor astfel incat sa existe: viziune unitara; o strategie comuna; asigurarea resurselor si alocarea lor rationala; crearea si sustinerea unui grup de persoane foarte motivate.

Leadership-ul are 4 domenii:

- conjunctura mondiala: reprezinta situatia politica si economica in ansamblu, fortele ierarhice si constrangerile pietei care guverneaza lumea si care influenteaza activitatile organizatiei;

- strategia: reprezinta o necesitate, succesul organizatiei fiind determinat, atat de calitatea strategiei, cat si de raspunsurile ei la exigentele pietei;

- cultura: desemneaza traditiile, obiceiurile, sentimentele, credintele proprii ale grupurilor si membrilor unei organizatii, semnificand si angajamentul si loialitatea acestora fata de ea;

- spiritul individual de leadership: reprezinta un alt domeniu important al leadership-ului.

Tipul de lider este influentat de tipologia general umana de abordare a lumii exterioare, de cunostiintele de care dispun persoanele respective.

Tipuri umane:

- extravertiti: persoane comunicative, deschise lumii exterioare;

- intravertiti: pers interiorizate, meditative, rezervate.

Stiluri de leadership:

- stilul autoritar - exploatator: conducerea pe baza de frica si constrangere;

- stilul autoritar-paternalist: conducerea pe baza de recompense;

- stilul consultativ: comunicarea cu angajatii;

- stilul participativ: ofera recompense materiale.

Directii de perfectionare a leadership-ului:

a) dezvoltarea unor caracteristici de lideri autentici: viziunea presupune o gandire clara si ampla; realismul inseamna a fi deschis spre economie, cultura mediului, concurenta; etica tine seama de ceilalti, acorda o importanta reala moralei si cinstei; curajul este o dimensiune dominanta a leadership-ului;

b) cresterea preocuparii liderilor pentru propria cariera: autoevaluarea propriilor obiective; intocmirea unui plan de dezvoltare a carierei.

Stiluri de management

Factori:

- trasaturile de caracter specifice;

- competentele ce li se acorda conform nivelului ierarhic;

- tipul sistemului de management al organizatiei;

- cultura si traditiile;

- potentialul profesional si personalitatea subalternilor;

- activitatea sindicatului din organizatia respectiva.

Clasificari:

a) stilul autoritar are ca reprezentant pe managerul autocrat; acesta considera autoritatea exercitata asupra subalternilor ca fiind componenta de baza a sistemului centralizat pe care il conduce; delegarea si consultarea subordonatilor este extrem de rar intalnita in acest stil;

b) stilul participativ este caracteristic managerului democratic; acest stil de conducere este orientat spre membrii grupului, stimuleaza comunicarea si se bazeaza pe consultarea subalternilor, indeosebi a specialistilor.

Tipuri de lideri si manageri performanti:

a) organizatorul se bazeaza pe relatii ierarhice, structurate pe definirea clara a atributiilor;

b) participativul motiveaza subordonatii pentru a participa la activitatile de management, dar acestia trebuie sa-si asume responsabilitatea privind rezultatele obtinute;

c) intreprinzatorul il intereseaza indeosebi obtinerea rezultatelor pentru care lucreaza si de aceea el urmareste crearea unor structuri organizatorice apte sa combata birocratismul;

d) realistul se bazeaza pe relatii ierarhice construite pe incredere si respect reciproc;

e) maximalistul si-a construit cu grija cariera si are ca scop principal obtinerea unor rezultate durabile.

Tipuri de lideri si manageri neperformanti:

a) birocratul: fiind adeptul ierarhiei rigide, a regulilor si a regulamentelor, formalismul sau birocratic este un mijloc de protectie fata de orice interventie sau agresiune a celorlalti; in general are putine idei si nu este preocupat sa incurajeze initiativa angajatilor;

b) demagogul: vorbeste mult despre democratie, spirit de echipa, interesele comune, fara insa sa spuna nimic important;

c) tehnocratul: este genul de manager care vrea cu orice chip sa-si pastreze scaunul;

d) oportunistul: stie sa se strecoare si sa puna mana pe putere la momentul potrivit;

e) utopistul modernist: este managerul adept al liberalismului in procesul de management, dar in realitate este un om superficial, care nu are definite clar nici obiectivele si nici strategia de management.

Puterea si etica manageriala

Puterea: capacitatea uneia sau mai multor persoane de a influenta comportamentul unui alt individ care ar actiona altfel fara aceasta influenta.

Sursele puterii: autoritatea institutionala; personalitate; resursele: recompensa, coercitia, referinta si expertiza.

Puterea devine autoritate atunci cand este legitimata, oficiala si acceptata.

Formele puterii:

- puterea legitima;

- puterea de recompensare este oferita de controlul asupra resurselor;

- puterea personala este data de trasaturile individuale de personalitate, de caracterul, comportamentul si atitudinile unui om;

- puterea de coercitie se exercita prin folosirea pedepsei si a amenintarii;

- puterea de referinta este sustinuta de relatii si contacte sociale;

- puterea de expertiza deriva din accesul individualismului la anumite informatii sau a calitatii sale de expert.

Liniile de actiune pentru a accede la putere:

- nonconformismul;

- evitarea regulilor,

- folosirea relatiilor;

- autoeducarea;

- raportarea la alte sisteme de valori;

- schimbarea modelelor formale si informale ale organizatiei si grupului.

Politici si strategii de impunere a puterii

Subunitatile institutionale obtin puterea daca reusesc sa controleze aspectele strategice ale institutiei, respectiv daca sunt capabile sa dirijeze desfasurarea unor evenimente esentiale pentru alte subunitati.

Politicile institutionale trebuie sa respecte legislatia tarii, sa asigure respectarea scopului si misiunii prevazute in actele normative de infiintare, organizare si functionare a fiecarei institutii, fie in concordanta cu drepturile si indatoririle functionarilor publici, a celorlalti angajati si a tuturor cetatenilor ale caror nevoi, drepturi si interese trebuie sa le apere si sa le satisfaca.

Cazurile de coruptie: in care sunt implicati functionarii publici se manifesta prin abuz de putere, trafic de influenta, deturnare de fonduri publice, falsuri in acte publice si alte forme.

Strategii de impunere a puterii:

a) strategia eminentei cenusii;

b) strategia copierii imaginii se practica de cei care doresc sa-si castige aprecierea si acceptul unor persoane puternice si influente;

c) strategia de atac a zonei de confort, strategia subtila de obtinere a puterii prin actiuni de aprobare a tuturor deciziilor sefului;

d) strategia panzei de paianjen presupune crearea si aderarea la retelele grupurilor informale, acceptarea si sustinerea normelor dominante ale grupurilor;

e) strategia retinerii si retragerii;

f) strategia reevaluarii;

g) strategia suprimarii este foarte riscanta; consta in incercarea unei persoane de a indeparta si elimina un subaltern.

Etica si managementul institutional

Etica: ansamblul de principii morale si coduri de conduita care regleme-teaza atat relatiile interumane cat si raportul dintre autoritati, institutii publice si organizatii, constituind unul dintre rationamentele esentiale care stau la baza deciziilor individuale si/sau manageriale ale omului.

Caracterele eticii:

- normativ;

- practic;

- analitic.

Etica aplicata defineste analiza din punct de vedere deontologic, moral, corect si just a unor situatii concrete din practica sociala sau profesionala in vederea luarii unor decizii.

Morala defineste un anumit cod social, un ansamblu de reguli carora trebuie sa ne supunem pentru a fi admisi si pentru a putea trai intr-o societate data.

Etica in interiorul institutiei

In interiorul unei institutii, etica are la baza 2 principii: suprematia omului si atingerea scopurilor comune, respectand principiile morale si normele legale.

Comportamentul institutional bazat pe etica trebuie sa aiba in vedere toate cele 4 dimensiuni ale sale: etica personala; indivizilor ca membrii ai institutiei; institutiei; in relatiile pe care institutia le are cu mediul exterior.

Principiile eticii manageriale:

- indrumarea profesionala si comportamentala a subordonatilor;

- cunoasterea necesitatilor reale ale personalului;

- respectarea demnitatii si motivarea corespunzatoare a angajatilor etc.

Etica in activitatea functionarilor publici reprezinta o necesitate si respectarea principiilor eticii conduce la obtinerea unor rezultate mult mai bune, pe toate planurile.

Managerii si etica

Etica managerilor este influentata de o serie de factori:

- scara personala de valori;

- comportamentul colegilor;

- atitudinile si actiunile managerilor de nivel superior, circumstantele financiare, politica institutiei privind problemele etice precum si practicile etice ale altor institutii.

Comportamentul etic asigura buna functionare, dezvoltarea si cresterea prestigiului institutiei, cat si o atitudine responsabila a functionarilor si aprecierea cetatenilor.

Managementul conflictului

Conflictul este o stare tensionata care se produce atunci cand doua sau mai multe parti dintr-o institutie trebuie sa actioneze impreuna pentru a indeplini o sarcina, un obiectiv, pentru a lua o decizie sau a solutiona o problema, insa partile au interese diferite; este un proces prin care efortul pe care isi propune sa il indeplineasca un individ este orientat spre ingreunarea efortului depus de alt individ, prin diferite forme de blocare, ce vor conduce la frustarea acestuia privind atingerea obiectivelor sau a intereselor sale de viitor.

Tipuri de conflicte:

-conflicte functionale si disfunctionale;

- conflicte interpersonale sau intergrupuri;

- conflice spontane, acute si cronice.

Sursele de conflict:

- la nivelul interpersonal diferentele de pregatire profesionala, de comportament, de stil de muncaca;

- la nivelul grupurilor: diferente de pregatire profesionala, de obiective si sarcini de realizat, de retributie si promovare.

Metode de evitare a conflictelor:

- solutionarea prin confruntarea partilor;

- metoda medierii;

- evitarea sau retragerea din conflict;

- aplanarea conflictului;

- compromisul;

- coexistenta pasnica;

- colaborarea;

- amplificarea autoritatii;

- abaterea atentiei partilor din conflict.

Negocierea

Reprezinta totalitatea actiunilor si a documentelor elaborate si prezentate intr-un dialog intre doi parteneri, defasurat prin reprezentantii oficiali ai acestora, care conduce la finalizarea unei intelegeri, tranzactii, acord, tratat, conventie.

Cerintele obiectului negocierii:

- sa fie definit in detaliu pentru a asigura identificarea lui clara de catre parteneri;

- sa fie cuantificat;

- sa se defineasca aspectele calitative ale obiectului;

- sa se precizeze care sunt responsabilitatile pentru realizarea partiala sau nerealizarea obiectului negocierii;

- sa se stabileasca esalonarea pe etape a exercitarii si livrarii;

- sa se specifice conditiile de pret, vanzarea si modalitatea de plata.

Forme de negociere:

a) scrisa: transmiterea ofertei sau cereri de oferta; elaborarea contra- ofertei; incheierea unui acord etc;

b) directa: are ca scop definitivarea obiectului actiunii si a conditiilor de colaborare;

c) mixta.

Etapele negocierii:

- initierea actiunii prin contactarea partenerului potential;

- organizarea actiunii de negociere;

- stabilirea si desfasurarea unor actiuni preliminare;

- negocierea propriu-zisa;

- incheierea actiunii si elaborarea raportului final.

Recomandari pentru echipele de negociatori:

- definirea clara a problemelor de negociat;

- pregatirea unor variante de finalizare care pot fi acceptate;

- culegerea unor informatii;

- prezentarea la negociere cu o documentatie cat mai convingatoare privind definirea obiectului, a tranzactiei, acordului;

- abordarea unui stil deschis de comunicare;

- alternarea tacticii ofensive cu cea defensiva;

- incercarea unor stratageme subtile de convingere a partenerului;

- valorificarea atuurilor si a performantelor obtinute

Protocolul defineste ansamblul normelor si practicilor folosite cu prilejul desfasurarii unor acte cu caracter solemn; cuprinde si ansamblul regulilor ceremonialului de stat precum si reguli care trebuie respectate in societate; cuprinde activitatea de stabilire si de respectare a regulilor si normelor de comportament de catre lideri care reprezinta tara, astfel incat sa contribuie la crearea si pastrarea unei imagini cat mai favorabile a acestora si la ridicarea prestigiului lor in fata partenerilor.