Strategia de dezvoltare durabila a comunei ulmu din judetul calarasi

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA A COMUNEI ULMU DIN JUDETUL CALARASI

PREZENTAREA GENERALA A LOCALITATII ULMU

1.1 CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICA , SCURT ISTORIC

Comuna Ulmu, judetul Calarasi este asezata in cadrul marii unitati fizico-geografice a Câmpiei Romane, respective in subunitatea Baraganului sudic, pe malul Nordic alLacului Mostistea, in apropierea Dunarii;

Teritoriul comunei este intersectat de meridianul 27 grade longitudine  estica si paralela 44 grade/21 minute latitudine nordica.

Spre vest se învecineaza cu comuna Frasinet, la nord cu comuna Lupsanu, comuna Dorobantu spre vest si Lacul Mostistea spre sud.

Caile de comunicatie sunt reprezentate prin DJ 304 care traverseaza comuna si asigura legatura cu orasele Calarasi, Oltenita si Lehliu (ca intrare pe Autostrada Soarelui – 28 km).

Comuna Ulmu este formata din satele :

v    Ulmu ( 1080 locuitori)

v    -Chirnogi (236 locuitori)

v    -Faurei ( 404 locuitori)

v    -Zimbru (256 locuitori)

Vecinii comunei Ulmu sunt:

v    -Comuna Dorobantu la 7 km

v    -Comuna Lupsanu la 20 km

v    -Comuna Vlad Tepes la 17 km

v    -Comuna Frasinet la 12 km

Fata de Bucuresti distanta este de 90 km, de Calarasi 42 km si 182 Km fata de Constanta.ta

07.05.2007

Din punct de vedere al încadrarii în reteaua de localitati a judetului, comuna se înscrie în categoria localitatilor mici, cu o functie preponderent agricola.

VESTIGII ISTORICE

Amplasata pe Valea Mostistea, localitatea Ulmu a cunoscut in timp o evolutie istorica cu  note specifice  faciesului fizico-geografic , cu intense legaturi culturale si iradieri catre zonele riverane .

Cele mai vechi urme materiale  (arheologice) descoperite in perimetrul comunei provin din neoliticul mijlociu  (cultura Boian) descoperite in punctele “Pisc“ si “Caraman“
Satul “ GAOJANI” – apare in hrisovul  emis de Radu de la Afumati la 01.06.1526.

In catagrafia din 1837 apare pentru prima data denumirea de ULMU si provine de la o plantatie de ulmi din zona, care, pe parcurs a fost defrisata.

In 1864, localitatea Ulmu a fost declarata comuna si îsi pastreaza acest statut pâna astazi. Cladirea administrativa, atestata documentar din anul 1864, are aceeasi functionalitate si astazi.

Satul Chirnogi – apare pentru prima data intr-un hrisov  din 5 ianuarie 1587, sub numele “ NENCIULESTI”.

Pentru satul Faurei  exista hrisovul din 13 iulie 1585 din vremea lui Mihnea Voda Turcitul care atesta existenta acestei localitati.

Arheologia zonei

Teritoriul actual al judetului Calarasi a cunoscut toate etapele dezvoltarii istorice a poporului român.

Descoperirile arheologice demonstreaza existenta societatii omenesti în spatiul calarasan înca din perioada neoliticului timpuriu.

De-a lungul Dunarii, Borcei, Argesului si Vaii Mostistei au înflorit culturile Boian si Gumelnita - culturi autohtone - unele dintre cele mai expresive culturi neolitice din sud-estul Europei.

Cercetarile arheologice au scos la lumina dovezi care atesta principalele ocupatii ale locuitorilor acestor meleaguri, printre care amintim, crearea asa-zisei „civilizatii a lutului”.

Populatia locala a trecut, la începutul epocii metalelor, printr-un proces de asimilare cu populatii rasaritene de stepa. Despre populatia getica deplin formata se poate vorbi, pe actualul teritoriu al judetului, înca din prima epoca a bronzului.

(Sursa: Institutul de Memorie Culturala)

1.2 RELIEFUL

Zona este o câmpie tabulara neteda, pe a carei suprafata întâlnim frecvente crovuri cu adâncimi de 1 – 4 metri, a caror evolutie in timp a condus la formarea vailor de tip “furcitura”.

Câmpia Baraganului– (Baraganul sudic) se întinde intre malul drept al Ialomitei si malul stâng al Dunarii, fiind cuprinsa in judetul Calarasi cu peste 2/3 din suprafata.

Este usor asimetrica înclinata înspre sud, unde se termina cu terasele Dunarii. Are înaltimi de 60 – 70 m in NV, pe raza comunei Belciugatele coborând la 40 m in E de comuna Dragalina, pentru a se înalta din nou la aproximativ 50 m la E de comuna Stefan cel Mare si Borcea.

Altitudinile cele mai ridicate ( 48 metri) din localitate se înregistreaza in partea centrala

CLIMA

Teritoriul comunei apartine in totalitate sectorului cu clima continentala

Regimul climatic este omogen ca urmare a uniformitatii reliefului de câmpie.

Se caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii slabe mai ales in aversa si prin ierni relativ reci marcate uneori de viscole puternice dar si de frecvente perioade de încalzire care provoaca discontinuitate in distributia teritoriala a zapezii .

Radiatia solar globala înregistreaza valori cuprinse intre 125 kcal / cmp / an si peste 127 ,5 kcal / cmp / an.

Aceste cresc dinspre NV catre SE datorita cresterii unghiului înaltimii soarelui, scaderii altitudinii si reducerii nebulozitatii .

Circulatia generala a atmosferei este caracterizata prin frecvente mari ale curentilor de aer temperat continental din NE si E( mai ales in semestrul rece ).

Acestora li se mai adauga patrunderi mai rare de aer arctic din N , de aer tropical maritim din SV si S , si aer tropical continental din SE si S.

Temperatura medie anula este de 11,3 grd.C.

Precipitatiile medii anuale înregistreaza valori cuprinse 540 mm si 500 mm, în verile secetoase scazând sub 400 mm.

Vânturile sunt slab influentate de relieful uniform de câmpie.

Predominante sunt vânturile din Nord, 7 % si NE ( 13, 3 % ) si SV .(16,4%).

Regimul eolian este dominat de Austrul care bate de la vest si care poate deveni periculos în perioadele calde, prin prelungirea perioadei de seceta, extrem de daunatoare pentru agricultura.

În perioada rece vântul caracteristic este Crivatul, vânt care bate din NE.

Daca este puternic, poate spulbera zapada producând întroieniri care afecteaza circulatia si degerarea culturilor de toamna.

CAPITOLUL II CAPITALUL NATURAL

2.1 FLORA SI FAUNA

Comuna Ulmu este alcatuita din punct de vedere al habitatelor, in medii de viata antropizate in procent de 98 %, dominant fiind habitatul de câmpie cu practicarea unei agriculturi in interesul omului.

Dintre habitatele naturale ramase, unde omul a intervenit mai putin, amintim helesteele piscicole si lacurile.

Fauna salbatica este bogata in specii de câmpie, reprezentate prin: porumbei, turturele, vulpi, gugustiuci, prepelite, grauri, sturzi, ciocârlani, gâste. gârlite, rate, lisite, gainusa de balta, sitari, becatine , etc.

In zona riverana lacului Mostistea se întâlneste viezurele, lutra, cârtita, popândaul, sobolanul de apa, broasca, specii caracteristice zonei umede.

Referitor la fauna acvatica, aceasta este reprezentata de: caras, crap, novac, sânger, etc.

Prin pozitia sa geografica, comuna Ulmu este asezata în zona de stepa, care este reprezentata prin pajisti si graminee, dar si alte specii xeroneezofile pe care le întâlnim în locurile unde nu sunt cultivate, în vai, pe marginea drumurilor. Culturile agricole sunt invadate de o serie de buruieni cum ar fi: mohorul, volbura, pirul gras, palamida, troscotul dar si colilia, sunatoarea, traista ciobanului, iar în zonele mlastinoase rogozul, papura, stuful sau trestia.

Vegetatia azonala este caracterizata prin zavoaie de lunca alcatuite din salcie si plop, sleauri de lunca cu stejar, frasin, ulm si plop euroamerican, intre care se intercaleaza pajisti de lunca si terenuri cultivate. La acesta, se mai adauga vegetatia higrofila si hidrofila a baltilor si a lacurilor

APE DE SUPRAFATA

Sub raport hidrografic, comuna Ulmu apartine bazinului Dunarii.

Reteaua hidrografica este reprezentata de Vaile Mostistea si Argova, la care se adauga vaile temporare.

Din categoria apelor statatoare se remarca Lacul Mostistea  ( 1.390 kmp), cel mai mare lac din Câmpia Romana, cu un volum de apa de 201.106 m.c.

Alimentarea se face in principal din Dunare printr-o statie plutitoare cu un debit de 167 m.c./s

AERUL

Din punct de vedere climatic, teritoriul comunei este inclus provinciei climatice II, caracterizata printr-un pronuntat caracter de continentalism, cu mari contraste de la vara la iarna.

Temperatura medie anuala tinde spre valoare de 12şC, temperaturile medii ale lunilor extreme fiind cuprinse între -4şC si -6şC în luna ianuarie si +23şC, +24şC în lunile iulie si august, când valorile acesteia depasesc frecvent +30şC, fenomen ce se manifesta în special în ultimii ani.

Ca un rezultat direct al acestui fenomen, se constata instalarea tot mai frecventa a perioadelor secetoase. În functie de aceste valori ale temperaturii aerului, se apreciaza ca potentialul caloric al zonei este ridicat, fiind apreciat la cca. 125Kal/cmp.

Primul înghet la sol se înregistreaza la începutul celei de a treia decade a lunii octombrie, iar ultimul în prima jumatate a lunii aprilie. În aceste conditii se apreciaza ca durata medie anuala fara înghet însumeaza cca. 200 de zile.

Precipitatiile anuale au valoarea medie de aproximativ 500 l/m², înregistrându-se un maxim pluviometric la sfârsitul primaverii si la începutul verii, când cantitatea de precipitatii cazute însumeaza cca. Ľ din valoarea totala.

Minimul pluviometric se instaleaza în lunile august si septembrie.

În general, ploile cazute în sezonul cald sunt ploi de convectie, determinate de încalzirea puternica a reliefului. Sunt frecvente si ploile frontale cauzate de întâlnirea a doua mase de aer cu caracteristici termice diferite.

Iarna, din cauza întâlnirii frontale a aerului rece continental cu cel cald mediteranean, în zona se produc frecvent viscole.

Datorita faptului ca cele mai multe viscole sunt determinate de anticiclonul siberian, directia predominanta a vântului este de la N si N/E.

Pe teritoriu nu exista obstacole de relief, resimtindu-se din plin vânturile cu dominanta nordica si nord estica în cea mai mare parte a anului.

SOLUL SI SUBSOLUL

Solurile dominate în zona sunt tip cernoziomuri medii levigate, care dispun de rezerve apreciabile de substante nutritive si prezinta o fertilitate naturala ridicata, care se poate îmbunatatii prin folosirea îngrasamintelor azotoase si a masurilor de hidroamelioratii.

Solurile s-au format din amestecul de resturi de substante organice, vegetale si roca din care s-a format subsolul. Formarea solului a mai fost influentata si de conditiile climatului.

În cazul câmpiei, în conditiile climatului s-a format un sol bogat în substante humice, cernoziomul.

Geologic, în zona apar formatiuni loessoide, galbui, sensibile la umezire, argile, nisipuri si pietrisuri de vârsta cvaternara.

Seismic, teritoriul comunei este situat în zona D din punct de vedere al coeficientilor Ks = 0,16 careia îi corespunde o perioada de colt Tc = 1,5 sec., conform Normativ P100 si un grad seismic VIII M.S.K.

Adâncimea de înghet este de 0,7-0,8m. conform STAS 6054.

ALTE ASPECTE

Radiatia solara în zona are un potential caloric ridicat, cu valori ale sumelor medii cuprinse între 125-127,5 kcal/cm²/an.

Regimul eolian este slab influentat de relieful uniform de câmpie, viteza medie anuala variind între 2,6 si 5,3 m/s.

Din punct de vedere hidrogeologic nivelul apelor freatice variaza in functie de grosimea stratului magazin, de adâncimea lor, de permeabilitatea lor, de conditiile climatice sezoniere, existente

Pe interfluvii nivelul hidrostatic variaza si mai mult in functie de diferitele complexe litologice, de grosimea depozitelor loessoide, de pozitia stratului impermeabil , etc.

Teritoriul judetului Calarasi face parte din unitatea structurala cunoscuta sub numele de platforma Moesica care cuprinde unitati morfologice cunoscute sub numele de Câmpia Româna.

Platforma Moesica se învecineaza la N cu falia Pericarpatica, la NE cu Promotoriul Nord Dobrogean, iar la Est cu falia Dunarii care urmareste in general cursul acestuia .

In alcatuirea platformei Moesice distingem doua etaje structurale: soclul si cuvertura sedimentara.

Soclul este heterogen atât în ceea ce priveste mitologia cat si vârsta consolidarii. In alcatuirea lui intra sisturi cristaline, strabatute de masive granitice, “sisturi verzi“, iar in jumatatea sudica - sisturi cristaline de tip palazut

Cuvertura – in evolutia ulterioara consolidarii soclul valah, a fost supus unei muscari de basculare, care au determinat transgresiuni si regresiuni ce se reflecta in existenta celor 4 cicluri de sedimentari.

Pe soclul initial de-a lungul diferitelor perioade geologice s-au depus sedimente vechi alcatuite din calcare, argile, dolomite, marno – calcare de la adâncime 1500 – 2000 m pana la 5000 m.

Depozitele mai noi, în grosime de 50 – 100 m, se subtiaza în partea de Est a Baraganului ajungând la câtiva metri.

Ulterior, se formeaza un orizont de nisipuri galbui mijlocii calcaroase si feruginoase cunoscute sub numele de “nisipuri de Mostistea“ a caror grosime variaza între 10 – 25 m.

Subdiviziunea superioara este reprezentata prin depozite grosiere ale terasei inferioare a Dunarii, pietrisuri, nisipuri si prin depozite loessoide care acopera Terasa Fetesti.

Halocenul inferior si superior este reprezentat de aluviuni grosiere si depozite loessoide pentru terasa joasa a Dunarii precum si prin aluviuni grosiere si fine pentru depozitele de lunca.

CAPITOLUL III

MEDIUL ECONOMIC

La nivelul comunei Ulmu, terenurile arabile si pasunile constituie singurele bogatii naturale. Potentialul economic, cât si structurile economice pentru valorificarea acestuia sunt modeste, dominant agricole, ceea ce confera comunei Ulmu un suport redus de dezvoltare în perspectiva. Aceasta situatie se amplifica prin pozitia localitatii într-o zona caracterizata prin importante disfunctionalitati demografice, economice, sociale si de echipare care se concretizeaza în fenomenul de saracire a populatiei.

AGRICULTURA

La nivelul situatiei actuale, suportul economic al comunei Ulmu este asigurat, în principal de fondul agricol care ocupa aproape 81,08% din suprafata totala a teritoriului administrativ.

Ca structura, terenurile arabile sunt preponderente, cu un procent de 77,72% din suprafata administrativa, urmând apele cu un procent de 14,9%.

Pasunile reprezinta 2,44, iar viile – 0,92% din totalul suprafetei.

Suprafetele ocupate de ape reprezinta 5,24%, drumurile – 2,36% iar curtile 1,67%.

Potentialul economic actual al comunei este predominant agricol, cea mai mare parte a populatiei având locuri de munca în exploatatiile agricole particulare.

Tipuri de culturi

Structura culturilor pe ani agricoli

Analizând structura culturilor agricole pe ani se constata urmatoarele:

• cele mai mari suprafete cultivate sunt ocupate de grâu, floarea soarelui si porumb.
• Culturile de plante de nutret si cele de mazare sunt cele mai mici suprafete;
• Suprafetele cultivate cu pepeni sunt mai mari decât cele cultivate cu legume, care de la 59 hectare culturi în anul 2000 s-a diminuat pâna la 6 hectare în anii 2003 si 2004.

Evolutia efectivelor de animale

Capete

Sectorul zootehnic este dezvoltat atât pe nivelul gospodariilor individuale (aceasta înregistrând un declin dupa anul 1990), cât si la nivel de ferme zootehnice.

Variatia numarului de animale este relativ mic, o descrestere semnificativa înregistrându-se la pasari ( de la 24270 capete în anul 2002 la 14920 capete în anul 2005).

La nivelul comunei Ulmu exista un numar de 7 societati agricole ce-si desfasoara activitatea în agricultura care au în exploatare un numar de 4671 ha teren agricol .

ACTIVITATI DE TIP INDUSTRIAL SI DE CONSTRUCTII

Începând cu 31 august 2006, pe raza comunei isi desfasoara activitatea SC PANELIX- Bucuresti, unitate cu principal obiect de activitate – Fabricarea pâinii si a produselor de patiserie-. In aceasta societate isi desfasoara activitatea un numar de 20 muncitori, majoritatea din localitate, iar piata de desfacere la 01.01.2007 se estima la circa 1500 paini zilnic, 100-150 cozonaci, cornuri etc.

Pe lânga unitatile de productie agricola, în localitati s-au dezvoltat si unele activitati profilate pe realizarea de servicii pentru producatorii agricoli, privind mecanizarea lucrarilor agricole pentru asociatiile agricole, etc.

Actiuni de revigorare a economiei

s-a concesionat pe raza comunei Ulmu din terenul proprietate private a comunei, suprafata de 980 m.p. in vederea construirii unei ferme de melci.

s-a concesionat pe raza localitatii Zimbru suprafata de 2.80 ha din terenul proprietate private a comunei, catre SC MARTIN SERE- in vederea construirii unei sere ecologice.

In anul 2007, suprafata de 2.50 ha situata in intravilanul satului Zimbru, a devenit sub patronajul SC AGROMEX SRL CALARASI, o baza volanta zonala, menita sa preia de la agentii economici cu profil agricol precum si de la producatorii particulari din zona , produsele agricole, surplus de consum, baza moderna dotata cu laborator, cantar electronic, personal si mijloace de productie de specialitate etc.

la scoala cu clasele I – VIII Ulmu, prin proiect sustinut de Inspectoratul Scolar al Judetului Calarasi, s-a construit in 2006, o sera ecologica ce va produce legume atât pentru dobândirea unor fonduri extrabugetare  cat si ca material didactic.

incepand cu ianuarie 2008, Consiliul local al comunei Ulmu a concesionat suprafat de 89.31 ha teren agricol catre Sc Groope Eco-Liffe Bio – Bucuresti, societate cu capital majoritar francez, pentru cresterea si ingrasarea pasarilor pentru carne si a ratelor si gastelor pentru ficat. Specializarea personalului ce va lucra in aceasta ferma se face in Franta pentru meseria de „ gaveur ” , nivelul locurilor de munca pentru comunitate ajungand in urmatorii doi ani la circa 80.

3.3 COMERT SI SERCVICII

Zona comerciala este reprezentata firav, fiind alcatuita din dotari si spatii comerciale si de alimentatie publica cu caracter privat, dar care nu se constituie într-un adevarat centru comercial. Nu se poate vorbi de asemenea de un târg amenajat care sa aiba o activitate cu caracter regulat. Spatiile pentru desfasurarea activitatilor comerciale sunt amenajate camere din locuinte.

În comuna Ulmu, isi desfasoara activitatea SC POPASUL PIRATILOR, ce are in concesionare bazine piscicole, proprietatea SC PISCICOLA SA Calarasi, pe o suprafata de 101 ha , unde se produce atat peste de cultura in vederea consumului dar si puiet in vederea popularii altor lacuri si balti : crap romanesc, fitofag, caras, teno, somn.

n satul Faurei, isi desfasoara activitatea SC TRIVALE SRL CALARASI, ce are in proprietate 60 ha bazine piscicole cu un fond atat in vederea consumului cat si a popularii.

Pe raza satului Zimbru, de asemeni exista dat in exploatare SC NEGOPROD IMPEX SRL, 44 ha luciu de apa a Iezerului Zimbru, proprietatea SC PISCICOLA SA Calarasi, amenajare ce functioneaza in vederea exploatarii fondului piscicol  crescut in mediu natural.

Comuna Ulmu dispune de teren in proprietate privata riveran Lacului Mostistea, terenuri care pot fi concesionate in vederea punerii in valoare a potentialului turistic al comunei.

Exploatarea celor doua bazine de iod  si sulf amenajate empiric pe malul iezerului Zimbru reprezinta de asemeni un punct al strategiei comunale pentru urmatoarea perioada.

CAPITOLUL IV

PROTECTIA MEDIULUI

Ca încadrare în reteaua de localitati rurale ale judetului Calarasi, comuna Ulmu se afla la 42 km. de municipiul Calarasi.

Din punct de vedere al încadrarii în reteaua de localitati a judetului, comuna se afla situata în partea SE, înscriindu-se în categoria localitatilor mici, cu o functiune preponderent agricola, având un rol minor în raport cu celelalte localitati din zona.

Suprafata (intravilan,administrativ)

Bilantul teritorial al categoriilor de folosinta pe teritoriul administrativ al comunei Ulmu:

Situatia statistica a terenurilor se prezinta astfel:

1.     proprietatea publica a statului

1037 ha ape;

2.     proprietate publica comunala

164 ha drumuri;

3.     proprietatea privata a Primariei Ulmu

328 ha teren arabil;

170 ha pasuni;

4.     proprietatea privata a persoanelor fizice:

4979 ha teren arabil;

64 ha vii;

102 ha curti.

5.     proprietate obsteasca

94 ha teren arabil

6 ha curti.

Sintetizând, situatia terenurilor la nivelul comunei Ulmu se prezinta astfel

Zona de locuinte si functiuni complementare ocupa 113 ha.

În comuna Ulmu exista un numar de 1017 de locuinte proprietate privata si 8 locuinte în proprietate publica (anul 2002).

4.2 FACTORI POLUATORI (APA , AER , SOL

Factorii poluatori de pe teritoriul comunei Ulmu sunt îngrasamintele chimice administrate pentru fertilizarea solului, ierbicide, insectofungicide pentru combaterea bolilor si daunatorilor, care conduc atât la poluarea solului, cât si a pânzei de apa freatica.

Apele menajere, dejectiile de la animale – împrastierea necontrolata pe sol a dejectiilor sau rezidiurilor menajere, care se infiltreaza în pânza freatica polueaza apele subterane

Iarna, datorita faptului ca locuintele se încalzesc cu combustibil solid (lemn+carbuni), se produc considerabil mai multe deseuri decât in locuintele cu încalzire centrala si o poluare a aerului cu monoxid de carbon.

4.3 MANAGEMENTUL DESEURILOR

La nivelul comunei Ulmu este în curs de elaborare documentatia pentru managementul deseurilor, respectiv, proiectul „Groapa ecologica de gunoi în satele Ulmu si Chirnogi”, proiect care are elaborat studiul de fezabilitate.

4.4 CALITATEA AERULUI , APEI , SOLULUI

Calitatea aerului, apei si solului se încadreaza în limitele normale admisibile.

Din datele furnizate de Agentia de Protectia Mediului Calarasi, nu exista depasiri ale principalilor indicatori urmariti (NH₄, NO₂, CCO-Cr, PH₄ NO₃, etc)

Pentru aprecierea gradului de poluare a atmosferei, APM Calarasi calculeaza emisiile de poluanti si determina calitatea aerului înconjurator.

Tabelul de mai jos prezinta situatia indicatorilor monitorizati în luna august 2007:

Calitatea apelor subterane

Valoarea concentratiei indicatorilor analizati în forajele de control si în unele fântâni, se încadreaza în general în limitele admise prin STAS 1342/91.

Sunt putine cazurile în care este depasita concentratia maxim admisa (CMA) si aceasta mai ales în forajele amplasate în apropierea zonelor agricole unde se practica agricultura intensiva. Nu acelasi lucru se poate spune despre fântânile amplasate de regula în curtile gospodariilor, în apropiere de depozitul propriu de gunoi de grajd sau de latrine.

Analizele efectuate pentru apa din aceste fântâni indica de cele mai multe ori depasiri ale CMA pentru azotiti.

Degradarea calitatii apei din stratul freatic este produsa de:

evacuarile de ape menajere;

lipsa retelei de canalizare;

dejectii evacuate de la fermele de animale si de la animalele din gospodarii;

îngrasaminte chimice si pesticide administrate incorect pe terenurile agricole.

Calitatea solului

Calitatea solului este puternic influentata de factorii antropici si mai ales de modul cum se practica agricultura. Principalii factori de degradare a solului sunt: eroziunea de suprafata si de adâncime, acidifierea, poluarea chimica (pesticide etc), saraturarea s.a.

Activitatile agricole produc efecte asupra calitatii solului, mai ales în situatia fertilizarilor unilaterale, precum si prin diverse lucrari mecanice în zone cu potential de erodabilitate a solului.

Folosirea în culturile agricole, cu prioritate a metodelor chimice în detrimentul metodelor agrofitotehnice, biologice, fizice pentru reducerea pierderilor produse de boli, daunatori si buruieni, poate avea efecte negative, asupra solului si a altor factori de mediu. Folosirea nerationala a îngrasamintelor minerale, pot provoca o poluare cu nitrati a apelor freatice.

Calitatea apei (de baut si a apei uzate)

Calitatea apei de baut este permanent monitorizata. Aceasta se încadreaza în limitele normale de potabilitate. Apele meteorice sunt colectate în rigolele amplasate de-a lungul drumurilor de unde se infiltreaza în sol.

Comuna nu are un sistem de canalizare ape menajere, acestea fiind împrastiate necontrolat, fapt care poate conduce la poluarea stratului freatic de apa.

4.5 AMENAJARI HIDROLOGICE

Lacul Mostistea face parte din acumularea Iezer Mostistea, destinate atenuarii viiturilor, irigatiilor si pisciculturii.

Zona formeaza in areal biosferic asemanator cu Delta Dunarii, cu potential turistic mare.

CAPITOLUL V

MEDIUL SOCIAL CULTURAL

5.1 ASPECTE DEMOGRAFICE

La recensamântul din anul 2002 populatia comunei Ulmu era de 1953 locuitori din care 956 de barbati si 997 de femei.

Folosind datele de recensamânt din 2002, se determina populatia prognozata pentru fiecare localitate, folosind metoda variantei medii de prognoza.

Astfel, populatia prognozata pe sate va fi urmatoarea:

La data de 01.07.2007 populatia comunei a fost de 1976 locuitori, din care:

-Ulmu ( 1080 locuitori)
-Chirnogi (236 locuitori)
-Faurei ( 404 locuitori)
-Zimbru (256 locuitori)

Densitatea populatiei este de 25 loc./km.p)

Structura pe sexe
Femei - 1070
Barbati - 906

Structura pe etni

Romana - 1944
Rroma -32

Structura pe varsta

Intre 0 si 19 ani - 353
Intre 20 si 44 ani - 458
Intre 45 si 64 ani - 356
Peste 65 ani - 809

Numar salariati - 193
Numar someri - 48

Populatia ocupata pe profesii si activitati:

Agricultura, silvicultura – 268

Industrie prelucratoare – 2

Energie electrica si apa – 1

Constructii – 6

Comert - 12

Transport, depozitare, posta si telecomunicatii – 5

Activitati financiare si asigurari – 1

Administratie publica – 27

Învatamânt – 36

Sanatate si asistenta sociala – 4

Activitati de servicii colective, sociale si personale – 4

Pescuit si piscicultura -2

Industria extractiva – 1

Hoteluri si restaurante -5

Total – 373 persoane ocupate

Se remarca un procent de 71,84 % din populatia activa ocupata în agricultura..

În cadrul localitatilor comunei nu sunt satisfacute posibilitatile de ocupare integrala a potentialului fortei de munca, deplasarile pentru exercitarea activitatii în afara localitatilor respective sunt numeroase si determina mentinerea fenomenului de navetism.

Profilul demografic

Sporul natural este negativ ( -20,68 la 1000 locuitori).

Rata divorturilor si rata casatoriilor sunt mai mici comparativ cu cele de la nivel national, explicabile în contextul tendintei de îmbatrânire.

Indicatori demografici (valori 2005 )

Exista la nivelul comunei un numar 17 de someri.

Servicii sociale oferite pentru grupuri dezavantajate

In comuna, în martie 2008, erau înscrisi in baza de date a primariei 14 de persoane beneficiare ale prevederilor Legii nr. 416/2001.

OCROTIREA SANATATII POPULATIEI

Infrastructura de sanatate

În prezent serviciile medicale sunt furnizate populatiei prin intermediul unui cabinet medical individual – un medic de familie cu program de 24 ore saptamânal ( joi dupa amiaza si vineri dimineata) si o asistenta medicala cu program permanent.

Localitatea dispune de un dispensar modernizat.

În prezent este în curs de autorizare o farmacie.

Comuna nu beneficiaza de serviciile unui stomatolog.

Asistenta sociala

În cadrul reformei privind protectia copilului institutionalizat a fost implementat proiectul „Restructurare Centrul de Plasament „CUORE” Faurei”

Obiectivul proiectului a fost crearea unei infrastructuri sociale în domeniu, prin înfiintarea a 3 casute de tip familial (12 copii pe casuta) în localitatile Ulmu, Faurei, Ciocanesti.

Înfiintarea serviciului a condus la:

• cresterea numarului de copii care beneficiaza de ocrotirea în mediul familial (în familia naturala);
• scaderea numarului de copii în unitatile rezidentiale;
• cresterea numarului copiilor reintegrati în învatamântul de masa;
• desfiintarea Centrului de Plasament „Cuore” Faurei;
• desfiintarea Scolii Speciale Faurei;
• cresterea numarului tinerilor integrati social proveniti din sistemul de protectie a copilului cât si a numarului tinerilor care urmeaza o forma de învatamânt postgimnazial.

Localizarea proiectului: Ulmu, Faurei, Ciocanesti judetul Calarasi.

Valoarea proiectului: 185 mii EURO (PHARE 2002 - Ro9905.02-CL 056 B )

Viata asociativa

În afara asociatiilor agricole, în comuna exista Clubul Sportiv ' Phoenix Ulmu', echipa de fotbal care face parte din divizia C.

EDUCATIA SI INVATAMANTUL

Din datele referitoare la sistematizarea localitatii, aceasta dispune de infrastructura în vederea furnizarii de servicii educationale populatiei.

În prezent, structura scolara se prezinta astfel:

1) Scoala I-VIII Ulmu - Unitate de Invatamant cu Personalitate Juridica

2) Gradinita cu Program Normal Ulmu - Unitate de Învatamânt arondata la Scoala I-VIII Ulmu

3) Scoala I-IV Faurei - Structura/Unitate de Invatamnat arondata la Scoala I-VIII Ulmu

4) Gradinita cu Program Normal Faurei - Unitate de Învatamânt arondata la Scoala I-VIII Ulmu

În anul scolar 2005-2005 au functionat 11 sali de clasa, în care au învatat 45 prescolari, 62 elevi ciclul primar, si 73 elevi în ciclul gimnazial.

Cadrele didactice care au asigurat desfasurarea procesului de învatamânt au fost alcîtuite din 2 educatori, 4 învatatori si 12 profesori.

Gradul de educatie în comuna Ulmu se prezinta astfel:

125 de persoane – studii liceale

530 de persoane - studii gimnaziale;

14 persoane – studii superioare de lunga durata

15 persoane – studii postliceale si de maistri;

113 persoane – studii profesionale si de ucenici;

757 persoane – învatamânt primar;

244 persoane - alte situatii, analfabeti.

CULTURA SI SPORTUL

La nivel de comuna exista un camin cultural si o biblioteca în satul resedinta – Ulmu.

În contract de parteneriat cu Clubul Sportiv Ulmu, primaria a realizat modernizarea stadionului, investitia realizata fiind de 85.000 Euro. Stadionul astfel realizat este la standardele cerute de activitatile sportive.

Pastrand traditia inceputa in 1899 de Spiru Haret, Ministerul Educatiei a organizat si in anul 2007 concursul national scolar de oina, la nivel gimnazial. Faza pe tara s-a desfasurat la Baia Mare.

Campionatul National Scolar ramane de departe cea mai onorata competitie, fiind singura care are un sponsor garantat, si anume Guvernul Romaniei prin Ministerul Invatamantului, care acopera aproape in totalitate cheltuielile de participare.

La aceasta competitie, echipa de oina a Scolii generale Ulmu a câstigat locul V din 17 echipe participante.

CAPITOLUL VI

SIGURANTA CETATEANULUI SI ORDINEA PUBLICA

Pe teritoriul comunei Ulmu exista un Post de Politie cu sediul în satul Ulmu, în care sunt angajati doi agenti de politie, care asigura linistea si ordinea publica pentru cele 3 sate, fiind ajutati de cele sase persoane din paza obsteasca.

A fost înfiintat Serviciul pentru situatii de urgenta în cadrul primariei

Situatiile de urgenta se asigura pe baza de voluntariat iar în cazuri grave de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Calarasi.

CAPITOLUL VII

INFRASTRUCTURA

DRUMURILE

Zona cailor rutiere au o suprafata de 164 ha si reprezinta aproximativ 2,36% din teritoriul comunei.

Comuna este situata pe drumul judetean DJ 304 care leaga satele componente si iese la drumul national DN 31

Comuna nu are drumuri comunale.

Celelalte artere de circulatie sunt strazi, majoritatea pietruite fara realizarea unei infrastructuri specifice.

Mobilitatea locuitorilor din localitatea Ulmu este garantata prin accesul acestora la mijloacele de transport în comun care circula pe ruta Calarasi – Ulmu .

Lungimea traseelor de transport public este de 14,5 km.

Transportul de persoane se desfasoara cu o cursa tur (dimineata)– retur (seara) pe traseul Calarasi – Bucuresti, traseu care strabate toate satele apartinatoare.

Satul Ulmu beneficiaza de 7 trasee Calarasi – Ulmu, celelalte sate , Faurei si Zimbru, fiind lipsite de transport.

Nu exista transport feroviar, cea mai apropiata statie de cale ferata fiind statia Calarasi.

RETEAUA DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

La nivelul comunei Ulmu exista sisteme de apa potabila în fiecare sat.Retelele de alimentare cu apa au o lungime totala de 8,3 km. Sursa de apa o constituie în prezent stratul freatic de medie adâncime, cantonat la circa 45 m. care poate asigura necesitatile de consum ale populatiei cât si ale activitatilor economice din zona de extindere a intravilanului.

În prezent s-au executat foraje la 96 m adâncime.

Sistemul de alimentare cu apa existent în prezent este compus din retea de apa, 3 puturi si 42 fântâni.

Localitatea are 3 statii de tratare UV, câte una în fiecare sat.

Primaria a promovat doua aplicatii pentru sistem de alimentare cu apa în satul Zimbru si Statie de desulfurare apa potabila în Faurei.. Studiile de fezabilitate sunt elaborate si aprobate in Consiliul local, urmând s se elabora proiectele de executie.

În prezent, comuna Ulmu nu dispune de un sistem centralizat de canalizare care sa permita evacuarea apelor uzate menajere si a celor meteorice. Prin urmare, apele pluviale sunt colectate în rigolele amplasate de-a lungul drumului de unde se infiltreaza în sol.

Inexistenta unui sistem adecvat de canalizare, care sa permita colectarea si evacuarea apelor uzate menajere se repercuteaza implicit asupra starii de sanatate a populatiei, întrucât prin împrastierea necontrolata pe sol a dejectiilor sau reziduurilor menajere, acestea se infiltreaza în pânza freatica si polueaza apele subterane.

Primaria a elaborat un proiect pentru un sistem centralizat de canalizare si statie de epurare si tratare ape uzate, prin OG 7/2005 etapa III.

Proiectul este în faza de executie.

INFRASTRUCTURA DE ENERGIE ELECTRICA SI GAZ

Alimentarea cu energie electrica a comunei Ulmu este realizata în prezent pe o lungime de 17,8Km de retea electrica, sustinuta de 817 stâlpi.

Iluminatul stradal este asigurat cu 82 corpuri de iluminat.

Lungimea retelei reprezinta reteaua publica de iluminat stradal-pietonal cumulat cu reteaua publica de iluminat stradal rutier

Comuna Ulmu nu dispune de un sistem centralizat termic pentru populatie. Sistemul de încalzire existent se bazeaza pe utilizarea surselor proprii de încalzire, în sistem local. Nu exista pe teritoriul localitatilor componente, capacitati ale unor instalatii termice existente, care sa reprezinte din punct de vedere cantitativ sau calitativ, o potentiala sursa de alimentare.

În prezent nu exista o retea de distributie a gazelor naturale.

INFRASTRUCTURA DE COMUNICARE

Localitatea Ulmu dispune de centrala telefonica, serviciul de telefonie fiind asigurat de centrala telefonica automata racordata la magistrala de cablu fibra optica ce traverseaza comuna, apartinând Romtelecom

Comuna beneficiaza de telefonie mobila si servicii de internet.

CAPITOLUL VIII

PROIECTE DE FINANTARE NERAMBURSABILA DERULATE DE PRIMARIE SI DE AGENTII ECONOMICI DIN ZONA

DIRECTII DE DEZVOLTARE

DEZVOLTAREA SI RENOVAREA SATELOR COMUNEI ULMU

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

Obiective urmarite

Dezvoltarea infrastructurii de circulatie si transport în comuna Ulmu;

Cresterea calitatii vietii locuitorilor comunei Ulmu;

Reabilitarea retelei de drumuri din comuna Ulmu în vederea cresterii accesibilitatii si a atractivitatii zonei pentru investitii.

Proiecte propuse

Reabilitarea si modernizarea, inclusiv pietruirea drumurilor comunale si a strazilor;

Modernizare trotuare. Amenajare rigole de de descarcare pe sectoarele de strazi în vederea colectarii apelor pluviale

Amenajarea de spatii verzi de-a lungul retelei stradale;

Reabilitare poduri si podete;

Construirea de piste de biciclete;      

Construirea de locuri de parcare.

Recomandari:

Realizarea studiilor de fezabilitate pentru actiunile propuse.

Surse de finantare posibile

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala – Programul National pentru Dezvoltare Rurala, Masura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea în valoare a mostenirii rurale si Masura 125– Îmbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii;

Rezultate scontate

Cresterea ponderii investitiilor externe la veniturile comunei;

Asigurarea accesibilitatii în zona;

Grad ridicat de siguranta a traficului;

1.2. Sanatate si asistenta sociala

Obiective urmarite:

Asigurarea accesului populatiei la servicii medicale de calitate;

Cresterea calitatii serviciilor de asistenta sociala;

Asigurarea unui cadru general de viata sanatos;

Proiecte propuse:

Dotarea cu echipamente adecvate si modernizarea dispensarului;

Derularea unor programe / campanii de educare si informare a populatiei privind starea generala de sanatate si comportamentul adecvat pentru preventie;

Modernizarea / extinderea înfiintarea de noi centre sociale;

Crearea / modernizarea facilitatilor de acces pentru persoanele cu dizabilitati;

Amenajarea unor ateliere de lucru în cadrul centrelor sociale;

Dotarea cu echipamente adaptate nevoilor beneficiarilor de servicii din centrele sociale

Surse de finantare posibile:

Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (Programul Operational Regional);

Fonduri europene gestionate direct de Comisia Europeana;

Fondul European pentru Dezvoltare Regionala si Fondul Social European (Programul Operational Sectorial - Dezvoltarea Resurselor Umane);

Fonduri guvernamentale;

Bugetul local, fonduri private.

Rezultate scontate

Îmbunatatirea infrastructurii si a dotarilor serviciilor sociale si de sanatate;

Cresterea accesului la servicii sociale si de sanatate la standarde europene;

Ridicarea gradului de informare a populatiei cu privire la problemele locale de sanatate publica;

EDUCATIE SI CULTURA

Obiective urmarite:

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii educationale;

Promovarea si dezvoltarea activitatilor extra-scolare si sportive;

Cresterea nivelului de cunoastere si utilizare a tehnologiilor de informatie si comunicare;

Punerea în valoare a monumentelor istorice si de cult din zona.

Proiecte propuse:

Reabilitarea si extinderea cladrilor unitatilor de învatamânt si dotarea acestora cu mobilier si echipamente scolare;

Construirea de campusuri scolare;

Amenajarea si dotarea grupurilor sanitare din cadrul unitatilor de învatamânt;

Construirea unei sali de sport pentru elevi la Scoala Ulmu;

Înfiintare complex sportiv în satul Ulmu cu stadion, teren de fotbal, teren de tenis, teren sintetic de handbal.

Reabilitarea bibliotecii din Ulmu;

Modernizarea bazei sporive;

Construirea si dotarea unui camin cultural an satul Ulmu;

Modernizarea caminelor culturale din fiecare sat;

Extinderea accesului la tehnologiile moderne informationale si de comunicatii pentru unitatile scolare si extrascolare;

Realizarea unor campanii de constientizare în rândul elevilor in vederea îmbunatatirii cunostintelor privind educatia rutiera;

Restaurarea, consolidarea, protectia si conservarea cladirilor de patrimoniu;

Restaurarea, protectia, conservarea si realizarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale si exterioare;

Recomandari:

Realizarea studiilor de fezabilitate pentru proiectele de reabilitare;

Surse de finantare posibile:

Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul Social European (Programul Operational Regional);

Fondul European pentru Dezvoltare Regionala si Fondul Social European (Programul Operational Sectorial - Dezvoltarea Resurselor Umane), Masura 5.1 – Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural precum si crearea / modernizarea infrastructurilor conexe;

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala – Programul National pentru Dezvoltare Rurala Axa 3 – Calitatea vietii în zonele rurale, Masura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea în valoare a mottenirii rurale;

Proiectul pentru Învatamântul Rural ;

Programul Cultura 2007 - 2013, finantat de Comisia Europeana ;

Rezultate scontate

Crearea unor conditii educationale la standarde moderne;

Numar ridicat de tineri preocupati de activitati extra-scolare si sportive;

Atragerea de turisti în zona.

AMENAJAREA EDILITARA SI AMENAJARI PUBLICE

Obiective urmarite

Dezvoltarea durabila a comunei Ulmu;

Atingerea unui grad ridicat de rationalitate în amenajarea teritoriului;

Cresterea confortului rural;

Dotari edilitare functionale.

Proiecte propuse

Amenajarea unui spatiu de agrement pentru copii;

Amenajarea centrului civic in fiecare sat component al comunei;

Realizarea unui studiu privind identificarea solutiilor optime din punct de vedere tehnic, economic si ecologic pentru asigurarea încalzirii populatiei;

Extinderea retelei electrice si eficientizarea sistemului de iluminat public;

Împrejmuirea institutiilor publice;

Conectarea la magistrala de gaz metan 

Recomandari:

Realizarea studiilor de fezabilitate pentru actiunile propuse.

Proiectele trebuie sa se încadreze în prevederile Planului Urbanistic General si ale Planului Urbanistic Zonal

Surse de finantare posibile

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala – Programul National pentru Dezvoltare Rurala Axa 3 – Calitatea vietii în zonele rurale si diversificarea economiei rurale, Masura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea în valoare a mostenirii rurale;

Rezultate scontate

Consolidarea infrastructurii recreationale;

Conservarea si extinderea infrastructurii de utilitati publice;

MEDIU

2.1. Alimentare cu apa si canalizare

Obiective urmarite:

Crearea de noi oportunitati de crestere economica durabila si de crestere a calitatii vietii prin implementarea directivelor europene privind calitatea apei si administrarea integrata a resurselor de apa;

Proiecte propuse:

Reabilitarea si extinderea retelei de alimentare cu apa în comuna;

Construirea unei statii de potabilizare a apei;      

Construirea sistemului de canalizare în satele comunei Ulmu si construirea statiei de epurare

Recomandari si observatii:

Programul National pentru Dezvoltare Rurala prevede ca în domeniul alimentarii cu apa potabila este necesara prezentarea studiilor hidrologice sau hidrogeologice care sa confirme existenta sursei de apa în cantitate suficienta pentru investitii noi si extindere, iar pentru modernizari ale sistemului de alimentare cu apa existenta sursei de apa se justifica doar prin memoriu justificativ.

Surse de finantare posibile:

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala – Programul National pentru Dezvoltare Rurala Axa 3 – Calitatea vietii în zonele rurale si diversificarea economiei rurale, Masura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea în valoare a mostenirii rurale;

Fondul de Mediu

Rezultate scontate:

Cresterea numarului de investitii noi în zona;

Racordare în procent de 100% a locuitorilor la retelele de canalizare si alimentare cu apa potabila;

Existenta unui sistem de epurare si a unui sistem de tratarea a apei potabile moderne;

Cresterea confortului rural;

Realizarea unui sistem stradal eficient pentru colectarea, canalizarea si evacuarea apelor pluviale.

DESEURI

Obiective urmarite:

Cresterea calitatii mediului;

Dezvoltarea unui management integrat al deseurilor;

Cresterea atractivitatii zonei pentru activitati de turism;

Asigurarea accesului la servicii publice de salubritate de calitate corespunzatoare.

Proiecte propuse:

Realizarea unui sistem de colectare selectiva si transport al deseurilor;

Dezvoltarea serviciului de salubritate locala;

Dezvoltarea unui program de educatie si informare a cetatenilor cu privire la gestionarea deseurilor;

Surse de finantare posibile:

• POS Mediu
• Fondul de mediu
• Buget local, buget judetean

Rezultate scontate:

• Diminuarea poluarii factorilor de mediu;
• Cresterea cantitatii de deseuri gestionate în sistem standardizat;
• Minimizarea cantitatii de deseuri rezultate din procesele de productie economice si de la consumatori;
• Cresterea gradului de constientizare a populatiei cu privire la problemele de mediu;

2.3. Cadrul natural

Obiective urmarite

• Asigurarea unui mediu sanatos si sigur pentru locuitorii comunei Ulmu

Proiecte propuse

• Realizarea de lucrari de prevenire a inundatiilor si îndiguire în zonele expuse riscului la inundatii din proximitatea cursurilor de apa
• Actiuni de prevenire a eroziunii solului (perdele forestiere, îndiguiri, cosolidari de mal etc).
• Îmbunatatirea calitatii aerului prin crearea de spatii verzi in comuna Ulmu;
• Amenajare parcuri în satele comunei Ulmu;
• Îmbunatatirea sistemului principal si secundar de irigatii;
• Utilizarea resurselor de energie solara atât pentru asigurarea confortului termic în domicilii, cât si pentru uscarea si prelucrarea produselor agricole

Recomandari:

• Programul National pentru Dezvoltarea Rurala prevede acordarea de plati compensatorii pentru fermierii care pun în aplicare masuri de prevenire a degradarii si eroziunii solului.

Surse de finantare posibile

• Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala – Programul National pentru Dezvoltare Rurala, Axa 2 – Îmbunatatirea mediului si a spatiului rural, Masura 214 - sub-masura 3 – Protectia solului si a apei si Masura 125 – Îmbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii.
• Administratia Fondului de mediu – Programul National de îmbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi în localitati

Rezultate scontate

• Reducerea suprafetelor afectate de degradarea solului;
• Scaderea riscului de inundatii;
• Cresterea numarului de turisti.

DEZVOLTAREA SI DIVERSIFICAREA ECONOMIEI COMUNEI ULMU

3.1. Sectorul agricol si forestier

Obiective urmarite

Valorificare a potentialului agricol local prin asigurarea unui management eficient al exploatatiilor agricole si forestiere;

Stabilirea unor bune practici agricole si forestiere;

Asigurarea unui grad ridicat de informare a populatiei rurale cu privire la oportunitatile existente si cerintele ce trebuie respectate în sectorul agricol;

Atragerea tinerilor în activitatile agricole din sectorul vegetal si zootehnic;

Restructurarea si modernizarea sectoarelor de procesare si comercializare a produselor agricole;

Sprijinirea înfiintarii grupurilor de producatori agricoli;

Proiecte propuse

Asigurarea de consiliere agricola din partea aparatului de specialitate al Primariei prin întreprinderea unor actiuni de informare a persoanelor fizice si juridice din sectorul agricol cu privire la oportunitatile de investitii si facilitatile disponibile;

Promovarea certificarii agriculturii ecologice pentru anumite tipuri de produse;

Formare profesionala pentru producatorii din sectorul agricol si silvic si pentru tineri privind tehnologii de productie agricola si de procesare, practici de productie agricola compatibile cu normele de mediu;

Promovarea produselor agricole si forestiere locale;

Realizarea unei minipiete în satul Ulmu;

Realizarea de parteneriate cu Camera de Comert, Industrie si Agricultura Calarasi sau alte institutii în vederea participarii la târguri cu specific agricol;

Crearea unei baze de date la nivel local cu activele disponibile (terenuri ce se pot vinde, imobile libere, spatii si active ce se pot vinde, etc.);

Dezvoltarea sectorului zootehnic;

Atragerea/Dezvoltarea industriei auxiliare/prelucratoare (ex: abator, fabrica de mezeluri, fabrica de conserve etc);

Dezvoltarea apiculturii;

Etichetarea produselor locale specifice.

Recomandari:

• Aparatul de specialitate al Primariei sau persoanele desemnate din cadrul acestuia poate/pot disemina informatii de interes public cum ar fi:

Prin Programul National pentru Dezvoltare Rurala se acorda sprijin financiar pentru instalarea/mentinerea tinerilor în mediul rural. Astfel, persoanele care au mai putin de 40 de ani, au abilitatile si competentele ocupationale adecvate, detin pentru prima data proprietati agricole sau forestiere ca directori ai acestora, solicita sprijin nu mai tarziu de 12 luni de la instalarea pe proprietatea agricola si prezinta un plan de afaceri pentru dezvoltarea activitatilor lor agricole sau forestiere, pot primi ajutor financiar.

Prin Programul National pentru Dezvoltare Rurala se acorda sprijin pentru agricultorii care se pensioneaza timpuriu. Sprijinul prevazut poate fi obtinut de acestia daca: au minim 55 de ani sau maxim 10 ani mai putin decât vârsta normala de pensionare, transfera proprietatea agricola tinerilor agricultori cu o vârsta sub 40 de ani si care detin pentru prima data o proprietate agricola.

Fermierii si muncitorii agricoli pot primi sprijin financiar pentru investitii tangibile si intangibile din sectorul vegetal si din sectorul de crestere a animalelor – ferme (achizitionare de echipament nou, constructii si modernizari de cladiri anexe, achizitionarea de mijloace de transport specializate, plata ingineri, arhitecti, studii de fezabilitate, soft-uri pentru computere, cheltuieli de prelucrare si marketing a produselor agricole). Sprijinul poate fi acordat în baza unui plan de afaceri.

Observatie!

Beneficiarii eligibili pentru aceste masuri sunt producatorii agricoli si forestieri, persoane fizice si juridice din sectorul privat. Întrucât autoritatile locale nu sunt eligibile pentru acordarea de fonduri în vederea realizarii acestor investitii, acestea trebuie sa joace un rol esential în stimularea spiritului întreprinzator al persoanelor din comuna.

Surse de finantare posibile

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala – Programul National pentru Dezvoltare Rurala, Axa 1 – Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier

Rezultate scontate

Animarea spiritului antreprenorial;

Stabilizarea tinerilor în comuna Ulmu;

Numar mare de producatori agricoli care beneficiaza de sprijin financiar.

TURISM

Obiective urmarite

• Dezvoltarea unei infrastructuri de turism;
• Diversificare catre activitati non-agricole;
• Valorificarea potentialului turistic al comunei Ulmu;
• Cresterea atractivitatii comunei Ulmu;

Proiecte propuse

• Înfiintarea unei sarbatori anuale - Ziua comunei Ulmu - care sa cuprinda activitati de promovare a artistilor locali si târguri de produse agro-alimentare;
• Realizarea unui plan de promovare a potentialului turistic al comunei Ulmu prin realizarea unui web-site al comunei, a unor pliante de prezentare a comunei si realizarea de parteneriate cu agentii de turism din judet si din tara.
• Organizarea unor cursuri de reconversie profesionala pentru persoanele aflate în cautarea unui loc de munca în domeniul turismului (receptioneri, personal hotelier, ospatari, bucatari etc)
• Valorificarea potentialului turistic si de agrement de pe teritoriul comunei (valorificarea bazelor piscicole);
• Alocarea de catre Consiliul Local a unor terenuri cu destinatie speciala pentru case de vacanta sau pensiuni în zonele cu potential natural;
• Dezvoltarea de facilitati de cazare;
• Organizarea de activitati / pescuit sportiv;
• Selectarea unor gospodarii si afilierea acestora la ANTREC

Recomandari:

Recomandam initierea procedurilor pentru includerea comunei Ulmu si a obiectivelor sale turistice în circuitele turistice judetene.

Recomandam sa se ia în calcul realizarea unei strategii de branding turistic realizata în colaborare cu autoritatile locale din comunele alaturate, unde exista obiective turistice sau potential turistic nevalorificat.

Aparatul de specialitate al Primariei sau persoanele desemnate din cadrul acestuia va/vor avea rolul de a informa întreprinzatorii din comuna cu privire la oportunitatile de investitii si fonduri disponibile. Prin PNDR se aloca sprijin financiar pentru persoanele fizice si juridice care doresc sa realizeze investitii în activitati turistice (constructii si reabilitari de facilitati de cazare, investitii infrastructura de recreere si divertisment aferenta spatiilor de cazare, achizitii echipamente electrocasnice, mobilier, activitati de promovare si informare turistica – pliante, panouri, organizare de actiuni de promovare, investitii de dezvoltare a serviciilor turistice – utilitati, centre de echitatie, asigurare mijloace de transport pentru turisti, etc)

Surse de finantare posibile

• Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala – Programul National pentru Dezvoltare Rurala, Axa 3 – Calitatea vietii în zonele rurale si diversificarea economiei rurale, Masura 313 – Încurajarea activitatilor turistice si Masura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea în valoare a mostenirii rurale

Rezultate scontate

• Crearea de noi locuri de munca;
• Cresterea economica a comunei Ulmu;
• Promovarea zonei;
• Crearea unei infrastructuri turistice în comuna Ulmu.

4. Capacitate institutionala si cooperare

Obiective urmarite

• Cresterea eficientei managementului sectorului public;
• Cresterea calitatii serviciilor furnizate de administratia publica locala în relatia cu cetateanul;
• Dezvoltarea sistemului informational la nivelul autoritatilor locale;
• Îmbunatatirea accesului populatiei la serviciile publice prin utilizarea tehnologiei informatiei si a comunicarii;

Proiecte propuse

• Campanii de încurajare a populatiei rurale de a se implica în procesul de dezvoltare a comunei prin constituirea în Grupuri de Actiune Locala;
• Realizarea unui sistem de informare a cetatenilor cu privire la actiunile întreprinse de Consiliul Local (consultari publice, organizarea Zilei Portilor Deschise la Primaria Ulmu, lunar[1]);
• Permanenta optimizare a calificarii profesionale a functionarilor publici, cu precadere în domeniul managementului de proiect si in vederea accesarii fondurilor structurale;
• Reactualizarea planurilor de ordine si siguranta a comunei prin identificarea si contracararea factorilor de risc;
• Realizarea unui web-site al comunei Ulmu, care va înlesni dialogul între autoritatea publica locala, cetateni si orice alta institutie de nivel local, judetean, regional, national sau international.

Recomandari:

• Recomandam ca autoritatile administratiei publice locale sa ia în considerare planurile si directiile privind amenajarea teritoriului, în demersul de realizare a planului de actiuni si în programarea temporala a proiectelor de investitii.
• Întrucât pentru accesarea fondurilor puse la dispozitie prin Axa LEADER a PNDR, este necesara constituirea de Grupuri de Actiune Locala (GAL), recomandam informarea populatiei cu privire la aceasta posibilitate. De asemenea recomandam desemnarea unei persoane din Primaria Ulmu care sa reprezinte Consiliul Local Ulmu în cadrul GAL-urilor ce se vor constitui în zona.
• Recomandam luarea in calcul a posibilitatii de asociere cu localitati învecinate în cadrul unor asociatii de dezvoltare intercomunitara în vederea accesarii fondurilor europene necesare pentru realizarea proiectelor cu valoare mare, mai ales cele din domeniul infrastructurii de transport sau de mediu.

Surse de finantare posibile

Fondul European pentru Dezvoltare Regionala si Fondul Social European (Programul Operational Regional si Programul Operational Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane);

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala – Programul National pentru Dezvoltare Rurala, Axa 4 – Leader;

Programul ”Economie bazata pe cunoastere” - Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei;

Fonduri de la Comisia Europeana.

Rezultate scontate

Îmbunatatirea calitatii serviciilor publice;

Cresterea gradului de transparenta în administratia locala.

CAPITOLUL IX

ANALIZA SWOT

Analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunitati, amenintari) este un instrument de analiza a potentialului de dezvoltare durabila al comunitatii.