AUTORITATI PUBLICE ADMINISTRATIVE CU ATRIBUTII IN DOMENIUL OCROTIRII MINORULUI PRIN PARINTI

AUTORITATI PUBLICE ADMINISTRATIVE CU ATRIBUTII IN DOMENIUL OCROTIRII MINORULUI PRIN PARINTI

GENERALITATI

In Romania, protectia drepturilor copilului constituie parte integranta a protectiei sociale, fiind organizata ca protectie generala, dar si ca protectie speciala pentru copii ce se afla in situatii deosebite care le afecteaza viata, sanatatea, integritatea morala si existenta cotidiana, fiind din acest motiv subiecti in pericol si in conflict cu legea.

Implicarea puterii publice - a statului - in asigurarea protectiei drepturilor copilului, impune infiintarea unui cadru institutional care sa realizeze politica statului in acest domeniu. Acest cadru trebuie implicat in respectarea legislatiei care protejeaza copilul si in acordarea de asistenta de specialitate celor antrenati in realizarea acestei protectii.

In vederea corelarii cerintelor europene cu cele din tara noastra, s-a impus asigurarea unui cadru normative conform standardelor europene, care sa asigure copilului cat si parintilor drepturi ce in trecut ii erau inculcate, dar si obligatii ce le au de indeplinit.

Astazi, in Romania, protectia copilului inseamna realizarea unui echilibru intre trei componente esentiale: copilul, familia si societatea. Ion Filipescu-Tratat de dreptul fam,2000 p.541 Asigurarea acestui echilibru este reglementata, aplicata si monitorizata in mod continuu de catre stat, ca responsabilitate fundamentala a acestuia fata de cetatenii sai. In acest sens, au fost create la nivel central, cat si la nivel local, institutii cu atributii in protectia copilului intrucat prin adoptarea Legii nr. 272/2004, dar si a altor acte normative, autoritatea tutelara a exercitat, conform Codului familiei, prerogativele esentiale in domeniul ocrotirii minorului.

AUTORITATI PUBLICE CU ATRIBUTII IN PROTECTIA COPILULUI LA NIVEL CENTRAL

La nivel central, conform Legii nr 272/2004 Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridical, aflat in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si monitorizarea respectarea principiilor si drepturilor stabilite prin prezenta lege si de Conventia Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului.

Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului (A.N.P.D.C.) Maria Harbada-Reforma in domeniul administratiei publice locale cu atributii in protectia copilului,2004,p.61-66 este constituita in baza H.G. nr. 1432/2004 si se organizeaza si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale.

Aceasta are urmatoarele functii:

functia de strategie, prin care se asigura fundamentarea, elaborarea si aplicarea strategiei si a programelor de reforma in domeniul protectiei copilului;

functia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normative necesar in vederea realizarii obiectivelor si programelor;

functia de administrare, prin care se asigura administrarea proprietatii publice si private a statului, gestionarea serviciilor publice in domeniul protectiei copiilor aflati in dificultate;

functia de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului roman, reprezentarea pe plan intern si extern;

functia de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea aplicarii reglementarii din domeniul propriu, control respectarii aplicarii acestora, precum si a activitatii institutiilor si organismelor aflate in subordinea sau sub autoritatea sa.

Toodata, autoritatea asigura respectarea pe teritoriul Romaniei drepturile copilului, prin interventia, in conditiile legii, in procedurile administrative si judiciare privind respectarea si promovarea drepturilor copilului. Maria harbada Rolul si functiile Autoritatii tutelare 2002,p.107-118

Autoritatea are numeroase atributii in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului intre care:

elaboreaza si supune spre aprobare Guvernului cu avizul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, strategia nationala in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului;

coordoneaza activitatile si masurile de implementare a obiectivelor strategiei nationale din domeniu;

evalueaza impactul aplicarii obiectivelor strategice si ia masurile necesare sau, dupa caz, propune Guvernului, cu aprobarea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, luarea masurilor necesare pentru imbunatatirea obiectivelor sau, dupa caz, a activitatilor de implentarea a acestora;

identifica nevoile de formare a personalului implicat in protectia si promovarea drepturilor copilului Maria Harbada-Conceptul ocrotirii de minori intr-o viitoare reglementare,1998,p.24 si colaboreaza cu institutiile abilitate de lege la fundamentarea si elaborarea de programe care sa raspunda acestor nevoi;

elaboreaza : proiecte de acte normative in vederea armonizarii legislatiei interne si principiile si normele tratatelor internationale in domeniul drepturilor copilului la care Romania este parte, precum si in vederea aplicarii efective a acestora; programe in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului; metodologia de autorizare si criteriile de evaluare a organizatiilor neguvernamentale care activeaza in domeniul sau de activitate;

in domeniul prevenirii separarii copilului de parinti si al protectiei speciale a copilului separat temporar sau definitiv deparinti elaboreaza norme, standarde si metodologii pentru functionarea serviciilor care au atributii in acest domeniu;

in domeniul economico-financiar gestioneaza bunurile proprietate publica si private a statului pe care le are in administrare sau in folosinta, dupa caz si monotorizeaza gestionarea fondurilor alocate pentru finantarea programelor din domeniul sau de activitate.

Avocatul poporului asigura apararea drepturilor si libertatilor copilului in raporturile acestuia cu autoritatile publice cu scopul de a promova si imbunatati conditia copilului. Teodor Bodoasca-d. fam. 2005,p.629

SOLUTIONAREA NEINTELEGERILOR DINTRE PARINTI

AUTORITATI PUBLICE LOCALE CU ATRIBUTII IN PROMOVAREA SI RESPECTAREA DREPTURILOR COPILULUI

Conform Legii nr. 272/2004 autoritatile publice la nivel local cu atributii in domeniul protectiei drepturilor copilului, sunt: structurile consultative comunitare, comisia pentru protectia copilului, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului si serviciile publice de asistenta sociala organizate la nivelul municipiilor, oraslor, persoanelor cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale.

A.         Structuri consultative comunitare

Asigurarea si respectarea drepturilor copilului si plasarea acestora in zona de interes special constituie o prioritate nationala, iar in acest sens legea sus mentionata evidentiaza rolul essential al adminsitratiei publice locale in rezolvarea cauzisicii referitoare la copiii aflati in situatii de risc.

Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa garanteze sis a promoveze respectarea drepturilor copiilor din unitatile administrative teritoriale, asigurand prevenirea separarii copilului de parintii sai, precum si protectia speciala a copilului lipsit, temporar sau definitive, de ingrijirea parintilor sai. Maria Banciu-Dreptul fam,1998,p.250-251 Pentru a intreprinde actiuni speciale in favoarea copiilor defavorizati si pentru a le asigura ingrijirea necesara, autoritatile publice locale au obligatia de a implica colectivitatea locala in procesul de identificare a nevoilor comunitatii si de solutionarea la nivel local a problemelor sociale care privesc copii. Astfel viata, dezvoltarea si bunastarea copiilor reprezinta o responsabilitate fundamentala a societatii romanesti.

La nivelul fiecarei unitati administrative teritoriale pot fi create structuri comunitare consultative al caror rol este atat de solutionarea a unor cazuri concrete, cat si de a raspunde nevoilor globale ale respectivei comunitati. Teodor Bodoasca-d. fam.,2005p.631

Structurile comunitare consultative pot cupirnde, fara a se limita, oameni importanti ai respectivei colectivitati, care datorita naturii activitatii desfasurate, pozitiei pe care o ocupa si resurselor de care pot dispune, pot contribui la solutionarea problemelor privind protectia copilului - oameni de afaceri, preoti, cadre didactice, medici, consilieri locali, politisti.

Acestea sunt infiintate prin hotarare a consiliului local, iar prin acelasi act emis de autoritatea administratiei locale se stabileste durata si continutul mandatului acestui organism independent, format pe baza de voluntariat, din personae representative pentru comunitate.

Totodata structurile comunitare consultative beneficiaza de programe de formare in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului, in vederea indeplinirii rolului pentru care au fost create.

B. Comisia pentru protectia copilului

Aceasta este organ de specialitate fara personalitate juridical, iar prin Legea nr. 272/2004 sunt redefinite structurile de la nivel judetean - comisia pentru protectia copilului si serviciul public specializat pentru protectia copilului - reglementate anterior intrarii sale in vigoare de O.U.G. nr.26/1997.

In subordinea Consiliului judetean si respective a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, functioneaza comisia pentru protectia copilului, ca organ de specialitate al acestora, fara personalitate juridical, cu activitate decizionala in material protectiei si promovarii drepturilor copilului, iar organizarea si metodologia de functionare a comisiei pentru protectia copilului sunt stabilite prin H.G. nr 1437/2.09.2004.

Comisia pentru protectia copilului este infiintata prin hotararea Consiliului judetean, respective prin hotarare a consiliului local al sectoarelor municipiului Bucuresti, la propunerea secretarului geneal al judetului, respective a secretarului sectoarelor municipiului Bucuresti, potrivit legii.

Presedintele Comisiei pentru protectia copilului este secretarul general al judetului, respective secretarul sectoarelor municipiului Bucuresti, copresedinte al Comisiei este desemnat directorul general al Directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului. Ion Albu-d. fam,1997,p.372

Ceilalti 5 membri ai Comisiei, care reprezinta institutiile care i-au desemnat sunt:

un medic specialist pediatru, desemnat de directia de sanatate publica judeteana, respective a municipiului Bucuresti;

un psihopedagog cu experianta in educatia speciala, desemnat de inspectoratul scolar judetean, respective a municipiului Bucuresti;

un reprezentant al inspectoratului territorial de politie;

repreznetatul directie pentru dialog, familie si solidaritate sociala judeteana, respective a municipiului Bucuresti, cu atributii in domeniul asistentei sociale.

un reprezentant al organismelor private acreditate, propus de secretarul general al judetului respective al sectoarelor municipiului Bucuresti.

Competenta comisiei este de a solutiona cauzele privitoare la copiii aflati in situatii speciale luand masurile de protectie necesare acestora, iar competenta teritoriala apartine Comisiei pentru protectia copilului in a carei raza se afla domiciliul copilului. In termen de 30 de zile de la data inregistrarii de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului a sesizarii cu privire la cauza respective, comisia are obligatia de a solutiona cazul, chemand in fata sa copilul care a implinit varsta de 10 ani, parintii, persoana, familia sau reprezentatul organismului privat acreditat caruia sa ii fie dat in plasament copilul, precum si orice persoana care poate da relatii in cauza. Maria Harbada-unele aspect ale ocrotirii parintesti,2006,p.59

Hotararea Comisiei poate fi atacata la tribunalul de la domiciliul copilului, cauzele supuse judecarii fiind solutionate potrivit regulilor speciale de procedura prevazute de Legea nr. 272/2004. In accord cu interesul superior al copilului aflat in situatiile speciale aratate in lege, Comisia pentru protectia copilului poate stabili masurile de protectie speciala a copiilor: plasamentul, plasamentul in regim de urgenta, supravegherea specializata.

Masurile de protectie speciala a copilului se stabilesc de catre Comisie numai atunci cand exista acordul parintilor, precum si consimtamantul copilului care a implinit varsta de 14 ani, exprimate in fata membrilor Comisiei.

C.Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului

Serviciul public specializat pentru protectia copilului, existent in subordinea consiliilor judetene si a comisiilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, repcum si serviciul public de asistenta sociala de la nivelul judetelor si sectoarelor municipiului Bucuresti se reorganizeaza ca Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.

Directia Generala este institutia publica cu personalitate juridical, infiintata in subordinea consiliului judetean, respective a consiliului local al sectoarelor municipiului Bucuresti, prin comas area serviciului public de asistenta sociala si a serviciului public specializat pentru protectia copilului de la nivelul judetului, respective a sectoarelor municipiului Bucuresti, prin preluarea, in mod corespunzator a atributiilor si functiilor acestora.

Structura oorganizatorica, numarul de personal si finantarea Directiei Generale se aproba prin hotarare a consiliului judetean, respective a consiliului local al sectoarelor municipiului Bucuresti, care o infiinteaza, astfel incat sa asigure indeplinirea in mod corespunzator a atributiilor ce ii revin, precum si realizarea deplina si exercitarea efectiva a drepturilor copilului. I.P.Filipescu-Tratat de d fam,2000,p.516

Rolul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului consta in asigurarea la nivel judetean, respective la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, aplicarea politicilor si strategiilor de asistenta sociala in domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, repcum si a oricaror personae aflate in nevoie.

Conducerea Directiei Generale se asigura de catre directorul general, in cazul in care acesta este functionar public, sau dupa caz, de directorul executive si de colegiul director.

Directia Generala indeplineste atributii in domeniul pretectiei persoanei adulte (completeaza evaluarea situatiei socio-economice a persoanei adulte aflate in nevoi, a nevoilor si resurselor acesteia), in domeniul protectiei drepturilor copilului (intocmeste raportul de evaluare initiala a copilului si a familiei acestuia si propune stabilirea unei masuri de protectie speciala), precum si alte atributii stabilite conform Legii nr. 272/2004.

In vederea realizarii atributiilor prevazute de lege Directia Generala indeplineste, in principal, urmatoarele functii:

de strategie;

de coordonare a activitatilor de asistenta sociala si protectie a copilului la nivelul judetului, respectiv a sectoarelor municipiului Bucuresti;

de adminsitrare a fondurilor pe care le are la dispozitie;

de colaborare cu sercviciile publice deconcentrate ale ministerelor si institutiilor care au responsabilitati in domeniul asistentei sociale, cu serviciile publice locale de asistenta sociala, precum si cu reprezentatii societatii civile care desfasoara activitati in domeniu.

De executie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale si financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la actiunile antisaracie, prevenirea, combaterea marginalizarii sociale, precum si pentru solutionarea urgentelor sociale individuale si collective la nivelul judetului, resepectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti;

de reprezentare a consiliului judetea, respective al consiliului local al secoarelor municipiului Bucuresti, pe plan intern si extern, in domeniul asistentei sociale si pretectiei copilului.

D. Servicii publice de asistenta sociala la nivelul municipiilor, oraselor, persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale

La nivelul municipiilor si oraselor sunt organizate prin hotarare a autoriltatilor administratiei publice locale servicii de asistenta sociala, iar la nivleul comunelor, atributii in domeniul protectiei copilului vor avea persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor comunale.

Atat serviciile publice de asistenta sociala organizate la nivelul municipiilor si oraselor, cat si persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul prorpiu al consiliilor comunale monitorizeaza si analizeaza situatia copiilor din unitatea administrative teritoriala, precum si modul de prespectare a drepturilor copiilor, asigurand centralizarea si sintetizarea datelor si informatiilor relevante.

In activitatea desfasurata un aspect important il constituie prevenirea separarii copilului de familia sa. In acest scop asigura consilierea si informarea familiilor cu copii in intretinere asupra drepturilor copilului si asupra serviciilor disponibile pe plan local. Totodata identifica si evalueaza situatiile care impugn acordarea de servicii sua prestatii pentru prevenirea separarii copilului de familia sa, elaborand documentatia necesara pentru acordarea serviciilor si prestatiilor si acorda servicii sau prestatii, in conditiile legii.

Potrivit legii, se infiinteaza urmatoarele servicii in material prevenirii separarii copilului de parintii sai si de protectie speciala a copilului lipsit temporar sau definitive de ocrotirea parintilor:

a)      servicii de zi;

b)      servicii de tip familial;

c)      servicii de tip residential;

Aceste servicii pot fi infiintate, dupa caz prin hotarare a consiliilor locale, judetene sau a consiliilor sectoarelor municipiului Bucuresti, ori prin hotarare a unor organisme private acreditate dupa distinctiile din Anexele 1-3 la H.G. nr. 1438/2004 de aprobare a Regulamentului cadru.

Serviciile de zi sunt acele servicii prin care se asigura mentinerea, refacerea si dezvoltarea capacitatilor copilului si a ale parintilor sai, pentru depasirea situatiilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa.

Serviciile de tip familial sunt acele servicii de la domiciliul unei personae fizice sau familii ce au rolul de a asigura cresterea si ingrijirea copilului lipsit temporar, sau definitive de parintii sai, ca urmare a stabilirii in conditiile Legii nr. 272/2004 a masurii plasamentului.

Serviciile de tip residential sunt aceleasi servicii prin care se asigura protectia, cresterea si ingrijirea copilului separate temporar sau definitive de parintii sai, ca urmare a stabilirii in conditiile Legii nr. 272/2004 a masurii plasamentului.

Pentru a monitoriza efectele acordarii de servicii sau prestatii pentru prevenirea separarii copilului de familia sa viziteaza periodic la domiciliul familiile si copiii care beneficiaza de asemenea servicii si prestatii.

• Aceste servicii asigura si urmaresc aplicarea masurilor de prevenire si combatere a consumului de alcool si droguri, de prevenire si combatere a violentei in familie, precum si a comportamentului delicvent.
• Urmaresc evolutia dezvoltarii copilului si modul in care parintii acestuia isi exercita drepturile si isi indeplinesc obligatiile cu privire la copilul care a beneficiat de o masura de protectie speciala si a fost reintegrat in familia sa.
• Inainteaza propuneri primarului, in cazul in care este necesara luarea unei masuri de protectie sociala, in conditiile legii si colaboreaza cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Potectia copilului in domeniul protectiei copilului si transmit acesteia toate datele si informatiile solicitate in acest domeniu.

Organismele private detin un rol important, de asemenea alaturi de autoritatile publice, acestea putand desfasura la randul lor activitati in domeniul protectiei drepturilor copilului si a pretectiei speciale a acestuia si sunt persoane juridice de drept privat, fara scop patrimonial, constituie si acreditate in conditiile legii.

Acestea constituie si acreditate pot infiinta, organiza si dezvolta servicii de prevenirea separarii copilului de familia sa, precum si de protectie speciala a copilului, numai pe baza unei licente eliberate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului.

In desfasurarea activitatilor, organismele private acreditate se supun regimului de drept public prevazut in Legea nr. 272/2004, precum si de reglementarile prin care aceasta este supusa in executare.

Indiferent ca sunt organisme private sua autoritati publice, ambele au un scop comun si anume interesul superior al copilului, organizantd si desfasurand activitati de prevenire a separarii copilului de familia sa. Dar la noi in tara acest lucru nu se intampla ca la nivelul Uniunii Europene, in sensul ca sunt numeroase carente ce trebuiesc inlaturate din acest domeniu de ocrotire si protectie a drepturilor copilului.

AUTORITATEA TUTELARA SI ATRIBUTIILE EI CU PRIVIRE LA OCROTIREA PARINTEASCA

Conventia O.N.U. cu privire la drepturile copilului, Constitutia Romaniei, Codul familiei si alte reglementari legale stipuleaza faptul ca in toate deciziile care il privesc oe copil, fie ca sunt luate de institutiile publice sau private de ocrotiri sociale sau alte organsime guvernamentale sau nonguvernamentale, interesele copilului trebuie sa fie luate in considerare cu prioritate. Doina Balahur-Protectia d copiluui ca principiu..,2001,p.76

Participarea statului in activitatea de ocrotire a copilului se manifesta in garantarea functionarii institutiilor, serviciilor si lacaselor publice sau prvate, care poarta responsabilitatea pentru grija si protectia acestuia tinand cont de drepturile si obligatiile parintilor sai, tutorelui si a altor personae cu responsabilitate in domeniu.

Autoritatile administratiei publice locale poarta raspunderea pentru buna functionare a serviciilor de autoritate tutelara, prin care se pun in aplicare normele legale de ocrotire a acestor categorii de personae fizice, minore si majore. Maria Harbada-Autoritatea tutelara..2004p.147

Prin exercitarea atributiilor de autoritate se realizeaza ocrotirea intereselor persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, precum si a persoanelor care, desi se bucura de capacitate de exercitiu deplina, datorita unor anumite imprejurari prevazute de lege, nu-si pot apara interesele in mod corespunzator.

Atributiile de autoritate tutelara se exercita de catre primarii municipiilor, oraselor, comunelor sau sectoarele municipiului Bucuresti, ca autoritati executive ale administratiei publice locale.

Astfel, notiunea de "autoritate tutelara" are intelesul de "functie" si de "autoritate a administratiei publice", functie create in scopul ocrotirii persoanelor lipsite de capacitatea de exercitiu, a celor cu capacitate de exercitiu, a celor cu capacitate de exercitiu restransa, precum si a celor personae care, desi au capacitate deplina de exercitiu, se gasesc in imposibilitatea de a-si exprima si de a-si apara interesele.

Atributiile autoritatilor tutelare cu privire la protectia copilului pot fi grupate in patru mari categorii: Ion Filipescu-Tratat de dr fam,2002,p.576-580

a)      atributii de calitate de organ de supraveghere si control;

b)      atributii in calitate de organ de decizie;

c)      atributii de organ de sesizare;

d)      atributii pentru cazurile in care legea prevede ascultarea autoritatii tutelare de catre instantele judecatoresti.

A.     Atributii ca organ de supraveghere si control

Potrivit Codului familiei "Autoritatea tutelara este obligate sa exercite un control efectiv si continuu asupra felului in care parintii isi indeplinesc indatoririle privitoare la persoana si bunurile copilului". Masurile de control si supraveghere prevazute in art. 108 privesc in aceeasi masura pe parinti cat sip e tutore. Controlul se poate infaptui nu numai din oficiu, ci si la plangerea sau sesizarea unor personae sau organizatii care ar socoti ca interventia autoritatii tutelare este necesara. Legea precizeaza ca delkegatii autoritatii tutelare au dreptul sa viziteze pe copil la locuinta sa sis a se informeze, pe orice cale, despre felul cum acesta este crescut si educat. Totodata acestia: Maria Harbada-d fam sis t civ p.257

pot da incuviintare copilului care a implinit varsta de 14 ani sa-si schimbe felul invataturii, pregatirii profesionale stabilite de parinti si tutore, ori sa aiba locuinta pe care o cere desavarsirea invataturii sau pregatirii profesionale;

incuviinteaza parintelui decazut din drepturile parintesti sa pastreze legaturi personale cu copilul, afara daca, prin asemenea elgaturi, nu este primejduita cresterea, educarea, invatatura, pregatirea profesionala a copilului;

aproba inventarul bunurilor minorului, precum si plata anumitor creante pe care le are fata de minor parintele, sotul ori ruda in linie dreapta, fratii sau surorile parintelui.

stabileste sumele necesare anuala pentru intretinerea minorului si administrarea bunurilor sale si care pot fi modificate de autoritatea tutelara, potrivit cu imprejurarile acestor bunuri;

dau incuviintarea prealabila pentru actele de dispozitie, pe care parintii urmeaza sa le incheie in n umele minorului sau pe care acesta urmeaza sa le incheie cu incuviintarea prealabila a parintilor;

numesc un curator in caz de interese contrare intre parinti si copii;

vor da descarcare parintelui pentru gestiunea anuala a patrimoniului minorului, dupa ce se verifica socotelile privitoare la veniturile si cheltuielile facute cu intretinerea minorului si administrarea bunurilor sale.

Delegatii autoritatii tutelare au dreptul de a-i vizita pe minori si de a se informa, pe orice cale, despre felul cum sunt ingrijiti. Indrumarea este strans legata de control si se bazeaza pe rolul active al organului de autoritate tutelara cu privire la aratarea conditiilor optime pentru cresterea si educarea persoanelor protejate. Ion Imbrescu-Tratat de dr fam,2006,p.418

B.     Atributii ca organ de decizie

In aceasta categorie se cuprind atributiile autoritatii tutelare prin care se rezolva, in fond, anumite cazuri concrete prevazute in Codul familiei. In comparative cu atributiile de supraveghere si control, care au un character general, acelea care apartin autoritatii tutelare, ca organ de decizie prezinta character specific si se concretizeaza in hotarari pe cale de decizie, prin care se rezolva in fond anumite cereri si sesizari referitoare la ocrotirea minorului prin forme legale de protectie. Gabriela Lupsan - D. fam.,2001,p.274

Aceasta are dreptul sa decida in numeroase situatii cum ar fi :

rezolva neintelegerile dintre parinti cu privire la exercitiul bunurilor si indeplinirea indatoririlor parintesti, dup ace asculta pe acestia;

poate da incuviintare copilului care a implinit varsta de 14 ani sa-si schimbe felul invataturii sau pregatirii profesionale;

daca minorul nu are bunici si nici families au alte rude care sa fie legal indatorate la intretinerea copilului "autoritatea tutelara ca cere Directiei judetene sau a municipiului Bucuresti pentru probleme de munca si ocrotirii sociale sa contribuie in intretinerea acestuia";

hotaraste, de accord cu serviciul sanitary competent si tinand seama de imprejurari, daca cel pus sub interdictie urmeaza sa fie ingrijit la locuinta lui ori intr-o insitutie sanitara.

Autoritatea tutelara are competenta de a da decizii numai in situatiile stabilite de lege, acest stribut nefiindu-i lasat la apreciere. Sesizarea organului de autoritate tutelara despre cazurile in care urmeaza sa ia o hotarare pe cale de decizie se face, de regula, prin cerere, de presoanele indreptatite de lege, dar acestea nu exclude posibilitatea de a se sesiza si din oficiu, in baza rolului sau active.

C.     Atributii ca organ de sesizare

In anumite cazuri specifice, autoritatea tutelara este competenta sa adreseaze cereri instantei judecatoresti pentru a hotara asupra unor situatii date in competenta sa de Codul familiei sau prin alte dispozitii legale. Teodor Bodoasca-D. fam,2005,p.635

Exercitarea dreptului de sesizare din partea organului de autoritate tutelara nu reprezinta o rezolvare in fond a cauzei, ci numai declansarea unei actiuni care duce la o rezolvare in fond de catre organul competent. Potrivit art. 104 alin(1) din Codul familiei, autoritatea tutelara poate cere instantei judecatoresti sa incredinteze minorului unei alte personae in cazul in care aceasta se gaseste in situatia de a nu mai putea fi lasat in grija parintilor sai, deoarece ii este primejduita dezvoltarea fizica, morala, intelectuala.

Atributiile autoritatii tutelare din aceasta categorie sunt:

cererea de modificare a masurilor luate prin hotarare de divort cu privire la drepturile si obligatiile personale si patrimoniale dintri parintii divotati si copii;

crearea pentru decaderea parintelui din drepturile parintesti in cazul in care sanatatea sau dezvoltarea fizica a copilului este primejduita prin felul de exercitare a drepturilor parintesti, prin purtarea abuziva sau neglijenta grava in indeplinirea indatoririlor de parinte, precum si in situatia in care educarea, invatatura, pregatirea profesionala a copilului nu se fac spiritual devotamentului fata de statul nostru;

in situatia unei cereri de punere sub interdictie a copilului aflat sub ocrotire parinteasca, se va decide ramanerea sa sub aceasta ocrotire pan ace devine major, iar apoi se va numi un tutore.

Aceasta cerere va fi facuta de autoritatea tutelara, precum si de alte personae prevazute de lege. Acelasi lucru se intampla si in cazul ridicarii interdictiei minorului.

Dreptul autoritatii tutelare de a sesiza instanta judecatoreasca pentru a hotara in prvinta unor masuri ce trebuie luate in legatura cu ocrotirea minorilor presupune motivarea actiunii. Pentru aceasta este necesar efectuarea, in prealabil, a unei anchete sociale in vederea strangerii metarialului documentar care va fi anexat la cerere. Lupulescu Dumitru-d fam,2006,p.347

D. Atributii pentru cazurile in care legea prevede ascultarea autoritatii tutelare de catre instantele judecatoresti

Instantele judecatoresti, in anumite cazuri prevazute de lege, au obligatia sa asculte autoritatea tutelara, in acest mod informandu-se despre imprejurari de fapt necesare rezolvarii cauzei. I.P.Filipescu-Tratat de dr fam,2000,p.558

Legea prevede ascultarea autoritatii tutelare de catre instanta judecatoreasca in procesele civile privind :

incuviintarea copilului minor unuia dintre parinti, unor rude sau altor personae cu consimtamantul acestora sau a unei institutii de ocrotire, in cazul divortului. Aceasta se dispune de catre instanta judecatoreasca, ascultarea autoritatii tutelate fiind obligatorie. Instanta va asculta parintii si autoritatea tutelara, tinand cont de interesele minorului odata cu pronuntarea divortului;

modificarea masurilor privind drepturile si obligatiile personale si patrimoniale dintre parintii divortati si copii;

incredintarea copilului din afara casatoriei a carei filiatie a fost stabilita de ambii parinti, cand se aplica, prin asemanare, dispozitiile legale in materia divortului;

stabilirea locuintei minorului, in cazul in care parintii nu locuiesc impreuna sin u au ajuns la un accord cu privire la locuinta minorului;

decaderea parintelui din drepturile si indatoririle parintesti, primejduind in acest fel sanatatea, dezvoltarea fizica si intelectuala a copilului, prin purtarea abuziva sau neglijenta grava in indeplinirea indatoririlor de parinte, ori daca educarea, invatatura sau pregatirea profesionala a copilului nu se fac in spiritual si devotamentul fata de statul nostru.

Astfel, concluziile delegatului autoritatii tutelare constituie aprecierea cu privire la situatia persoanelor asupra carora urmeaza sa se pronunte instanta de judecata.