Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Cod de conduita etica in achizitii publice

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Cod de conduita etica in achizitii publice




Introducere

Avem legi, avem norme de aplicare ale acestora, avem autoritati cu rol de consiliere metodologica, de supraveghere si control a procesului de achizitie publica si in mod firesc se naste intrebarea: de ce mai este necesar sa se elaboreze si un cod etic ?

Pentru ca :

procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica ofera o serie de oportunitati pentru dezvoltarea unor comportamente necorespunzatoare, parte dintre ele fiind susceptibile a fi considerate acte de coruptie,

si pentru ca :

persoanele implicate in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica sa stie la ce riscuri se pot expune cu sau fara voie, sa stie cum pot actiona in anumite situatii, cum se pot feri de incalcarea regulilor si care sunt consecintele in cazul nerespectarii acestora.

Din perspectiva comportamentului moral si al onorabilitatii in indeplinirea unei indatoriri publice, cuvantul “etic” are sensul de “regula de conduita”. Prin natura sa, acest cuvant are doua acceptiuni:

se presupune ca un comportament corect din punct de vedere moral va respecta in mod inevitabil legea, fiind de aceea, ancorat in norme juridice cunoscute sub denumirea de percepte;

in al doilea rand, referirea la cuvantul “onorabil” nu sugereaza ca etica este mai presus de lege, ci este intarita de reguli care asigura o conduita cinstita, integra si corecta a persoanelor si institutiilor, in indeplinirea indatoririlor lor.

Un cod de conduita etica reprezinta o culegere de reguli care vin in completarea celor instituite prin norme si care sunt considerate de societate ca necesare pentru pastrarea si intretinerea valorilor sale morale.

Rolul unui cod de conduita etica este sa stabileasca principii si cutume dupa care cei carora li se adreseaza se pot orienta, in asa fel incat sa poata sa actioneze impartial, integru si loial fata de interesul public si fata de societate.

Un cod de conduita etica nu se impune, ci aduce argumente care sa convinga    cu privire la beneficiile adoptarii unui asemenea comportament.

Scopul prezentului cod de conduita etica este de a se constitui drept punct de plecare in procesul de initiere a unui tip de comportament etic, in conditii de transparenta, impartialitate si eficienta, care sa determine cresterea credibilitatii proceselor de atribuire a contractelor de achizitie publica, in acord cu valorile promovate la nivel european

In procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica este necesara instituirea unui tip de comportament etic pe langa cel juridic deja creat, pentru a evita pe de o parte, manifestarea unui comportament neadecvat si, pe de alta parte, perceperea eronata a unui anumit comportament, existand multe situatii care pot da nastere la indoieli sau interpretari, chiar daca, in fapt, nu reprezinta nimic altceva decat efecte ale neglijentei.

Acest cod intentioneaza sa sublinieze faptul ca achizitiile publice reprezinta un domeniu deosebit de sensibil, intrucat implica putere economica si cheltuieli din bugetul autoritatilor contractante, devenind astfel un factor de risc pentru practici incorecte. Desigur, tot personalul implicat in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica este expus acestui factor de risc, indiferent de statutul lor.

Esentialul despre… principiile conduitei etice

Motto:

Compromisul va fi intotdeauna mai scump decat oricare din sugestiile pe care le compromite”.

Legea lui Juhani

Principiile fundamentale si regulile de conduita, care impun norme de comportament etic pentru persoanele implicate in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica, sunt prezentate mai jos :

Integritatea

Persoanele implicate in acest proces trebuie sa aiba insusirea de a fi integre, corecte si incoruptibile, integritatea fiind suportul increderii si credibilitatii acordate rationamentului acestora.

“Legea este suverana”

Persoanele implicate in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica trebuie sa cunoasca foarte bine reglementarile din domeniul achizitiilor publice si sa manifeste interes pentru respectarea si aplicarea corecta a acestora.

Orice decizie va fi luata pe baza principiului “legea guverneaza”. Comportamentul profesional adecvat, combaterea infractiunilor de coruptie si raportarea acestora sunt principalele aspecte pe care se sprijina acest principiu.

Competenta profesionala

Persoanele implicate in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica sunt datoare:

sa-si indeplinesca atributiile de serviciu cu profesionalism, competenta, impartialitate, aplicand cunostintele, aptitudinile si experienta dobandite.

sa-si imbunatateasca in mod continuu nivelul de pregatire, eficienta si calitatea activitatii lor.

 Profesionalism

Profesionalismul persoanei implicate in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica o determina sa nu accepte o sarcina sau sa nu desfasoare o anume activitate decat in cazul in care considera ca detine calitatile necesare realizarii acestora in mod corect.

Profesionalismul acestei persoane are la baza o pregatire continua, dezvoltarea abilitatilor si neacceptarea influentelor in luarea deciziilor.

Persoanele implicate in procesul de atribuire trebuie sa se comporte intr-o maniera profesionista si sa utilizeze bunele practici in activitatile pe care le desfasoara.

Responsabilitate

Persoanele implicate in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica trebuie sa constientizeze ca raspund pentru ceea ce intreprind si ca trebuie sa nu accepte realizarea unor actiuni daca nu sunt convinse ca acestea sunt legale.

Corectitudine in acordarea tratamentului egal

Persoanele implicate in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica:

vor trata in mod similar operatorii economici care se afla in aceeasi situatie, fiind interzisa discriminarea ca urmare a oricarui motiv subiectiv - religie, varsta, apartenenta politica, sex, nationalitate etc.

vor aplica criteriile de selectie si criteriile pentru atribuirea contractului de achizitie publica, cu buna credinta, in mod nediscriminatoriu, astfel incat orice operator economic participant sa aiba sanse egale de a i se atribui contractul respectiv.

   Concordanta

Cand se iau decizii, persoanele implicate in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica se vor asigura ca masurile luate sunt in concordanta cu legea si morala si sunt destinate scopului urmarit.

Proportionalitate

Asigurarea de catre persoanele implicate in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica, ca exista corelatie intre necesitatea autoritatii contractante, obiectul contractului de achizitie si cerintele solicitate a fi indeplinite. Aceasta corelatie este reflectata corespunzator in stabilirea cerintelor minime de calificare, a criteriilor de selectie si dupa caz, a factorilor de evaluare aferenti criteriului de atribuire.

Impartialitate si independenta

Persoana implicata in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica:

va evita orice actiune arbitrara care ar putea afecta in mod negativ alte persoane;

va anunta si nu va participa la procesul de achizitie daca un membru al familiei sale are un interes financiar sau nefinanciar in legatura cu respectivul contract;

trebuie sa fie obiectiva si impartiala in toate circumstantele exercitiului functiei lor;

Deciziile nu vor fi luate niciodata ca urmare a unui interes personal, financiar sau nefinanciar, sau ca urmare a presiunilor politice.

Curtoazie si consecventa

Persoanele implicate in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica:

vor fi orientate spre realizarea operatiunilor in mod corect, amabil si accesibil tuturor celorlalti actori implicati in proces;

vor fi consecvente cu propriul lor comportament administrativ si vor raspunde competent la asteptarile intemeiate si rezonabile pe care operatorii economici le au in raport de activitatea sa;

vor avea o conduita ireprosabila atat pe plan profesional, cat si personal.

Transparenta

Persoanele implicate in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica se vor asigura ca:

orice informatie referitoare la procedura de atribuire a contractului va fi pusa la dispozitia tuturor celor interesati;

documentatia de atribuire este clara, completa si fara echivoc si finalizata inainte de transmiterea spre publicare a anuntului de participare;

opinia publica este informata in mod regulat asupra contractelor de achizitie publica atribuite.

orice decizie care poate afecta negativ drepturile sau interesele unei persoane, va fi explicita, clar motivata si va cuprinde baza legala care a determinat luarea deciziei respective.

Principiul 'patru ochi'

Regula celor „patru ochi” este un mecanism de control proiectat pentru a atinge un grad ridicat de siguranta, in special pentru documente si operatiuni sensibile.

Acest principiu se bazeaza pe faptul ca cel putin doua persoane, verifica independent unul fata de celalalt, acelasi document.

Utilizarea principiului celor patru ochi creaza premisele unui sistem care separa functiile de decizie, executie si raportare si care poate generera aprobarea unei decizii de catre diferite grade din ierarhie.

Exemplu : comisia de evaluare decide si conducatorul autoritatii contractante aproba.

Persoanele implicate in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica trebuie sa permita participarea, respectiv implicarea in verificarea modului de derulare a etapelor procesului de achizitie publica si a altor persoane din cadrul autoritatii contractante sau din afara acesteia, atunci cand verificarea este realizata cu scopul de a genera masuri de imbunatatire a procesului.

Confidentialitate

Persoanele implicate in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica au obligatia:

de a respecta caracterul confidential al informatiilor prezentate de catre operatorii economici in documentele de calificare si in propunerile tehnice.

de a garanta fiecarui operator economic protejarea secretului comercial si a proprietatii intelectuale.

Aplicarea principiului confidentialitatii informatiilor in activitatea specifica domeniului achizitiilor publice nu va fi conditionata de obtinerea unor beneficii personale sau de interesul unor terti.

Acuratetea informatiei

Persoanele implicate in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica se vor asigura ca informatiile oferite pe parcursul activitatii, vor fi adevarate si corecte si nu vor fi menite sa induca in eroare sau sa insele asteptarile.

Interes public si incredere publica

In exercitarea atributiilor functionale persoanele implicate in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica trebuie:

sa considere interesul public mai presus de orice alt interes;

sa urmareasca obtinerea de valoare pentru banii cheltuiti;

sa se comporte de asa maniera incat sa contribuie la sporirea increderii opiniei publice in capacitatea autoritatilor contractante de a organiza achizitii publice.

Evitarea manifestarii concurentei neloiale

Persoanele implicate in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica se vor asigura ca prin documentatia de atribuire nu vor cauza impiedicarea si/sau limitarea participarii operatorilor economici la procedurile de atribuire si nici denaturarea concurentei loiale dintre acestia.

Totodata, persoanele implicate se vor asigura ca operatorii economici au cunostinta despre ceea ce se considera a fi contrar uzantelor comerciale cinstite, respectiv neexecutarea unilaterala a contractului sau utilizarea unor proceduri neloiale, abuzul de incredere, incitarea la comiterea de delicte, precum si vanzarea de secrete comerciale, catre terti, de natura sa afecteze pozitia altor operatori economici pe piata.

Evitarea manifestarii actelor de coruptie

Persoanele implicate in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica vor lua masuri de excludere din competitie a operatorilor economici care folosesc practici corupte sau frauduloase in legatura cu procedura de atribuire a contractului.

Evitarea aparitiei conflictului de interese

Anterior numirii in functie, la numirea in functie sau in timpul exercitarii acesteia, persoanele implicate in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica au obligatia sa isi administreze interesele private in asa fel incat sa previna aparitia unui conflict de interese.

Persoana care a participat la intocmirea documentatiei de atribuire are dreptul, in calitate de operator economic, de a fi ofertant, ofertant asociat sau subcontractant, dar numai in cazul in care implicarea sa in elaborarea documentatiei de atribuire nu este de natura sa distorsioneze concurenta.

Persoana care participa direct in procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor nu are dreptul de a fi candidat, ofertant, ofertant asociat sau subcontractant, sub sanctiunea excluderii din procedura de atribuire.

Evitarea primirii de cadouri si ospitalitate

Persoanelor implicate in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica le este interzisa solicitarea sau acceptarea de daruri, bani, imprumuturi, cadouri sau avantaje de alta natura de la societatile sau persoanele cu care colaboreaza in mod oficial atat pe parcursul procedurilor de achizitii, cat si pe timpul derularii contractului.

Pot fi acceptate darurile cu valoare simbolica primite ca materiale de reprezentare, oferite in cadrul intalnirilor de protocol. Oferirea acestora sau asigurarea de ospitalitate sunt practici intalnite de regula, in relatiile comerciale. Toate ofertele de cadouri, inclusiv cele cu valoare protocolara, trebuie anuntate sefilor ierarhici. Autoritatea contractanta va dispune masuri de luare in evidenta si de inregistrare a acestora.

Oferirea de ospitalitate partenerilor de afaceri reprezinta o practica obisnuita a organizatiilor si societatilor comerciale si este recunoscut faptul ca aceasta poate fi benefica unei conduite eficiente in afaceri. Invitatiile la pranz sau cina primite din partea unor reprezentanti ai operatorilor economici cu care autoritatea contractanta colaboreaza sau intentioneaza sa colaboreze, pot fi in mod normal acceptate, atat timp cat scopul acestora este de a avea o relatie corecta, iar acceptarea invitatiei nu contravine interesului autoritatii contractante.

Discutiile purtate cu reprezentantii operatorilor economici, in afara cadrului de reglementare existent, sunt susceptibile de a fi considerate abatere de la conduita etica in achizitii.

Invitatiile cu caracter social, cele care se refera la evenimente sportive sau culturale, ofertele de vacante, precum si ofertele de ospitalitate care includ cazarea sau transportul gratuit trebuie sa fie declinate de persoanele implicate in procesul de atribuire a contractelor achizitie publica si indiferent daca au fost sau nu acceptate, ele trebuie raportate nivelului ierarhic superior.

Postangajarile

Persoanele implicate in procesul de atribuire a contractelor achizitie publica vor informa operatorul economic ca nu are dreptul de a angaja, in scopul indeplinirii contractului de achizitie publica, persoane fizice sau juridice care au participat la verificarea/evaluarea candidaturilor/ofertelor depuse in cadrul unei proceduri de atribuire, pe parcursul unei perioade de cel putin 12 luni de la incheierea contractului, sub sanctiunea nulitatii contractului respectiv pentru cauza imorala.

Concluzie:

Intrucat autoritatile contractante si operatorii economici au acelasi obiectiv final si anume atribuirea eficienta a contractelor de achizitie publica astfel ca acestea sa asigure partilor atingerea unui echilibru optim al costurilor si avantajelor, consideram ca numai mentinerea unui mediu concurential sanatos si a unui sistem construit pe relatii bazate pe incredere, respect reciproc si intelegeri echitabile, va asigura respectarea principiilor conduitei etice in achizitiile publice.

Pe de alta parte, o abordare pozitiva a principiilor conduitei etice in achizitiile publice conduce la :

cheltuirea eficienta a banilor

operatori economici mai eficienti si mai competitivi

cresterea satisfactiei muncii pentru cei implicati in domeniul achizitiilor publice.

Prevenirea, identificarea si unele masuri de combatere a coruptiei in procesul de procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica

Achizitiile publice implica sume mari de bani si prin urmare, nu este deloc surprinzator ca acestea atrag numeroase persoane care incearca sa canalizeze o parte din acesti bani in propriile conturi.

Persoane cu un astfel de comportament pot fi regasite atat in randul angajatilor autoritatilor contractante cat si al operatorilor economici.

Acestea pot fi deopotriva dintre cei care intocmesc, supravegheaza, vizeaza si aproba documentele achizitiei, cat si dintre angajatii companiilor care cauta sa obtina contracte in nume propriu sau in numele altor persoane, sau dintre cei care executa aceste contracte.

Pornind de la aceste aspecte, este necesar ca masurile de prevenire si combatere a coruptiei sa fie stabilite pentru ambele parti.

Astfel, pentru institutiile si autoritatile publice aceste masuri pot viza:

reguli clare ale procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica;

interpretari unitare ale legislatiei si nu „de la caz la caz”;

coduri de conduita;

imbunatatirea transparentei procesului;

separarea functiilor;

aplicarea principiului „patru ochi”;

rotirea personalului, acolo unde este posibil;

activitati de consiliere metodologica si instruire in regim continuu;

sanctiuni adecvate (disciplinare, civile, penale).

iar pentru ofertanti si contractanti:

coduri de conduita;

instruiri periodice;

sanctiuni penale;



anularea contractului;

emiterea de documente constatatoare negative ofertantilor/contractantilor prin care se creaza dreptul autoritatii contractante de a-i exclude din procedurile de atribuire pe o perioada de timp determinata;

plata de despagubiri;

emiterea cazierului judiciar;

In materie de achizitii publice, anumite practici sunt considerate ca elemente care favorizeaza manifestarea actelor de coruptie. Aceste practici pot fi clasificate in doua mari grupuri:

Incalcari ascunse ale regulilor in achizitii publice – apar ca si cum regulile ar fi respectate, dar in spatele aparentelor sunt desfasurate activitati ce duc la incalcarea lor

exemple: cerinte excesive care pot fi indeplinite numai de anumiti operatori economici, modificarea/inlocuirea ofertelor dupa sedinta de deschidere predeterminarea sau preselectia contractantilor, un climat al calitatii scazute, conexiuni si cunostinte („pile”)

Devieri asa zis” legitime” de la procedurile de baza prin aplicarea exceptiilor din legislatie, invocate frecvent fara justificari temeinice.

Coruptia afecteaza mai mult sau mai putin, alocarea resurselor publice.

Cum ?

Pentru ca si nu numai... sunt preferate de regula, proiectele care pot produce oportunitati pentru obtinerea mitei, cum ar fi:

Mari proiecte de constructii care devin prioritare in locul proiectelor in sanatate si educatie;

Autoritatile opteaza pentru selectarea fara concurenta a unor consultanti „prietenosi” care nu pot oferi sfaturi;

Estimarea valorii contractelor de achizitie in raport de preturi care nu sunt rezultatul concurentei de pe piata.

Acceptarea unei calitati inferioare, de exemplu pentru o cladire care se situeaza sub cerintele solicitate pentru utilizarea acesteia in conditii normale de securitate, siguranta si confort, situatie care incurajeaza la darea de mita;

Receptionarea unor lucrari de drumuri care nu sunt suficient de solide pentru a sustine un trafic normal;

Problema coruptiei si tendinta acesteia de a inlocui buna credinta si bunele practici sunt aspecte de interes in randul conducatorilor din cadrul institutiilor si autoritatilor publice.

Din aceste considerente, mecanismul separarii responsabilitatilor reprezinta una din masurile definitorii ale unei politici manageriale responsabile, la nivelul autoritatilor contractante intrucat are ca efect implementarea sistemului de „verificare dubla”, in special in ceea ce priveste autoritatea:

de a efectua cheltuieli

de a emite ordine si de a semna contracte

de a incheia procesul verbal de receptie preliminara sau finala, dupa caz

de a aproba facturi

de a autoriza efectuarea platilor

de a efectua platile

de a monitoriza si controla oricare dintre punctele de mai sus

de a defini foarte clar responsabilitatile cu accentul pus pe pierderi si daune.

In tari in care coruptia s-a extins foarte mult, cele mai multe aspecte ale vietii publice sunt afectate, intrucat aceasta submineaza increderea generala si respectul pentru politicieni, legi si reguli.

Actiuni corelate cu fenomenul de coruptie

Coruptia reprezinta folosirea abuziva a puterii publice, in scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup. Ca act antisocial, coruptia este deosebit de grava deoarece favorizeaza unele interese individuale ale unor particulari, mai ales in domeniul economic, afectand astfel interesele colective prin: insusirea, deturnarea si folosirea resurselor publice in interes personal ca urmare a incheierii unor contracte cu reprezentanti ai Statului prin eludarea normelor morale si legale.

Coruptia vizeaza un ansamblu de activitati imorale, ilicite, ilegale realizate nu numai de persoane cu functii de conducere sau care exercita un rol public, ci si de diverse grupuri si organizatii, publice sau private, in scopul obtinerii unor avantaje materiale sau morale sau unui statut social superior prin utilizarea unor forme de constrangere, santaj, inselaciune, mituire, cumparare, intimidare.

Linia de delimitare intre faptele de coruptie si faptele oneste poate fi foarte greu de trasat. De exemplu, comportamentul neprofesional sau greselile facute de un functionar public implicat in activitatile specifice achizitiilor publice, desi cu intentii bune, ar putea parea o incercare de influentare a procedurilor si/sau a rezultatului acestora.

Studiile arata ca deosebirea dintre mica si marea coruptie este in principal identificata potrivit urmatoarele criterii

pozitia pe care o ocupa faptuitorul in ierarhia institutiei respective (coruptia de la varf are un impact mai mare pentru ca ofera un model de conduita, actiune sau poate constrange subordonatii);

valoarea obiectului faptei de coruptie (in cazul darii de mita, cuantumul mitei va fi mai mare pentru persoanele cu atributii de conducere sau control decat in cazul altor angajati, pentru ca deciziile acestora sunt de natura a crea avantaje sau dezavantaje mai mari, prin nerespectarea legii)

efectul sau impactul faptei de coruptie (de exemplu, atribuirea ilegala a unui contract unei firme de iluminat poate prejudicia toti contribuabilii dintr-un oras, in timp ce spaga de la ghiseu nu afecteaza decat pe mituitor si pe cei care solicita eliberarea unei licente in domeniul iluminatului stradal).

Practica a demonstrat ca unul dintre obstacolele principale in combaterea fraudei si a coruptiei in achizitiile publice, il reprezinta detectarea dificila a devierilor de la legislatie. Aceasta dificultate are la baza faptul ca, in cele mai multe cazuri nu poate fi depistat faptasul real si nici victima pentru ca adesea exista un complot al unui grup de persoane cu interese comune in a mentine in secret actele lor de coruptie, fapt dovedit de creativitatea inepuizabila a acestora in denaturarea procesului de atribuire a contractului de achizitie publica.

Prezentam mai jos, faptele de coruptie si de frauda care constituie infractiuni si se pedepsesc in conformitate cu dispozitiile Codului Penal si ale Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

CODUL PENAL (extras)

Luarea de mita (Art. 2

Fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

Fapta prevazuta in alin. 1, daca a fost savarsita de un functionar cu atributii de control, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

Darea de mita (Art. 255)

Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, in modurile si scopurile aratate in art. 254, se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Fapta prevazuta in alineatul precedent nu constituie infractiune atunci cand mituitorul a fost constrans prin orice mijloace de catre cel care a luat mita.

Mituitorul nu se pedepseste daca denunta autoritatii fapta mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru acea infractiune.

Dispozitiile art. 254 alin. 3 se aplica in mod corespunzator, chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare.

Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat in cazurile aratate in alin. 2 si 3.

Primirea de foloase necuvenite (Art. 256)

Primirea de catre un functionar, direct sau indirect, de bani ori de alte foloase, dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

Traficul de influenta (Art. 257)

Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10 ani.

Dispozitiile art. 256 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.

Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie (extras)

Art. 6^1 - (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10 ani.

(2) Faptuitorul nu se pedepseste daca denunta autoritatii fapta mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru acea fapta.

(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul infractiunii prevazute la alin. (1) se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat in cazul prevazut la alin. (2).

Art. 8^2 - Promisiunea, oferirea sau darea, direct ori indirect, de bani sau alte foloase unui functionar al unui stat strain ori al unei organizatii publice internationale, pentru a indeplini sau a nu indeplini un act privitor la indatoririle sale de serviciu, in scopul obtinerii unui folos necuvenit in cadrul operatiunilor economice internationale, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 7 ani.

Art.10 - Sunt pedepsite cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite:

stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate, fata de valoarea comerciala reala, a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare sau cu ocazia unei tranzactii comerciale, ori a bunurilor apartinand autoritatilor publice sau institutiilor publice, in cadrul unei actiuni de vanzare a acestora, savarsita de cei care au atributii de conducere, de administrare sau de gestionare;

acordarea de credite sau de subventii cu incalcarea legii sau a normelor de creditare, neurmarirea, conform legii sau normelor de creditare, a destinatiilor contractate ale creditelor sau subventiilor ori neurmarirea creditelor restante;

utilizarea creditelor sau a subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate.

Art. 11 - (1) Fapta persoanei care, in virtutea functiei, a atributiei ori a insarcinarii primite, are sarcina de a supraveghea, de a controla sau de a lichida un agent economic privat, de a indeplini pentru acesta vreo insarcinare, de a intermedia sau de a inlesni efectuarea unor operatiuni comerciale sau financiare de catre agentul economic privat ori de a participa cu capital la un asemenea agent economic, daca fapta este de natura a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Daca fapta prevazuta la alin. (1) a fost savarsita intr-un interval de 5 ani de la incetarea functiei, atributiei ori insarcinarii, aceasta se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.

Art. 12 - Sunt pedepsite cu inchisoarea de la 1 la 5 ani urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:

efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale;

folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii.

Art. 13 - Fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-un sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, de a folosi influenta ori autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Art. 13^1 - Infractiunea de santaj, prevazuta la art. 194 din Codul penal, in care este implicata o persoana dintre cele prevazute la art. 1, se pedepseste cu inchisoare de la 7 la 12 ani.

Art. 17 - In intelesul prezentei legi, urmatoarele infractiuni sunt in legatura directa cu infractiunile de coruptie sau cu infractiunile asimilate acestora, prevazute la art. 10 - 13:

tainuirea bunurilor provenite din savarsirea unei infractiuni prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a, precum si favorizarea persoanelor care au comis o astfel de infractiune;

asocierea in vederea savarsirii unei infractiuni prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a sau la lit. a) din prezentul articol;

falsul si uzul de fals savarsite in scopul de a ascunde comiterea uneia dintre infractiunile prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a sau savarsite in realizarea scopului urmarit printr-o asemenea infractiune;

abuzul in serviciu contra intereselor publice, savarsit in realizarea scopului urmarit printr-o infractiune prevazuta in sectiunile a 2-a si a 3-a;

infractiunile de spalare a banilor, prevazute in Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, atunci cand banii, bunurile sau alte valori provin din savarsirea unei infractiuni prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a;

contrabanda cu bunuri provenite din savarsirea unei infractiuni prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a sau savarsita in realizarea scopului urmarit printr-o asemenea infractiune;

infractiunile prevazute in Codul de procedura fiscala pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, savarsite in legatura cu infractiunile prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a;

infractiunea de bancruta frauduloasa si celelalte infractiuni prevazute in Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, savarsite in legatura cu infractiunile prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a;

traficul de stupefiante, nerespectarea regimului armelor de foc si al munitiilor, traficul de persoane in scopul practicarii prostitutiei, savarsite in legatura cu o infractiune prevazuta in sectiunile a 2-a si a 3-a.

Infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene

Art. 18^1 - (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza omisiunea de a furniza, cu stiinta, datele cerute potrivit legii pentru obtinerea de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, daca fapta are ca rezultat obtinerea pe nedrept a acestor fonduri.

(3) Daca faptele prevazute la alin. (1) si (2) au produs consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Art. 18^2 - (1) Schimbarea, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor obtinute din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Daca fapta prevazuta la alin. (1) a produs consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

(3) Schimbarea, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei unui folos legal obtinut, daca fapta are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta la alin. (1).

Art. 18^3 - (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza omisiunea de a furniza, cu stiinta, datele cerute potrivit legii, daca fapta are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor.

(3) Daca faptele prevazute la alin. (1) si (2) au produs consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Legea concurentei nr. 21/1996 (extras)[6]

Art. 5 - (1) Sunt interzise orice intelegeri exprese sau tacite intre agentii economici sau asociatii de agenti economici, orice decizii de asociere sau practici concertate intre acestia, care au ca obiect sau pot avea ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia, in special cele care urmaresc:

fixarea concertata, in mod direct sau indirect a preturilor de vanzare sau de cumparare, a tarifelor, rabaturilor, adaosurilor, precum si a oricaror alte conditii comerciale inechitabile;

limitarea sau controlul productiei, distributiei, dezvoltarii tehnologice sau investitiilor;

impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriul teritorial, al volumului de vanzari si achizitii sau pe alte criterii;

aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii echivalente, provocand, in acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj in pozitia concurentiala;

conditionarea incheierii unor contracte de acceptare, de catre parteneri, a unor clauze stipuland prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte;

participarea, in mod concertat, cu oferte trucate la licitatii sau la orice alte forme de concurs de oferte;

eliminarea de pe piata a altor concurenti, limitarea sau impiedicarea accesului pe piata si a libertatii exercitarii concurentei de catre alti agenti economici, precum si intelegerile de a nu cumpara de la sau de a nu vinde catre anumiti agenti economici fara o justificare rezonabila.

Art. 6 - Este interzisa folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante detinute de catre unul sau mai multi agenti economici pe piata romaneasca sau pe o parte substantiala a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncurentiale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea comertului ori prejudicierea consumatorilor. Asemenea practici abuzive pot consta, in special, in:

impunerea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare, a tarifelor sau a altor clauze contractuale inechitabile si refuzul de a trata cu anumiti furnizori sau beneficiari;

limitarea productiei, distributiei sau dezvoltarii tehnologice in dezavantajul utilizatorilor sau consumatorilor;

aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii echivalente, provocand in acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj in pozitia concurentiala;

conditionarea incheierii unor contracte de acceptare, de catre parteneri, a unor clauze stipuland prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte;

practicarea unor preturi excesive sau practicarea unor preturi de ruinare, in scopul inlaturarii concurentilor sau vanzarea la export sub costul de productie, cu acoperirea diferentelor prin impunerea unor preturi majorate consumatorilor interni;

exploatarea starii de dependenta in care se gaseste un alt agent economic fata de un asemenea agent sau agenti economici si care nu dispune de o solutie alternativa in conditii echivalente, precum si ruperea relatiilor contractuale pentru singurul motiv ca partenerul refuza sa se supuna unor conditii comerciale nejustificate.

Art. 60 - (1) Participarea cu intentie frauduloasa si in mod determinant a unei persoane fizice la conceperea, organizarea sau realizarea practicilor interzise de art. 5 alin. (1) si de art. 6 si care nu sunt exceptate conform prevederilor art. 5 alin. (2) sau ale art. 8 constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amenda.

(2) Actiunea penala se pune in miscare la sesizarea Consiliului Concurentei.

(3) Instanta judecatoreasca poate dispune publicarea, in presa, pe cheltuiala celui vinovat, a hotararii definitive.

Concluzie:



Efortul global de prevenire si combatere a coruptiei in achizitiile publice are o miza uriasa.

Achizitiile reprezinta pilonul investitiei publice in dezvoltare, fiind asadar o activitate economica preponderenta a guvernelor, sensibilitatea la coruptie a acestui domeniu reprezentand un element de risc semnificativ in cheltuirea banului public.

Riscuri din prisma eticii in procesul de atribuire a contractelor achizitie publica

Sistemul achizitiilor publice reprezinta o parte a realitatii economiei romanesti avand aceleasi caracteristici cu aceasta, respectiv atat puncte tari cat si puncte slabe.

Elementele componente ale sistemului de achizitii publice sunt:

autoritatea de reglementare;

autoritatile contractante;

operatorii economici;

supraveghetorii sistemului.

Intre elementele componente ale sistemului intervin relatii specifice atingerii scopului general, elementele interactionand intre ele conditionandu-se, potentandu-se sau anihilandu-se unele pe celelalte.

Astfel, elementele sistemului interactioneaza intre ele pe parcursul procesului de achizitie, fapt ce poate determina aparitia anumitor actiuni cu efecte negative asupra intregului sistem.

Riscurile din prisma eticii in cadrul procesului de achizitie, reprezinta acele evenimente nesigure, dar probabile a caror aparitie poate cauza un prejudiciu sau un impact negativ asupra unor valori specifice ale comunitatii.

Trebuie subliniat faptul ca riscurile pot deveni certitudine fie din cauza unei simple erori in desfasurarea si administrarea procesului de achizitie, fie din cauza unei devieri intentionate de la prevederile legii.

In procesul de achizitie publica, probabilitatea de producere a unui eveniment negativ este in stransa legatura cu valoarea bugetului alocat pentru respectivul contract.

La nivel european au fost identificate o serie de riscuri comune care se manifesta pe parcursul derularii oricarui proces de achizitie publica, considerate ca fiind cu valabilitate si aplicablitate generala.

In tabelul de mai jos exemplificam unele elemente generatoare de posibile fenomene de frauda si coruptie in raport cu sursele de risc din cadrul procesului de atribuire a contractului de achizitie publica:

Nr.crt.

Sursa de risc

Operatiune

Elemente care potenteaza frauda/coruptia

Exemple si masuri preventive

Planificarea achizitiilor publice

Planificarea achizitiilor publice

-identificare necesitati

-amestecul oficialilor la nivel inalt in decizia de achizitie;

- cuprinderea unor achizitii nejustificate din punct de vedere economic sau daunatoare din punct de vedere al mediului (nevoi inventate sau falsificate)

- lipsa de comunicare intre departamente pentru stabilirea corecta a nevoilor

- identificarea nevoilor dupa aprobarea bugetului

Exemplu:

Aprobarea unor cheltuieli pentru achizitii care nu sunt necesare autoritatii contractante;

Masuri preventive

Verificarea si justificarea fiecarei cheltuieli de catre o persoana, alta decat cea care a identificat si fundamentat nevoia.

( principiul “celor patru ochi”)

Estimare valoare contract

si

alegere procedura

- evaluare superficiala a valorii contractului fara a fi luate in calcul toate costurile care pot interveni;

- supraevaluare in ideea favorizarii unui anumit contractant;

- utilizarea unui model de calcul care sa conduca la o valoare care sa nu presupuna aplicarea unei proceduri competitive;

- divizarea contractelor cu obiecte similare in contracte de valoare mica invocandu-se scopuri diferite.

- abuzul utilizarii de proceduri necompetitive prin invocarea existentei exceptiilor legale

Exemplu :

1. Utilizarea frecventa a achizitiei directe ca urmare a stabilirii nevoilor prin raportare la un cod CPV(8 cifre);

Masuri preventive

Achizitia directa nu este in legatura cu identificarea unui cod CPV de 8 cifre ci cu identificarea posibilitatii de a satisface o necesitate careia i se poate atribui unul sau mai multe coduri CPV (de produse/servicii/lucrari) pe care aceasta le comporta.

- identificare fonduri

- alocarea nerealista a bugetului, acesta fiind fundamentat doar pe istoricul de cheltuieli si nu pe acoperirea necesitatilor

Exemplu:

Preluarea in planul de achizitii din anul anterior a unui contract de servicii informatice pentru actualizarea unor soft-uri care au devenit inutile

Masuri preventive

Stabilirea necesitatilor functie de nevoile reale si de prioritatile autoritatii contractante

- elaborare calendar

- planificarea deficitara a procesului de achizitie

- alocarea de timp insuficient pentru derularea corespunzatoare a fiecarei proceduri

Exemplu:

Atribuirea unui contract invocand masura extremei urgente (art.122 lit.c) din cauza planificarii deficitare a procedurii de atribuire

Masuri de prevenire

Initierea in timp util a procedurii de atribuire tanind cont de duratele estimative ale fiecarei etape precum si de perioadele de solutionare a eventualelor contestatii.

Elaborarea documentatiei de atribuire

Elaborarea documentatiei de atribuire

Elaborarea documentatiei de atribuire

- stabilirea specificatiilor tehnice

- ajustarea specificatiilor de asa maniera incat sa corespunda unui singur operator economic

- ajustarea specificatiilor la cererea nejustificata a unui factor decizional de la nivelul autoritatii contractante,

- stabilirea de specificatii prea generale sau care nu sunt in concordanta cu nivelul dorit al performantelor;

- intalniri frecvente si fara motiv cu oferantul preferat in vederea consultarii in legatura cu cerintele tehnice;

Exemplu: Utilizarea frecventa a unor specificatii tehnice care copiaza in cele mai mici detalii prospectul unui anume produs “agreat”

Masuri preventive

La definirea specificatiilor tehnice se recomanda utilizarea standardelor, omologarilor sau reglementarilor tehnice nationale/europene.

- stabilire clauze contractuale

- stabilirea unor clauze cu caracter general care nu au legatura cu nevoia specifica a autoritatii contractante si cu obiectul contractului;

- impunerea unor penalitati excesive;

- stabilire cerinte minime de calificare

- cerinte “croite” pentru anumiti operatori economici, insotite de note justificative superficiale, fara o sustinere reala;

Exemplu:

1. Solicitarea indeplinirii unor indicatori financiari, de tipul “profit pe ultimii 3 ani”invocand nevoia de auto-protectie a autoritatii contractante.

2. Solicitarea de certificate privind implementarea standardelor ISO de orice fel, ofertantului care are calitatea de comerciant intr-un contract de furnizare produse de raft.

Masuri preventive

Formularea adecvata a cerintelor de calificare cu respectarea principiului proportionalitatii, pentru a asigura participarea unui numar cat mai mare de operatori economici.

- stabilire criterii de selectare si/sau criteriu de atribuire

-nu sunt definite in mod clar si obiectiv

- factorii de evaluare permit speculatii

Exemple

1. Utilizarea in cadrul achizitiilor de lucrari, a factorului de evaluare “termenul de garantie a lucrarii “ admitand prin algortimul de calcul oferte nerealiste si costisitoare.

2. Utilizarea cu intentie a unui factor de evaluare de natura tehnica dedicat unui anume ofertant “mostra de program informatic care sa corespunda in totalitate descrierii din caietul de sarcini”

Masuri preventive

Stabilirea de factori de evaluare care sa reflecte avantajele reale si evidente pe care autoritatea contractanta le poate obtine prin utilizarea acestora.

- completarea Fisei de date a achizitiei, stabilire formulare si modele

- se completeaza superficial, fara a se tine cont de specificitatea achizitiei, lasand loc de speculatii

Masuri preventive

Aplicarea principiului “patru ochi”

- stabilirea datei limita de depunere a ofertelor

- acordarea unei perioade de timp insuficienta pentru pregatirea ofertei

Exemplu:

Stabilirea unei perioade de timp egala cu termenul minim prevazut de lege pentru depunerea ofertei in cazul unei achizitii de servicii de proiectare pentru un obiectiv de investitii complex.

Masuri preventive

Stabilirea    perioadei pentru elaborarea ofertelor in functie de complexitatea si/sau cerintele specifice ale contractului.

Chemare la competitie

- punerea la dispozitie a documentatiei de atribuire

- rezistenta la utilizarea mai multor modalitati de punere la dispozitie a documentatiei in mod gratuit

Exemplu:

Invocarea nejustificata a motivelor tehnice la postarea in SEAP a documentatiei de atribuire

- raspuns la solicitarile de clarificari



- oferirea de raspunsuri    evazive sau care schimba specificatiile din documentatie fara a acorda un termen corespunzator operatorilor economici pentru a-si adapta oferta la modificarile survenite

Derulare procedura de atribuire

-numirea comisiei de evaluare

numirea in cadrul comisiei de evaluare a unor persoane care urmaresc indeplinirea unor interese sau care nu au cunostinta despre lege

Derulare procedura de atribuire

- primire candidaturi si selectare candidati

sunt declarati calificati operatori economici careprezinta autorizari sau certificari care nu corespund realitatii

- derularea rundelor de dialog sau negociere

-dezvaluirea de informatii confidentiale

Exemplu:

Sprijin prin transmiterea de informatii folositoare anumitor ofertanti preferati.

Masuri preventive

Mandatul de negociere va fi acordat unei comisii si nu unei singure persoane din cadrul autoritatii contractante.

-primire oferte

-stabilirea datei limita de depunere a ofertelor cu mult inainte de sedinta de deschidere

- deschiderea ofertelor

- vicii de procedura la deschiderea ofertelor

(deviatii de la procedura corecta de deschidere a ofertelor)

Exemplu:

Respingerea din cadrul procedurii a ofertantilor “incomozi” invocand abateri de la modul de prezentare a ofertei

- examinare, evaluare oferte si    stabilire oferta castigatoare

- familiaritate cu ofertantii de-a lungul anilor, manifestarea unor interese personale;

- animozitate fata de anumiti ofertanti;

- erori sau omisiuni pe parcusul evaluarii in scopul de a favoriza anumiti ofertanti;

Exemplu:

Ofertanti care castiga in mod frecvent, uneori in mod exclusiv, contracte de achizitie publica atribuite de aceeasi autoritate contractanta.

Masuri preventive

Respectarea de catre membrii comisiei si de expertii cooptati a principiilor impartialitatii, independentei si integritatii in procesul de evaluare a ofertelor.

- anulare procedura

- inventarea cu usurinta a motivelor de anulare

Atribuire contract de achizitie publica sau incheiere acord cadru

- perioada de asteptare si daca este cazul, solutionare contestatii

- apar intelegeri cu contestatorii pentru a-si retrage contestatia

- semnare contract/

incheiere acord-cadru

- la momentul semnarii contractului apar modificari fata de documentatia de atribuire si fata de oferta, motivat ca au fost omise sau ca nevoia nu a fost bine cuantificata

Incheiere dosar de achizitie publica

- definitivare dosar de achizitie publica

- existenta unor inregistrari sporadice si ulterioare producerii evenimentelor;

- arhivarea aleatorie a dosarelor;

Derulare contract/acord cadru

- indeplinirea obligatiilor asumate si receptii partiale

- lipsa monitorizarii efective a contractului din punct de vedere cost-calitate si timp;

- schimbari substantiale in conditiile contractuale pentru a permite prelungirea duratei contractului si preturi mai mari pentru contractant;

- acceptarea schimbarii specificatiilor tehnice sub nivelul standardelor impuse prin documentatie;

- amanarea prezentarii situatiilor de plata, a prestarii serviciilor sau a furnizarii produselor, in scopul ajustarii preturilor

- plati in avans fara temei.

Exemplu:

Majorarea valorii contractelor prin aplicarea negocierii fara publicarea unui anunt,

- art.122 lit b argumentand exclusivitatea contractantului pe aspecte de ordin tehnic si calitativ precum

si

- art.122 lit.i, invocand inconveniente majore in cazul separarii de contractul initial a lucrarilor/serviciilor aditionale/ suplimentare.

Masuri preventive

De regula, nu se accepta modificari la contract. In cazuri exceptionale, eventualele modificari trebuie fundamentate si justificate temeinic.

Finalizare contract

- receptie finala

- lipsa supervizarii din punct de vedere cost-calitate si timp a indeplinirii obligatiilor contractuale;

- facturare fictiva pentru ceva ce nu a fost finalizat.

Exemplu:

Acceptarea de devieri de la cantitatea, calitatea si termenele de livrare prevazute in contract, prin emiterea unor documente de receptie incorecte.

Masuri preventive:

Instituirea la nivelul autoritatii a unor proceduri specifice privind desfasurarea receptiilor finale.

Analiza procesului

- concluzii si masuri de imbunatatire

- lipsa analizei procesului prin care sa se identifice daca s-a obtinut intr-adevar ceea ce s-a dorit si la valoarea previzionata

Masuri de evitare a aparitiei riscurilor

Pentru a evita manifestarea riscurilor mai sus identificate, dar si pentru respectarea principiilor care guverneaza procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica trebuie avute in vedere urmatoarele activitati:

Instituirea unui cadru bazat pe incredere, corectitudine si impartialitate;

Limitarea elementelor de natura subiectiva care influenteaza deciziile in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica;

Eliminarea tratamentului preferential acordat operatorilor economici locali;

Asigurarea “vizibilitatii” regulilor, oportunitatilor, procedurilor interne cat si a rezultatelor;

Eliminarea cerintelor restrictive, abuzive;

Obtinerea celei mai bune valori pentru fondurile publice, intotdeauna considerate ca fiind insuficiente in raport cu necesitatile;

Supravegherea costurilor generate de derularea procesului de achizitie publica, intelegand prin aceasta, inclusiv costurile aferente administrarii procesului la nivel de autoritate contractanta cat si costurile aferente pregatirii ofertelor;

Limitarea aparitiei erorilor pe parcursul procesului de achizitie publica;

Limitarea fenomenelor de frauda si coruptie

Dezvoltarea unei piete sanatoase a achizitiilor publice.

Punerea in practica a unor masuri care sa asigure implementarea activitatilor enumerate mai sus este conditionata in primul rand, de angajamentul si atitudinea factorilor cu putere de decizie din cadrul autoritatii contractante in raport cu etica in achizitii publice.

Printr-o conduita etica in achizitii, acceptata de toti cei implicati in procesul de achizitii, se pot limita sau chiar evita consecintele manifestarii:

concurentei neloiale, respectiv a oricarui act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea de comercializare a produselor, de executie a lucrarilor, precum si de prestare a serviciilor;

coruptiei active, respectiv a promiterii, oferirii sau darii, cu intentie, de catre orice persoana, direct sau indirect, a oricarui folos necuvenit, catre un functionar public, pentru sine ori pentru altul, in vederea indeplinirii ori abtinerii de la a indeplini un act in exercitiul functiilor sale;

coruptiei pasive, respectiv a solicitarii ori primirii, cu intentie, de catre un functionar public, direct sau indirect, a unui folos necuvenit, pentru sine ori pentru altul, sau acceptarii unei oferte sau promisiuni a unui astfel de folos, in vederea indeplinirii ori abtinerii de la a indeplini un act in exercitiul functiilor sale;

conflictului de interese, respectiv a situatiei in care un angajat al autoritatii contractante are un interes personal de natura patrimoniala care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin in exercitarea functiei publice.

O conduita etica in achizitii se reflecta in respectarea unui cumul de principii si reguli care, impreuna, conduc la pastrarea nealterata a valorilor societatii.

Concluzie:

Prezentul cod de conduita etica in achizitii publice nu reprezinta obligatii legale pentru actorii implicati in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica. Ne propunem ca acest cod de conduita sa fie analizat periodic, potrivit experientelor acumulate iar principiile si valorile cuprinse in el, sa le imbunatatim continuu printr-un dialog constructiv, transparent si deschis atat cu autoritatile contractante cat si cu operatorii economici.

Bibliografie

  1. OECD – Fighting corruption and promoting integrity in public procurement :https://www.sourceoecd.org/governance/9264013997
  2. Transparency International; The global coalition against corruption:https://www.transparency.org/
  3. „Propunerea pentru un posibil ghid de comportament al celor implicati in achizitii publice” elaborat in cadrul programului PHARE nr.Ro 0006.05.01. – Imbunatatirea competitivitatii si transparentei procedurilor de lucru utilizate pentru atribuirea contractului de achizitie publica
  4. Societatea Academica din Romania –„Banul public si interesul privat” / SAR Policy Brief No.43: www.sar.org.ro

5. Guidelines for awarding public procurement contracts (Published in the Official Gazette No.894/november 2,2006)

6. Ethics Code USA:www.courtethics.org

7. Codul etic pentru personalul din Ministerul Apararii Nationale cu responsabilitati in domeniul achizitiilor publice

8. Integrity in Public Procurement Good practice from A to Z – OECD Organization for Economic Co-Operation and Development



Transparency International Romania

Publicata in Monitorul Oficial nr. 219 din 18 mai 2000, cu urmatoarele modificari: Ordonanta Guvernului nr. 83/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 334/2001;Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 503/2002;Legea nr. 161/2003;Legea nr. 521/2004; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 124/2005; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2006;Legea nr. 69/2007.

Publicata in Monitorul Oficial nr. 904 din 12 decembrie 2002 cu urmatoarele modificari: Legea nr.405/2006; Legea nr.306/2207 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.53/2008.

Adoptat prin Ordonanta Guvernului nr.92/2003

Publicata in Monitorul Oficial nr. 126 din 17 noiembrie 1990 cu modificarile urmatoare:Legea nr. 302/2005; Legea nr. 85/2006; Legea nr. 164/2006; Legea nr. 441/2006; Legea nr. 516/2006; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/2007; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.52/20008 aprobata prin Legea nr.284/2008 ; Legea nr. 88/2009.

Publicata in Monitorul Oficial nr. 88 din 30 aprilie 1996 cu urmatoarele modificari: Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 121/2003, aprobata cu modificari prin Legea nr. 184/2004;Legea nr. 184/2004;Legea nr. 538/2004;Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 519/2004.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1516
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site