Auxiliarii justitiei

Auxiliarii justitiei

Activitatea de solutionare a cauzelor civile si penale ori de alta natura nu se realizeaza de catre judecatori, numai cu participarea partilor principale. In materie penala si uneori chiar civila, este necesara in unele cazuri si participarea procurorului.

Obiectul investigatiilor este consacrat persoanelor care participa in diferite calitati la ctivitatea judiciara si care sunt cunoscute sub denumirea traditionala de auxiliari sau parteneri ori colaboratori ai justitiei. Toate aceste persoane contribuie, uneori intr-o maniera semnificativa, la solutionarea procesului civil sau penal.

Unele dintre aceste persoane sprijina activitatea judecatorului in indeplinirea sarcinilor sale. Asa este cazul personalului administrativ al instantei: grefieri, secretari, aprozi, agenti procedurali etc. O a doua categorie de persoane este acea care consilieaza partile in desfasurarea procedurii si sprijina activitatea lor. Este cazul mandatarilor, avocatilor, executorilor judecatoresti.

Toti acesti auxiliari ai justitiei nu sunt legati prin functiuni de aceeasi natura fata de instanta de judecata sau fata de autoritatea judicara. Numai unii dintre acestia apartin autoritatii judecatoresti, in calitate de functionari, cum sunt grefierii, secretarii sau agentii proprii ai instantei. Altii apartin unor profesii liberale, cum este cazul avocatilor, notarilor sau executorilor judecatoresti. In sens larg, toate aceste persoane formeaza categoria auxiliarilor justitiei.

Avocatii

Avocatura este o institutie cu o indelungata traditie istorica. Originea avocaturii este plasata, de majoritatea autorilor, in Roma, unde a cunoscut cea mai frumoasa epoca a istoriei sale.

Institutia avocaturii este atribuita lui Romulus, in a carui epoca functionau patronii, ei aveau misiunea de a asista, in forma gratuita, pe justitiabili.

In epoca legis-actiunilor, patronii au fost utilizati numai de catre patricieni. Ulterior, in perioada procedurii formulare, avocatura a dobindit valentele unei adevarate profesiuni. In aceasta epoca avocatura a incetat sa fie un serviciu gratuit. Ea a inceput sa fie exercitata de adevarati jurisconsulti, numiti advocati. De aici provine si denumirea actuala a persoanelor ce exercita functia de aparare in fata organelor judiciare.

In epoca lui Justinian avocatura era organizata in colegii si corporatii cu caracter profesional. Functia avocatiala era retribuita prin plata de onorarii.

In istoria avocaturii s-a manifestat si o tendinta semnificativa pentru a fi prezentata in aceasta schita evolutiva a institutiei. Luind in considerar rolul esential al functiei avocatiale in administarea justitiei s-a evocat si posibilitatea organizarii unei magistraturi avocatiale similare ordinului judecatoresc.

In tara noastra, organizarea avocaturii incepe o data cu adoptarea Regulamentelor Organice. Pe baza lor se constituie in Muntenia si Moldova cite un corp restrins de avocati, care la inceput erau salariati de stat si functionau pe linga instantele penale. Avocatura a fost organizata pe baze moderne printr-o lege din anul 1864. modelul noii legislatii a fost cel francez. Reglementarea impusa in anul 1864 stabilea ca avocatura poate fi exercitata numai de persoanele care detin diploma de studiu dreptului de la una din facultatile de drept romane sau straine.

Legislatiei adoptate in anul 1864 i s-a adus succesive imbunatatiri prin actele normative promulgate la inceputul acestui secol. In prezent, s-a revenit la sistemul de organizare democratica a avocaturii. Actuala reglementare este consacrata in legea nr.51/1995.

Principiile organizarii si executarii profesiei de avocat au fost detaliate in Statul adoptat de Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania la data de 30 seprembie 1995. legea nr.51/1995 a suferit modificari succesive, cea mai importanta, de data recenta, fiind realizata prin legea nr.255/2004.

Avocatul este persoana, care avind o calificare juridica superioara, asigura apararea justitiabililor in fata instantelor judecatoresti sau altor autoritati publice, in conditiile determinate de lege. Rolul avocatului nu poate fi redus la apararea intereselor legitime ale justitiabililor in fata organelor judiciare.

In tarile civilizate avocatura a fost cu scopul de a asigura persoanelor implicate intr-un proces o aparare corespunzatoare. Rolul avocatului nu poate fi redus la functia de reprezentare sau asigurare a justitiabililor. El este unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai judecatorului, el poate contribui intr-o maniera decisiva la o corecta stabilire a faptelor, la interpretarea adecvata a legii aplicabile conflictului dedus judecatii, si in final, la pronuntarea unei hotariri temeinice si legale.

In lipsa avocatului, judecatorul ar putea intimpina adeseori dificultati in determinarea adevarului. Avocatul se interpune intre parte si judecator, iar prin activitatea sa permite instantei sa se afle deasupra duelului dintre parti si sa-si pastreze obiectivitatea necesara. El prezinta judecatorului cererile partilor si faciliteaza administrarea materialului probatoriu pertinent si concludent in solutionarea cauzelor.

Scopul exercitarii profesiei de avocat il constituie apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice. In exercitatea profesiei, avocatul este dator sa actioneze pentru asigurarea liberului acces la justitie si a dreptului la un proces echitabil.

Principala functie a avocatului este acea de reprezentare a justitiabililor. O alta functie este si cea de colaborare cu organele judiciare, foarte sugestiv determinata inart.4 alin.1 din statutul profesiei de avocat.

Realizarea celor doua functii pare sa fie ireconciliabila. Aparent numai cele doua functii sunt antagoniste. In realitate, apararea intereselor justitiabililor nu trebuie pusa in antiteza cu obiectivele majore ale justitiei. Functia principala a avocatului este si va ramine aceea de aparare a intereselor legitime ale justitiabililor. Din acest punct de vedere, se poate sustine ca avocatii indeplinesc o functie de interes privat; avocatii sunt auxiliari ai partilor.

Functia de colaborare cu justitia nu este mai putin importanta, desi trebuie sa recunoastem ca aceasta nu apare, adeseori, in prim planul activitatii avocatiale. Ea este considerata ca o functie de interes public, iar avocatul ca un auxuliar al justitiei sau un partener ori colaborator al judecatorului.

Realizarea unui echilibru intre cele doua functii nu este adeseori usor de realizat. Interese uneori convergente fac totusi dificila o armonizare posibila si deopotriva necesara.

Arminizarea functiilor avocatiabile depinde de modul in care avocatul intelege sa-si indeplineasca obligatiile profesionale. Pentru aceasta, avocatul trebuie sa dea dovada de o temeinica pregatire profesionala., de o profunda cunoastere a doctrinei si jurisprudentei, de o verticalitate morala incontestabila, respect fata de lege si pasiune pentru adevar.

Istoria avocaturii a ilustat, prin nume a caror celebritate este cunoscuta onorabilitatea si prestigiul profesiei de avocat. Un Cicero in Roma, Demostene, Pericle si Socrate in Grecia, Alexandre Millerand in Franta, au facut parte din elita avocaturii. Si la noi in mod stralucit de Take Ionescu, Barbu Delavrancea, Mircea Manolescu, Ionel Teodoreanu, Alexandru Djuvara si de Istrate Micescu.

Structurile organizatorice ale avocaturii

Principiile organizatorice si functionale ale avocaturii

Potrivit art. 1 din legea nr.51/1995, profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonome, in conditiile legii si ale statutului profesiei.

Actuala legislatie nu realizeaza o sistematizare a principiilor organizatorice ale avocaturii. Totusi, aceste principii nu se confunda cu acelea ale exercitarii profesiei de avocat. Lipsa unei atare sistematizari se explica tocmai datorita interdependentei dintre cele doua categorii de principii.

Pot fi apreciate ca principii de baza ale organizarii avocaturii: autonomia barourilor, existenta unor structuri democratice de organizare a avocaturii si colegialitatea organelor de conducere:

a.      principiul autonomiei barourilor - avocatura este organizata intr-o structura proprie, autonoma fata de toate celelalte autoritati publice. Exercitarea avocaturii ar fi greu de conceput in lipsa unui asemenea principiu.

b.      principiul organizarii avocaturii in structuri democratice - elementul organizatoric de baza al avocaturii este baroul. Acesta este alcatuit din totalitatea avocatilor dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti. Sediul baroului este in orasul de resedinta al judetului, rspectiv in municipiul Bucuresti.

Baroul are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu. Contributia avocatilor la alcatuirea bugetului este stabilita de consiliul baroului. Organele de conducere ale baroului sunt: adunarea generala, consiliul si decanul.

Adunarea generala este constituita din totalitatea avocatilor inscrisi in tabloul baroului, cu drept de exercitare a profesiei. Ea are urmatoarele atributii:

stabileste masuri pentru exercitarea profesiei in baroul respectiv

alege si revoca decanul, membrii comisiei de cenzori si pe cei ai comisiei de disciplina

alege delegatii baroului la Congresul avocatilor

aproba proiectul de buget al baroului

da decarcare consiliului cu privire la activitatea si gestiunea sa.

Consiliul baroului este format din 5 pina la 15 membri, alesi pe o perioada de 4 ani. Decanul si prodecanul se includ in acest numar.

Art. 53 alin.2 din legea nr.51/1995 stabileste urmatoarele atributii ale consiliului:

adopta hotariri pentru aplicarea si respectarea prevederilor legii de organizare a profesiei si ale statutului

aduce la indeplinire hotaririle Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si ale adunarii generale a baroului

intocmeste, modifica si da publicitatii tabloul anual al avocatilor

adopta masuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar si deontologic, pentru solutionarea sesizarilor si reclamatiilor, in conditii prevazute de lege si statut

verifica si constata indeplinirea conditiilor legale ale cererilor de insciere in profesie ti aproba primirea in profesie cu examen sau cu scutire de examen

hotaraste asupra starii de incompatibilitate si asupra ridicarii acesteia

solutioneaza cererile de transfer in conformitate cu prevederile legii si ale statului

verifica si constata daca actele privind constituirea, modificarea si schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum si conventiile de grupare sau de conlucrare profesionala indeplinesc conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei

coordoneaza activitatea filialelor sau sucursalelor Casei de Asigurari a Avocatilor din raza de competenta

organizeaza si indruma activitatea serviciilor de asistenta juridica din judet

sesizeaza comisia de disciplina cu judecarea abaterilor avocatilor

suspenda avocatii din exercitiul profesiei pe durata neplatii taxelor si contributiilor prevazute de lege, daca acestea nu sunt achitate in termen de 3 luni de la scadenta lor

solutioneaza contestatiile impotriva deciziei decanului privind onorariile

stabileste cota de contributie a avocatilor la bugetul baroului, accepta donatiile si legatele facute baroului

aproba statul de functii si angajeaza personalul baroului

intocmeste proiectul de buget anual, pe care il supune adunarii generale si administreaza patrimoniul baroului

prezinta anual adunarii generale, spre aprobare, raportul sau de activitate si al ddecanului, de gestiune curenta si de gestionare a patrimoniului baroului

alege pe prodecanul baroului

solutioneaza plingerile si contestatiile impotriva deciziilor decanului baroului

indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau hotarite de Consiliul U.N.B.R. si date in competenta sa.

Decanul baroului are unele atributii de reprezentare si de administratie. Aceste atributii se refera la:

a.     reprezentarea baroului in raporturile cu persoanele fizice si juridice din tara si strainatate

b.     convocarea si prezidarea sedintelor consiliului

c.     aprobarea cererilor de asistenta gratuita

d.     exercitarea cailor de atac impotriva hotaririlor comisiei de disciplina si impotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevazute cai de atac

e.     incuviintarea efectuarii de cheltuieli pentru barou

f.       adoptarea de masuri privind conducerea baroului, cu exceptia acelora ce sunt de competenta adunarii generale sau a consiliului.

Prodecanul il inlocuieste pe decan la cererea sau in absenta acestuia.

Uniunea Nationala a Barourilor din Romania este formata din toate barourile din Romania si are sediul in capitala tarii. Uniunea este persoana juridica de interes public, are patrimoniu si buget propriu.

U.N.B.R. are urmatoarele organe de conducere:

Congresul avocatilor

Consiliul U.N.B.R.

Comisia permanenta a U.N.B.R.

Presedintele U.N.B.R.

Congresul avocatilor este constituit din delegati ai fiecarui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statut si din membri ai Consiliului. Forul suprem al avocatilor se intruneste anual in sesiune ordinara, la convocarea consiliului. Consiliul, la solicitarea a cel putin o treime din numarul barourilor, este obligat sa convoace congresul in sedinta extraodinara.

Atributiile congresului sunt diverse:

a.     alege Comisia centrala de cenzori si Consiliul de conducere al Casei de Asigurari a Avocatilor

b.     face propunei autoritatilor cu drept de initiativa legislativa privind profesia de avocat

c.     adopta si modifica statutul profesiei si statutul Caesei de Asigurari a Avocatilor, in conformitate cu prevedirile legii si pe baza proiectelor intocmite de consiliu U.N.B.R.

d.     adopta hotariri privitoare la relatiile dintre barouri, perfectionarea pregatirii profesionale si respectarea regulilor deontologice ale profesiei

e.     alege si revoca pe membrii Comisiei centrale de disciplina

f.       aproba bugetul anual al Casei de Asigurari a Avocatilor si executia bugetara anuala

g.     aproba bugetul anual al U.N.B.R. si executia bugetara anuala a acestuia si stabileste cota de contributie a barourilor la formarea bugetului U.N.B.R.

Consiliul Uniunii este organul reprezentativ si deliberativ al barourilor din Romania care:

a.     asigura activitatea permanenta a U.N.B.R.

b.     duce la indeplinire hotaririle Congresului avocatilor

c.     rezolva orice problema interesind profesia de avocat intre sesiunile Congresului, cu execptia acelora care sunt date in competenta Congresului avocatilor

d.     exercita controlul asupra activitatii si asupra hotaririlor Comisisie permanente a U.N.B.R.

e.     organizeaza examenul de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba ramna ale avocatilor straini

f.       organizeaza si conduce activitatea Institutului National de Pregatire si Pefectionare Profesionala a Avocatilor, constituit ca persoana juridica de drept privat nonprofit si care nu face parte din sistemul national de invatamint si nu este supus procedurilor de autorizare si acreditare

g.     adopta hotariri in toate problemele privind pregatirea si perfectionarea profesionala a avocatilor, precum si recomandari privind relatiile dintre barouri

h.     asigura caracterul unitar al examenelor de primire si de definitivare in profesie

i.       organizeaza si supravegheaza seviciul statistic general al U.N.B.R.

j.       organizeaza si editeaza publicatiile U.N.B.R. si sprijina publicatiile barourilor

k.    intocmeste proiectul de buget al U.N.B.R. si il supune spre aprobare Congresului avocatilor, precum si executia bugetara anuala a bugetului U.N.B.R.

l.       intocmeste raportul anual de activitate si de gestiune a patrimoniului U.N.B.R. si le supune spre aprobare Congresului avocatilor, staruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. si executarea de catre barouri a hotaririlor adoptate de Congresul avocatilor si de Consiliul U.N.B.R.

m.  alege si revoca presedintele si vicepresedintii U.N.B.R. si membrii sai, avocati cu o vechime mai mare de 10 ani in profesie, pentru un mandat de 4 ani

n.     verifica legalitatea si temeinicia deciziilor de primire in profesie, date de catre consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate

o.     anuleaza hotaririle barourilorpentru cauze de nelegalitate si rezolva plingerile si contestatiile facute de lege si de statutul profesiei

p.     infiinteaza Casa Centrala de Credit si Ajutor a Avocatilor si controleaza activitatea acesteia

q.     coordoneaza activitatea Casei de Asigurari a avocatilor si adopta regulamentul acesteia

r.      acorda, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de onoare, respectiv de presedinte de onoare al U.N.B.R.

s.      indeplineste alte atributii prevazute de lege si adopta hotariri in interesul profesiei.

Comisia Permanenta se constituie din 15 membri, dintre care 5 din Baroul municipiului Bucuresti si 10 din celelalte barouri din tara.

C.P. are urmatoarele atributii:

a.     este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu activitate permanenta si de legatura cu barourile Uniunii

b.     duce la indeplinire hotaririle Congresului avocatilor si ale Consiliului U.N.B.R. si supravegheaza executarea acestor hotariri de catre barouri, adoptind decizii corespunzatoare

c.     organizeaza serviciile Consiliului si serviciile proprii si angajeaza personalul acestora

d.     asigura executia bugetara si urmareste realizarea resurselor bugetului U.N.B.R.

e.     accepta donatiile si legatele facute U.N.B.R.

Presedintele Uniunii are atributii de reprezentare si de administratie, cum ar fi:

a.     reprezinta U.N.B.R. in relatiile cu persoane fizice si juridice din tara si strainatate

b.     incheie conventii, acorduri si contracte in numele U.N.B.R., cu autorizarea Consiliului

c.     convoaca si conduce sedintele Consiliului Uniunii si ale Comisiei permanente

d.     ordoneaza actele Consiliului si ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.

e.     supravegheaza relatiile dintre structurile centrale ale profesiei si barouri, precum si relatiile dintre barouri

f.       acorda sprijin si ajutor barourilor in relatiile lor cu autoritatile centrale si locale

g.     vegheaza la asigurarea conditiilor corespunzatoare de desfasurare a activitatii avocatilor la instante judecatoresti si la organele de urmarire penala.

c.      Colegialitatea organelor de conducere - organele de conducere ale barourilor si ale Uniunii isi desfasoara activitatea de baza principiului colegialitatii.

Astfel, adunarea generala a baroului este legal constituita cu participarea majoritatii membrilor sai. Daca numarul legal nu se poate intruni, prezidiul adunarii generale, de fata cu cei prezenti, stabileste o noua adunare generala in termen de cel mult 15 zile. Hotaririle se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea prevede alt cvorum de sedinta si de vot.

Consiliul baroului lucreaza in mod legal doar in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai. Hotaririle se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti.

Principii asemanatoare sunt adoptate de legiuitor si in legatura cu organele de conducere ale Uniunii. Astfel, Consiliul uniunii lucreaza legal in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotariri cu votul majoritatii membrilor prezenti. Aceleasi reguli se aplica si Comisiei permanente.

Formele de exercitare a profesiei de avocat

Potrivit prevederilor art.5 din legea nr.51/1995 si art.16-26 din Statut, frofesia de avocat se exercita, la alegere, intr-una din urmatoarele forme:

a.     cabinet individual

b.     cabinetul asociat

c.     societatea civila profesionala

d.     societatea civila profesionala cu raspundere limitata.

Avocatul este liber sa opteze si sa-si schimbe optiunea pentru una din formele de exercitare a profesiei prevazute de lege. Acesta nu poate activa concomitent in mai multe forme de exercitare a profesiei.

Potrivit prevederilor art.172 din Statut, toate formele de exercitare a profesiei de avpcat sunt supuse urmatoarelor principii:

a.     patrimoniul comun este afectat exclusiv activitatii profesionale si are regimul patrimoniului de afectatiune profesionala;

b.     titularul cabinetului individual si avpcatul asociat nu pot presta activitati profesionale in afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;

c.     avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat in cadrul profesiei;

d.     avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat in cadrul profesiei;

e.     avocatul salarizat in interiorul profesiei si avocatul colaborator nu pot activa, in aceeasi calitate, in mai multe forme de exercitare a profesiei;

f.       avocatul colaborator si avocatul salarizat in interiorul profesiei nu au drept la clientela proprie;

g.     obligia de a comunica de indata baroului, in scris, modificarile privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atit avocatului cit si titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate, societatilor civile profesionale sau al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata;

h.     formele de exercitare a profesiei se individualizeaza prin denumire, conform prevederilor legii si ale prezentului statut, in cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de catre avocatii straini se pot utiliza, la alegere, denumirea si numele formei de exercitare a profesiei din tara sau din strainatate.

Cabinetele individuale

Potrivit reglementarii date de legea nr.51/1995, in cadrul cabinetului individual isi exercita profesia un avocat definitiv titular, singur sau impreuna cu avocatii colaboratori. Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei; drepturile si obligatiile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate isi pastreaza caracterul personal si nu pot fi cedate.

Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-si crea facilitati tehnico-economice in vederea exercitarii profesiei si isi pastreaza individualitatea in relatiile cu clientii. Cabinetul individual de avocat se infiinteaza in baza actului de infiintare a cabinetului individual de avocat inregistrat la barou si intocmit conform anexei nr.XXVIII din statut.

Relatiile dintre avocatul titular al cabinetului individual si avocatii colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare incheiat in forma scrisa. Contractul ca cuprinde, in mod obligatoriu, mentiunile prevazute in anexa nr.IX din statut.

Cabinetele asociate

Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei. Avocatii din cabinetele asociate intra in relatii cu clientii in numele asocierii din care fac parte. Cabinetele asociate nu pot angaja clienti cu interese contrare.

Un cabinet asociat nu poate accepta o cauza sau un client, daca unul dintre cabinetele asociate se opune in mod justificat.

In cazul asocierii unui cabinet individual cu o societate civila profesionala, denumirea cabinetului individual asociat si de sintagma in asocier

Societatea civila profesionala

Societatea civila profesionala care contribuie in natura si/sau in numerar la constituirea unui patrimoniu de afectatiune in vederea desfasurarii activitatii profesionale. Ceilalti avocati in cadrul societatii civile profesionale fie in calitate de avocati colaboratori, fie in calitate de avocati salariati in cadrul profesiei.

Potrivit prevederilor art.7 alin.1 din lege, formele de exercitare a profesiei de avocat si cabinetele grupate vor fi individualizate prin denumire, dupa cum urmeaza:

a.      incazul cabinetului individual-numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat;

b.      in cazul cabinetelor asociate-numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate;

c.       in cazul societatilor civile profesionale si al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata-numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma societate de avocati sau, dupa caz, societate civila de avocati cu raspundere limitata;

d.      in cazul cabinetelor grupate-numele fiecarui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate.

Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societatile civile profesionale si societatile civile profesionale cu raspundere limitata pot avea si proprietate comuna. Avocatul poate schimba oricind forma de exercitare a profesiei, cu instiintarea baroului din care face parte. Avocatul nu isi poate exercita profesia, in acelasi timp, in mai multe forme de exercitare a acesteia.

Societatea civila profesionala cu raspundere limitata

Societatea civila profesionala cu raspundere limitata se constituie prin asocierea a cel putin 2 avocati definitivi aflati in exercitiul profesiei, are personalitate juridica si patriminiu propriu, avind ca obiect unic de activitate ecercitarea profesiei de avocat in conditiile art.3 din lege.

Dobindirea personalitatii juridice a societatii civile profesionale cu raspundere limitata are loc la data inregistrarii la barou a deciziei emise de catre consiliul baroului in a carui raza teritoriala se afla sediul ei principal. Societatea civila profesionala cu raspundere limitata se individualizeaza printr-o denumire specifica care cuprinde numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma societate civila de avocati cu raspundere limitata.

Actul constitutiv si statutul societatii civile profesionale cu raspundere limitata, incheiate in conditiile legii si statutului profesiei, sunt guvernate de legea civla. Orice modificare a actului constitutiv se poate face numai in scris, cu respectarea legii si a statului.

Societatea civila profesionala cu raspundere limitata dobindeste personalitate juridica la data inregistrarii ei la barou, in baza deciziei emise de catre consiliul baroului in a carui raza teritoriala se afla sediul sau principal. Societatea civila profesionala cu raspundere limitata este condusa de adunarea generala a asociatilor. Activitatea executiva este condusa de un avocat coordonator ales de majoritatea ales de majoritatea avocatilor asociati, care va avea competentele stabilite prin actul constitutiv si statutul societatii. Asociatul se poate retrage oricind din societate cu conditia de a notifica, in scris, celorlati asociati intentia de retragere cu cel putin 3 luni inainte.

Dobindirea calitatii de avocat

Potrivit prevederilor art.11 alin.1 din legea nr.51/1995, poate fi membru al barourilor din Romania cel care indeplineste urmatoarele conditii:

a.     este cetatean roman si are exercitiul drepturilor civile si politice

b.     este licentiat al unei facilitati de drept sau doctor in drept

c.     nu se gaseste in vreunul dintre cazurile de nedeterminate prevazute de legea nr.51/1995

d.     este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.

Poate fi primit in profesie, cu scutire de examen, la cerere:

a.     titularul diplomei de doctor in drept

b.     cel care pina la data primirii in profesia de avocat a indeplinit functia de judecator, procuror, norat public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel putin 10 ani si daca nu i-a incetat activitatea din motive disciplinare care il fac pentru profesia de avocat. Sunt exceptate persoanele care au detinut functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Pentru inscrierea la examen candidatul va depune dosarul de inscriere la

baroul in circumscriptia caruia doreste sa isi exercite activitatea. Cererile de primire in profesia de avocat se adreseaza decanului baroului respectiv. Dosarul va fi depus cu cel putin 25 zile inainte de datat examenului. El este obligat sa depuna o taxa de participare la examen, stabilita de consiliul baroului. Separat se va achita taxa de participare cuvenita U.N.B.R.

Avocatii stagiari

Stagiul reprezinta perioada premergatoare definitivarii in profesia de avocat si urmareste pregatirea profesu'ionala a avocatului la inceputul exercitarii profesiei. Durata stagiului este de 2 ani, calculata de la data inscrierii in Tabloul avocatilor.

Pregatirea si formarea profesionala initiala a avocatilor stagiari se realizeaza prin:

a.     indrumare si formare profesionala continua in cadrul formei de executare a profesiei cu care avocatul stagiar se afla in raporturi contractuale de colaborare sau in calitate de salarizat in interiorul profesiei;

b.     conferinte de stagiu organizate de Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor.

In afara indatoririlor legale, statutare si deontologice avocatul stagiar are urmatoarele indatoriri suplimentare:

a.     sa isi perfectionare pregatirea profesionala teoretica si sa-si insuseasca tehnica de practica avocatiala;

b.     sa participe la toate conferintele de stagiu organizate de consiliul baroului, sa pregateasca in scris subiectele conferintelor si lucrarile avocatiale repartizate de coordonatorul conferintelor de stagiu;

c.     sa efectueze lucrarile avocatiale repartizate de avocatul indrumator si de serviciul de asistenta judiciara al baroului;

d.     sa participe la toate manifestarile profesionale la care este convocat de catre organele de conducere ale profesiei;

e.     sa desfasoare o activitate efectiva in profesie si sa anunte in scris orice motiv de suspendare a stagiului.

La sfirsitul fiecarui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notata cu note intre 1 si 10 de catre consilierul coordonator al stagiului, avindu-se in vedere lucrarile efetuate, participarea la dezbaterea temelor, precum si pezenta la conferintele de stagiu si la manifestarile baroului la care a fost convocat.

Consiliul baroului, evaluind notarea acordata de consilierul coordonator al stagiului precum si raportul avocatului indrumator si raportul coordonatorului serviciului de asitenta judiciara, pate dispune motivat prelungirea stagiului cu 1 an.

Avocatul stagiar poate efectua urmatoarele activitati:

a.     consultatii si cereri cu caracter juridic

b.     asistenta si reprezentare juridica in fata judecatoriilor, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei pulice si a institutiilor, precum si a altor persoane juridice, in conditiile legii.

Dupa promovarea examenului, candidatul dobindeste titlul profesional de avocat definitiv si va fi inscris in Tabloul avocatilor definitivi

Drepturile si indatoririle avocatului

Potrivit prevederilor art.28 din lege, avocatul are urmatoarele drepturi:

sa asiste si sa reprezinte orice persoana fizica sau juridica, in temeiul unui contract incheiat in forma scrisa, care dobindeste data certa prin inregistrarea in registrul de evidenta. In lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate sa efectueze orice act specific profesiei pe care il considera necesar pentru promovarea drepturilor si intereselor legitime ale clientului;

formele de exercitare a profesiei se avocat au dreptul sa isi stabileasca sediul profesional numai in circumscriptia baroului in care sunt inscrisi in Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, oricare dintre avocati titulari sau asociati;

avocatul precum si clientul sau, au dreptul sa renunte la contractul de asistenta juridica sau sa il modofice de comun acord, in conditiile prevazute de statutul profesiei;

de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei in conditiile prevazute in lege si in statut;

pentru a ctivitatea saprofesionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul procesual al clientului sau;

de a pastra secretul profesional;

de a avea propriul sistem de asigurari sociale;

de a avea contacte cu clientul sau ori de cite ori acest lucru se impune;

dreptul la sediu principal si secundar;

de a fi ocrotiti de lege in exercitarea profesiei, fara a putea fi asimilati functionarului public sau altui salariat;

avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris, in forma adecvata si cu repsectarea prevederilor legii, in fata instantelor de judecata, a organelor de urmarire penala sau a altor organe administrative de justitie, daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea in acea cauza si sunt necesare stabilirii adevarului.

Principalele indatoriri ale avocatului sunt:

sa nu exercite profesia decit dupa emiterea deciziei de primire in barou si inscrierea pe Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei;

sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate, angajate sau din oficiu;

sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului incredintat;

sa depuna toate diligentele necesare pentru realizarea serviciului profesional pentru care a fost angajat;

sa pastreze secretul profesional;

sa isi decline calitatea si identitatea in fata autoritatilor si a altor avocati cu care intra in contact, cu prilejul indeplinirii actelor specifice profesiei;

sa respecte modalitatile de incetare a contractului de asistenta juridica;

sa asigure substituirea in cazul in care avocatul este impiedicat sa indeplineasca serviciul profesional la care s-a angajat;

sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala;

sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces;

ori de cite ori este necesar, in raport cu natura si cu dificultatea cauzei, avocatul este obligat sa depuna note de sedinta sau concluzii scrise, din proprie initiativa sau la cererea instantei de judecata;

sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou;

sa se asigure pentru raspunderea profesionala, in conditiile stabilite prin statutul profesiei.

Prin "raspundere profesionala" se intelege acoperirea daunelor efective de client si rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor legii, ale statutului si ale regulilor deontologice.

Suspendarea, transferul si incetarea calitatii de avocat

Potrivit art.27 din legea 51/1995 si art.49 din Statut, exercitarea profesiei de avocat se suspenda:

a.     pe toata durata existentei starii de incompatibilitate

b.     in temeiul unei hotariri judecatoresti sau disciplinare de interdictie temporara de a profesa

c.     in caz de neplata totala sau partiala a taxelor si a contributiilor profesionale catre barou, catre U.N.B.R. si catre sistemul propriu de asigurari sociale timp de 3 luni de la scadenta acestora si pina la lichidarea integrala a datoriilor

d.     la cererea scrisa a avocatului.

Avocatul impotriva caruia s-a dispus masura suspendarii este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la data comunicarii masurii sa isi asigure substituirea.

Transferul solicitat de avocat la un alt barou, pentru motive justificate, se va adresa in scris decanului baroului de la care doreste sa se transfere. Cererea de transfer va fi insotita de actele pe care se intemeiaza si de un certificat eliberat de baroul de la care se solicita transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale, disciplinare ale solicitantului si va atesta ca solicitantul a achitata la zi taxele si contributiile profesionale catre barou, U.N.B.R. si sistemul propriu de asigurari sociale.

Dupa verificarea de catre consiliul baroului a modului in care au fost respectate de catre petent, dispozitiile privind modul de organizare si functionare a formelor de exercitare a profesiei, rpecum si a conditiilor de primire in profesie, va emite o decizie cu privire la transfer ce se comunica solicitantului si baroului din care acesta face parte.

Decizia prin care s-a respins cerere de transfer va fi motivata si poate fi contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Calitatea de avocat inceteaza:

a.     prin renuntare scrisa la exercitiul profesiei, avocatul este obligat sa finalizeze toate cauzele angajate sau sa asigure substituirea;

b.     prin deces, cauzele acestuia vor fi preluate de catre colaboratorii ori asociatiidefunctului, iar in lipsa lor, de catre avocatii desemnati de coniliul baroului;

c.     prin excluderea din profesie, ca sanctiune disciplinara;

d.     in cazul in care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si care il face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.

Incetarea calitatii de avocat se constata prin decizie a consiliului baroului si are drept consecinta radierea in cauza din Tabloul avocatilor.

Daca avocatul indeplineste conditiile de pensionare prevazute de lege, pe baza unui aviz medical anual privind mentinerea capacitatii fizice si psihice necesare exercitarii profesiei de avocat, va putea sa solicite continuitatea exercitarii profesiei. Cererea de continuare a exercitarii profesiei se solutioneaza de consiliul baroului.

Decizia de respingere a mentinerii in activitate poate fi contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Raspunderea disciplinara a avocatilor

Protectia onoarei si prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei si a deciziilor obligatorii ale organelor profesiei sunt indatoriri ale fiecarui avocat, incalcarea lor constituind abateri disciplinare grave.

Avocatul raspunde disciplinar pentru neresoectarea prevederilor legii avocaturii sau ale statutului, nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum orice fapte savirsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei.

Instantele judecatoresti si parchetele Ministerului Public sunt obligate sa inainteze consiliului baroului orice plingere facuta impotriva unui avocat si sa il instiinteze despre orice actiune de urmarire penala sau de judecata pornita impotriva unui avocat.

Instantele disciplinare sunt

a.     comisia de disciplina a baroului

b.     Comisia centrala de disciplina

c.     Consiliul U.N.B.R., in plenul sau.

a.     comisia de disciplina a baroului judeca, in prima instanta, in complet de 3 membri, abaterile disciplinare savirsite de avocatii inscrisi in cadrul acestuia, cu exceptia abaterilor savirsite de decan si de membrii Consiliului U.N.B.R.

b.     In cadrul U.N.B.R. este organizata si functioneaza Comisia centrala de disciplina este alcatuita din reprezentantii barourilor desemnati de adunarile generale ale acestora. Comisia de disciplina judeca:

ca instanta de fond, in complet de 3 membri, abaterile savirsite de membri Consiliului U.N.B.R. si de decanii barourilor;

in contestatie, in complet de 5 membri, contestatiile declarate de avocatul interesat, decanul baroului si de presedintele U.N.B.R. impotriva deciziilor pronuntate de comisiile de disciplina ale barourilor si a incheierilor prevazute la art.74 alin.1 si 2 din lege.

c.     Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanta disciplinara, in plenul sau, mai putin cel in cauza, judeca recursurile declarate impotriva deciziilor pronuntate de Comisia centrala de disciplinara, ca instanta de fond, si a incheierilor prevazute la art.74 alin.1 si 2 din lege.

Constituie abateri disciplinare grave:

fapta savirsita de avocat, prin care se incalca dispozitiile legii, ale statutului profesiei, hotaririle obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului baroului in care avocatul este inscris sau in care isi are sediul secundar si care este de natura sa prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocati;

nerespectarea secretului profesional referitor la orice spect al cauzei. Aceasta obligatie este absoluta si nelimitata in timp. Avocatul nu poate fi obligat in nici o circumstanta si de catre nicio persoana fizica sau juridica sa divulge secretul profesional, cu exceptiile prevazute de lege;

angajarea unui nou client, daca prin aceasta sunt dezvaluite secretele aflate de la un lat client, cu efecte prejudiciabile pentru acesta;

inceperea activitatii prin oricare dintre formele de executare a profesiei, inaintea obtinerii aprobarilor din partea consiliului baroului;

nerespectarea la Consiliul baroului a hotaririlor judecatoresti prin care au fost condamnati, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, prin care au fost declarati faliti fraudulosi sau prin care au fost condamnati definitiv pentru fapte savirsite in legatura cu exercitarea profesiei;

exercitarea profesiei de catre avocatul al carui drept de exercitare a profesiei este suspendat potrivit prevederilor art.49 din statut, in perioada msurii suspendarii, constituie abatere disciplinara grava. Avocatul este dator sa incunostinteze de indata consiliul baroului despre orice situatie care ar putea duce la suspendarea exercitiului dreptului de a profesa,

eliberarea a mai mult de doua recomandari, indiferent daca recomandarea se refera la indrumarea efectiva a avocatului stagiar sau daca sprijina cererea acestuia pentru primirea in profesie ca avocat stagiar;

neindeplinirea obligatiilor de indrumare profesionala si de a nu asigura venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar;

incalcarea obligatiei fostilor magistrati de anu pune concluzii la instantele la care au functionat, timp de 2 ani de la incetarea functiei detinute;

incalcarea obligatiei fostilor procurori de cadre de politie de a nu acorda asistenta juridica la nici un organ de urmarire penala din localitatea unde au functionat timp de 2 ani anteriori primirii in profesie;

nerespectarea interdictiei privind exercitarea la instanta de judecata sau la parchetul unde sotul avocatului sau ruda ori afinul sau pina la gradul al treilea inclusiv indeplineste functia de magistrat;

folosirea de catre avocat de procedee incompatibile cu demnitatea profesiei in scopul dobindirii clientelei, in mod nemijlocit sau prin persoane interpuse;

folosirea mijloacelor de publicitate a formelor de exercitare a profesiei ca reclama cu scopul dobindirii de clientela, in alte conditii decit cele permise de lege;

refuzul avocatului de a-si declina calitatea si identitatea in fata autoritatilor si a altor avocati cu care intra in contact, cu prilejul indeplinirii actelor specifice profesiei;

neplata contributiilor lunare in cuantumul si la termenele stabilite;

nerespectarea obligatiei de a se abtine de la exercitarea oricarei activitati profesionale in cazul in care exista sau survine un conflict de interese;

nerespectarea, de catre avocat, a obligatiei privind tinerea la zi a evidentelor stabilite de lege si statut.

Sanctiunile deisciplinare ce pot fi aplicate avocatilor, potrivit art.73 alin.1 din legea nr.51/1995, sunt:

mustrarea

avertismentul

amenda de la 500.000 lei la 5000.000 lei, care se face venit la bugetul baroului

interdictia de a exercita profesia pe o perioada de la o luna la un an

excluderea din profesie.

In caz de abatere evidenta si grava, instanta disciplinara poate lua masura suspendarii avocatului din exercitiul profesiei pina la judecarea definitiva a cauzei. Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanta agravanta, care va fi luata in consideratie la aplicarea sanctiunii.

Consiliile baroului sunt obligate sa tina evidenta sanctiunilor disciplinare aplicate fiecarui avocat si sa comunice situatia disciplinara a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii.

Relatiile dintre avocat si client. Principiile si regulile de baza ale relatiei dintre avocat si client

In executarea profesiei, avocatii trebuie sa respecte anumite reguli si uzuante, in functie de persoanele cu care intra in contact.

In literatura juridica de specialitate au fost exprimate o serie de reguli deontologice care, in principal, se refera la:

A. fata de clienti, avocatului i se cere sa depuna toate diligentele pentru apararea intereselor acestora, informindu-i exact si corect asupra situatiei lor.

Pentru neindeplinirea obligatiilor sale, avocatul este obligat:

a.     sa actioneze cu promptitudine in reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei;

b.     sa trateze adecvat fiecare cauza, potrivit cu natura imprejurarilor si specificul cauzei;

c.     sa refuze un client, ori de cite ori este constient ca nu poate oferi clientului cu promptitudine seviciul profesional solicitat;

d.     sa nu neglijeze cauzele clientului;

e.     sa respecte orice persoana implicata in procedurile legale in care asista sau reprezinta clientul si se va abtine de la metode sicanatorii si prejudiciabile pentru terte parti, daca acestea sunt evident indiferente si irelevante intererselor clientului reprezentat;

f.       in activitatea de consiliere, sa actioneze cu tact si rabdare pentru a infatisa si a explica clientului toate aspectele cazului in care il asista si/sau il reprezinta pe client;

g.     sa foloseasca cel mai potrivit limbaj in raport cu starea si experienta clientului, pentru ca acesta sa aiba o reprezentare corecta si completa asupra situatiei sale juridice;

h.     sa se consulte adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalitatile si finalitatea consilierii, precum si solutiile tehnice pe care le va urma pentru a realiza, cind este cazul, asistenta si reprezentarea clientului;

i.       sa respecte optiunile clientului in ceea ce priveste scopul si finalitatea asistentei si reprezntarii, fara a abdica de la independenta si crezul sau profesional;

j.       sa se consulte permanent cu clientul in legatura cu strategia, mijloacele tehnice si tactice adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost angajat;

k.    sa priveasca speta respectiva dintr-o perspectiva proprie si sa acorde clientului sfaturi dezinteresate;

l.       sa atentioneze clientul cu privire la consecinte, sau, dupa caz, va putea denunta contractul de asitenta juridica, ori de cite ori clientul propune un demers asupra caruia avocatul apreciaza ca va avea consecinte nelegale sau consecinte legale negative;

m.  sa se consulte permanent cu fiecare dintre clientii reprezentati in comun in ceea ce priveste deciziile care trebuie adoptate si motivele determinate in adoptarea acestora, astfel incit fiecare client sa poata lua propriile decizii, in baza unor informatii complete, in cazul in care avocatul asista in comun mai multi clienti;

n.     sa ofere clientului o opinie legala, onesta cu privire la consecintele de fapt si juridice ale cazului investigat, in limitele informatiilor furnizate de client;

o.     sa se abtina de la asistarea si sfatuirea constienta a unui client in activitati infractionale ori contraventionale;

p.     sa se retraga imediat si sa renunte la asitarea si reprezentarea clientului, in cazul in care, actiunile si scopurile clientului, desi aparent legale la inceputul asistentei si/sau reprezentarii, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infractionale;

q.     sa informeze rezonabil clientul in legatura cu situatia curenta a asistentei si reprezentarii si sa raspunda cu promptitudine oricaror solicitari de informare din partea clientului;

r.      sa explice clientului imprejurarile cauzei, situatia curenta, posibilele evolutii viitoare si eventualele rezultate, in mod rezonabil, corespunzator cu imprejurarile concrete ale cazului;

s.      sa tina distinct evidenta bunurilor apartinind clientilor sai sau unor terte parti, care i-au fost imcredintate in legatura cu exercitarea profesiei;

t.       sa predea clientului sau, dupa caz, tertei persoane indreptatite bunurile incredintate de client, cu exceptia situatiilor prevazute de lege sau a unei intelegeri cu clientul;

u.     sa nu angajeze discutii, in cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de un alt avocat, fara acordul prealabil al confratelui sau.

A.   fata de magistrati, avocatul are datoria sa aiba o atitudine de consideratie. Conduita sa trebuie sa evite servilismul, dar si familiarismul, sa asigure respectarea persoanei sale, si a interesului clientului sau. O comportare corecta fata de magistrati nu exclude parerea prorie in cazul unor atitudini contrare.

B.   fata de partea adversa, avocatul este tinut sa fie moderat, cuviincios in pledoariile sau concluziile scrise, sa se abtina de la calificari ofensatoare, calomnioase sau care sa loveasca in demnitatea umana.

C.   fata de avocatii adversarului, avocatul trebuie sa manifeste cofraternitate, corectitudine, loialitate si diligenta. Acest lucru il obliga la moderatie in replici, la comunicarea actelor de procedura necesare, la interdictia de a lua legatura cu partea adversa in lipsa avocatului ei.

D.   fata de baroul din care face parte este obligat sa se supuna regulilor stabilite, sa manifeste sentimente de cofraternitate. In orice ocazie, avocatul nu trebuie sa iute legaturile profesionale care-l ataseaza confratilor, juramintul identic pe care l-au prestat si solidaritatea care trebuie sa-i uneasca.

E.   fata de societate, avocatului i se cere inalta moralitate, sa se supuna legilor, o comportare din care sa reiasa ca este un factor de ordine fata de regulile democratice, stabilite in societate, avind o contributie esentiala la mentinerea valorilor umane.

Probitatea, spiritul de dreptate si onestitatea avocatului sunt conditii ale credibilitatii avocatului si profesiei, conditii ce intregesc propria demnitate a acestuia.

Organizarea si executarea profesiei de consilier juridic

Profesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se organizeaza ca un corp profesional si se executa conform prevederilor legii privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic si ale statutului profesiei.

In exercitarea profesiei, consilierul juridic se supune numai Constitutiei, legii pentru exercitarea profesiei de consilier juridic, codului de deontologie profesionala si statutului profesiei.

Colegiul teritorial al consilierilor juridici, este organizatia profesionala creata pentru toti consilierii juridici asociati in aceasta forma de organizare dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti, indiferent de ramura, domeniul de activitate ori locul exercitarii profesiei, ce asigura organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic in mod unitar si apara drepturile si interesele legitime ale consilierilor juridici si activeaza in baza statutului propriu.

In cadrul fiecarui colegiu functioneaza un secretar general si un trezorier, o comisie de cenzori compusa din 3-5 membri si o comisie de disciplina formata din 3-5 membri, a caror atributii sunt stabilite prin regulamente proprii de functionare aprobate de Adunarea generala a Colegiului, in baza hotaririlor Consiliului U.C.C.J.R. (uniunea colegiilor consilierilor juridic din Romania).

U.C.C.J.R. este formata din toate colegiile consilierilor juridic din Romania si cuprinde toti consilierii inscrisi in Tabloul acestora, cu drept de exercitare a profesiei de consilier juridic si are drept scop organizarea unitara a exercitarii profesiei de consilier juridic in Romania.

U.C.C.J.R. este persoana juridica de interes general, are patrimoniu si buget propriu, bugetul fiind format din contributiile colegiilor in cotele stabilite de Congresul U.C.C.J.R.

Patrimoniul U.C.C.J.R. poate fi folosit in activitati producatoare de venituri, in conditiile dreptului comun.

Organele de conducere ale U.C.C.J.R. sunt:

a.     Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din Roamnia;

b.     Consiliul U.C.C.J.R.;

c.     Biroul executiv;

d.     Presedintele;

e.     Prim-vicepresedintele;

f.       Vicepresedinti.

In structura centrala a U.C.C.J.R. functioneaza:

a.     secretarul general;

b.     Comisia centrala de cenzori;

c.     Comisia centrala de disciplina;

d.     Comisia metodologica de organizare si exercitare a profesiei de consilier juridic;

e.     Aparatul tehnic administrativ.

Dobindirea si incetarea calitatii de consilier juridic

Profesia de consilier juridic nu este una liberala, asa cum este cea de avocat, el putind sa fie numit in functie sau angajat in munca, in conditiile legii.

Potrivit prevederilor art.8 din legea nr.514/2003, poate fi cosilier juridic cel care indeplineste urmatoarele conditii:

a.     este cetatean roman si are domiciliul in Romania;

b.     are exercitiul drepturilor civile si politice;

c.     este licentiat al unei dacilitati de drept;

d.     este apt din punct de vedere mediacl pentru exercitarea profesiei; aceasta conditie se dovedeste cu certificat medical eliberat in conditiile legii;

e.     nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de lege.

Potrivit legii nr.514/2003, profesia de consilier juridi este compatibila cu urmatoarele activitati:

a.     activitateadidactica universitara si de cercetare juridica, activitatea literara, culturala si publicistica nesalarizata;

b.     in functia de arbitru, mediator sau expert, in conditiile legii si cu respectarea prevederilor legale privind conflictul de interese;

c.     participarea la comisii de studii, de intocmire a proiectelor de reglementari juridice.

Atributiile, drepturile si raspunderea consilierilor juridici

Atributii

Potrivit prevederilor art.10 din Statut, activitatea profesionala a consilierului juridic se realizeaza prin:

a.     consultati si cereri cu caracter juridic in toate domeniile dreptului

b.     redactarea de opinii juridice cu privire la aspecte legale ce privesc activitatea acesteia

c.     redactarea proiectelor de contracte, precum si negocierea clauzelor legale contractuale

d.     asitenta, consultanta si reprezentarea juridica a persoanelor juridice si a altor entitati interesate

e.     redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a consimtamintului si a datei actelor incheiate, care privesc persoana juridica in favoarea careia consilierul juridic exercita profesia

f.       avizarea si contrasemnarea actelor cu caracter juridic

g.     verificarea legalitatii actelor cu caracter juridic si administrativ primite spre avizare

h.     semnarea la soliocitarea conducerii, in cadrul reprezentarii, a documentelor cu caracter juridic emanate de la persoana juridica sau de la institutia publica reprezentata

i.       asigura consultanta si reprezentarea autoritatii sau institutiei publice in serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de munca

j.       apara drepturile si interesele legitime ale acestora in raporturile lor cu autoritatile publice, institutiile de orice natura, precum si cu orice persoana juridica sau fizica, romana sau straina, in conditiile legii si ale regulamentelor specifice unitatii.

Consilierul juridic tine evidenta in cazurile litigioase sau nelitigioase in care a fost sesizat. Indiferent de reglementarile persoanei juridice sau entitatii in favoarea careia isi exercita profesia, consilierul juridic va tine evidenta urmatoarele activitati:

intrarile si iesirile de corespondenta juridica numerotate si datatei

registrul de evidenta privind orice situatie litigioasa cu care a fost sesizat

registul de evidenta privind avizele scride-datate si numerotate

registrul de inregistrare a actelor juridice atestate de consilierul juridic cu privire la identitatea partilor, a continutului si a datei actelor.

Drepturile consilierului juridic:

sa fie inscris in Tablou, cu drept de exercitare a profesiei, daca indeplineste conditiile cerute de lege

sa acorde consultanta juridica, sa redacteze, sa contrasemneze, sa avizeze pentru legalitate acte juridice, sa asiste si sa reprezinte orice institutie, autoritate publica, persoana juridica sau orice entitate interesata in toate domeniile de drept, in conditiile legii si ale statutului profesiei

sa asiste, sa acorde consultanta si reprezentarea juridica a persoanelor juridice si a altor entitati interesate, in conditiile legii si ale statutului profesiei

pentru activitatea depusa, consilierul juridic are dreptul sa fie remunarat conform prevederilor formei scrise a raportului juridic care sta la baza exercitarii profesiei fata de beneficiar

in scopul asigurarii profesional, actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra consilierului juridic sau la locul de exercitare a profesiei sunt inviolabile

in vederea exercitarii libere a profesiei, consilierul juridic se supune numai Constitutiei, legii, codului de deontologie profesionala si prezentului statut al profesiei

dreptul la opinie profesionala consilierul este garantat. Indiferent de forma in care isi desfasoara activitatea profesionala, se subordoneaza, numai pe linie administrativa, persoanei juridice in favoarea careia isi exercita profesia

in exercitarea profesiei, consilierul juridic nu poate fi supus nici unei presiuni din partea persoanei juridice unde isi exercita profesia sau din partea oricarei alte persoane juridice de drept public ori privat

consilierul juridic stagiar are dreptul sa puna concluzii la judecatorie si tribunale, ca instanta de fond, la organele de urmarire penala, precum si la celelalte organe administrative cu atributii jurisdictionale

consilierul juridic definitiv are dreptul sa puna concluzii la instantele judecatoresti de toate gradele, la organele de urmarire penala, precum si la toate autoritatile si organele administrative cu atributii jurisdictionale

sa fie remunarat pentru activitatea depusa conform prevederilor formei scrise a raportului juridic, care sta la baza exercitarii profesiei fata de beneficiar

de a asigura secretul profesional, actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra consilierului juridic, la domiciliul acestuia si la locul unde isi exercita profesia sunt inviolabile

este liber sa aleaga si sa schimbe in orice moment optiunea sa pentru exercitarea profesiei

dreptul de a alege si de a fi alesi in organele de conducere ale colegiilor si ale U.C.C.J.R., in conditiile prevazute de statutele acestor organizatii profesionale

de a nu raspunde penal, material, administrativ sau disciplinar pentru sustinerile facute oral iri scris in fata instantei de judecata sau a altor organe, daca acestea sunt in legatura cu apararea si necesare cauzei ce i-a fost incredintata

in activitatea sa profesionala consilierul juridic se bucura de protectia legii in conditiile prevazute de legea pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.

Indatoririle consilierului juridic

consilirul juridic este obligat sa apere drepturile si interesele legitime ale institutiei, persoanei juridice, autoritatii sau entitatii pentru care exercita profesia, asigura consultanta si reprezentare juridica, avizeaza si contrasemneaza actele cu caracter juridic emise de acestea;

in activitatea de consultanta sa reprezentare, sa formuleze punctul sau de vedere potrivit prevederilor legale si a crezului sau profesional;

de a nu se pronunta asupra aspectelor economice, tehnice sau de alta natura cuprinse in documentul avizat ori semnat de acesta;

sa respecte solemnitatea sedintelor de judecata si sa nu foloseasca expresii jignitoare fata de completul de judecata, fata de ceilalti consilieri juridici, avocati sau fata de partile din proces;

sa studieze temeinic cauzele in care asista sau reprezinta institutiile, autoritatile ori entitatile interesate, sa se prezinte la termene la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii;

sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecator si de partile in proces, sa depuna conluzii orale sau note de sedinta ori de cite ori considera necesar acest lucru sau instanta de jdecata dispune in acest sens;

sa participe la sedintele convocate de Cosiliul Colegiului, la activitatile profesionale si la sedintele organelor de conducere din care fac parte;

sa tina evidentele cerute de lege si pe cele prevazute in regulementele corpurului profesional, adoptate de Consiliul U.C.C.J.R.-cu privire la cauzele in care asista sau reprezinta;

sa avizeze pentru legaliate actele juridice si sa achite cu regularitate taxele si contributiile stabilite pentru formarea bugetului Colegiului si bugetului U.C.C.J.R.;

sa restituie actele ce le-au fost incredintate institutiei, autoritatii sau entitatii interesate de la care le-au primit;

in vederea exercitarii profesiei, consilierul juridic definitiv sau stagiar, este obligat sa se inscrie pe Tabloul tinut de colegiul teritorial;

in concluziile orale sau scrise, sa sustina cu demnitate si competenta drepturile si interesele legitime ale autoritatii sau persoanei juridice pe care o reprezinta si sa respecte normele de deotologice profesionala prevazute in legea pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si atatutului acestei profiesii;

sa pastreze secretul profesional si confidentialitatea activitatii sale privitor la cauza ce i-a fost incredintata, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege;

sa respecte dispozitiile legale privitoare la interesele contrare in aceeasi cauza sau in cauze conexe ori la conflictul de interese pe care persoana juridica ce o reprezinta le poate avea;

nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza sau in cauze conexe;

nu poate pleda impotriva partii care l-a consultat mai inainte in legatura cu aspectele litigioase ale pricinii;

sa poarte roba in fata tuturor instantelor judecatoresti;

nu poate indeplini functia de expert, traducator in cauza in care este angajat;

sa anunte in scris conducerea colegiului teritorial din care face parte despre orice intentie de modificare a optiunii sale privind exercitarea profesiei;

de a raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor legii, statutului profesiei si ale reglementarii legale privind activitatea persoanei juridice in slujba careia se afla;

sa achite obligatiile financiare ce-i revin fata de organele profesiei;

sa isi decline calitatea si sa isi probeze identitatea cu actul "Legitimatie de consilier juridic" in fata tuturor instantelor judecatoresti de orice grad, institutiilor si autoritatilor statutului si a altor consilieri juridici si avocati cu care intra in contact cu prilejul indeplinirii actelor specifice profesiei;

de a preda, la incetarea raporturilor juridice care stau la baza exercitarii profesiei fata de o persoana juridica publica sau privata, entitate interesata, romana ori straina, pe baza de proces-verbal, in vederea arhivarii, toate documentele aferente activitatii depuse. Predarea pe baza de proces-verbal, numerotat si datat, a documentelor mentionate mai sus il descarca in totalitate, de orice raspundere, pe consilierul juridic.