CATEGORII DOCUMENTE |
Administratie | Drept |
Legea 18/1991 - Legea fondului funciar, publicata in
Monitorul Oficial nr. 37 din 20/02/1991
Capitolul 1 - Dispozitii generale
Art. 1
Terenurile de orice fel, indiferent de destinatie, de titlul pe baza caruia
sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie
fondul funciar al Romaniei.
Art. 2
In functie de destinatie, terenurile sunt:
a) terenuri cu destinatie agricola si anume: terenuri agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi, pasunile, finetele, serele, solariile, rasadnitele si altele asemenea -, cele cu vegetatie forestiera daca nu fac parte din amenajamentele silvice, pasuni impadurite, cele ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajari piscicole si de imbunatatiri funciare, drumurile tehnologice si de exploatare agricola, platforme si spatii de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenuri neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola;
b) terenuri cu destinatie forestiera si anume: terenurile impadurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administrare silvica, terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive - stincarii, abrupturi, bolovanisuri, ripe, ravene, torenti - daca sunt cuprinse in amenajamentele silvice;
c) terenuri aflate permanent sub ape si anume: albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retentie, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale;
d)
terenuri din intravilan, aferente localitatilor urbane si rurale pe care sunt
amplasate constructiile, alte amenajari ale localitatilor, inclusiv terenurile
agricole si forestiere; e) terenuri cu destinatii speciale cum sunt cele
folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale si aeriene, cu
constructiile si instalatiile aferente, constructii si instalatii hidrotehnice,
termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale, de
telecomunicatii, pentru exploatarile miniere si petroliere, cariere si halde de
orice fel, pentru nevoile de aparare, plajele, rezervatiile, monumentele
naturii, ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea.
Art. 3
In sensul prezentei legi, prin detinatori de terenuri se inteleg titularii
dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care,
potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori detinatori precari.
Art. 4
Terenurile pot face obiectul dreptului de proprietate privata sau al altor
drepturi reale, avind ca titulari persoane fizice sau juridice, ori pot
apartine domeniului public sau domeniului privat. Domeniul public poate fi de
interes national, caz in care proprietatea asupra sa, in regim de drept public,
apartine statului, sau de interes local, caz in care proprietatea, de asemenea,
in regim de drept public, apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau
judetelor. Administrarea domeniului de interes public national se face de catre
organele prevazute de lege, iar administrarea domeniului public de interes
local se face de catre primarii sau, dupa caz, de catre prefecturi. Terenurile
din domeniul public sunt cele afectate unei utilitati publice.
Art. 5
Apartin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate constructii de
interes public, piete, cai de comunicatii, retele stradale si parcuri publice,
porturi si aeroporturi, terenurile cu destinatie forestiera, albiile riurilor
si fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime
interioare si al marii teritoriale, tarmurile Marii Negre, inclusiv plajele,
terenurile pentru rezervatii naturale si parcuri nationale, monumentele,
ansamblurile i siturile arheologice si istorice, monumentele naturii,
terenurile pentru nevoile apararii sau pentru alte folosinte care, potrivit
legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau
interes public. Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din
circuitul civil, daca prin lege nu se prevede altfel. Dreptul de proprietate
asupra lor este imprescriptibil.
Art. 6
Domeniul privat al statului si respectiv al comunelor, oraselor, municipiilor
si judetelor este alcatuit din terenuri - altele decit cele prevazute la art. 5 - aflate sau intrate in proprietatea lor prin
caile si modurile prevazute de lege. El este supus dispozitiilor de drept
comun, daca prin lege nu se prevede altfel.
Art. 7
Fondul funciar si, in mod corespunzator, dreptul de proprietate si celelalte
drepturi reale trebuie inregistrate in documentele de evidenta funciara si de
publicitate imobiliara prevazute de lege.
Capitolul 2 - Stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor
Art. 8
Stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se gasesc
in patrimoniul cooperativelor agricole de productie se face in conditiile
prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau construirea
acestui drept. De prevederile legii beneficiaza membrii cooperatori care au
adus pamint in cooperativa sau carora li s-a preluat in orice mod teren de catre
aceasta, precum si in conditiile legii civile, mostenitorii acestora, membrii
cooperatori care nu au adus pamint in cooperativa si alte persoane anume
stabilite. Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin
eliberarea unui titlu de proprietate in limita unei suprafete minime de 0,5 ha
pentru fiecare persoana indreptatita, potrivit
prezentei legi, si de maximum 10 ha de familie, in echivalent arabil. Prin
familie se inteleg sotii si copiii necasatoriti, daca gospodaresc impreuna cu
parintii lor.
Art. 9
Persoanelor carora li se reconstituie sau li se constituie dreptul de
proprietate in conditiile prezentei legi nu li se pot atribui in proprietate
mai mult de 10 ha de familie, in echivalent arabil, chiar daca reconstituirea
sau constituirea dreptului de proprietate se face in mai multe localitati.
Persoanele prevazute la alin. 1 vor anexa la cerere o
declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte suprafetele de teren pe
care le au sau pe care sunt indreptatite sa le primeasca in conditiile
prezentei legi.
Art. 10
Suprafata adusa in cooperativa este cea care rezulta din: evidentele
cooperativei, cererile de inscriere, registrele agricole de la data intrarii in
cooperativa, actele de proprietate si cartea funciara sau, in lipsa acestora,
din orice alte probe, inclusiv declaratii de martori. Dispozitiile alineatului
precedent se aplica in mod corespunzator si in ceea ce priveste suprafetele
preluate de cooperative fie in baza unor legi speciale, fie fara nici un titlu
sau in orice alt mod. Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe
baza situatiei terenurilor detinute de cooperativa la 1 ianuarie 1990, inscrisa
in sistemul de evidenta a cadastrului funciar general sau a registrului
agricol, corectata cu instrainarile legal efectuate de catre cooperativa pana
la data intrarii in vigoare a legii. Cererea de stabilire a dreptului de
proprietate se introduce si se inregistreaza la primarie in termen de 30 de
zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Stabilirea dreptului de
proprietate se va incheia in termen de cel mult 90 de zile de la publicarea
prezentei legi.
Art. 11
In scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau
constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor indreptatiti si
eliberarii titlurilor de proprietate, in fiecare comuna, oras sau municipiu, se
constituie, prin decizia prefecturii, o comisie condusa de primar. Comisiile
comunale, orasenesti sau municipale vor functiona sub indrumarea unei comisii
judetene, numita prin decizia prefecturii si condusa de prefect. Procedura de
constituire si modul de functionare a comisiilor, precum si modelul si modul de
atribuire a noilor titluri de proprietate, se vor stabili prin hotarire a
Guvernului in termen de 15 zile de la data publicarii prezentei legi. Din
comisii vor face parte cetateni desemnati de obste din toate categoriile
indreptatite, specialisti si functionari publici. In comunele constituite din
mai multe sate, cetatenii vor fi desemnati proportional cu ponderea numerica a
locuitorilor din fiecare sat. Comisia judeteana este competenta sa solutioneze
contestatiile si sa valideze sau sa invalideze
masurile stabilite de comisiile subordonate. Impotriva hotaririi comisiei
judetene, cel nemultumit poate face plingere la judecatoria in raza careia este
situat terenul, in termen de 30 de zile de la data la care a luat cunostinta de
solutia data de comisia judeteana. Plingerea suspenda executarea. Judecatoria
va da termen in cunostinta celui care depune plingere si va putea cere comisiei
judetene sa desemneze un membru al sau pentru a se prezenta, la termenul fixat
pentru judecata, spre a da explicatii. Controlul judecatoresc se limiteaza
exclusiv la aplicarea corecta a dispozitiilor imperative din prezenta lege cu
privire la dreptul de a obtine titlul de proprietate, la intinderea suprafetei
de teren ce se cuvine si, daca este cazul, la exactitatea reducerii acestei
suprafete, potrivit legii. Instanta va judeca plingerea in complet de doi
judecatori. Hotarirea judecatoriei este definitiva. In baza hotaririi
judecatoresti, comisia judeteana care a emis titlul il
va modifica, inlocui sau desfiinta, dupa caz.
Art. 12
Calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau
a hotaririi judecatoresti definitive ori, in lipsa acestora, prin orice probe
din care rezulta acceptarea mostenirii. Mostenitorii care nu-si pot dovedi
aceasta calitate, intrucit terenurile nu s-au gasit in circuitul civil, sunt
socotiti repusi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se
cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor. Ei sunt considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafata de teren determinata pe
numele tuturor mostenitorilor, urmind ca ei sa procedeze potrivit dreptului
comun.
Art. 13
Terenurile cooperativelor agricole de productie situate in extravilanul
localitatilor devin proprietatea cooperatorilor sau,
dupa caz, a mostenitorilor acestora, corespunzator suprafetelor aduse sau
preluate in orice mod in patrimoniul cooperativei. Atribuirea efectiva a
terenurilor se face, in zona colinara, de regula, pe vechile amplasamente, iar
in zonele de cimpie, pe sole stabilite de comisie si nu neaparat pe vechile
amplasamente ale proprietatii, in cadrul perimetrelor actuale ale
cooperativelor. In cazul in care intre suprafata de teren a cooperativei
agricole de productie, rezulta prin insumarea suprafetelor de teren aduse de
cooperatori sau preluate in orice alt mod de cooperativa, si suprafata de teren
actuala au intervenit modificari atit in ce priveste suprafata totala, cit si
pe categorii de folosinta, stabilirea proprietatii cooperatorilor sau
mostenitorilor acestora se face prin reducerea unei cote proportionale
rezultate din scaderea suprafetelor legal folosite in alte scopuri din
suprafata totala initiala si proportional cu categoriile de folosinta agricola
existente. Nu vor fi afectati
detinatorii de suprafete care au proprietati mai mici de 1 ha. Suprafetele
ocupate de plantatii pomicole, viticole, sere, helestee, amenajari piscicole,
pepiniere, constructii administrative si agrozootehnice, precum si cele
necesare bazei furajere aferente capacitatilor de productie zootehnice
existente in cooperative, pot reprezenta, pe baza optiunii proprietarilor,
aport la constituirea unor forme de asociere de tip privat, cu sau fara
personalitate juridica.
Art. 14
Membrii cooperatori care, dupa caz, au parasit cooperativa, nu au muncit in
cooperativa sau nu locuiesc in localitatea respectiva, precum si mostenitorii
acestora pot primi terenurile din extravilan aduse sau preluate in orice mod in
patrimoniul cooperativei. Dispozitiile alineatului precedent se aplica si
persoanelor ale caror terenuri au trecut, cu sau fara titlu, in patrimoniul
cooperativei, fara ca ele sa fi dobindit calitatea de cooperatori, precum si,
dupa caz, mostenitorilor acestora. De prevederile alin. 2 beneficiaza si
persoanele detinatoare ale titlurilor de Cavaler al Ordinului 'Mihai
Viteazul cu spade' si mostenitorii lor, care au optat si li s-a atribuit
la data improprietaririi teren arabil si care nu au in proprietate alte
terenuri, cu exceptia celor care l-au instrainat. Dispozitiile art. 13 alin. 2 si 3 se aplica in mod corespunzator. Se vor atribui,
la cerere, persoanelor care si-au pierdut total sau partial capacitatea de
munca si mostenitorilor celor care au decedat - ca urmare a participarii la
lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 - in proprietate, terenuri
in suprafata de 10.000 mp. in echivalent arabil.
Pentru terenurile atribuite, acesti beneficiari nu datoreaza taxe sau impozite.
Art. 15
In cazurile in care in perimetrul unor cooperative agricole de productie au
fost comasate si terenuri agricole ale unor proprietari particulari, iar acestia
nu au preluat in compensatie alte terenuri, la cererea lor sau a
mostenitorilor, ei vor fi repusi in proprietate si li se vor restitui
suprafetele in cota echivalenta, in cadrul unor sole stabilite de comisie.
Dispozitiile art. 13 alin. 2 si 3 se aplica in mod
corespunzator.
Art. 16
In localitatile cu cetateni romani, apartinind minoritatii germane sau in care
locuiesc persoane care au fost deportate sau stramutate, deposedate de terenuri
prin acte normative intervenite dupa anul 1944, se vor atribui in proprietate,
la cerere, cu prioritate acestora sau mostenitorilor, suprafete de teren din
rezerva aflata la dispozitia comisiilor, sau se va proceda conform art. 36. La
atribuire, se va avea in vedere suprafata de teren pe care acestia au avut-o in
proprietate, fara a se depasi 10 ha de familie, in echivalent arabil.
Art. 17
Terenurile din extravilan aduse sau preluate in orice alt mod in patrimoniul
cooperativei de la cooperatori sau alte persoane care au decedat si nu au
mostenitori, precum si terenurile pentru care nu s-au formulat cereri de
restituire ramin la dispozitia comisiei. Toate terenurile cooperativei care nu
sunt atribuite conform art. 13-16, precum si terenurile extravilane
proprietatea statului aflate in folosinta cooperativei, ramin, de asemenea, la
dispozitia comisiei, urmind a fi atribuite altor persoane indreptatite,
potrivit prevederilor prezentei legi. Terenurile neatribuite, ramase la
dispozitia comisiei, trec in domeniul privat al statului, urmind a fi puse la
dispozitia celor care doresc sa intemeieze sau sa
dezvolte exploatatii agricole, prin inchiriere, concesiune sau vanzare, in
conditiile legii. Persoanelor prevazute la alin. 3 li
se pot atribui, in 1991, fara plata, terenurile intrate in domeniul privat al
statului, conform prevederilor legii. In vederea administrarii acestor terenuri
se va infiinta, prin lege, Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala. pana la preluarea in administrare de catre agentie,
terenurile vor fi administrate de primarii.
Art. 18
Membrilor cooperatori activi care nu au adus teren in cooperativa sau au adus
teren mai putin de 5.000 mp, precum si celor care, neavind calitatea de
cooperatori, au lucrat in orice mod ca angajati in ultimii 3 ani in cooperativa
sau asociatii cooperatiste, li se pot atribui in proprietate loturi din
terenurile prevazute la art. 17, daca sunt stabiliti sau urmeaza sa se
stabileasca in localitate si nu detin teren in proprietate in alte localitati.
Suprafata atribuita in proprietate se va determina tinind seama de suprafata
terenurilor, numarul solicitantilor si suprafata atribuita celor care au adus
pamint in cooperativa. Prevederile alin. 1 se aplica si persoanelor care au
fost deportate si nu beneficiaza de dispozitiile art. 13-15. Se pot atribui, la
cerere, in folosinta agricola, pana la 5.000 mp in echivalent arabil, de
familie, personalului de specialitate din serviciile publice comunale, in
perioada cit lucreaza in localitate, daca nu au teren in proprietate in aceasta
localitate, ei sau membrii familiei din care fac parte. Dreptul de proprietate
asupra acestor terenuri apartine comunei, orasului sau municipiului, dupa caz.
La plecarea din localitate persoanele mentionate la
alin. 3 au dreptul la despagubiri pentru investitiile facute, cu consimtamintul
prealabil al proprietarului si daca sunt utile pe suprafata atribuita.
Art. 19
In situatia in care in unele cooperative agricole nu mai ramine teren
disponibil pentru a se atribui suprafata minima prevazuta la art. 8, precum si
pentru persoanele prevazute la art. 16 si 18 alin. 1 si 2, comisia va hotari reducerea in cota
proportionala a suprafetei ce se repartizeaza pentru a se atribui terenuri in
proprietate si acestor categorii.
Art. 20
In localitatile cu excedent de suprafata agricola, cu deficit de forta de munca
in agricultura, din terenurile prevazute la art. 17 se
poate atribui in proprietate teren pana la 10 ha in echivalent arabil tuturor
familiilor care solicita in scris si se obliga sa lucreze aceasta suprafata.
Familiile fara pamint sau cu pamint putin din alte localitati, care solicita in
scris, pot primi in proprietate pana la 10 ha teren in echivalent arabil, cu
obligatia de a-si stabili domiciliul in comuna, oras sau municipiu, dupa caz,
si de a cultiva pamintul primit, renuntind la proprietatea avuta in localitatea
lor, din extravilan.
Art. 21
Din terenurile agricole, comisiile vor atribui in proprietate, la cererea
comisiilor parohiale ori a altor organe reprezentative ale comunitatilor locale
de cult - din mediul rural -, o suprafata de teren de pana la 5 ha in
echivalent arabil pentru fiecare parohie sau schit, apartinind cultelor
recunoscute de lege, ori de pana la 10 ha teren agricol in echivalent arabil in
cazul manastirilor, in masura in care toate aceste asezaminte au posedat in
trecut terenuri agricole preluate de cooperativele agricole de productie, iar
in prezent nu au asemenea terenuri ori au suprafete restrinse. In zonele
necooperativizate, reconstituirea dreptului de proprietate se va face din
terenurile aflate in proprietatea statului si in administrarea primariilor, la
propunerea acestora, prin decizia prefecturii. Dispozitiile art. 9 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.
Art. 22
Sunt si ramin in proprietatea privata a cooperatorilor sau, dupa caz, a
mostenitorilor acestora, indiferent de ocupatia sau domiciliul lor, terenurile
aferente casei de locuit si anexele gospodaresti, precum si curtea si gradina
din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990
privind unele masuri pentru stimularea taranimii. Dispozitiile alineatului
precedent se aplica si persoanelor din zonele cooperativizate care nu au avut
calitatea de cooperator.
Art. 23
Terenurile din intravilan care au fost atribuite de cooperative, potrivit
legii, cooperatorilor sau altor persoane indreptatite, pentru constructia de
locuinte si anexe gospodaresti, ramin si se inscriu in proprietatea actualilor
detinatori, chiar daca atribuirea s-a facut din terenurile preluate, indiferent
in ce mod, de la fostii proprietari. Fostii proprietari vor fi compensati cu o
suprafata de teren echivalenta, in intravilan, sau, in lipsa, cu teren
extravilan in imediata vecinatate.
Art. 24
In cazul in care cooperativa agricola de productie a
atribuit loturi in folosinta unor cooperatori, in gradinile din intravilan ale
fostilor proprietari, asemenea terenuri revin de drept in proprietatea
detinatorilor initiali. Persoanele
care au primit terenuri in conditiile alineatului precedent si pe care au
efectuat investitii au dreptul la o despagubire egala cu contravaloarea
acestora, daca nu pot fi ridicate.
Art. 25
Terenurile situate in intravilanul localitatii, care au apartinut
cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, in ambele cazuri fara
mostenitori, trec in proprietatea comunei, orasului sau municipiului, dupa caz,
si in administrarea primariilor, pentru a fi vindute, concesionate ori date in
folosinta celor care solicita sa-si construiasca locuinte si nu au teren, ori
pentru amplasarea de obiective social-culturale sau cu caracter productiv,
potrivit legii, ori pentru compensarile prevazute de art. 23. pana la
efectuarea operatiilor prevazute la alin. 1,
terenurile vor fi inscrise si folosite conform destinatiei avute.
Art. 26
Pentru suprafetele cuvenite, potrivit prezentei legi, titularilor indreptatiti
li se vor elibera titlurile de proprietate, avindu-se in vedere, unde este
cazul, optiunea acestora de a exploata terenul individual sau in diferite forme
de asociere privata, total sau partial, urmind ca pe aceste baze sa se
efectueze punerea in posesie. La desfiintarea cooperativei agricole de
productie, o comisie de lichidare constituita in termen de 15 zile de la data
intrarii in vigoare a prezentei legi, prin decizia prefecturii, la propunerea
primariei, va proceda in termen de 9 luni de la desfiintarea cooperativei la
realizarea activului si la plata pasivului, in conditiile prevazute de lege.
Art. 27
Comisiile de lichidare prevazute de art. 26 au
obligatia de a constata si stabili orice fapte de incalcare a legii, de a lua
masuri de recuperare a pagubelor, conform legii, si de a sesiza, daca este
cazul, organele de urmarire penala. Sumele recuperate in conditiile alineatului
precedent constituie activ lichidat si urmeaza destinatia celor prevazute la art. 26. La expirarea termenului prevazut la art. 26, comisiile vor prezenta bilantul de lichidare si
raportul explicativ organului de specialitate al prefecturii sau al Primariei
municipiului Bucuresti, investit cu atributii de control financiar, potrivit
legii, pentru descarcare. Actele de constatare a datoriilor fata de stat si de
alte persoane juridice ramase dupa terminarea operatiunilor de lichidare,
intocmite de catre comisie, vor fi avizate si centralizate de catre Ministerul
Finantelor, dupa care Guvernul le va prezenta Parlamentului, cu propuneri de
rezolvare.
Art. 28
Constructiile agrozootehnice, atelierele de industrie mica, masinile, utilajele
si alte asemenea mijloace fixe, ce au apartinut cooperativei de productie
desfiintate, precum si terenurile de sub acestea, ca si cele necesare
utilizarii lor normale, plantatiile de vii si pomi si animalele devin
proprietatea membrilor asociatiilor de tip privat, cu personalitate juridica,
daca se vor infiinta. Drepturile fostilor cooperatori asupra bunurilor
prevazute la alin. 1 se vor stabili in cota valorica,
proportional cu suprafata de teren adusa sau preluata in orice mod in
cooperativa si cu volumul muncii prestate. Membrii asociati vor constitui
aceste drepturi ca aport in natura la noua asociatie. Fostilor cooperatori care
nu devin membri ai acestei asociatii li se vor stabili drepturi de creanta
proportional cu cota valorica ce li se cuvine din patrimoniul cooperativei,
daca nu au fost acoperite in alta modalitate. Plata creantelor se va face de
catre asociatie, in natura sau in bani, potrivit hotaririi comisiei de
lichidare. In cazul in care nu s-au constituit asemenea asociatii, bunurile si
animalele prevazute la alin. 1 se vor vinde prin
licitatie publica persoanelor fizice sau juridice, urmind ca din pretul
realizat sa se achite datoriile de orice fel ale fostei cooperative. Fac
exceptie bovinele si ovinele, precum si plantatiile de vii si pomi, care vor fi
atribuite fostilor cooperatori. In termen de 9 luni de la desfiintarea
cooperativei, se vor stabili drepturile banesti ce revin fiecarui fost membru
cooperator de comisia de lichidare constituita potrivit art. 26 alin. 2. Fostii membri cooperatori vor primi cota cuvenita
din valorificarea prin licitatie a bunurilor comune, proportional cu suprafata
de teren adusa in cooperativa, in echivalent arabil, si volumul valoric de
munca efectuat. Bunurile prevazute la alin. 1, care nu
se vind in termen de un an de la data desfiintarii cooperativei, trec in
proprietatea privata a comunelor, oraselor si municipiilor unde acestea sunt
situate, fara nici o despagubire, si in administrarea primariilor. Demolarea
constructiilor agrozootehnice, atelierelor de intretinere, instalatiilor si
anexelor gospodaresti si de industrie mica, care fac obiectul alin. 1, este
interzisa. Prin exceptie, daca sunt degradate sau din orice alt motiv nu pot fi
utilizate, ele pot fi desfiintate cu autorizatia prefecturii, iar materialele
vor fi valorificate de primarii, urmind ca sumele rezultate sa
intre in activul operatiilor de lichidare. Constructiile afectate unei utilizari
sociale sau culturale trec fara plata, in regim de drept public, in
proprietatea comunelor, oraselor sau municipiilor si in administrarea
primariilor.
Art. 29
Asociatiile intercooperatiste sau de stat si cooperatiste de orice profil se
pot reorganiza in societati comerciale pe actiuni in termen de 90 de zile de la
publicarea legii. Terenurile si celelalte bunuri aduse de cooperativa in
asociatie, precum si bunurile dobindite de aceasta, devin proprietatea
societatii, iar cooperatorii si celelalte persoane indreptatite a-si
reconstitui proprietatea asupra terenurilor ce apartin
societatii, precum si salariatii acesteia, pot deveni actionari in conditiile
legii. In cazul in care unii cooperatori sau alte persoane indreptatite
prevazute la alin. 2 nu vor opta pentru a deveni
actionari ai societatii comerciale, li se va stabili dreptul de proprietate,
conform prevederilor art. 13 si 14 din prezenta lege, din terenurile care nu au
fost aduse de cooperativa in asociatie. In localitatile in care nu exista
aceste posibilitati, se vor putea desfiinta unele ferme neeficiente ale
asociatiei. Decizia in aceasta privinta se adopta de
catre comisia judeteana la propunerea comisiilor comunale, orasenesti sau
municipale, dupa caz. Dispozitiile art. 33 se aplica in mod corespunzator.
Art. 30
Terenurile proprietatea statului aflate in exploatarea cooperativelor sunt la
dispozitia comisiilor prevazute la art. 11, in vederea atribuirii lor in
proprietatea celor indreptatiti, conform legii. Terenurile neatribuite, ramase la
dispozitia comisiei, se vor prelua de catre primarii in vederea inchirierii sau
concesionarii lor la persoanele care doresc sa le exploateze.
Art. 31
Terenul atribuit conform art. 18 alin. 1, art. 20 si
art. 39 nu poate fi instrainat prin acte intre vii timp de 10 ani socotiti de
la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea proprietatii,
sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de instrainare. Constatarea
nulitatii poate fi ceruta in justitie de catre primarie, prefectura, procuror,
precum si de orice persoana interesata.
Art. 32
Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale - pajisti si arabil - care
s-au aflat in folosinta cooperativelor agricole de productie - trec in
proprietatea privata a comunelor, oraselor sau, dupa caz, a municipiilor si in
administrarea primariilor, urmind a fi folosite ca pasuni comunale si pentru
producerea de furaje si seminte pentru culturi furajere.
Art. 33
Persoanele care au primit terenuri in conditiile prezentei legi, pe care sunt executate
plantatii de vii si pomi, vor rambursa diferenta de credit ramasa de plata,
corespunzator suprafetei primite. Rambursarea se face in bani sau produse
agricole, in termenul de rambursare la care este obligata cooperativa agricola
de productie. Lucrarile de imbunatatiri funciare care se afla pe terenurile
primite, inclusiv zonele de protectie aferente, trec in proprietatea unitatilor
specializate de exploatare a unor astfel de lucrari, in conditiile legii.
Capitolul 3 - Dispozitii privind terenurile proprietate de stat si unele prevederi speciale
Art. 34
Terenurile proprietatea statului sunt acele suprafete intrate in patrimoniul
sau in conformitate cu prevederile legale existente pana la data de 1 ianuarie
1990 si inregistrate ca atare in sistemul de evidenta al cadastrului funciar
general si in amenajamentele silvice. Terenurile proprietate de stat
administrate de institutele si statiunile de cercetari stiintifice, destinate
cercetarii si producerii de seminte si material saditor din categorii biologice
superioare si animalelor de rasa, apartin domeniului public si ramin in
administrarea acestora. Dispozitiile alineatului precedent se aplica si
terenurilor proprietate de stat folosite, la data prezentei legi, de unitatile
de invatamint cu profil agricol sau silvic si care trec in administrarea
acestora.
Art. 35
Terenurile aflate in proprietatea statului, situate in intravilanul
localitatilor si care sunt in administrarea primariilor, la data prezentei
legi, trec in proprietatea comunelor, oraselor sau municipiilor, urmind regimul
juridic al terenurilor prevazute la art. 25. Terenurile proprietate de stat,
situate in intravilanul localitatilor, atribuite, potrivit legii, in folosinta
vesnica sau in folosinta pe durata existentei constructiei in vederea
construirii de locuinte proprietate personala, sau cu ocazia cumpararii de la
stat a unor asemenea locuinte trec, la cererea proprietarilor actuali ai
locuintelor in proprietatea acestora, integral sau, dupa caz, proportional cu
cota detinuta din constructie. Terenurile atribuite in
folosinta pe durata existentei constructiilor dobinditorilor acestora, ca efect
al preluarii terenurilor aferente constructiilor, in conditiile dispozitiilor
art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la
sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale, trec in
proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinta a terenului,
proprietari ai locuintelor. Dispozitiile art. 22 ramin aplicabile. Terenurile fara
constructii neafectate de detalii de sistematizare, din intravilanul
localitatilor, aflate in administrarea primariilor, considerate proprietate de
stat prin aplicarea dispozitiilor Decretului nr. 712/1966,
se restituie fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, dupa caz, la
cerere. Atribuirea in proprietate a terenurilor
prevazute de alin. 2-5 se va face, prin decizia
prefecturii, la propunerea primariilor pe baza verificarii situatiei juridice a
terenurilor.
Art. 36
Persoanele ale caror terenuri agricole au fost trecute in proprietate de stat,
ca efect al unor legi speciale, altele decit cele de expropriere, si care se
afla in administrarea unitatilor agricole de stat, devin la cerere actionari la
societatile comerciale infiintate in baza Legii nr. 15/1990 din actualele
unitati agricole de stat. De aceleasi prevederi beneficiaza si mostenitorii
acestor persoane. Cererea se depune, in termen de 30 de zile de la intrarea in
vigoare a prezentei legi, la primaria in a carei raza teritoriala este situat terenul. Numarul de actiuni primite va fi proportional cu suprafata de teren in echivalent
arabil trecuta in patrimoniul statului, fara a putea depasi insa valoarea a 10
ha teren de familie, in echivalent arabil. Nu beneficiaza de dispozitiile
acestui articol persoanele ale caror terenuri au fost confiscate ca efect al
unor condamnari penale, cu exceptia persoanelor precizate in Decretul-lege nr.
118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate
din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945.
Art. 37
Terenurile agricole fara constructii, instalatii, amenajari de interes public,
intrate in proprietatea statului si aflate in administrarea primariilor la data
prezentei legi, se vor restitui fostilor proprietari sau mostenitorilor
acestora, fara a se putea depasi suprafata de 10 ha de familie, in echivalent
arabil. Restituirea terenurilor se face, la cerere, in
conditiile art. 10 din prezenta lege, prin decizia prefecturii, la
propunerea primariei. Prevederile art. 36 alin. ultim se aplica in mod corespunzator.
Art. 38
In localitatile cu deficit de teren in care terenurile fostilor proprietari se
afla in proprietatea statului si acestia nu opteaza pentru actiuni in
conditiile art. 36 si nu li se pot atribui lor sau mostenitorilor suprafata
minima prevazuta de prezenta lege, comisiile judetene vor hotari atribuirea
unei suprafete de 5.000 mp de familie, in echivalent arabil, la cerere, din
terenurile proprietatea statului. Pentru diferenta de teren la care sunt
indreptatiti fostii proprietari sau mostenitorii lor, potrivit prezentei legi,
se aplica corespunzator prevederile art. 36. Nu pot fi atribuite suprafetele de
teren pe care s-au efectuat investitii, altele decit imbunatatiri funciare.
Plantatiile de vii sau pomi pot fi afectate in astfel de cazuri numai in
situatia in care nu exista terenuri din alta categorie
de folosinta pentru a fi atribuite in proprietate.
Art. 39
In zona montana - defavorizata de factori naturali cum sunt: clima,
altitudinea, panta, izolarea - se poate atribui in proprietate, la cerere, o
suprafata de teren de pana la 10 ha in echivalent arabil familiilor tinere de
tarani care provin din mediul agricol montan, au priceperea necesara si se
obliga in scris sa-si creeze gospodarii, sa se ocupe de cresterea animalelor si
sa exploateze rational pamintul in acest scop. Terenurile prevazute la alineatul precedent se acorda din resursele de
pamint aflate la dispozitia primariilor. Atribuirea in proprietate a
terenurilor se face prin decizia prefecturii la propunerea primariilor.
Art. 40
Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale transmise unitatilor de stat
si care in prezent sunt folosite ca pasuni, finete si arabil vor fi restituite
in proprietatea comunelor, oraselor si municipiilor, dupa caz, si in
administrarea primariilor, pentru a fi folosite ca pasuni comunale si pentru
producerea de furaje sau seminte de culturi furajere. Fac exceptie suprafetele
ocupate cu vii, pomi, seminceri furajeri, helestee, lacuri sau cele destinate
pentru producerea de legume, fructe, materie prima pentru fabricile de
conserve, orezarii si cimpuri experimentale, destinate cercetarii agricole,
care vor fi compensate in echivalenta de catre Ministerul Agriculturii si
Alimentatiei.
Art. 41
Terenurile cu vegetatie forestiera, paduri, zavoaie, tufarisuri, pasuni
impadurite, care au apartinut persoanelor fizice si care prin efectul unor legi
speciale au fost trecute in proprietatea statului, se restituie, la cerere,
fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, intr-o suprafata egala cu cea
trecuta in proprietatea statului, dar nu mai mult de 1 ha. Dispozitiile art. 42
si art. 47 se aplica in mod corespunzator. Daca pe suprafetele de teren ce urmeaza a fi atribuite in conditiile alineatului
precedent se afla constructii sau amenajari forestiere ori sunt in curs de
executare sau in faza de proiectare, se vor atribui alte suprafete de teren, cu
respectarea acelorasi conditii. Suprafetele de teren atribuite in conditiile
alin. 1, impreuna cu suprafata agricola in echivalent arabil, reconstituite
conform prezentei legi, nu pot depasi 10 ha de familie. Terenurile prevazute la alin. 1 vor fi gospodarite si exploatate in regim silvic,
potrivit legii. Aceste suprafete vor fi acordate din trupuri izolate sau la
liziera padurilor.
Art. 42
Cetatenii romani cu domiciliul in strainatate si fostii cetateni romani care
redobindesc cetatenia romana pot beneficia la cerere de prevederile prezentei
legi, daca isi stabilesc domiciliul in tara. Persoanele prevazute la alin. 1 care nu au formulat cereri de reconstituire sau
constituire a dreptului de proprietate in conditiile dispozitiilor art. 10 se
pot adresa la Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala pentru a li se
inchiria, concesiona sau vinde teren.
Art. 43
Persoanele carora li s-au constituit drepturi de proprietate asupra terenurilor
agricole sunt obligate sa respecte intocmai conditiile prevazute la art. 18, 20 si 39 din prezenta lege, in legatura cu
stabilirea domiciliului si intemeierea de noi gospodarii. Nerespectarea acestor
conditii atrage pierderea dreptului de proprietate asupra terenului si a
constructiilor de orice fel realizate pe acesta. Pentru teren nu se vor acorda
despagubiri, iar pentru constructii proprietarul va primi o despagubire egala
cu valoarea reala a acestora. Organul imputernicit sa constate aceste situatii
este Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala, in administrarea careia
trec terenurile si constructiile respective.
Art. 44
Delimitarea teritoriala a noilor proprietati, rezultate din aplicarea prezentei
legi, porneste de la actuala organizare a teritoriului si se face pe baza unor
proiecte de parcelare intocmite de catre organele de specialitate.
Capitolul 4 - Circulatia juridica a terenurilor
Art. 45
Terenurile proprietate privata, indiferent de titularul lor, sunt si ramin in
circuitul civil. Ele pot fi dobindite si instrainate prin oricare din modurile
stabilite de legislatia civila, cu respectarea dispozitiilor din prezenta lege.
Art. 46
Terenurile situate in intravilan si extravilan pot fi instrainate, indiferent
de intinderea suprafetei, prin acte juridice intre vii, incheiate in forma
autentica. In toate cazurile de dobindire, prin acte juridice intre vii,
proprietatea dobinditorului nu poate depasi 100 ha teren agricol in echivalent
arabil, de familie, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de instrainare.
Art. 47
Persoanele fizice care nu au cetatenia romana si domiciliul in Romania, precum
si persoanele juridice care nu au nationalitate romana si sediul in Romania, nu
pot dobindi in proprietate terenuri de orice fel prin acte intre vii.
Persoanele prevazute in alineatul precedent care dobindesc in proprietate
terenuri prin mostenire sunt obligate sa le instraineze in termen de 1 an de la
data dobindirii, sub sanctiunea trecerii in mod gratuit a acestora in
proprietatea statului si administrarea Agentiei pentru Dezvoltare si Amenajare
Rurala. Persoanele prevazute la alin. 1, care au
dobindit in proprietate terenuri inainte de data intrarii in vigoare a
prezentei legi, sunt obligate sa le instraineze in termen de 1 an de la aceasta
data, sub sanctiunea trecerii in mod gratuit a terenurilor in proprietatea
statului si in administrarea Agentiei pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala.
Art. 48
Instrainarea de terenuri agricole in extravilan, prin vanzare, se poate face
prin exercitarea dreptului de preemtiune. Dreptul de preemtiune la instrainare
a oricaror terenuri agricole din extravilan revine coproprietarilor, daca este
cazul, si apoi proprietarilor vecini si se exercita prin Agentia pentru
Dezvoltare si Amenajare Rurala. Proprietarul terenului care urmeaza sa fie
vindut este obligat sa incunostinteze Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare
Rurala, iar aceasta va comunica in scris persoanelor prevazute la alin. 2 despre intentie, in termen de 15 zile de la data
cind a fost incunostintata. Titularii dreptului de preemtiune sunt obligati sa
se pronunte asupra exercitarii acestuia in termen de 30 de zile de la data
primirii comunicarii. Dupa implinirea acestui termen, dreptul de preemtiune
pentru coproprietari sau proprietarii vecini se considera stins. Dreptul de
preemtiune la instrainarea terenului revine statului prin Agentia pentru
Dezvolatare si Amenajare Rurala, care este obligata sa se pronunte inauntrul
termenului prevazut la alin. 4. Daca agentia nu se
pronunta in acest termen, terenul se vinde in mod liber.
Art. 49
Actul de instrainare incheiat cu incalcarea dreptului de preemtiune prevazut la art. 48 este anulabil.
Art. 50
Terenurile agricole din extravilan nu pot face obiectul unei executari silite
sau voluntare decit in cazurile prevazute de lege.
Art. 51
Schimbul de terenuri intre persoane fizice se face prin acordul acestora, prin
act autentic, dispozitiile art. 46 fiind aplicabile. Schimbul de terenuri intre
persoane juridice care au in administrare terenuri asupra carora statul are
majoritatea actiunilor sau intre acestea si persoanele fizice se face numai cu
avizul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei sau al Ministerului Mediului,
dupa caz. Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobindeste situatia
juridica a terenului pe care il inlocuieste, cu respectarea drepturilor reale.
Art. 52
Punerea in posesie a noilor detinatori potrivit art.
51 alin. 2 se face de catre delegatul oficiului
judetean de cadastru si organizare a teritoriului, in prezenta partilor
interesate, operindu-se in documentele cadastrale si in registrul agricol
modificarile survenite.
Capitolul 5 - Folosirea terenului pentru productia agricola si silvica
Art. 53
Toti detinatorii de terenuri agricole sunt obligati sa
asigure cultivarea acestora si protectia solului.
Art. 54
Proprietarii de terenuri care nu isi indeplinesc obligatiile prevazute la art. 53 vor fi somati in scris de catre primariile
comunale, orasenesti sau municipale, dupa caz, sa
execute aceste obligatii. Aceia care nu dau curs somatiei si nu executa
obligatiile in termenul stabilit de primarie din motive imputabile lor vor fi
sanctionati, anual, cu plata unei sume de la 5.000 la 10.000 lei pe ha, in
raport cu categoria de folosinta a terenului.
Obligarea la plata sumei se face prin decizia motivata a primariei si sumele se
fac venit la bugetul local.
Art. 55
Toti detinatorii de terenuri atribuite in folosinta in conditiile prezentei
legi, care nu isi indeplinesc obligatiile prevazute de art.
53, vor fi somati in conditiile art. 54 alin. 1.
Pentru cei care nu dau curs somatiei si nu isi indeplinesc obligatiile se va
proceda conform art. 54 alin. 2. Dupa o perioada de 2
ani pierd dreptul de folosinta.
Art. 56
Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor arabile ale persoanelor
juridice, in alte categorii de folosinta agricola, se poate face cu avizul
organelor agricole de specialitate judetene, numai in urmatoarele cazuri:
a) terenurile arabile situate in zonele de deal, ce constituie enclave din masivele de vii si livezi, din podgoriile si bazinele pomicole consacrate, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, pot fi transformate in plantatii viticole si pomicole;
b) terenurile arabile din zonele de ses, necesare completarii masivelor viticole destinate pentru struguri de masa si stafide si bazinele pomicole destinate culturii piersicului si caisului, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, pot fi transformate in plantatii viticole si pomicole;
c) terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate si transformate in plantatii viticole si pomicole;
d) terenurile inregistrate la arabil,
situate in zonele de deal si munte pe pante nemecanizabile, afectate de
eroziune de suprafata si adincime, de alunecari active sau semistabilizate,
care nu mai pot fi ameliorate si mentinute la aceasta folosinta, se pot amenaja
si transforma in pasuni si finete; e) terenurile arabile situate in albiile
riurilor si a Dunarii, care nu pot fi folosite rentabil pentru alte destinatii
agricole, pot fi amenajate in bazine piscicole.
Art. 57
Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor arabile, altele decit cele
prevazute la art. 56, pasuni, finete, vii si livezi
detinute de persoane juridice in care statul detine majoritatea actiunilor se
va aproba de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. Schimbarea categoriei de
folosinta silvica, paduri, rachitarii, culturi de arbusti, detinute de persoane
juridice se aproba de Ministerul Mediului. Schimbarea folosintei terenurilor
agricole ce constituie zone de protectie a monumentelor se face cu acordul
Comisiei nationale a monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice.
Art. 58
Protectia si ameliorarea solului se realizeaza prin lucrari de prevenire si de
combatere a proceselor de degradare si poluare a solului provocate de fenomene
naturale sau cauzate de activitati economice si sociale. Lucrarile necesare
pentru protectia si ameliorarea solului se stabilesc pe baza de studii si
proiecte, intocmite la cerere de organele de cercetare si proiectare de
specialitate, in corelare cu cele de amenajare si organizare a teritoriului, si
se executa de catre detinatorii terenurilor sau prin grija acestora, de catre
unitati specializate in executia unor asemenea lucrari. Statul sprijina
realizarea lucrarilor de protectie si ameliorare a solului, suportind partial
sau total cheltuielile in limita alocatiei bugetare aprobate, pe baza notelor
de fundamentare elaborate de unitatile de cercetare si proiectare, insusite de
organele agricole de specialitate judetene si aprobate de catre Ministerul
Agriculturii si Alimentatiei.
Art. 59
Pentru realizarea coordonata a lucrarilor de interes comun, potrivit cu nevoile
agriculturii, silviculturii, gospodaririi apelor, cailor de comunicatie,
asezarilor omenesti sau altor obiective economice si sociale, documentatiile
tehnico-economice si ecologice se vor elabora in comun de partile interesate.
Prin documentatii se vor stabili contributia partilor interesate si ordinea de
executie a lucrarilor.
Art. 60
Lucrarile de regularizare a scurgerii apelor pe versanti si de corectare a
torentilor, care servesc la apararea si conservarea lucrarilor de irigatii,
indiguiri, desecari, a lacurilor de acumulare ori a altor lucrari hidrotehnice,
cai de comunicatii, obiective economice si sociale se vor executa concomitent
cu lucrarile de baza.
Art. 61
Terenurile care prin degradare si poluare si-au pierdut, total sau partial,
capacitatea de productie pentru culturi agricole sau silvice vor fi constituite
in perimetre de ameliorare. Grupele de terenuri care intra in perimetrele de
ameliorare se stabilesc de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si
Ministerul Mediului, la propunerile ce au la baza situatiile inaintate de
comune, orase si municipii. Delimitarea perimetrelor de ameliorare se face de o
comisie de specialisti a carei componenta si regulament de functionare se
stabilesc de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si Ministerul Mediului.
Documentatiile intocmite se avizeaza de organele judetene agricole si silvice
si de protectia mediului si se inainteaza la Ministerul Agriculturii si
Alimentatiei care, impreuna cu ministerele si departamentele interesate, vor
stabili programele de proiectare, finantare si executie.
Art. 62
Detinatorii sunt obligati sa puna la dispozitie terenurile din perimetrul de
ameliorare in vederea aplicarii masurilor si lucrarilor prevazute in proiectul
de ameliorare, pastrind dreptul de proprietate. Includerea de catre primarie a
unui anumit teren in categoria mentionata mai sus se poate face cu acordul
proprietarului. In ipoteza ca proprietarul nu este de acord,
primaria face propuneri motivate prefecturii, care va decide.
Art. 63
In interesul lucrarilor de corectare a torentilor si de gospodarire a apelor,
statul poate face schimburi echivalente de terenuri cu proprietarii din
perimetru, cind pe terenul acestora urmeaza a se executa lucrari de amenajare
cu caracter permanent. Schimbul se face numai cu acordul proprietarilor, prin
act autentic, inregistrat in documentele de cadastru funciar.
Art. 64
Terenurile degradate si poluate, incluse in perimetrul de ameliorare, sunt
scutite de taxe si impozite catre stat, judet sau comuna, pe timpul cit dureaza
ameliorarea lor.
Art. 65
Executia in teren a lucrarilor de amenajare si punere in valoare a terenurilor
degradate din perimetrele de ameliorare se face de unitati specializate, in
functie de specificul lucrarilor. Lucrarile ce se executa pentru consolidarea
terenului, ca: terasari, modelari, nivelari, fixari de soluri, inierbari,
impaduriri, corectari de torenti si imprejmuiri, drumuri, poduri, podete cu
caracter permanent se realizeaza pe cheltuielile statului, conform proiectului
de ameliorare.
Art. 66
Detinatorilor de terenuri degradate, chiar daca nu sunt cuprinse intr-un
perimetru de ameliorare, care, in mod individual sau asociati, vor sa faca din
proprie initiativa inierbari, impaduriri, corectare a reactiei solului sau alte
lucrari de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la dispozitie
gratuit materialul necesar - saminta de ierburi, puieti, amendamente si
asistenta tehnica la executarea lucrarilor. Detinatorii care au primit materiale
pentru inierbari, impaduriri si amendari si nu le-au intrebuintat in vederea
scopului pentru care le-au cerut sunt obligati sa plateasca valoarea lor.
Art. 67
Fondurile necesare pentru cercetarea, proiectarea si executarea lucrarilor
prevazute in proiectele de amenajare, ameliorare si punere in valoare a
terenurilor degradate si poluate, cuprinse in perimetru, se asigura, in functie
de specificul lucrarilor, de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, de
Ministerul Mediului si de alte ministere interesate, din fondul de ameliorare
si prin alocatiile bugetare. Fondurile necesare pot fi sporite prin
participarea comunelor, oraselor, municipiilor si a judetelor, contributia in
munca sau in bani a tuturor celor interesati la aceste lucrari, detinatorii terenurilor,
locuitorii care trag foloase directe sau indirecte de pe urma acestor
ameliorari si institutiile, societatile sau regiile ale caror lucrari de arta,
drumuri, poduri, cai ferate, constructii si altele asemenea beneficiaza de
avantajele lucrarilor de amenajare si ameliorare a terenurilor. In cazul in
care se dovedeste ca anumite suprafete au fost scoase din productia agricola
sau silvica prin degradare sau poluare a solului, prin fapta culpabila a
persoanelor fizice sau juridice, proprietarii, primaria sau organul agricol ori
silvic pot cere acoperirea, de catre culpabil, a cheltuielilor necesitate de
lucrarile de refacere si ameliorare a solului.
Art. 68
Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Mediului, impreuna cu
Academia de Stiinte Agricole si Silvice vor lua masuri pentru dezvoltarea
sistemului national de supraveghere, evaluare, prognoze si avertizare cu
privire la starea calitatii solurilor agricole si silvice pe baza unui sistem
informational cu asigurarea de banci de date la nivelul tarii si judetului si
vor propune masurile necesare pentru protectia si ameliorarea terenurilor in
scopul mentinerii si cresterii capacitatii de productie.
Capitolul 6 - Folosirea temporara sau definitiva a terenurilor in alte scopuri decit productia agricola si silvica
Art. 69
Folosirea temporara sau definitiva a unor terenuri din productia agricola si
silvica, in alte scopuri decit productia agricola si silvica, se face numai in
conditiile prevazute de lege.
Art. 70
Amplasarea noilor constructii de orice fel se face in intravilanul
localitatilor. Prin exceptie, unele constructii care, prin natura lor, pot
provoca efecte de poluare a factorilor de mediu pot fi amplasate in extravilan.
In acest caz, amplasamentele se vor stabili pe baza de studii ecologice,
avizate de organele de specialitate privind protectia mediului inconjurator. De
asemenea, fac exceptie constructiile care, prin natura lor, nu se pot amplasa
in intravilan, precum si adaposturile pentru animale.
Art. 71
Amplasarea constructiilor de orice fel pe terenuri agricole din extravilan de
clasa I si a II-a de calitate, pe cele amenajate cu lucrari de imbunatatiri
funciare, precum si pe cele plantate cu vii si livezi, parcuri nationale,
rezervatii, monumente, ansambluri arheologice si istorice este interzisa. Se
excepteaza de la prevederile alineatului precedent constructiile care servesc
activitatile agricole, cu destinatie militara, caile ferate, soselele de
importanta deosebita, liniile electrice de inalta tensiune, forarea si echiparea
sondelor, lucrarile aferente exploatarii titeiului si gazului, conductele
magistrale de transport gaze sau petrol, lucrarile de gospadorire a apelor si
realizarea de surse de apa. Scoaterea definitiva a terenurilor din circuitul
agricol si silvic se face cu plata, de catre titularii aprobarii, a
contravalorii catre proprietari si a taxelor prevazute in anexele nr. 1 si 2.
Din aceste taxe se constituie 'Fondul de ameliorare a fondului
funciar', aflat la dispozitia Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si
Ministerului Mediului. Pentru terenurile scoase definitiv din circuitul agricol
si silvic pentru constructii care deservesc activitatile agricole si silvice,
lucrarile de imbunatatiri funciare, regularizarea cursurilor de apa, realizarea
de surse de apa potabila si obiective meteorologice nu se datoreaza taxele
prevazute la alineatul precedent.
Art. 72
Pentru scoaterea temporara a terenurilor din productia agricola si silvica,
titularul aprobarii este obligat sa depuna o garantie in bani egala cu taxa
prevazuta pentru scoaterea definitiva a terenurilor din circuitul agricol, in
'Fondul de ameliorare a fondului funciar'. Dupa indeplinirea
obligatiilor prevazute cu privire la redarea terenurilor, la confirmarea
organelor judetene agricole sau silvice si a proprietarului terenului,
titularul va primi garantia depusa. In cazul in care titularul aprobarii nu
executa lucrarile de calitate si la termenele prevazute in actele aprobatoare,
organul agricol sau silvic de specialitate, in baza constatarii situatiei de
fapt, dispune sa execute lucrarile de redare cu
cheltuieli din garantia depusa. Daca titularul aprobarii nu executa lucrarile
intr-un nou termen si la calitatea stabilita de organul agricol sau silvic,
intreaga garantie ramine in, 'Fondul de ameliorare a fondului
funciar'.
Art. 73
Folosirea definitiva sau temporara a terenurilor agricole, in alte scopuri
decit productia agricola, se aproba dupa cum urmeaza:
a) de organele agricole judetene, prin Oficiul de cadastru si organizare a teritoriului judetean sau al municipiului Bucuresti, pentru terenurile agricole de pana la 1 ha. Aprobarea pentru orice extindere a acestei suprafete de teren se da de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei;
b) de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, pentru terenurile agricole in suprafata de pana la 100 ha;
c) de Guvern, pentru terenurile agricole a
caror suprafata depaseste 100 ha.
Art. 74
Folosirea definitiva sau folosirea temporara a terenurilor forestiere, in alte
scopuri decit silvice, se aproba de organul silvic judetean, pana la 1 ha, de
Ministerul Mediului, pentru terenurile in suprafata de pana la 100 ha, si de
Guvern, pentru cele ce depasesc aceasta suprafata.
Art. 75
Aprobarea prevazuta la art. 73 si 74 este conditionata
de acordul prealabil al detinatorilor de terenuri. De
asemenea, pentru obtinerea aprobarii prevazute la art.
73 lit. b) si c) si art. 74 este necesar avizul
organelor agricole sau silvice judetene si al municipiului Bucuresti, dupa caz.
Art. 76
La aprobare de catre Guvern se va prezenta in mod obligatoriu si avizul
Ministerului Agriculturii si Alimentatiei pentru terenurile agricole si al
Ministerului Mediului pentru terenurile forestiere si cu ape si, daca este
cazul, al Ministerului Culturii, pentru ocrotirea monumentelor.
Art. 77
Intravilanul localitatilor este cel existent la data de 1 ianuarie 1990,
evidentiat in cadastrul funciar; el poate fi modificat numai in conditiile
legii.
Art. 78
Terenurile din albiile abandonate ale cursurilor de apa,
devenite disponibile in urma lucrarilor de regularizare, vor fi amenajate
pentru productia agricola, piscicola sau, dupa caz, silvica, o data cu
lucrarile de baza executate de titularii acestora.
Art. 79
Titularii obiectivelor de investitii sau de productii amplasate pe terenuri
agricole si forestiere sunt obligati sa ia masuri prealabile executarii
constructiei obiectivelor, de decopertare a stratului de sol fertil de pe
suprafetele amplasamentelor aprobate, pe care sa-l depoziteze si sa-l niveleze
pe terenuri neproductive sau slab productive, indicate de organele agricole sau
silvice, in vederea punerii in valoare sau ameliorarii acestora. Depozitarea se
poate face numai cu acordul proprietarilor terenurilor. Acestia nu pot fi
obligati la nici o plata pentru sporul de valoare astfel obtinut si nici nu pot
pretinde despagubiri pentru perioada de nefolosire a terenului.
Art. 80
Titularii lucrarilor de investitii sau de productie care detin terenuri pe care
nu le mai folosesc in procesul de productie, cum sunt cele ramase in urma
excavarii de materii prime - carbune, caolin, argila, pietris - , sondele
abandonate si altele asemenea, sunt obligati sa ia masurile necesare de
amenajare si nivelare, dindu-le o folosinta agricola, iar daca aceasta nu este
posibil, o folosinta piscicola sau silvica. Beneficiarilor lucrarilor prevazute
in alin. 1 nu li se va mai aproba scoaterea din productia agricola sau silvica
a altor terenuri daca nu s-au conformat dispozitiilor din acest articol.
Executia acestor lucrari se face de unitati specializate ale Ministerului
Agriculturii si Alimentatiei si Ministerului Mediului, din fondurile prevazute
la beneficiari, in conditiile legii.
Art. 81
Liniile de telecomunicatii si cele de transport si distribuire a energiei
electice, conductele de transport pentru alimentare cu apa, canalizare, produse
petroliere, gaze, precum si alte instalatii similare, se vor grupa si amplasa
de-a lungul si in imediata apropiere a cailor de comunicatii - sosele, cai
ferate -, a digurilor, canalelor de irigatii si de desecari si a altor limite
obligate din teritoriu, in asa fel incit sa nu se stinjeneasca executia
lucrarilor agricole. Aprobarea ocuparii terenurilor in astfel de cazuri se da
de Oficiul de cadastru si organizare a teritoriului judetean sau al municipiului
Bucuresti, indiferent de marimea suprafetei necesare, pe baza acordului
detinatorilor. Aprobarea in alte conditii decit cele prevazute la alin. 1 se da de organele prevazute la
art. 73 si 74.
Art. 82
Ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor in caz de avarii si
executarea unor lucrari de intretinere la obiectivele prevazute la art. 81, care au caracter urgent si care se executa
intr-o perioada de pana la 30 de zile, se vor face pe baza acordului prealabil
al detinatorilor de terenuri sau, in caz de refuz, cu aprobarea prefecturii
judetului sau a Primariei municipiului Bucuresti. In toate cazurile,
detinatorii de terenuri au dreptul la despagubire pentru daunele cauzate.
Capitolul 7 - Organizarea si amenajarea teritoriului agricol
Art. 83
Organizarea si amenajarea teritoriului agricol are ca sarcina crearea
conditiilor pentru o mai buna folosire a terenurilor in scopul productiei
agricole si se executa pe baza de studii si proiecte la cererea proprietarilor,
rezolvindu-se urmatoarele probleme:
a) corelarea dezvoltarii agriculturii din zona cu celelalte activitati economice si sociale, stabilind masuri care sa conduca la cresterea productiei agricole si exploatarea in ansamblu a teritoriului;
b) gruparea prin comasare a terenurilor pe proprietari si destinatii in concordanta cu structurile de proprietate si cu formele de cultivare a pamintului, rezultate in urma asocierilor, stabilirea perimetrelor fiecarei proprietati, comasind terenurile dispersate si rectificind hotarele nerational amplasate;
c) elaborarea de studii si proiecte de
organizare si amenajare a exploatatiilor agricole; d) stabilirea retelei
drumurilor agricole ca o completare a retelei de drumuri de interes general,
integrate in organizarea si amenajarea de ansamblu a teritoriului, in scopul
efectuarii transportului productiei si accesului masinilor agricole necesare
procesului de productie.
Art. 84
Studiile si proiectele de organizare si amenajare a teritoriului agricol se
elaboreaza de unitatile de studii, proiectare si cercetare de specialitate,
centrale sau judetene, si se supun discutiei proprietarilor de terenuri din
zona interesata. In cazul adoptarii lor cu majoritatea de voturi a
proprietarilor care detin 2/3 din suprafata si aprobarii de catre organele
agricole judetene, aplicarea masurilor si lucrarilor prevazute devin
obligatorii pentru toti proprietarii.
Capitolul 8 - Sanctiuni
Art. 85
Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea civila,
contraventionala sau penala, dupa caz.
Art. 86
Degradarea terenurilor agricole si silvice, a imprejurimilor acestora,
distrugerea si degradarea culturilor agricole, a lucrarilor de imbunatatiri
funciare, a bornelor si semnelor topografice sau geodezice, a monumentelor
istorice si ansamblurilor si siturilor arheologice, ori impiedicarea luarii
masurilor de conservare a unor astfel de bunuri, precum si inlaturarea acestor
masuri, constituie infractiuni de distrugere si se pedepsesc potrivit
prevederilor Codului penal.
Art. 87
Ocuparea in intregime sau in parte a terenurilor de orice fel, infiintarea sau
mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare, fara aprobare primita in
conditiile legii, constituie infractiuni de tulburare de posesie si se
pedepsesc potrivit prevederilor Codului penal.
Art. 88
Constituie contraventii la normele privind evidenta, protectia, folosirea si
ameliorarea terenurilor agricole sau silvice urmatoarele fapte, daca nu sunt
savirsite in astfel de conditii incit, potrivit legii penale, constituie
infractiuni:
a) efectuarea de schimburi de terenuri si a schimbarii categoriei de folosinta a terenurilor de la superioara la inferioara, precum si folosirea definitiva sau temporara a terenurilor agricole si silvice in alte scopuri decit pentru productia agricola si silvica;
b) nedeclararea la organele judetene de cadastru funciar de catre posesori, in termen de 30 de zile de la aprobare, a schimburilor de terenuri si a schimbarii categoriei de folosinta a acestora, precum si a datelor cu privire la marimea suprafetelor si categoria de folosinta a acestora;
c) neluarea masurilor de catre posesorii de terenuri si de catre persoanele autorizate pentru pastrarea in bune conditii a bornelor geodezice, topografice, a reperelor metalice de nivelment, a piramidelor si balizelor de semnalizare a punctelor geodezice, precum si degradarea si distrugerea lor din culpa; d) nedecopertarea de catre beneficiarii de investitii a stratului fertil de sol inainte de executarea lucrarilor de amplasare a unor obiective si nedepozitarea acestui strat pe suprafetele stabilite de organele agricole, precum si neluarea masurilor de amenajare si nivelare a terenurilor ramase in urma excavarii de carbune, caolin, argila, pietris, sonde abandonate si altele asemenea;
e) amplasarea obiectivelor de orice fel, cu exceptia celor prevazute la art. 71 din prezenta lege, pe terenurile situate in extravilan, fara avizele si aprobarile prevazute de lege;
f) ocuparea si folosirea terenurilor aprobate a fi scoase definitv sau temporar din productia agricola, inainte de a fi delimitate, bornate si predate;
g) degradarea terenurilor si culturilor prin depozitarea de materiale ori deseuri de pietris, moloz, nisip, prefabricate, constructii metalice, reziduuri, resturi menajere, gunoaie si altele asemenea;
h) neluarea unor masuri corespunzatoare de
catre persoane juridice sau fizice pentru evitarea afectarii terenurilor
limitrofe prin reziduurile provenite din activitatea de productie si prin
scurgeri de orice fel.
Art. 89
Contraventiile prevazute la art. 88 din prezenta lege
se sanctioneaza astfel:
a) cele de la lit. a)-c), cu amenda de la 10.000 la 20.000 lei;
b) cele de la lit. d)-h), cu amenda de la
20.000 la 50.000 lei.
Art. 90
Sanctiunile se pot aplica si persoanelor juridice. La aplicarea sanctiunilor,
pe linga imprejurarile prevazute de lege, se vor mai avea in vedere si marimea
suprafetei, categoria de folosinta si clasa de fertilitate a terenului afectat.
Art. 91
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre
specialistii imputerniciti in acest scop de Ministerul Agriculturii si
Alimentatiei si Ministerul Mediului, de imputernicitii prefecturilor si ai
organelor agricole si silvice judetene si al municipiului Bucuresti, precum si
de catre primari. Prin actul de constatare a contraventiei se restabilesc
situatia anterioara si suportarea pagubelor de catre cei vinovati.
Art. 92
In masura in care prezenta lege nu dispune altfel, contraventiilor prevazute la
art. 88 li se aplica dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind constatarea si sanctionarea contraventiilor.
Capitolul 9 - Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 93
Comisiile comunale, orasenesti si municipale, constituite potrivit art.
11, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, vor
efectua lucrarile si operatiunile date de lege in competenta lor, inaintind
intreaga documentatie comisiilor judetene in vederea eliberarii titlurilor de
proprietate pentru situatiile prevazute la art. 8, art.
14, art. 15, art. 16, art. 18 alin. 1 si 2, art. 20, art. 21, art. 22, art. 23, art. 24, art. 25, art. 28, art. 32, art. 35, art. 38, art. 39, art. 40, art. 41 si art. 95, precum si operatiunile necesare punerii in posesie. Totodata, pentru situatiile prevazute la art. 18 alin. 3 comisiile
comunale, orasenesti si municipale vor stabili suprafetele ce
urmeaza sa fie atribuite in folosinta, iar primariile vor emite decizii in
acest sens. In cazurile prevazute de art. 16, art. 29 alin. 2 si art. 36, comisiile judetene, la propunerea
comisiilor comunale, orasenesti si municipale, dupa caz, vor emite decizii
pentru titularii indreptatiti in vederea stabilirii dreptului acestora la actiuni. Decizia comisiei judetene se va transmite
persoanelor fizice interesate si societatii comerciale in cauza, in termenul
prevazut de alin. 1. Comisiile comunale, orasenesti si municipale isi inceteaza
activitatea prin decizia prefecturii, iar comisiile judetene si, respectiv, a
municipiului Bucuresti, prin hotarire a Guvernului.
Art. 94
Pe perioada cit functioneaza comisiile comunale, orasenesti si municipale,
precum si comisiile de lichidare, membrii acestora incadrati cu contract de
munca se considera delegati, iar ceilalti membri ai comisiilor primesc o
indemnizatie ce se va stabili prin regulamentul de aplicare a legii.
Art. 95
Personalul de specialitate prevazut la art. 8 din
Decretul-lege nr. 43/1990 privind unele masuri pentru stimularea taranimii si
activitatii economice a unitatilor agricole cooperatiste si de stat, care si-a
desfasurat activitatea in unitatile agricole cooperatiste desfiintate sau
reorganizate in societati comerciale, beneficiaza cu prioritate de dispozitiile
art. 18 alin. 1 ori art. 20 din prezenta lege.
Art. 96
Monumentele istorice, vestigiile si obiectivele arheologice, tezaurele care se
vor descoperi la fata solului sau in subsol sunt sub protectia legii.
Proprietarii si detinatorii de terenuri sunt obligati sa
asigure integritatea acestora, sa sesizeze organele de stat si sa permita
efectuarea lucrarilor de cercetare si conservare. Proprietarii terenurilor vor
fi despagubiti pentru daunele suferite si terenurile preluate in domeniul public,
in bani, sau cu teren echivalent, dupa caz.
Art. 97
Persoanele fizice carora li s-a reconstituit sau constituit dreptul de
proprietate in conditiile prezentei legi, precum si asociatiile de tip privat
care se vor infiinta potrivit art. 28 alin. 1 din
lege, sunt scutite de plata impozitului pe terenuri agricole pe o perioada de 3
ani, incepind cu anul 1991. Sistemul de impozitare, creditare, precum si alte
avantaje de care vor beneficia persoanele fizice sau juridice carora li s-a
stabilit dreptul de proprietate in conditiile prezentei legi, cit si pensiile
fostilor membri ai cooperativelor agricole de productie, se vor reglementa prin
legi speciale. Timpul lucrat de fostii cooperatori in cadrul cooperativelor
agricole de productie se considera vechime in munca la acordarea pensiei si a
celorlalte drepturi de asigurari sociale.
Art. 98
In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a legii, Guvernul va prezenta
Parlamentului proiectul legii privind cadastrul funciar general si publicitatea
imobiliara, precum si proiectele de legi prevazute la
art. 97 alin. 2. pana la intrarea in vigoare a noii
legi se vor aplica actualele reglementari cu privire la evidenta terenurilor si
publicitatea imobiliara.
Art. 99
Cheltuielile pentru productia anului 1991 efectuate pe terenurile atribuite in
conditiile prezentei legi, pana la data preluarii in posesie, se vor suporta de
noii titulari ai dreptului de proprietate sau, dupa caz, de folosinta.
Art. 100
Finantarea activitatii de cadastru funciar general, a lucrarilor geodezice,
fotogrammetrice si organizare a teritoriului, precum si a bancilor de date
aferente acestora, la nivel judetean si national, se va realiza de la buget.
Art. 101
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta
lege.
Art. 102
Prezenta lege intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al
Romaniei. Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga: - Art.
1-36 si 51-79 din Legea nr. 59/1974
cu privire la fondul funciar, publicata in Buletinul Oficial nr. 138 din
5 noiembrie 1974. - Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele
masuri pentru stimularea taranimii publicat in Monitorul Oficial nr. 17
din 30 ianuarie 1990, cu exceptia art. 8-11. - Legea nr. 9/1990 privind
interzicerea temporara a instrainarii terenurilor prin
acte intre vii, publicata in Monitorul Oficial nr. 95 din 1
august 1990, cu exceptia art. 2. - H.C.M. nr. 656/1975
pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind evidenta,
folosirea, protectia si ameliorarea terenurilor agricole, publicata in
Buletinul Oficial nr. 74 din 16 iulie 1975. - Decretul nr. 115/1959
pentru lichidarea ramasitelor oricaror forme de exploatare a omului de catre om
in agricultura, in scopul ridicarii continue a nivelului de trai material si
cultural al taranimii muncitoare si al dezvoltarii constuctiei socialiste,
publicat in Buletinul Oficial al Marii Adunari Nationale a Republicii Populare
Romane nr. 10 din 30 martie 1959. - Orice alte dispozitii contrare prevederilor
prezentei legi.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 14
februarie 1991.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1716
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved