AUXILIARII DE COMERT

AUXILIARII DE COMERT

1. Precizari prealabile

Auxiliari de comert sunt de doua categorii : dependenti si autonomi sau independenti.

Auxiliarii dependendenti, depind de comercianti aflandu-se in raporturi de munca cu acestia; in aceasta categorie se includ : prepusii ,comisii pentru negot si comisii calatori pentru negot

Auxiliarii autonomi sunt independenti fata de comerciantii cu care coopereaza ; din aceasta categorie fac parte : mijlocitorii (intermediarii) si agentii de comert.

2.Reprezentarea

Pentru a intelege raporturile dintre comercianti si auxiliarii lor independenti este necesar sa analizam institutia care sta la baza acestor raporturi. Institutia se numeste reprezentare, si pentru dreptul comercial are o importanta covarsitoare.

Reprezentarea este procedeul tehnico-juridic prin care o persoana numita reprezentant incheie un act juridic in numele si pe seama altei persoane numita reprezentat, efectele actului astfel incheiat producandu-se direct in persoana celui reprezentat. In functie de izvorul sau reprezentarea este de 2 feluri:

- legala (imputernicirea de reprezentare izvoraste din lege) si

conventionala (imputernicirea de reprezentare izvoraste din conventia partilor). In functie de intinderea puterii de reprezentare, deosebim reprezentarea totala (generala) care confera reprezentantului puterea de a incheia pentru reprezentat toate actele juridice ale acestuia -cu exceptia celor strict personale si reprezentarea partiala (speciala) care confera reprezentantului puterea de a incheia fie numai un act juridic fie numai anumite acte juridice.

Pentru a fi valabila, reprezentarea trebuie sa indeplineasca trei conditii: existenta imputernicirii de reprezentare, intentia de a reprezenta, si vointa valabila a reprezentantului.

- imputernicirea data de    reprezentat este un act unilateral; ea pote fi constatata printr-un inscris numit procura. Reprezentantul trebuie sa actioneze numai in limitele imputernicirii primite de la reprezentat.

- reprezentantul trebuie sa actioneze cu intentia de a reprezenta pe cel de la care a primit imputernicirea. Mai mult reprezentantul trebuie sa aduca la cunostinta tertului calitatea sa de reprezentant.

- la incheierea actului juridic cu tertul reprezentantul isi manifesta vointa sa proprie. Din acest motiv vointa sa trebuie sa fie libera si neviciata, pentru ca actul juridic incheiat sa fie valabil.

Incetarea reprezentarii. Reprezentarea are caracter intuitu personae. Daca acest caracter este afectat de anumite imprejurari, reprezentarea inceteaza. Imprejurarile avute in vedere sunt: revocarea imputernicirii, renuntarea la insarcinarea primita, moartea, interdictia, insolvabilitatea sau aplicarea procedurii insolventei.

Reprezentantul nu are voie sa depaseasca limitele imputernicirii primite. Daca actele incheiate de reprezentant depasesc imputernicirrea primita, folosesc (sunt utile) reprezentatului, se incadreaza in categoria reprezantarii aparente si sunt considerate valabile. Aceste acte pot fi ratificate ulterior de reprezentant.

Reprezentarea indirecta. Acest tip de reprezentare, presupune ca reprezentatul da reprezentantului imputernicire ca acesta sa incheie actul juridic cu tertul in nume propriu (proprio nomine), dar pe seama reprezentatului. Efectele actului juridic se produc astfel numai fata de reprezentant pentru ca l-a incheiat in nume propriu. Dar adevaratul beneficiar al efectelor actului juridic este reprezentatul, in temeiul raportului de reprezentare dintre reprezentat si reprezentant, deci efectele actului juridic se produc in patrimonial reprezentatului. Reprezentarea indirecta cu consecintele aratate, a fost reglementata de lege in material contractului de comision (art. 405-412 Cod com.)

3. Auxiliarii dependenti

Auxiliarii dependenti nu pot dobandi nicioadata calitatea de comercianti, chiar daca savarsesc acte de comert.

Intermedierea realizata de acestia intre patron (reprezentat) si tert are la baza, nu o imputernicire (procura) ci un contract de munca. Deci relatia patron    (comerciant) reprezentat este de subordonare.

Din categoria auxiliarilor dependenti fac parte: prepusii comerciantilor, comisii pentru negot (comert), comisii calatori pentru negot sau comisul voiajor.

Prepusii comerciantilor. Potrivit art. 392 Cod com. ,,Prepus este acela care este insarcinat cu comertul patronului sau,fie in locul unde acesta il exercta, fie in alt loc,, .O persoana are calitatea de prepus daca :

-este imputernicit sa efectueze toate operatiunile pe care le reclama exercitarea comertului patronului sau, -activitatea comerciala este desfasurata la locul unde comerciantul isi exercita comertul (la sediul comerciantului), sau in alt loc determinat (la sucursala, de exemplu).

Prepusul reprezinta un alt ego al comerciantului. Puterile prepusului sunt generale fiind jalonate de obiectul comertului pe care este imputernicit sa-l exercite si au caracter permanent, reprezentarea fiind exercitata pana la incetarea calitatii sale de prepus.

Puterile prepusului au insa anumite limite, in sensul ca acesta nu poate face acte care sunt straine comertului pentru care a fost insarcinat de comerciant. Cu ocazia incheierii actelor cu tertii, prepusul este obligat sa aduca la cunostinta acestora calitatea sa de prepus (de reprezentant), iar daca actul se incheie in forma scrisa este obligat, linga numele si prenumele sau, si numele si prenumele sau firma comerciantului sa scrie pe act mentiunea ,,prin procura,,. In caz contrar actul va fi considerat in nume propriu, si il va angaja personal. Deoarece il inlocuieste pe comerciant in comertul sau, prepusului ii revin anumite obligatii profesionale specifice comerciantilor. Astfel, prepusul este obligat sa tina registre comerciale de contabilitate. Iar potrivit art. 397 Cod com.,, prepusul este obligat sa nu-l concureze pe comerciant (obligat la clauza de nonconcurenta),, prepusul nu poate, fara invoirea expresa a comerciantului, sa faca operatiuni in numele sau propriu si nici nu poate sa ia parte, pe seama sa ori a altei personae, la un comert de felul aceluia cu care a fost insarcinat. Asemenea operatiuni sunt considerate fapte de concurenta neloiala. Calitatea de prepus inceteaza prin revocarea imputernicirii, renuntarea prepusului, prin moartea, interdictia, insolvabilitatea si aplicarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului comerciantului.

Comisii pentru negot Potrivit art. 404 Cod com., comisii pentru negot sunt prepusii pentru vanzarea in detaliu a marfurilor. Desi legea ii denumeste prepusi, nu au calitatea de prepusi in sensul precizat anterior. Calitatea de reprezentant a comisilor pentru negot rezulta din imputernicirea expresa sau tacita a comerciantului ori din natura functiei indeplinite. Puterile acestor reprezentanti sunt limitate. Astfel, sunt salariati ai comerciantului, fiind obligati sa exercite comertul numai in limita spatiului (localului) autorizat pentru acesta. Pentru operatiunile efectuate in afara localului are nevoie de imputrnicire speciala din partea comerciantului, altfel operatiunile sunt incheiate pe riscul lor. Art.404 Cod com. precizeaza in acest sens, ca ,,Afara de magazin ei nu pot cere plata creantelor patronului fara autorizatie speciala,,. In cazul vanzarii de bunuri, ei pot cere si incasa pretul acestora, putand da chitanta valabila in numele patronului lor (art. 404 Cod. com. )

Comisii calatori pentru negot sau comisi voiajori. Spre desebire de comisii pentru negot care asteapta intr-un local autorizat clientela, comisii calatori pentru negot calatoresc in alte localitati pentru a gasi aceasta clientela (localitatile sunt stabilite de obicei de comerciant -patron). Ei sunt salariti ai comerciantilor, fiind platiti prin salariu fix sau cu un comosion pentru fiecare afacere incheiata.

Comerciantii insarcineaza pe comisii calatori pentru negot ,,sa trateze sau sa faca operatiuni de ale comertului sau (art. 402 Cod. com.).

Acesti reprezentanti sunt insarcinati sa caute si sa gaseasca clienti, sa adune oferte sau comenzi, iar actele juridice perfectate sunt incheiate in numele si pe seama comerciantului. Calitatea lor de reprezentanti, care poate rezulta din circulare scrisori avize sau alte documente ale comerciantului, trebuie adusa la cunostinta tertilor in momenul incheierii actelor juridice cu acestia, in caz contrar sunt obligati personal fata de ei.

Fata de terti, comerciantul va fi angajat prin actele juridice ale comisilor pentru negot numai in limita puterilor conferite.

Comisul voiajor nu incheie actul juridic cu mentiunea "prin procura" (aceasta mentiune revine exclusiv prepusilor), trebuie totusi sa arate numele patronului pentru care lucreaza (potrivit art 403 C.com.).

4. Auxiliarii independenti - autonomi

Agentii comerciali permanenti

Activitatea de intermediere comerciala s-a realizat si prin intermediul unei alte categorii de auxiliari denumiti agenti de comert. Deoarece Codul comercial n-a reglementat aceasta categorie in mod expres, statutul juridic al agentilor de comert a fost definit pe baza pricipiilor generale ale intermedierii comerciale si dispozitiilor art. 402 Cod com. referitoare la comisii calatori pentru negot .

In prezent, Legea nr. 509/2002 privind agentii comerciali permanenti este cea care reglementeaza statutul juridic al acestei categorii de comercianti profesionisti.

Agentul comercial permanent este un comerciant persoana fizica sau persoana juridica, care, in calitate de intermediar independent, este imputernicit in mod statoric sa negocieze sau sa negocieze si sa incheie afaceri pentru o alta persoana fizica sau juridica, denumita comitent, in schimbul unei remuneratii. Raporturile dintre agent si comitent nu sunt raporturi de munca (prepusenie) ci se stabilesc prin contractul de agentie. Dreptul agentului la remuneratie din partea comitentului este conditionat nu numai de incheierea prin intermediul sau a operatiunilor cu tertii ci si de executarea obligatiilor rezultate din contractele de intermediere.

Mijlocitorul

Desi activitatea de mijlocire este prevazuta in Codul comercial la art. 3 pct. 12, ca fapta de comert nici conditia juridica a acestuia si nici contractul de mijlocire nu sunt reglementate de acesta .In dreptul comertului international, mijlocitorii poarta denumirea de curtieri iar activitatea acestora se realizeaza prin intermediul contractului de curtaj.

Milocitorul urmareste sa puna fata in fata doua persoane care vor sa incheie o afacere si, gratie diligentelor sale, sa le determine sa incheie contractul avut in vedere, deci, pune in contact cererea cu oferta.

Statutul juridic al mijlocitorului are urmatoarele caracteristici:

- mijlocitorul nu este un reprezentant al partilor, el pune in legatura potentialii contractanti si face demersurille pentru a-i determina sa incheie operatiunea ;

-mijlocitorul este un auxiliar independent, el presteaza serviciile sale unui numar nelimitat de persoane. Natura juridica a relatiei dintre mijlocitor si respectivele persoane este cea a unui contract de locatiune de servicii.

-mijlocitorul este un comerciant profesionist, pentru ca desfasoara activitate in nume propriu, si aceasta activitate consta in operatiuni pe care codul comercial le considera fapte de comert - art.3 pct. 12. In aceasta calitate, mijlocitorului ii revin toate obligatiile profesionale ale comerciantilor.

Pentru operatiunile incheiate prin intermediul lor, mijlocitorii sunt remunerati, fie de ambele parti, fie numai de una din ele, dupa caz. Dreptul la remunaratie se naste din momentul in care partile puse in legatura au incheiat contractul. Dreptul mijlocitorului la remuneratie nu este legat de executarea contractului incheiat de parti.

In mod traditional, in categoria mijlocitorilor au fost inclusi agentii oficiali ai bursei, chiar daca in materie bursiera exista reglementari specifice. Amintim in acest sens, Legea nr. 297/2004 privind piata de capital. Mijlocitorii sau agentii oficiali ai bursei nu lucreaza in numele si pe seama bursei, ci in nume propriu, realizand operatiuni de mijlocire potrivit insarcinarii primite.

5.5. Mijlocirea in operatiunile imobiliare. Activitatea de mijlocire in actele juridice care au ca obiect bunurile imobilea fost reglementata de O. G. nr. 3/2000 privind organizarea activitatii agentilor imobiliari. O.G. nr. 3/2000 a fost respinsa de Legea nr. 581/2003. Astfel ca in prezent, activitatea de mijlocire in operatiunile imobiliare este supusa regulilor generale privind mijlocirea in activitatea comerciala.