Legea privind organizarea judiciara nr. 304/2004

Legea privind organizarea judiciara nr. 304/2004

TITLUL I
  Dispozitii generale

   CAPITOLUL I
  Principiile organizarii judiciare

   Art. 1. - (1) Puterea judecatoreasca se exercita de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.

   (2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.

   (3) Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii.

   Art. 2. - (1) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti.

   (2) Justitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti:

   a) Inalta Curte de Casatie si Justitie;

   b) curti de apel;

   c) tribunale;

   d) tribunale specializate;

   e) judecatorii.

   Art. 3. - Competenta organelor judiciare si procedura judiciara sunt stabilite de lege.

   Art. 4. - (1) In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.

   (2) Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata, conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, in conditiile legii.

   Art. 5. - Ministerul Justitiei asigura buna organizare si administrare a justitiei ca serviciu public.

   CAPITOLUL II
  Accesul la justitie

   Art. 6. - (1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime in exercitarea dreptului sau la un proces echitabil.

   (2) Accesul la justitie nu poate fi ingradit.

   Art. 7. - (1) Toate persoanele sunt egale in fata legii, fara privilegii si fara discriminari.

   (2) Justitia se realizeaza in mod egal pentru toti, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, avere, origine ori conditie sociala sau de orice alte criterii discriminatorii.

   Art. 8. - Asistenta juridica internationala se solicita sau se acorda in conditiile prevazute de lege, de conventiile internationale la care Romania este parte sau, dupa caz, pe baza de reciprocitate.

   Art. 9. - Plenul Consiliului Superior al Magistraturii functioneaza ca instanta de judecata pentru solutionarea contestatiilor formulate de magistrati impotriva hotararilor pronuntate de sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu exceptia celor date in materie disciplinara.

   CAPITOLUL III
  Dispozitii generale privind procedura judiciara

   Art. 10. - Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, de catre o instanta impartiala si independenta, constituita potrivit legii.

   Art. 11. - Sedintele de judecata sunt publice, in afara de cazurile prevazute de lege. Pronuntarea hotararilor se face in sedinta publica, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

   Art. 12. - (1) Procedura judiciara se desfasoara in limba romana.

   (2) Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna, in fata instantelor de judecata, in conditiile prezentei legi.

   (3) In cazul in care una sau mai multe parti solicita sa se exprime in limba materna, instanta de judecata trebuie sa asigure, in mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducator autorizat.

   (4) In situatia in care toate partile solicita sau sunt de acord sa se exprime in limba materna, instanta de judecata trebuie sa asigure exercitarea acestui drept, precum si buna administrare a justitiei cu respectarea principiilor contradictorialitatii, oralitatii si publicitatii.

   (5) Cererile si actele procedurale se intocmesc numai in limba romana.

   (6) Consemnarea dezbaterilor purtate de parti in limba materna se face la dictarea publica a presedintelui si numai in limba romana. Obiectiunile formulate de cei interesati cu privire la traduceri si consemnarea acestora se rezolva de instanta de judecata pana la incheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnandu-se in incheierea de sedinta.

   (7) Interpretul sau traducatorul va semna pe toate actele intocmite, pentru conformitate, atunci cand acestea au fost redactate sau consemnarea s-a facut in baza traducerii sale.

   Art. 13. - Dreptul la aparare este garantat. In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie reprezentate sau, dupa caz, asistate de un aparator, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.

   Art. 14. - Hotararile judecatoresti trebuie respectate si aduse la indeplinire in conditiile legii.

   Art. 15. - Hotararile judecatoresti pot fi desfiintate sau modificate numai in caile de atac prevazute de lege si exercitate conform dispozitiilor legale.

   TITLUL II
  Instantele judecatoresti

   CAPITOLUL I
  Inalta Curte de Casatie si Justitie

   SECTIUNEA 1
  Organizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie

   Art. 16. - (1) In Romania functioneaza o singura instanta suprema, denumita Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu personalitate juridica si cu sediul in capitala tarii.

   (2) Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale.

   (3) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie are calitatea de ordonator principal de credite.

   (4) Cheltuielile necesare functionarii se finanteaza din bugetul de stat.

   Art. 17. - (1) Inalta Curte de Casatie si Justitie se compune din: presedinte, un vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si judecatori.

   (2) Inalta Curte de Casatie si Justitie este organizata in 4 sectii - Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia comerciala, Sectia de contencios administrativ si fiscal -, Completul de 9 judecatori si Sectiile Unite, fiecare avand competenta proprie.

   Art. 18. - (1) In cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie functioneaza magistrati-asistenti, stabiliti prin statul de functii.

   (2) Inalta Curte de Casatie si Justitie cuprinde in structura Cancelaria, directii, servicii si birouri, cu personalul stabilit prin statul de functii.

   SECTIUNEA a 2-a
  Competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie

   Art. 19. - Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia comerciala si Sectia de contencios administrativ si fiscal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de curtile de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege.

   Art. 20. - Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca:

   a) in prima instanta, procesele si cererile date prin lege in competenta de prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

   b) recursurile, in conditiile prevazute de lege.

   Art. 21. - (1) Sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in raport cu competenta fiecareia, solutioneaza:

   a) cererile de stramutare, pentru motivele prevazute in codurile de procedura;

   b) conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege;

   c) orice alte cereri prevazute de lege.

   (2) Sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie solutioneaza si recursurile declarate impotriva hotararilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar cursul judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel.

   Art. 22. - (1) Completul de 9 judecatori solutioneaza recursurile si cererile in cauzele judecate in prima instanta de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

   (2) Completul de 9 judecatori judeca si alte cauze date in competenta sa prin lege, precum si ca instanta disciplinara.

   Art. 23. - Inalta Curte de Casatie si Justitie se constituie in Sectii Unite pentru:

   a) judecarea recursurilor in interesul legii;

   b) solutionarea, in conditiile prezentei legi, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

   c) sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare.

   Art. 24. - Daca o sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie considera ca este necesar sa revina asupra propriei jurisprudente, intrerupe judecata si sesizeaza Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care judeca cu citarea partilor din dosarul a carui judecata a fost intrerupta. Dupa ce Sectiile Unite s-au pronuntat asupra sesizarii privind schimbarea jurisprudentei, judecata continua.

   Art. 25. - (1) La sfarsitul fiecarui an, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in Sectii Unite, stabileste cazurile in care este necesara imbunatatirea legislatiei si le comunica ministrului justitiei.

   (2) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie poate incuviinta ca judecatorii sa se informeze la sediul instantelor asupra aspectelor privind aplicarea corecta si unitara a legii, facand cunoscuta jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, si sa constate situatii care justifica propuneri de imbunatatire a legislatiei.

   SECTIUNEA a 3-a
  Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie

   Art. 26. - (1) Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se exercita de presedinte, vicepresedinte si colegiul de conducere.

   (2) Presedintele reprezinta Inalta Curte de Casatie si Justitie in relatiile interne si internationale.

   (3) Presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii si 5 judecatori, alesi pe o perioada de 5 ani in adunarea generala a judecatorilor, cu reprezentarea fiecarei sectii, constituie colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Cand se dezbat probleme economico-financiare si administrative, la sedintele colegiului de conducere participa managerul economic al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care are vot consultativ.

   Art. 27. - (1) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele atributii:

   a) aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa, precum si statele de functii si de personal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

   b) recomanda Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numirea la Inalta Curte de Casatie si Justitie a judecatorilor in functie carora le expira mandatul de 6 ani;

   c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea si incetarea din functie a magistratilor-asistenti;

   d) organizeaza si supravegheaza rezolvarea petitiilor, in conditiile legii;

   e) exercita actiunea disciplinara impotriva presedintelui, vicepresedintelui, presedintilor de sectii, judecatorilor si magistratilor-asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si impotriva presedintilor curtilor de apel;

   f) propune proiectul de buget al Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

   g) exercita alte atributii prevazute in Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

   (2) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie este prezidat de catre presedinte, iar in lipsa acestuia, de catre vicepresedinte.

   (3) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie se intruneste trimestrial sau ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau la solicitarea a cel putin 3 dintre membrii sai.

   (4) Hotararile colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie se adopta cu votul majoritatii membrilor sai.

   Art. 28. - Adunarea generala a judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie se intruneste pentru:

   a) aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicitatii;

   b) aprobarea bugetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice;

   c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, in conditiile legii.

   SECTIUNEA a 4-a
  Completele de judecata

   Art. 29. - (1) Completele de judecata se compun din 3 judecatori ai aceleiasi sectii.

   (2) Daca numarul de judecatori necesar formarii completului de judecata nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecatori de la celelalte sectii, desemnati de catre presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

   Art. 30. - Completul de 9 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie sau de un judecator desemnat in acest scop de presedintele ori vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

   Art. 31. - (1) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie prezideaza Sectiile Unite, Completul de 9 judecatori, iar in cadrul sectiilor orice complet, cand participa la judecata.

   (2) In lipsa presedintelui, sedintele la care acesta trebuie sa ia parte sunt prezidate de vicepresedintele instantei sau de un presedinte de sectie.

   (3) Presedintii de sectii pot prezida orice complet de judecata din cadrul sectiei, iar ceilalti judecatori prezideaza prin rotatie.

   Art. 32. - In cazul in care Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in Sectii Unite, la judecata trebuie sa ia parte cel putin doua treimi din numarul judecatorilor in functie. Decizia poate fi luata numai cu majoritatea voturilor celor prezenti.

   CAPITOLUL II
  Curtile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si judecatoriile

   SECTIUNEA 1
  Organizarea curtilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor
specializate si a judecatoriilor

   Art. 33. - (1) Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica, in circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate, potrivit anexei care face parte integranta din prezenta lege.

   (2) Curtea de Apel Bucuresti functioneaza si ca instanta specializata pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuala, potrivit legii.

   (3) In cadrul curtilor de apel functioneaza sectii pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.

   Art. 34. - (1) Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti, si au, de regula, sediul in municipiul resedinta de judet.

   (2) Tribunalul Bucuresti functioneaza si ca instanta specializata pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuala, potrivit legii.

   (3) In circumscriptia fiecarui tribunal sunt cuprinse toate judecatoriile din judet sau, dupa caz, din municipiul Bucuresti.

   (4) In cadrul tribunalelor functioneaza sectii pentru cauze civile si sectii pentru cauze penale si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.

   Art. 35. - (1) Tribunalele specializate sunt:

   a) tribunale pentru minori si familie;

   b) tribunale de munca si asigurari sociale;

   c) tribunale comerciale;

   d) tribunale administrativ-fiscale.

   (2) Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti si au, de regula, sediul in municipiul resedinta de judet.

   Art. 36. - (1) Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate in judete si in sectoarele municipiului Bucuresti, potrivit anexei.

   (2) Localitatile care fac parte din circumscriptiile judecatoriilor din fiecare judet se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

   Art. 37. - In raport cu natura si numarul cauzelor, in cadrul tribunalelor specializate si al judecatoriilor se pot infiinta sectii.

   Art. 38. - (1) Sectiile curtilor de apel si ale instantelor din circumscriptia acestora se infiinteaza la propunerea presedintilor curtilor de apel, prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii.

   (2) Componenta sectiilor se stabileste de presedintele instantei, in raport cu volumul de activitate, tinandu-se seama de specializarea judecatorului.

   (3) In mod exceptional, in situatia in care in cadrul unei sectii nu se poate constitui un complet de judecata, presedintele instantei poate dispune participarea unor judecatori de la alte sectii.

   Art. 39. - In raport cu volumul de activitate, cu natura si complexitatea cauzelor deduse judecatii, pentru curtile de apel, tribunale si judecatorii se pot infiinta sedii secundare cu activitate permanenta in alte localitati din judet sau in municipiul Bucuresti.

   SECTIUNEA a 2-a
  Competenta instantelor judecatoresti

   Art. 40. - Competenta judecatoriilor, a tribunalelor si a curtilor de apel este stabilita in Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare, si in Codul de procedura penala, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si in legi speciale.

   Art. 41. - Tribunalele pentru minori si familie judeca in prima instanta urmatoarele categorii de cauze:

   1. in materie civila, cauzele referitoare la drepturile, obligatiile si interesele legitime privind persoana minorilor, decaderea din drepturile parintesti, cererile privind nulitatea sau desfacerea casatoriei, cererile pentru incuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiei, precum si cauzele privind raporturile de familie;

   2. in materie penala, infractiuni savarsite de minori sau asupra minorilor.

   Art. 42. - Cand in aceeasi cauza sunt mai multi inculpati, unii minori si altii majori, si nu este posibila disjungerea, competenta apartine tribunalului pentru minori si familie.

   Art. 43. - Tribunalele de munca si asigurari sociale solutioneaza in prima instanta conflictele de munca si asigurari sociale.

   Art. 44. - Tribunalele comerciale judeca in prima instanta procesele si cererile in materie comerciala, inclusiv cele in materie de reorganizare judiciara si faliment, in afara de cele date prin lege in competenta judecatoriilor.

   Art. 45. - (1) Tribunalele administrativ-fiscale judeca in prima instanta cauzele in materie de contencios administrativ si fiscal, precum si cererile persoanelor vatamate prin ordonante sau, dupa caz, dispozitii din ordonante ale Guvernului declarate neconstitutionale, in afara de cele date prin lege in competenta curtilor de apel.

   (2) Tribunalele administrativ-fiscale judeca in prima instanta si litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi, in afara de cele date prin lege in competenta curtilor de apel.

   SECTIUNEA a 3-a
  Conducerea instantelor judecatoresti

   Art. 46. - (1) Fiecare instanta judecatoreasca este condusa de un presedinte.

   (2) Presedintii curtilor de apel si ai tribunalelor exercita, de asemenea, atributii de coordonare si control ale administrarii instantei unde functioneaza, precum si ale instantelor din circumscriptie.

   (3) Presedintii judecatoriilor si ai tribunalelor specializate exercita si atributii de administrare a instantei.

   Art. 47. - Presedintii curtilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar presedintii tribunalelor au calitatea de ordonator tertiar de credite.

   Art. 48. - (1) In functie de volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, la curtile de apel, tribunale si tribunale specializate, presedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepresedinti, iar la judecatorii, presedintele poate fi ajutat de un vicepresedinte.

   (2) La Curtea de Apel Bucuresti si la Tribunalul Bucuresti, presedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepresedinti.

   Art. 49. - (1) Presedintii si vicepresedintii instantelor judecatoresti iau masuri pentru organizarea si buna functionare a instantelor pe care le conduc si, dupa caz, a instantelor din circumscriptiile acestora, asigura si verifica respectarea obligatiilor statutare si a regulamentelor de catre judecatori si personalul auxiliar de specialitate.

   (2) Verificarile efectuate personal de presedinti sau vicepresedinti ori, dupa caz, prin judecatorii inspectori trebuie sa respecte principiile independentei judecatorilor si supunerii lor numai legii, precum si autoritatea de lucru judecat.

   Art. 50. - Presedintii instantelor desemneaza judecatorii care urmeaza sa indeplineasca, potrivit legii, si alte atributii decat cele privind activitatea de judecata.

   Art. 51. - Sectiile instantelor judecatoresti sunt conduse de cate un presedinte de sectie.

   Art. 52. - (1) In cadrul fiecarei instante judecatoresti functioneaza un colegiu de conducere, care hotaraste cu privire la problemele generale de conducere a instantei. Colegiul de conducere al curtii de apel exercita si actiunea disciplinara, in conditiile legii.

   (2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numar impar de membri si au urmatoarea componenta:

   a) la curtile de apel: presedintele, vicepresedintii, judecatorii inspectori si presedintii de sectii, precum si 1-2 judecatori alesi in adunarea generala a judecatorilor;

   b) la tribunale si tribunale specializate: presedintele, vicepresedintii si presedintii de sectii, precum si 1-2 judecatori alesi in adunarea generala a judecatorilor;

   c) la judecatorii: presedintele si, dupa caz, vicepresedintele si presedintii de sectii, precum si 1-2 judecatori alesi in adunarea generala a judecatorilor.

   (3) La curtile de apel si tribunale, cand colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la sedintele acestuia participa si managerul economic al instantei, cu vot consultativ.

   (4) In functie de problemele supuse dezbaterii, la sedintele colegiilor de conducere ale curtilor de apel, ale tribunalelor si tribunalelor specializate pot fi invitate si persoane cu functii de conducere a instantelor din circumscriptia acestora.

   Art. 53. - (1) La instantele judecatoresti se organizeaza, anual sau ori de cate ori este necesar, adunari generale ale judecatorilor.

   (2) Adunarile generale ale judecatorilor se convoaca dupa cum urmeaza:

   a) adunarea generala a curtii de apel si adunarea generala a judecatorilor din circumscriptia acesteia - de presedintele curtii de apel;

   b) adunarea generala a tribunalului si adunarea generala a judecatorilor din circumscriptia acestuia - de presedintele tribunalului;

   c) adunarea generala a tribunalului specializat - de presedintele acestuia;

   d) adunarea generala a judecatorilor - de presedintele judecatoriei.

   Art. 54. - Adunarile generale ale judecatorilor, prevazute la art. 53 alin. (1), au urmatoarele atributii:

   a) dezbat activitatea anuala desfasurata de instante;

   b) aleg, in conditiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;

   c) dezbat probleme de drept;

   d) analizeaza proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justitiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;

   e) formuleaza puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;

   f) indeplinesc alte atributii prevazute de lege sau regulamente.

   SECTIUNEA a 4-a
  Completele de judecata

   Art. 55. - (1) Presedintii instantelor sau, dupa caz, presedintii de sectii stabilesc compunerea completelor de judecata, de regula, la inceputul anului judecatoresc, cu avizul colegiului de conducere al instantei, urmarind asigurarea continuitatii completului.

   (2) Completul de judecata este prezidat de presedintele sau vicepresedintele instantei, de judecatorul inspector ori, dupa caz, de presedintele de sectie, atunci cand acestia participa la judecata. In celelalte cazuri, completul de judecata este prezidat, prin rotatie, de judecatorul desemnat de presedintele instantei sau al sectiei, dintre judecatorii care compun acel complet.

   Art. 56. - (1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu, in sistem informatizat.

   (2) Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui complet decat in conditiile prevazute de lege.

Art. 57. - (1) Cauzele se judeca in prima instanta in complet format din 2 judecatori, cu exceptia urmatoarelor cauze, care se judeca de un singur judecator:

   a) cererile privind pensii de intretinere, cererile privind inregistrarile si rectificarile in registrele de stare civila, cererile privind popririle, incuviintarea executarii silite, investirea cu formula executorie si luarea unor masuri asiguratorii;

   b) cererile de ordonanta presedintiala;

   c) actiunile posesorii;

   d) plangerile impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunilor contraventionale;

   e) somatia de plata;

   f) reabilitarea;

   g) constatarea interventiei amnistiei ori gratierii;

   h) perchezitia si masurile preventive luate in cursul urmaririi penale.

   (2) Apelurile si recursurile se judeca in complet format din 3 judecatori.

   (3) In cazul completului format din 2 judecatori, daca acestia nu ajung la un acord asupra hotararii ce urmeaza a se pronunta, procesul se judeca din nou in complet de divergenta, in conditiile legii.

   (4) Completul de divergenta se constituie prin includerea, in completul de judecata, a presedintelui sau a vicepresedintelui instantei, a judecatorului inspector, a presedintelui de sectie ori a unui alt judecator desemnat de presedintele instantei.

   Art. 58. - (1) Completul pentru solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale se constituie din 2 judecatori si 2 asistenti judiciari.

   (2) Asistentii judiciari participa la deliberari cu vot consultativ si semneaza hotararile pronuntate. Opinia acestora se consemneaza in hotarare, iar opinia separata se motiveaza.

   (3) In cazul in care judecatorii care intra in compunerea completului de judecata nu ajung la un acord asupra hotararii ce urmeaza a se pronunta, procesul se judeca din nou in complet de divergenta, prevederile art. 57 alin. (3) si (4) fiind aplicabile.

   TITLUL III
  Ministerul Public

   CAPITOLUL I
  Atributiile Ministerului Public

   Art. 59. - (1) Ministerul Public isi exercita atributiile in temeiul legii.

   (2) Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiilor legalitatii, impartialitatii si controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei, in conditiile legii.

   (3) Procurorii isi exercita functiile in conformitate cu legea, respecta si protejeaza demnitatea umana si apara drepturile persoanei.

   (4) Parchetele sunt independente in relatiile cu instantele judecatoresti, precum si cu celelalte autoritati publice.

   Art. 60. - Ministerul Public exercita, prin procurori, urmatoarele atributii:

   a) efectueaza urmarirea penala in cazurile si in conditiile prevazute de lege si participa, potrivit legii, la solutionarea conflictelor prin mijloace alternative;

   b) conduce si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, conduce si controleaza activitatea altor organe de cercetare penala;

   c) sesizeaza instantele judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;

   d) exercita actiunea civila, in cazurile prevazute de lege;

   e) participa, in conditiile legii, la sedintele de judecata;

   f) exercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege;

   g) apara drepturile si interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, in conditiile legii;

   h) actioneaza pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, sub coordonarea ministrului justitiei, pentru realizarea unitara a politicii penale a statului;

   i) studiaza cauzele care genereaza sau favorizeaza criminalitatea, elaboreaza si prezinta ministrului justitiei propuneri in vederea eliminarii acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei in domeniu;

   j) exercita orice alte atributii prevazute de lege.

   Art. 61. - (1) Dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.

   (2) In solutiile dispuse, procurorul este autonom.

   Art. 62. - (1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului parchetului respectiv.

   (2) Conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului ierarhic superior din aceeasi circumscriptie.

   (3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie sau de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori inspectori.

   Art. 63. - (1) Organele de politie judiciara isi desfasoara activitatea de cercetare penala, in mod nemijlocit, sub conducerea si supravegherea procurorului, fiind obligate sa aduca la indeplinire dispozitiile acestuia.

   (2) Serviciile si organele specializate in culegerea, prelucrarea si arhivarea informatiilor au obligatia de a pune, de indata, la dispozitia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele si toate informatiile detinute in legatura cu savarsirea infractiunilor.

   (3) Nerespectarea obligatiilor prevazute la alin. (1) si (2) atrage raspunderea juridica potrivit legii.

   Art. 64. - (1) Procurorul participa la sedintele de judecata, in conditiile legii, si are rol activ in aflarea adevarului.

   (2) Procurorul este liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate in cauza.

   (3) In procesele penale, la sedinta de judecata, poate participa procurorul care a efectuat urmarirea penala sau alt procuror desemnat de conducatorul parchetului.

   Art. 65. - Procurorul exercita, in conditiile legii, caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti pe care le considera netemeinice si nelegale.

   Art. 66. - (1) Ministrul justitiei, cand considera necesar, din proprie initiativa sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurorii inspectori din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din Parchetul National Anticoruptie, din parchetele de pe langa curtile de apel sau alti procurori delegati.

   (2) Controlul consta in verificarea modului in care se desfasoara raporturile de serviciu cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate in lucrarile de competenta parchetelor.

   (3) Ministrul justitiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorului general al Parchetului National Anticoruptie informari asupra activitatii parchetelor si sa dea indrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea criminalitatii.

   CAPITOLUL II
  Organizarea Ministerului Public

   SECTIUNEA 1
  Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie

   Art. 67. - (1) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie coordoneaza activitatea parchetelor din subordine, indeplineste atributiile prevazute de lege, are personalitate juridica si gestioneaza bugetul Ministerului Public.

   (2) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este condus de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de un prim-adjunct, un adjunct si 3 procurori consilieri.

   (3) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este ordonator principal de credite.

   Art. 68. - Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie reprezinta Ministerul Public in relatiile cu celelalte autoritati publice si cu orice persoane juridice sau fizice, din tara sau din strainatate.

   Art. 69. - Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie exercita, direct sau prin procurori inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor.

   Art. 70. - (1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie participa la sedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie in Sectii Unite, precum si la orice complet al acesteia, cand considera necesar.

   (2) In cazul imposibilitatii de participare, procurorul general deleaga pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sau ori pe un alt procuror pentru a participa, in locul sau, la sedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie prevazute la alin. (1).

   Art. 71. - Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie desemneaza, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la sedintele Curtii Constitutionale, in cazurile prevazute de lege.

   Art. 72. - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie are in structura sectii conduse de procurori sefi, care pot fi ajutati de adjuncti. In cadrul sectiilor pot functiona servicii si birouri conduse de procurori sefi.

   Art. 73. - In exercitarea atributiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie emite ordine cu caracter intern.

   Art. 74. - (1) In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza colegiul de conducere, care hotaraste asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.

   (2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este constituit din procurorul general, prim-adjunctul, adjunctul si consilierii acestuia, procurorii sefi de sectie, procurorul inspector sef si 5 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor.

   (3) Dispozitiile art. 52 alin. (3) si (4) se aplica in mod corespunzator.

   Art. 75. - (1) Adunarea generala a procurorilor Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se convoaca de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, anual sau ori de cate ori este necesar.

   (2) Dispozitiile art. 54 se aplica in mod corespunzator.

   SECTIUNEA a 2-a
  Parchetul National Anticoruptie

   Art. 76. - (1) Parchetul National Anticoruptie este specializat in combaterea infractiunilor de coruptie, potrivit legii, isi exercita atributiile pe intreg teritoriul Romaniei, prin procurori specializati in combaterea infractiunilor de coruptie si functioneaza ca parchet pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

   (2) Parchetul National Anticoruptie se organizeaza ca structura autonoma in cadrul Ministerului Public si este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

   (3) Parchetul National Anticoruptie are personalitate juridica si sediul in municipiul Bucuresti.

   Art. 77. - (1) Parchetul National Anticoruptie isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea administrativa a ministrului justitiei.

   (2) Parchetul National Anticoruptie este independent in raport cu instantele judecatoresti si cu parchetele de pe langa acestea, precum si in relatiile cu celelalte autoritati publice, exercitandu-si atributiile numai in temeiul legii si pentru asigurarea respectarii acesteia.

   Art. 78. - (1) Parchetul National Anticoruptie este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de doi procurori generali adjuncti, asimilati adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

   (2) In activitatea sa, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie este ajutat de 2 procurori consilieri, asimilati procurorilor consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

   (3) Procurorul general al Parchetului National Anticoruptie este ordonator principal de credite.

   (4) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Parchetului National Anticoruptie se asigura de la bugetul de stat.

   Art. 79. - (1) In cadrul Parchetului National Anticoruptie functioneaza colegiul de conducere, care hotaraste asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet.

   (2) Colegiul de conducere al Parchetului National Anticoruptie este constituit din procurorul general, adjunctii si consilierii acestuia, procurorii sefi de sectie si 5 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor.

   (3) Dispozitiile art. 52 alin. (3) si (4) se aplica in mod corespunzator.

   Art. 80. - (1) Adunarea generala a procurorilor Parchetului National Anticoruptie se convoaca de catre procurorul general al acestui parchet, anual sau ori de cate ori este necesar.

   (2) Dispozitiile art. 54 se aplica in mod corespunzator.

   Art. 81. - In exercitarea atributiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie emite ordine cu caracter intern.

   Art. 82. - (1) In cadrul Parchetului National Anticoruptie se pot infiinta servicii teritoriale, servicii, birouri si alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al acestui parchet.

   (2) Sediul serviciilor teritoriale si circumscriptia acestora se stabilesc de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, de regula, in localitatile in care isi au sediul parchetele de pe langa curtile de apel si in raport cu circumscriptiile acestora.

   Art. 83. - Atributiile, competenta, structura, organizarea si functionarea Parchetului National Anticoruptie sunt stabilite prin lege speciala.

   SECTIUNEA a 3-a
  Parchetele de pe langa curtile de apel, tribunale, tribunale
pentru minori si familie si judecatorii

   Art. 84. - (1) Pe langa fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori si familie si judecatorie functioneaza un parchet.

   (2) Parchetele au sediul in localitatile in care isi au sediul instantele pe langa care functioneaza si au aceeasi circumscriptie cu acestea.

   (3) Parchetele de pe langa curtile de apel si parchetele de pe langa tribunale au personalitate juridica. Parchetele de pe langa tribunalele pentru minori si familie si parchetele de pe langa judecatorii nu au personalitate juridica.

   Art. 85. - (1) Parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale au in structura sectii, in cadrul carora pot functiona servicii si birouri. Parchetele de pe langa curtile de apel au in structura si cate o sectie pentru minori si familie.

   (2) In raport cu natura si numarul cauzelor, in cadrul parchetelor de pe langa judecatorii pot functiona sectii maritime si fluviale.

   (3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul ministrului justitiei.

   Art. 86. - In localitatile unde functioneaza sediile secundare ale tribunalelor si judecatoriilor se infiinteaza sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanenta, avand aceeasi circumscriptie cu sediile secundare ale instantelor pe langa care functioneaza.

   Art. 87. - (1) Parchetele de pe langa curtile de apel sunt conduse de procurori generali.

   (2) Parchetele de pe langa tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii sunt conduse de prim-procurori.

   (3) Procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel si prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale exercita si atributii de coordonare si control al administrarii parchetului unde functioneaza, precum si a parchetelor din circumscriptie.

   (4) Prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunalele pentru minori si prim-procurorii parchetelor de pe langa judecatorii exercita si atributii de administrare a parchetului.

   Art. 88. - Procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale au calitatea de ordonatori tertiari de credite.

   Art. 89. - (1) In functie de volumul de activitate, la parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale, procurorul general sau, dupa caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncti, iar la parchetele de pe langa tribunalele pentru minori si familie si judecatorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.

   (2) La Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti si la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, procurorul general sau, dupa caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncti.

   Art. 90. - (1) Sectiile, serviciile si birourile parchetelor de pe langa instante sunt conduse de procurori sefi.

   (2) Conducatorul fiecarui parchet repartizeaza procurorii pe sectii, servicii si birouri.

   Art. 91. - (1) In cadrul parchetelor functioneaza colegii de conducere, care avizeaza problemele generale de conducere ale parchetelor.

   (2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe langa curti de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii au in componenta procurori care detin functii de nivelul celor prevazute la art. 52 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instantelor.

   (3) Dispozitiile art. 52 alin. (2)-(4) se aplica in mod corespunzator.

   Art. 92. - Dispozitiile art. 53 si 54 se aplica in mod corespunzator si pentru organizarea si desfasurarea adunarilor generale ale procurorilor.

   TITLUL IV
  Organizarea si functionarea Institutului National al Magistraturii

   Art. 93. - (1) Institutul National al Magistraturii este institutia publica cu personalitate juridica, aflata in coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizeaza formarea initiala a judecatorilor si procurorilor, formarea profesionala continua a magistratilor in functie, precum si formarea formatorilor, in conditiile legii.

   (2) Institutul National al Magistraturii nu face parte din sistemul national de invatamant si educatie si nu este supus dispozitiilor legale in vigoare cu privire la acreditarea institutiilor de invatamant superior si recunoasterea diplomelor.

   (3) Institutul National al Magistraturii are sediul in municipiul Bucuresti.

   Art. 94. - (1) Institutul National al Magistraturii este condus de un consiliu stiintific format din 13 membri: un judecator al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, un judecator al Curtii de Apel Bucuresti, un procuror de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, desemnati de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandati de Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, Facultatea de Drept a Universitatii 'Alexandru Ioan Cuza' din Iasi si Facultatea de Drept a Universitatii 'Babes-Bolyai' din Cluj-Napoca, 4 reprezentanti alesi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justitie, precum si directorul Institutului National al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu si il prezideaza.

   (2) Directorul Institutului National al Magistraturii si cei doi adjuncti ai acestuia sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii, din randul personalului de instruire de specialitate juridica al magistratilor sau al cadrelor didactice din invatamantul superior juridic acreditat potrivit legii.

   (3) Durata mandatului membrilor consiliului stiintific este de 3 ani si poate fi reinnoit, cu exceptia mandatului reprezentantului auditorilor de justitie, care este ales pe unan.

   (4) La sedintele consiliului stiintific pot participa, fara drept de vot, reprezentanti ai asociatiilor profesionale legal constituite ale magistratilor.

   Art. 95. - Consiliul stiintific al Institutului National al Magistraturii propune proiectul de buget si hotaraste asupra problemelor care privesc organizarea si functionarea Institutului, la propunerea directorului acestei institutii.

   Art. 96. - (1) Institutul National al Magistraturii este finantat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii.

   (2) Directorul Institutului National al Magistraturii este ordonator secundar de credite.

   Art. 97. - (1) Numarul maxim de posturi pentru Institutul National al Magistraturii se stabileste prin hotarare a Guvernului.

   (2) Structura organizatorica, statele de functii si statele de personal ale Institutului National al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.

   Art. 98. - (1) Personalul de instruire al Institutului National al Magistraturii este asigurat, de regula, din randul judecatorilor si procurorilor in functie cu o vechime de cel putin 10 ani in magistratura, care pot fi detasati in conditiile prezentei legi, cu acordul lor, in cadrul Institutului, cu avizul consiliului stiintific al Institutului.

   (2) Institutul National al Magistraturii poate folosi, in conditiile legii, si cadre didactice din invatamantul juridic superior acreditat potrivit legii, alti specialisti romani si straini, precum si personal de specialitate juridica asimilat magistratilor, pentru desfasurarea procesului de formare profesionala.

   (3) Salarizarea personalului de instruire de alta specialitate decat cea juridica este stabilita prin Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

   Art. 99. - Prin hotarare a Guvernului se pot infiinta, in subordinea Ministerului Justitiei si a Ministerului Public, centre si puncte zonale de formare profesionala continua a grefierilor si a altor categorii de personal de specialitate.

   TITLUL V
  Asistentii judiciari

   Art. 100. - Asistentii judiciari sunt numiti de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Economic si Social, pe o perioada de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime in functii juridice de cel putin 5 ani si care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

   a) au cetatenia romana, domiciliul in Romania si capacitate deplina de exercitiu;

   b) sunt licentiate in drept si dovedesc o pregatire teoretica corespunzatoare;

   c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal si se bucura de o buna reputatie;

   d) cunosc limba romana;

   e) sunt apte, din punct de vedere medical, pentru exercitarea functiei.

   Art. 101. - (1) Asistentii judiciari se bucura de stabilitate pe durata mandatului si se supun numai legii.

   (2) Dispozitiile legale privind obligatiile, interdictiile si incompatibilitatile magistratilor se aplica si asistentilor judiciari.

   (3) Dispozitiile referitoare la concediul de odihna, asistenta medicala gratuita si gratuitatea transportului, prevazute de lege pentru magistrati, se aplica si asistentilor judiciari.

   (4) Asistentii judiciari depun juramantul in conditiile prevazute de lege pentru magistrati.

   (5) Numarul total al posturilor de asistenti judiciari si repartizarea posturilor pe instante, in raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.

   Art. 102. - Asistentii judiciari exercita atributiile prevazute la art. 58 alin. (2), precum si alte atributii prevazute in Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti.

   Art. 103. - (1) Asistentilor judiciari li se aplica dispozitiile legale privind abaterile si sanctiunile disciplinare, precum si motivele de eliberare din functie prevazute de lege pentru magistrati.

   (2) Sanctiunile disciplinare se aplica de catre ministrul justitiei.

   (3) Impotriva sanctiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestatie, in termen de 30 de zile de la comunicarea sanctiunii, la sectia de contencios administrativ si fiscal a curtii de apel in circumscriptia careia functioneaza cel sanctionat. Hotararea curtii de apel este definitiva.

   (4) Asistentii judiciari pot fi eliberati din functie si ca urmare a reducerii numarului de posturi, in raport cu volumul de activitate al instantei.

   (5) Sanctiunile aplicate asistentilor judiciari si eliberarea din functie a acestora se comunica Consiliului Economic si Social de ministrul justitiei.

   Art. 104. - Prin hotarare a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic si Social si a Ministerului Justitiei, se stabilesc:

   a) conditiile, procedura de selectie si de propunere de catre Consiliul Economic si Social a candidatilor, pentru a fi numiti ca asistenti judiciari de catre ministrul justitiei;

   b) conditiile de delegare, detasare si transfer al asistentilor judiciari.

   Art. 105. - Magistratii consultanti in functie la data intrarii in vigoare a prezentei legi sunt numiti de drept in functiile de asistenti judiciari si isi continua activitatea in cadrul tribunalelor de munca si asigurari sociale sau, dupa caz, al sectiilor sau completelor specializate.

   TITLUL VI
  Compartimentele auxiliare de specialitate
din cadrul instantelor si al parchetelor

   Art. 106. - (1) Toate instantele judecatoresti si toate parchetele au in structura urmatoarele compartimente auxiliare de specialitate:

   a) registratura;

   b) grefa;

   c) arhiva;

   d) biroul de informare si relatii publice;

   e) biblioteca.

   (2) Instantele judecatoresti si parchetele pot avea si alte compartimente stabilite prin regulamentele prevazute la art. 126 alin. (1) si art. 127 alin. (1).

   (3) Curtile de apel si parchetele de pe langa aceste curti, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul National Anticoruptie au, de asemenea, in structura un compartiment de documentare si un compartiment de informatica juridica. Compartimentele de informatica juridica se pot organiza si in structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecatoriilor si a parchetelor de pe langa aceste instante.

   Art. 107. - (1) Biroul de informare si relatii publice asigura legaturile instantei sau ale parchetului cu publicul si cu mijloacele de comunicare in masa, in vederea garantarii transparentei activitatii judiciare, in conditiile stabilite de lege.

   (2) Biroul este condus de un magistrat desemnat de presedintele instantei sau, dupa caz, de conducatorul parchetului, care indeplineste si rolul de purtator de cuvant.

   Art. 108. - (1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instantelor sau parchetelor unde functioneaza.

   (2) Repartizarea personalului in cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de presedintele instantei sau de procurorul general ori, dupa caz, de prim-procurorul parchetului.

   (3) La curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si parchetele de pe langa acestea, compartimentele in care isi desfasoara activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la sectiile Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la sectiile Parchetului National Anticoruptie, la judecatorii si parchetele de pe langa acestea, de grefieri-sefi.

   (4) Personalul de specialitate informatica va fi subordonat din punct de vedere administrativ presedintelui instantei din care face parte si profesional Directiei de exploatare a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Justitiei.

   Art. 109. - (1) Grefierii care participa la sedintele de judecata sau la efectuarea actelor de urmarire penala sunt obligati sa efectueze toate consemnarile despre desfasurarea acestora si sa indeplineasca orice alte insarcinari din dispozitia si sub controlul presedintelui completului de judecata sau, dupa caz, al procurorului.

   (2) La sedintele de judecata, grefierii sunt obligati sa poarte tinuta vestimentara corespunzatoare instantei unde functioneaza. Tinuta vestimentara se stabileste prin hotarare a Guvernului si se asigura in mod gratuit.

   Art. 110. - (1) In vederea informatizarii activitatii instantelor si parchetelor, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ministrul justitiei, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie iau masuri pentru dotarea tehnica corespunzatoare a acestora.

   (2) Numarul informaticienilor se stabileste de catre presedintele instantei sau de catre conducatorul parchetului.

   TITLUL VII
  Paza instantelor judecatoresti si a parchetelor
si protectia magistratilor

   Art. 111. - (1) Paza sediilor instantelor judecatoresti si a parchetelor, a bunurilor si valorilor apartinand acestora, supravegherea accesului si mentinerea ordinii interioare necesare desfasurarii normale a activitatii in aceste sedii se asigura, in mod gratuit, de catre Jandarmeria Romana, prin structurile sale specializate.

   (2) Numarul de jandarmi angajati pe baza de contract se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei si a ministrului administratiei si internelor, precum si a presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

   (3) Activitatea personalului prevazut la alin. (2) este coordonata de presedintele instantei sau de conducatorul parchetului.

   Art. 112. - Modul de utilizare a personalului de politie pentru asigurarea protectiei magistratilor se stabileste prin protocol incheiat intre Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie sau, dupa caz, Ministerul Justitiei si Ministerul Administratiei si Internelor.

   TITLUL VIII
  Gestiunea economico-financiara si administrativa a
instantelor si parchetelor

   CAPITOLUL I
  Organizarea departamentului economico-financiar si administrativ

   Art. 113. - (1) Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie, curtile de apel, parchetele de pe langa curtile de apel, tribunalele si parchetele de pe langa tribunale au in structura cate un departament economico-financiar si administrativ, condus de un manager economic.

   (2) Managerul economic este subordonat presedintelui instantei sau, dupa caz, conducatorului parchetului in cadrul caruia functioneaza.

   (3) Departamentul economico-financiar si administrativ din cadrul tribunalelor si parchetelor de pe langa acestea asigura activitatea economica, financiara si administrativa si pentru tribunalele specializate si judecatoriile sau, dupa caz, pentru parchetele din circumscriptia lor.

   Art. 114. - (1) Poate fi numita in functia de manager economic persoana care a fost admisa la concursul organizat in acest scop de catre:

   a) Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru managerul economic al acestei instante;

   b) curtile de apel, pentru managerii economici ai curtilor de apel si ai tribunalelor;

   c) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru managerul economic al acestui parchet si pentru managerii economici ai parchetelor de pe langa curti de apel si tribunale;

   d) Parchetul National Anticoruptie, pentru managerul economic al acestui parchet.

   (2) La concursul prevazut la alin. (1) se pot inscrie persoanele care au studii economice superioare, o vechime in specialitate de minimum 5 ani si care indeplinesc celelalte conditii prevazute de lege pentru functionarii publici.

   (3) Numirea in functia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevazut la alin. (1) se face prin ordin al conducatorului instantei sau, dupa caz, al conducatorului parchetului care organizeaza concursul.

   (4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar si administrativ este incadrat de catre presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, presedintele curtii de apel sau, dupa caz, procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel, pe baza de concurs sau proba practica.

   (5) Concursul prevazut la alin. (1) si (4) se organizeaza potrivit unui regulament aprobat de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de ministrul justitiei, de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie.

   Art. 115. - Managerul economic are urmatoarele atributii principale:

   a) conduce departamentul economico-financiar si administrativ al instantei sau parchetului in cadrul caruia functioneaza;

   b) raspunde pentru gestiunea economico-financiara a instantelor sau parchetelor fara personalitate juridica din circumscriptia instantei sau a parchetului in cadrul caruia functioneaza;

   c) indeplineste, pe baza delegarii primite din partea ordonatorilor de credite, toate atributiile acestora prevazute de lege;

   d) raspunde de utilizarea creditelor bugetare si realizarea veniturilor, de folosirea cu eficienta a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor incredintate instantei sau parchetului, de organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra situatiei patrimoniului aflat in administrare si a executiei bugetare;

   e) coordoneaza activitatea de administrare a sediilor instantelor si parchetelor si ia masuri pentru asigurarea conditiilor materiale in vederea desfasurarii corespunzatoare a activitatii instantelor si parchetelor;

   f) ia masuri pentru elaborarea si fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrarile de reparatii curente si capitale ale sediilor si obiectivelor de investitii, urmareste si raspunde de realizarea acestora;

   g) organizeaza tinerea evidentei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instantelor ori, dupa caz, a parchetelor, precum si a celorlalte bunuri aflate in patrimoniul acestora.

   Art. 116. - Managerii economici, informaticienii si personalul de specialitate din activitatea financiar-contabila si din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice si contabile au calitatea de functionari publici, avand drepturile si obligatiile prevazute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare.

   Art. 117. - Presedintii instantelor si conducatorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.

   CAPITOLUL II
  Bugetele instantelor si parchetelor

   Art. 118. - (1) Activitatea instantelor si parchetelor este finantata de la bugetul de stat.

   (2) Bugetul curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor este gestionat de Ministerul Justitiei, ministrul justitiei avand calitatea de ordonator principal de credite.

   (3) Bugetul pentru parchetele de pe langa curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii este gestionat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

   Art. 119. - (1) Curtile de apel si parchetele de pe langa curtile de apel elaboreaza proiectele de buget anual pentru instantele sau, dupa caz, parchetele din circumscriptiile lor.

   (2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justitiei sau, dupa caz, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

   (3) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul National Anticoruptie isi elaboreaza propriile proiecte de buget anual. In bugetul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt cuprinse si bugetele parchetelor de pe langa celelalte instante judecatoresti.

   (4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) si (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.

   (5) Bugetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie se aproba de adunarea generala a judecatorilor acestei curti, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice.

   Art. 120. - (1) Fiecare instanta si fiecare parchet se incadreaza cu numarul necesar de judecatori sau, dupa caz, de procurori, precum si cu numarul necesar de personal auxiliar de specialitate si personal al departamentului economico-financiar si administrativ.

   (2) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si presedintii curtilor de apel, impreuna cu ministrul justitiei, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie analizeaza anual volumul de activitate al instantelor si parchetelor si, in functie de rezultatele analizei, iau masuri pentru suplimentarea sau reducerea numarului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.

   Art. 121. - (1) Numarul maxim de posturi pentru instante si parchete se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

   (2) Pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie, numarul maxim de posturi se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei si a presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

   Art. 122. - Statele de functii si de personal pentru curtile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecatorii si parchete se aproba cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justitiei.

   TITLUL IX
  Dispozitii tranzitorii si finale

   Art. 123. - Instantele si parchetele militare sunt organizate si functioneaza potrivit legii.

   Art. 124. - Pe langa instantele judecatoresti functioneaza, in conditiile legii, urmatoarele structuri:

   a) serviciile de reintegrare sociala si supraveghere;

   b) oficiile registrului comertului;

   c) alte structuri infiintate prin lege speciala.

   Art. 125. - (1) Statul este obligat sa asigure sediile si celelalte mijloace materiale si financiare necesare pentru buna functionare a activitatii instantelor si parchetelor.

   (2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile judetene si consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispozitia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Ministerului Justitiei, a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a Parchetului National Anticoruptie sediile necesare bunei functionari a instantelor judecatoresti si a parchetelor.

   Art. 126. - (1) Prin Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti se stabilesc:

   a) organizarea administrativa a curtilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate si a judecatoriilor;

   b) modul si criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecata;

   c) atributiile presedintilor, vicepresedintilor, judecatorilor inspectori, presedintilor de sectii, ale judecatorilor si ale celorlalte categorii de personal;

   d) organizarea si modul de desfasurare a activitatii colegiilor de conducere ale instantelor judecatoresti si a adunarilor generale ale judecatorilor;

   e) vacanta judecatoreasca;

   f) modul de organizare, functionarea si atributiile compartimentelor auxiliare de specialitate;

   g) modul de organizare, functionarea si atributiile departamentului economico-financiar si administrativ.

   (2) Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti se elaboreaza de Consiliul Superior al Magistraturii si de Ministerul Justitiei si se aproba prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

   Art. 127. - (1) Prin Regulamentul de ordine interioara a parchetelor se stabilesc:

   a) organizarea administrativa a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a Parchetului National Anticoruptie, a parchetelor de pe langa curtile de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii;

   b) atributiile procurorilor generali, prim-procurorilor si ale adjunctilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor sefi si ale procurorilor, precum si ale celorlalte categorii de personal;

   c) organizarea si modul de desfasurare a activitatii colegiilor de conducere ale parchetelor si a adunarilor generale ale procurorilor;

   d) ierarhia functiilor administrative din cadrul Ministerului Public;

   e) modul de organizare, functionarea si atributiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;

   f) modul de organizare, functionarea si atributiile departamentului economico-financiar si administrativ din cadrul parchetelor.

   (2) Regulamentul de ordine interioara a parchetelor se aproba, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justitiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

   Art. 128. - Statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea se reglementeaza prin lege speciala, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

   Art. 129. - Referirile la Curtea Suprema de Justitie cuprinse in actele normative in vigoare se considera a fi facute la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

   Art. 130. - (1) Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

   (2) Tribunalele specializate vor incepe sa functioneze cel mai tarziu la data de 1 ianuarie 2008. Datele la care vor incepe sa functioneze tribunalele specializate se stabilesc, in mod esalonat, prin ordin al ministrului justitiei.

   (3) Tribunalele pentru minori si familie, care se vor infiinta pana la 1 ianuarie 2008, vor judeca numai cauzele prevazute la art. 41 si art. 42 care sunt in competenta de prima instanta a tribunalului.

   (4) Pana la infiintarea tribunalelor specializate in toate judetele si in municipiul Bucuresti, in cadrul tribunalelor de drept comun vor functiona sectii sau complete specializate.

   (5) Dispozitiile prezentei legi privind managerii economici ai instantelor si ai parchetelor, precum si cele referitoare la colegialitatea completelor pentru judecarea in prima instanta a cauzelor se aplica incepand cu 1 ianuarie 2005.

   Art. 131. - (1) Dispozitiile art. 56 alin. (1) privind repartizarea cauzelor in sistem informatizat se aplica treptat, actiunea incheindu-se pana in anul 2007.

   (2) Pana in anul 2007 repartizarea cauzelor la instantele care nu dispun de sistem informatizat se face in mod aleatoriu, in conditiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti.

   Art. 132. - In termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi, se vor adopta regulamentele prevazute de prezenta lege, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si vor intra in vigoare la data intrarii in vigoare a dispozitiilor prezentei legi.

   Art. 133. - (1) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, se abroga:

   a) dispozitiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54, art. 56 si art. 57 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare;

   b) dispozitiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 si (4), art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 1¹-1³ si alin. 3-5, art. 18-25, art. 26-41, art. 69¹-69⁵, art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 si 3, art. 134 si art. 136-160 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare.

   (2) Dispozitiile art. 17 alin. 1 si 2 din Legea nr. 92/1992, republicata, referitoare la compunerea completelor de judecata si dispozitiile art. 133 alin. 2 si ale art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicata, referitoare la directorii economici, se abroga la data de 1 ianuarie 2005.