ADOPTIA

ADOPTIA

.1. Notiunea, felurile si caracterele generale ale adoptiei

A. Notiunea

Adoptia este actul juridic in baza caruia se stabilesc raporturile de rudenie pe de o parte, intre adoptat si descendentii sai si adoptator sau adoptator si rudele acestuia pe de o parte, asemanatoare acelora care exista in situatia rudeniei firesti.

Notiunea de adoptie este utilizata in legislatie, literatura de specialitate si practica judecatoreasca in mai multe acceptiuni, si anume:

pentru desemnarea institutiei adoptiei care cuprinde totalitatea normelor juridice referitoare la incheierea, efectele, desfacerea si desfiintarea adoptiei

pentru a numi actul juridic al adoptiei

pentru a exprima raportul juridic al adoptiei

B. Felurile adoptiei

Prin Codul familiei sunt reglementate doua feluri de adoptii

adoptia cu efecte restranse caracterizata prin faptul ca legaturile de rudenie intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte si parintii firesti si rudele acestora, pe de alta parte, se mentin; iar intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte si adoptator , pe de alta parte se stabilesc raporturi asemanatoare cu cele dintre parinti si copii

adoptia cu efecte depline sau efectele filiatiei firesti caracterizata prin faptul ca legaturile de rudenie dintre adoptat si descendentii sai, pe de o parte si parintii firesti si rudele acestora, pe de alta parte inceteaza. Cu toate acestea impedimentul la casatoriei ce rezulta din rudenie se mentine, si intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte si adoptator si rudele acestuia, pe de alta parte, se stabilesc raporturi de rudenie.

Adoptia cu efecte restranse nu mai este aplicabila.

C. Caracterele generale ale adoptiei

Adoptia se face numai in interesul celui adoptat

Principiul fundamental ce sta la baza adoptiei este cel al ocrotirii intereselor copiilor. Principiul conform caruia adoptia se face in interesul adoptatului i se asociaza cel al interesului moral al adoptatorului care in urma adoptiei isi poate manifesta sentimentele de ocrotire sociala pentru a veni in ajutorul copiilor care nu se pot bucura de ocrotirea parinteasca.

Adoptia este un act solemn

Caracterul solemn rezulta din:

consimtamantul necesar in vederea adoptiei se poate da numai in forma autentica

adoptia se incuviinteaza numai de catre instanta de judecata competenta

persoana care urmeaza sa adopte se propune de catre Comisia pentru protectia copilului, persoana sau familia trebuind sa prezinte conditii materiale si garantii morale necesare asigurarii dezvoltarii armonioase a copilului.

Indeplinirea acestor conditii se constata printr-un atestat eliberat de Comisia pentru protectia copilului.

.2. Conditiile legale pentru incheierea adoptiei

Pentru incheierea adoptiei este necesara indeplinirea unor conditii care pot fi clasificate astfel:

A.     Conditii de fond

B.     Lipsa impedimentelor la adoptie

C.     Conditii de forma

A.     Conditiile de fond ale adoptiei

1. Consimtamantul la adoptie

Incheierea adoptiei necesita manifestarea de vointa a anumitor persoane. Consimtamantul acestora va fi manifestat fie in sensul unei adoptii cu efecte restranse, fie in sensul unei adoptii cu efecte depline. Acesta se manifesta in urmatoarele cazuri:

a) Consimtamantul celui care adopta

Conform legii nu pot infia decat persoanele majore care implinesc conditiile pentru a fi tutore si care au cu cel putin 18 ani mai mult decat cei pe care doresc sa ii infieze. Astfel consimtamantul poate proveni doar de la o persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu si sa fie neviciat. Consimtamantul la adoptie se da in forma autentica. Consimtamantul celui care adopta poate fi exprimat si printr-o procura, data, in conditiile legii, altei persoane.

b) Consimtamantul sotului celui care adopta.

Acesta se cere in situatia in care cel care doreste sa adopte este casatorit. Astfel sotul celui care adopta, prin manifestarea consimtamantului sau, devine adoptatori alaturi de celalalt sot, acesta cerandu-se ca o conditie de fond ca celalalt sot sa poata infia. Consimtamantul celui care adopta nu poate fi inlocuit cu autorizatia judecatoreasca. regula amintita mai sus nu isi gaseste aplicarea in cazul in care acesta din urma este pus sub interdictie, decazut din drepturile parintesti sau se afla in neputinta de a-si manifesta vointa.

c) Consimtamantul parintilor firesti ai celui care urmeaza a fi adoptat

Conform legii, pentru incheierea adoptiei se cere si consimtamantul parintilor celui adoptat, daca acesta este minor, si daca unul dintre parinti este pus sub interdictie, decedat, decazut din drepturile parintesti sau in neputinta de a-si manifesta vointa, consimtamantul celuilalt parinte este suficient. Consimtamantul parintilor firesti este necesar chiar daca acestia sunt divortati, sau in situatia in care copilul ce urmeaza a fi adoptat este incredintat unei institutii de ocrotire sau unei terte persoane. Adoptia nu poate avea loc daca unul dintre parinti nu isi da consimtamantul.

d) Consimtamantul cerut in cazul copiilor lipsiti de ocrotire parinteasca

Este vorba despre copiii care se gasesc in urmatoarele situatii:

sunt pusi sub tutela - tutorele este cel care trebuie sa isi dea consimtamantul

nu sunt pusi sub tutela, desi se gasesc in situatia de a fi pusi sub tutela - in acest caz instanta va incuviinta adoptia cu avizul autoritatii tutelare competente de a intocmi ancheta sociala. Deci nu mai este necesara instituirea tutelei.

e) Consimtamantul celui care urmeaza a fi adoptat

1.Copilul care a implinit varsta de 10 ani isi va da consimtamantul la adoptie, in mod direct, in fata instantei de judecata.

2.Persoana sau familia care adopta trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu

In Codul familiei conditia ca adoptatorul sa aiba capacitate deplina de exercitiu este doar implicita. Persoana cu capacitate deplina de exercitiu poate adopta indiferent de sex, nationalitate, rasa sau religie. Faptul ca adoptatorul nu este persoana casatorita nu constituie un impediment.

3.Diferenta de varsta intre cel ce adopta si cel ce urmeaza a fi adoptat trebuie sa fie de cel putin 18 ani.

Pentru motivul temeiniciei instanta poate incuviinta adoptia si in cazul in care diferenta de varsta este mai mica decat cea mentionata de lege

4. Cel ce urmeaza a fi adoptat sa fie minor

Se bazeaza pe finalitatea adoptiei. Exista o exceptie, daca in timpul minoritatii persoana a fost crescuta de cel care doreste sa adopte. Nu trebuie facuta confuzie intre intretinerea unei persoane si cresterea acesteia pe timpul minoritatii deoarece aceasta din urma este o preocupare permanenta pentru ocrotirea intereselor celui adoptat.

5. Adoptia trebuie sa fie in interesul superior al celui ce urmeaza a fi adoptat.

Interesul superior al adoptatului se realizeaza atunci cand cel care adopta este in masura sa-i asigure o dezvoltare normala, similara celei asigurate in familia fireasca. Instanta este chemata sa se convinga de faptul ca adoptatorul prezinta conditiile materiale si garantiile morale necesare unei dezvoltari armonioase a copilului si in concordanta cu interesele sale patrimoniale si nepatrimoniale.

Pentru a verifica daca adoptia se face in interesul superior al copilului, instanta de judecata va cere raportul referitor la ancheta psihosociala prezentat de Comisia pentru protectia copilului. Potrivit prevederilor legale parintii adoptivi sunt obligati sa informeze copilul ca este adoptat imediat ce varsta sau gradul de maturitate al acestuia o permit.

6. Atestatul si avizul favorabil al Comisiei pentru protectia copilului

Atestatul se elibereaza de catre Comisia pentru protectia copilului la cererea persoanei sau familiei interesate, in termen de 90 zile de la data depunerii cererii, pe baza rapoartelor si a propunerilor serviciului public specializat pentru protectia copilului din judet sau sectorul mun. Bucuresti, sau a unui organism privat autorizat.

Dupa eliberarea atestatului, cererea persoanei sau a familiei care doreste sa adopte se transmite Comitetului Roman pentru Adoptii.

Avizul favorabil este necesar pentru incuviintarea adoptiei alaturi de consimtamantul parintilor firesti, al copilului peste 10 ani si al adoptatorului.

Avizul favorabil al Comisiei pentru protectia copilului este obligatoriu pentru incuviintarea adoptiei de catre instanta. Se pot adopta numai copii care se afla in evidenta Comitetului Roman de Adoptii. Ca exceptie, pot fi adoptati copii care nu se afla in evidenta acestui Comitet in urmatoarele cazuri:

cand un sot adopta copilul celuilalt sot

cand adoptatorii sunt rude pana la gradul IV inclusiv cu unul dintre parintii copilului

cand persoana care a dobandit capacitatea de exercitiu deplina este adoptata de persoana sau familia care a crescut-o.

B Lipsa impedimentelor la adoptie

Pentru incheierea adoptiei este necesar sa nu existe impedimente al aceasta.

Lipsa impedimentului provenit din rudenia fireasca

Potrivit dispozitiilor legale, adoptia intre frati este interzisa. In consecinta, in celelalte cazuri de rudenie este permisa adoptia cum ar fi de exemplu nepotii adoptati de catre unchii lor. De asemenea este interzisa adoptia intre parintele firesc si copilul sau, la fel se pune problema si in cazul in care adoptia a intervenit intre fratii din afara casatoriei, mai inainte ca filiatia din afara casatoriei sa fie stabilita.

Lipsa impedimentului provenit din calitatea de sot

Desi legea nu prevede in mod expres, adoptia intre soti este interzisa. De asemenea adoptia nu poate interveni intre fostii soti. Totodata doi fosti soti nu vor putea fi adoptati de catre aceeasi persoana.

Adoptia a doi soti de catre aceeasi persoana sau familie este interzisa

Motivul impedimentului rezulta din incompatibilitatea situatiei ce s-ar crea prin adoptie si cea existenta intre soti.

Lipsa impedimentului provenit dintr-o adoptie anterioara

Potrivit legii, adoptia unui copil de catre mai multe persoane este interzisa cu exceptia cazului in care ea se face de catre sot si sotie, simultan sau succesiv.

Impedimentul provenit din adoptie exista si in cazul in care adoptatorul a decedat, deoarece prin decesul acestuia adoptia nu s-a desfacut. O noua adoptie poate avea loc numai dupa desfacerea adoptiei in cadrul careia adoptatorul a decedat.

Lipsa confirmarii cererii de adoptie a Comitetului Roman pentru Adoptii

Cererea persoanei sau familiei care urmeaza sa adopte trebuie sa fie insotita de confirmarea Comitetului Roman pentru Adoptii.

C. Conditii de forma

Conditiile de forma se refera la urmatoarele:

- forma prevazuta de lege a actelor juridice ale partilor

- procedura adoptiei

Forma prevazuta de lege a actelor juridice ale partilor

Actul juridic al adoptiei este un act solemn, pentru validitatea caruia fiind necesara indeplinirea unor formalitati. Forma specifica ceruta este necesara pentru verificarea indeplinirii conditiilor de fond, pozitive si negative, obligatorii pentru incuviintarea adoptiei.

a. Consimtamantul adoptatorului sau adoptatului se exprima printr-o declaratie autentificata care trebuie sa cuprinda vointa lui de a adopta si faptul ca a luat cunostinta de starea de sanatate a copilului, potrivit certificatului eliberat de policlinica de la domiciliul acestuia din urma. Declaratia se da in fata notarului public care o va autentifica. Consimtamantul la adoptie se poate exprima personal sau prin mandatar imputernicit prin procura autentica si speciala. El nu se prezuma ci trebuie dovedit. Daca adoptia este ceruta de familie, ambii soti trebuie sa-si exprime consimtamantul in forma autentica.

b. Consimtamantul sotului persoanei care doreste sa adopte poate fi exprimat in scris, prin act autentic sau sub semnatura privata sau oral, in fata instantei de judecata.

c. Consimtamantul parintilor firesti trebuie exprimat, potrivit legii in forma autentica, insa numai dupa 45 zile de la nasterea copilului. Parintele poate revoca consimtamantul in termen de 30 zile de la data inscrisului autentic, prin care acesta a fost exprimat.

d. Consimtamantul copilului care urmeaza sa fie adoptat daca acesta a implinit varsta de 10 ani, va fi cerut de instanta de judecata.

Actele ce trebuie anexate cererii formulate de o persoana care doreste sa adopte sunt:

certificatul medical al copilului in copie legalizata

certificatul medical privind starea de sanatate a copilului eliberat de Policlinica de la domiciliul acestuia

avizul favorabil al Comisiei pentru protectia copilului privind incuviintarea adoptiei

declaratia autentificata de consimtamant la adoptie a persoanei sau familiei care doreste sa adopte

declaratia de consimtamant a sotului persoanei care doreste sa adopte, sau hotararea judecatoreasca din care sa rezulte o situatie in care consimtamantul sau nu este necesar   

certificatele de nastere si de casatorie in copie legalizata ale familiei sau persoanei care doreste sa adopte

certificate de sanatate ale persoanei sau familiei care adopta

atestatul Comisiei pentru protectia copilului din care sa rezulte ca persoana este apta de a adopta si ca prezinta conditiile materiale si garantiile necesare

actul din care sa rezulte gradul de rudenie dintre adoptat si adoptator, daca este cazul

declaratia de consimtamant la adoptie a parintilor firesti ai adoptatului

hotararea judecatoreasca din care sa rezulte ca unul dintre parinti sau ambii parinti firesti se afla intr-una din situatiile in care nu este necesar consimtamantul

certificatele de nastere si casatorie, sau eventual deces ale parintilor firesti ai minorului in copie legalizata

dovada incredintarii minorului in vederea adoptiei.

Procedura adoptiei

Procedura adoptiei se realizeaza in doua etape:

a)      procedura administrativa

b)      procedura in fata instantei de judecata

a)      Procedura administrativa

Procedura adoptiei presupune interventia unor organe ale administratiei publice care au anumite atributii, in vederea asigurarii realizarii interesului superior al adoptatului. Aceste organe administrative sunt:

Serviciul public specializat pentru protectia copilului

Comitetul Roman pentru Adoptii

Comisia pentru protectia copilului

Organismele private autorizate

Serviciul de stare civila

Serviciul public specializat pentru protectia copilului

Serviciul public specializat pentru protectia copilului functioneaza ca institutie publica de interes judetean local, cu personalitate juridica. Serviciul public specializat pentru protectia copilului propune Comisiei pentru protectia copilului, masurile de protectie a copilului aflat in dificultate si avizeaza aplicarea lor.

Serviciile publice de specialitate din subordinea consiliilor locale desfasoara activitati in domeniul autoritatii tutelare si al protectiei drepturilor copilului.

Comitetul Roman pentru Adoptii

Este un organ aflat in subordinea Guvernului, infiintat in scopul supravegherii si sprijinirii internationale in acest domeniu.

Este autoritatea menita sa aduca la indeplinire obligatiile prevazute de Conventia asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale.

Comisia pentru protectia copilului

Este un organ pentru protectia copilului in subordinea consiliului judetean, a consiliilor locale ale sectoarelor mun. Bucuresti.

Coordoneaza activitatea autoritatilor administratiei publice locale din unitatile administrativ teritoriale de pe teritoriul judetelor in domeniul autoritatii tutelare si al protectiei drepturilor copilului.

Serviciul de stare civila

Pe baza hotararii definitive si irevocabile de incuviintare a adoptiei, intocmeste un nou act de nastere al copilului; in actele de stare civila se inscriu mentiunile cu privire la modificarile intervenite in starea civila a persoanei, intre care adoptia, desfacerea, incetarea sau anularea acesteia.

b. Procedura in fata instantei de judecata

Incuviintarea adoptiei este de competenta instantei de judecata.

Competenta materiala

Potrivit dispozitiilor legale cauzele referitoare la incuviintarea adoptiei se judeca in prima instanta de tribunale.

Competenta teritoriala

Cauzele referitoare la incuviintarea adoptiei sunt de competenta tribunalelor in a caror raza teritoriala se gaseste domiciliul copilului ce urmeaza sa fie adoptat.

Daca se adopta un copil, cetatean roman cu domiciliul sau resedinta in strainatate, competenta apartine Tribunalului Mun. Bucuresti.

c. Atributiile instantei de judecata

Instanta de judecata verifica indeplinirea conditiilor de fond si de forma, precum si lipsa impedimentelor la adoptie. O atentie sporita trebuie acordata verificarii existentei consimtamintelor necesare la adoptie.

Verificarea indeplinirii conditiilor legale pentru adoptie se face cu ajutorul actelor depuse de parti, a celorlalte acte ale dosarului intocmite in faza prealabila judecatii si al anchetei psihologice a copilului, care se cere de catre instanta. Instanta de judecata poate administra orice proba admisa de lege.

d. Procedura in fata instantei

actiunile si cererile privind incuviintarea adoptiei sunt scutite de taxa de timbru

cererea pentru incuviintarea adoptiei se solutioneaza de consiliu in complet constituit din 2 judecatori, special desemnati de Ministerul Justitiei

judecarea cererii pentru incuviintarea adoptiei se face cu citarea Comisiei pentru protectia copilului care a avizat favorabil incuviintarea adoptiei, care reprezinta sau asista pe copil, dupa caz, a persoanei sau familiei care doreste sa adopte, Comitetului Roman pentru Adoptii si cu participarea procurorului.

e. Inregistrarea adoptiei

Serviciul de stare civila, avand in vedere hotararea irevocabila de incuviintare a adoptiei, va intocmi, in conditiile legii, un nou act de nastere in care adoptatorii vor fi trecuti ca fiind parintii sai firesti, vechiul act se va pastra, mentionandu-se pe marginea acestuia intocmirea noului act.

In noul act se trec: denumirea unitatii administrativ-teritoriale unde isi are sediul autoritatea administrativa publica locala care intocmeste actul.

Serviciul de stare civila competent este cel in a carui raza teritoriala se gaseste domiciliul adoptatorului sau unde isi are sediul institutia de ocrotire in cazul copiilor aflati in ingrijirea acesteia.

f. Competenta jurisdictionala in cazul desfacerii si nulitatii adoptiei

Cererile pentru desfacerea adoptiei urmeaza aceleasi reguli de competenta ca si cele pentru incuviintarea adoptiei.

In cazul nulitatii nu exista o reglementare speciala in acest sens urmand ca, competenta teritoriala si materiala a instantei de judecata sa fie stabilita in conformitate cu dreptul procesual civil comun.

.3. Efectele adoptiei

Momentul in care se produc efectele adoptiei este acela in care hotararea judecatoreasca de incuviintare a adoptiei ramane irevocabila.

Efectele sunt:

Intocmirea unui nou act de nastere

Filiatia si rudenia civila

a. Distinctia dintre filiatia si rudenia civila

Adoptia stabileste filiatia intre cel care adopta si copil, si totodata rudenia dintre copil si rudele adoptatorului. Se pun urmatoarele probleme:

legea nu prevede expres ca descendentii adoptatului sunt in raport direct cu adoptatorul si rudele acestuia

Solutia este afirmativa deoarece filiatia desemneaza, in sens larg, un sir neintrerupt de nasteri care leaga o persoana de un stramos al ei, un sir neintrerupt de persoane intre care faptul nasterii a stabilit legatura de la parinte la copil.

In sens restrans filiatia este raportul de descendenta dintre copil si fiecare dintre parintii lui.

Daca legea foloseste notiunea de filiatie in sens restrans, atunci descendentii adoptatului sunt rude in linie directa cu adoptatorul.

legea nu prevede expres ca descendentii adoptatului devin rude cu rudele adoptatorului

Solutia este afirmativa deoarece numai astfel rudenia creata prin adoptie este asimilata cu rudenia fireasca

In concluzie, rudenia care se stabileste prin adoptie, daca termenul de filiatie este privit in sens restrans, exista intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si rudele adoptatorului, pe de alta parte.

b Asimilarea filiatiei si rudeniei din adoptie cu filiatia si rudenia fireasca

De regula exista aceasta asimilare. Referitor insa la unele efecte juridice produse exista deosebiri:

recunoasterea unui copil din afara casatoriei, dupa ce acesta a decedat, de catre tatal sau, se poate face numai daca acel copil a lasat descendenti firesti

sotul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot este obligat sa continue a acorda intretinere copilului cat timp acesta este minor dar numai daca parintii sai firesti, nu si cei prin adoptie au murit, sunt disparuti sau in nevoie

cel care a luat un copil spre crestere fara a intocmi formele cerute pentru adoptie are obligatia sa-l intretina dar numai daca parintii sai firesti, nu si cei prin adoptie au murit, sunt disparuti sau in nevoie

donatia nu se revoca daca ulterior acesteia donatorul a adoptat un copil deoarece aceasta categorie de copii nu se include in enumerarea limitativa a textului art. 836 din Codul civil

c Relatiile dintre adoptat si parintii sai firesti si rudele acestora

Conform legii, in momentul stabilirii filiatiei prin adoptie filiatia dintre copil si parintii sai firesti inceteaza.

In consecinta legaturile de rudenie fireasca inceteaza intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si parintii firesti si rudele acestora, pe de alta parte.

Drepturile si obligatiile parintesti

a. Trecerea drepturilor si indatoririlor firesti de la parintii firesti asupra parintilor adoptativi

Acest efect se produce in cazul adoptiei unei persoane care nu a dobandit capacitatea deplina de exercitiu, de obicei minorul.

Solutia rezulta din prevederile legii, care reglementeaza faptul ca la desfacerea adoptiei parintii firesti redobandesc drepturile si indatoririle parintesti, daca nu se decide o alta masura de protectie a copilului, ceea ce inseamna ca le-au pierdut prin efectul adoptiei.

Parintii firesti nu trebuie sa fie indiferenti fata de soarta copilului. Ei pot cere desfacerea adoptiei, daca aceasta este in interesul copilului.

b Adoptia de catre un sot a copilului firesc al celuilalt

Potrivit legii, drepturile si indatoririle parintesti apartin celui care adopta si parintelui firesc casatorit cu acesta.

c Decaderea adoptatorului din drepturile parintesti

Parintii adoptativi, sau numai unul dintre ei, pot fi decazuti din drepturile parintesti daca - sanatatea ori dezvoltarea fizica a copilului este primejduita prin felul de exercitare a drepturilor parintesti prin purtare abuziva ori neglijenta grava in indeplinirea indatoririlor de parinte, ori daca educarea, invatatura sau pregatirea profesionala a copilului minor nu se face in spiritul valorilor morale. Decaderea din drepturile parintesti nu inseamna desfacerea adoptiei.

d Adoptatorii divortati

Daca sotii adoptatori divorteaza, se aplica, in privinta relatiilor dintre ei si minorul adoptat prevederile legale referitoare la desfacerea casatoriei pentru cazul cand exista copii minori.

e Incredintarea copilului unei persoane, familii, serviciu public specializat pentru protectia copilului sau a unui organ privat autorizat

Aceasta masura se dispune de catre instanta de judecata in cazul divortului sau de catre Comisia pentru protectia copilului.

Numele, domiciliul si locuinta adoptatului

a Numele

A.     Numele dobandit de adoptat

Prin adoptie adoptatul dobandeste numele de familie al adoptatorului. Cand adoptia este facuta de doi soti si acestia au nume comun, adoptatul dobandeste acest nume.

Daca sotii nu au nume de familie comun, adoptatorii vor stabili numele unuia dintre adoptatori ori numele lor reunite. Daca adoptatorii nu ajung la un acord va decide instanta de judecata.

B Schimbarea numelui de familie al adoptatului

Daca sotii adoptatori isi schimba numele de familie, adoptatul minor dobandeste si el numele de familie schimbat. Daca acestia nu ajung la un acord cu privire la schimbarea numelui de familie al copilului va decide autoritatea tutelara.

Pentru minor, cererea de schimbare a numelui de familie se face, dupa caz, de catre parintii adoptatori, sau cu incuviintarea autoritatii tutelare de catre tutore. Cererea se semneaza si de catre copil daca a implinit varsta de 14 ani.

C Numele sotului adoptat

Sotul care are nume comun cu celalalt sot, dar este adoptat in timpul casatoriei, ramane cu numele comun. El nu dobandeste numele adoptatorului. Daca sotul este de acord, sotul adoptat poate dobandi numele de familie al adoptatorului.

b Domiciliul

Domiciliul minorului adoptat este la parintii adoptatori sau la acela dintre adoptatori la care locuieste. Minorul adoptat incredintat de instanta unei terte persoane are domiciliul la adoptatori, iar daca acesti au domicilii separate si nu se inteleg va decide instanta de judecata.

In cazul in care numai unul dintre parintii adoptatori reprezinta pe cel adoptat sau ii incuviinteaza actele, domiciliul adoptatului este la acel parinte.

c Locuinta adoptatului

Locuinta adoptatului este la parintii sai. Daca acestia nu locuiesc impreuna, ei vor decide la care dintre ei va locui copilului. Daca nu se inteleg va decide instanta.

Autoritatea tutelara va putea da incuviintarea, adoptatului minor, la cererea acestuia, dupa implinirea varstei de 14 ani sa aiba locuinta pe care o cere desavarsirea invataturii sau pregatirii profesionale.

Obligatia legala de intretinere si vocatia succesorala

Intre rude exista obligatia de intretinere. Aceasta obligatie va exista si intre adoptatori si adoptat.

Cetatenia adoptatului

A Dobandirea cetateniei prin adoptie

Conform art. 6 din Legea nr. 21/1999 privind cetatenia romana, minorul strain adoptat de catre un cetatean roman, sau adoptat de doi cetateni romani dobandeste cetatenia romana. Daca numai unul dintre sotii adoptatori este cetatean roman, cetatenia adoptatului se va decide de catre adoptatori de comun acord. In caz de neintelegere decide instanta competenta.

B Pierderea cetateniei romane prin adoptie

Minorul cetatean roman, adoptat de un cetatean strain, pierde cetatenia romana, daca dupa caz, adoptatorii sau adoptatorul solicita aceasta in mod expres si daca adoptatul este considerat conform legii, ca a dobandit cetatenia straina.

C Schimbarea cetateniei adoptatului

Aceasta produce asupra cetateniei romane a adoptatului aceleasi efecte ca si in cazul parintilor firesti.

.4. Desfiintarea si desfacerea adoptiei

Adoptia poate inceta in doua feluri

desfiintarea adoptiei

desfacerea adoptiei

Desfiintarea adoptiei

A Adoptia poate fi lovita de nulitate

Deoarece legea nu reglementeaza cauzele speciale care pot duce la nulitatea absoluta a adoptiei se impune concluzia conform careia aceasta este supusa regulilor privind nulitatea absoluta si relativa din dreptul comun.

Cauzele de determinare a nulitatii adoptiei trebuie sa fie anterioare, cel mult concomitente cu hotararea judecatoreasca de incuviintare a adoptiei.

B Nulitatea absoluta a adoptiei

Ca si in dreptul comun, nulitatea absoluta a adoptiei poate fi invocata de orice persoana interesata (oricare din persoanele participante la actul juridic al adoptiei, autoritatea tutelara, alte servicii cu atributii privind ocrotirea minorului, procurorul).

Actiunea in constatarea nulitatii este imprescriptibila.

C Nulitatea relativa a adoptiei

Poate fi invocata numai de persoanele ocrotite prin aceasta sanctiune. Exceptie: poate fi invocata nu numai de persoana lipsita de capacitatea de exercitiu sau de cele al caror consimtamant a fost viciat, ci si de cele al caror consimtamant a lipsit.

Actiunea in anularea adoptiei se prescrie in termen de 3 ani. Nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmarea expresa a actului juridic al adoptiei sau prin abtinerea persoanei indreptatite de a invoca nulitatea.

D Cazuri de nulitate a adoptiei

Lipsa consimtamantului uneia dintre persoanele chemate de lege sa consimta la adoptie duce la nulitatea acesteia

Adoptia multipla.

Adoptia unei persoane cu capacitate deplina de exercitiu, care nu a fost crescuta de adoptator

Lipsa conditiilor cerute de lege in persoana adoptatorului

Rudenia in linie dreapta (exceptie: adoptia intre bunici si nepoti)    si colaterala (rude de gradul II, adica intre frati si surori).

Adoptia intre soti

Adoptia a doi soti

Incalcarea scopului familial si social al adoptiei

Viciile de consimtamant constituie cazuri de nulitate relativa a adoptiei.

E Procedura de desfiintare a adoptiei

Instanta competenta este tribunalul.

F. Efectele desfiintarii adoptiei

Atat nulitatea absoluta cat si cea relativa produc efecte retroactive, ca in dreptul comun. Efectele nulitatii se produc cu privire la:

rudenia civila

ocrotirea parinteasca este redobandita de catre parintii firesti

numele fostului adoptat

domiciliul si locuinta adoptatului

obligatia de intretinere intre adoptat si adoptator inceteaza

disparitia impedimentelor la casatori

cetatenia adoptatului

Desfacerea adoptiei

Legea reglementeaza desfacerea adoptiei astfel:

a.       adoptia este supusa, potrivit legii, desfacerii

b.      cererile de desfacere a adoptiei urmeaza aceleasi reguli ca si cele pentru incuviintarea acesteia

c.       la desfacerea adoptiei, parintii firesti ai copilului redobandesc drepturile si indatoririle parintesti, numai daca instanta nu dispune o alta masura de protectie a copilului, in conditiile legii

d.      adoptia poate fi desfacuta la cererea copilului care a implinit 10 ani sau a Comisiei pentru protectia copilului de la domiciliul acestuia, daca desfacerea adoptiei este in interesul superior al copilului

e.       art. 22 alin. 3 cuprinde prevederi referitoare la numele adoptatului dupa desfacerea adoptiei

a.      Cazuri de desfacere a adoptiei

Legea nu prevede cazuri exprese de desfacere a adoptiei. In consecinta acestea vor fi apreciate de la caz la caz.

Acestea sunt:

lipsa manifesta de afectiune a adoptatorului fata de adoptat, concretizata in dezinteresul pentru cresterea si educarea minorului

asprimea nejustificata a adoptatorilor care a determinat parasirea domiciliului de catre adoptat si revenirea la parintii firesti

varsta inaintata si sanatatea subreda a adoptatorului

faptul ca parintele adoptator a incercat sa intretina relatii sexuale cu adoptata minora

neasigurarea de catre adoptator a conditiilor materiale necesare cresterii si educarii copilului

b.      Procedura desfacerii adoptiei

Pot cere desfacerea adoptiei:

copilul care a implinit varsta de 10 ani

Comisia pentru protectia copilului de la domiciliul acestuia

c. Efectele desfacerii adoptiei

Desfacerea adoptiei va fi facuta de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti prin care s-a pronuntat aceasta. Efectele desfacerii adoptiei se produc numai pentru viitor, incepand numai de la data mentionata, cu privire la urmatoarele:

Filiatie si rudenie

Drepturile si indatoririle parintesti

Numele

Obligatia de intretinere

Cetatenia adoptatului

.5. Adoptia internationala

a.      Conditii de fond

Pe langa capacitatea, consimtamantul, diferenta de varsta sau lipsa rudeniei, Comitetul Roman pentru Adoptii trebuie sa verifice daca:

adoptatorii sunt apti sa adopte, fapt ce trebuie atestat e autoritatile straine competente

exista garantii pentru ca minorul sa intre si sa locuiasca in statul strain

adoptatorii prezinta conditiile materiale si garantiile morale necesare dezvoltarii armonioase a copilului.

Aceste cerinte vor fi garantate prin acte eliberate de autoritatile straine competente.

b.      Conditii de forma

Cererile formulate de persoanele sau familiile straine care au domiciliul sau resedinta pe teritoriul altui stat vor fi insotite de urmatoarele acte:

un act eliberat de autoritatile straine competente din care sa rezulte existenta garantiilor pentru ca minorul sa intre si sa locuiasca pe teritoriul statului strain

un act eliberat de autoritatile straine competente din care sa rezulte ca persoana sau familia in cauza este apta sa adopte

certificatele de nastere si casatorie ale persoanei sau familiei in cauza, in copii legalizate

certificatele privind starea de sanatate si antecedentele penale ale persoanei sau familiei respective

raportul asupra anchetei psihosociale efectuata de autoritatile competente de la domiciliul persoanei sau familiei cu privire la adoptie.

Toate cererile de adoptie si actele necesare vor fi insotite de traducerea in limba romana sub sanctiunea neprimirii lor de catre Comitetul Roman pentru Adoptii.

c.       Procedura adoptiei

Procedura adoptiei se desfasoara dupa regulile indicate de adoptia nationala. Pentru o perioada de cel putin 2 ani dupa incuviintarea adoptiei, Comitetul Roman pentru Adoptii si Comisia pentru protectia copilului de la domiciliul adoptatului au obligatia de a urmari evolutia copilului si a relatiilor dintre acesta si parintii sai.

.6. Infractiuni in legatura cu adoptia

O.U.G. nr. 25/1997 prevede doua infractiuni speciale:

infractiunea de primire de foloase in scopul adoptiei unui copil

infractiunea de intermediere sau inlesnire a adoptiei unui copil cu scopul de a obtine un folos material necuvenit.

Prima infractiune trebuie sa fie savarsita de parinte, tutore sau ocrotitorul legal al copilului si sa constea in fapta acestora de a primi pentru sine sau pentru altul, bani sau foloase materiale in scopul adoptiei copilului.

A doua infractiune poate fi savarsita de orice persoana fara a se cere vreo calificare, si consta in intermedierea sau inlesnirea adoptiei unui copil in vederea obtinerii unui folos material necuvenit.