CATEGORII DOCUMENTE |
Complicitatea
Este o forma a participatiei penale ce consta in activitatea persoanei care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala sau care, inainte ori in timpul savarsirii faptei, promite ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca ulterior promisiunea nu este indeplinita. Notiunea de complicitate defineste, de altfel, si pe participantul complice, asa cum prevad dispozitiile art. 26 C. pen.
1. Conditiile complicitatii
Pentru existenta complicitatii trebuie indeplinite anumite conditii:
a) Intre obiectul juridic al faptei, prevazute de legea penala, savarsita de autor si obiectul juridic al actelor de complicitate, de regula, trebuie sa existe identitate.
b) Sub raportul subiectilor, trebuie sa existe un autor si un complice. Complicele poate fi orice persoana care indeplineste conditiile generale pentru a fi subiect activ al infractiunii. La savarsirea unei infractiuni poate exista un singur complice sau mai multi, fiecare aducandu-si contributia ceruta de autor, putand exista si complice la savarsirea unui act de complicitate, atunci cand participantul complice, spre a-l ajuta pe autor, apeleaza la sprijinul altei persoane, care va primi aceeasi calitate.
c) Sub aspectul laturii obiective se cere sa existe o fapta a autorului care a savarsit nemijlocit infractiunea prevazuta de legea penala, la care complicele a executat acte de inlesnire sau de ajutare.
d) Din punct de vedere subiectiv, se cere ca in caz de complicitate, complicele sa actioneze cu intentie directa sau indirecta in ceea ce priveste ajutorul pe care-l da autorului in comiterea faptei prevazute de legea penala. Intentia complicelui este concretizata in vointa sa de a savarsi actele materiale sau morale, stiind ca astfel ajuta sau inlesneste savarsirea de catre alta persoana a unei fapte prevazute de legea penala.
Complicitate din culpa nu poate sa existe. Daca din culpa o persoana ajuta la savarsirea tot din culpa de catre o alta persoana a unei fapte penale, aceasta va fi considerata coautor la acea infractiune.
2. Felurile complicitatii
In functie de natura ajutorului dat, complicitatea poate fi de doua feluri: morala si materiala.
A. Complicitatea morala consta in activitatea desfasurata de catre complice, prin care se ajuta din punct de vedere moral la pregatirea sau executarea unei infractiuni.
Complicitatea morala imbraca mai multe aspecte:
a) Un prim aspect al complicitatii morale se refera la activitatea de intarire a rezolutiei infractionale luata de autorul infractiunii sau de intretinere a acesteia. Aceasta presupune ca autorul a luat hotararea de a savarsi infractiunea, dar din diferite motive sovaie, intarzie sa o puna in aplicare, astfel ca intervine complicele, care, elogiindu-i gandul infractional sau prezentandu-i argumente de reusita a comiterii faptei penale, ii intareste hotararea luata si acesta trece la executarea ei.
b) Un alt aspect al complicitatii morale este acela al sfaturilor date de complice, al instructiunilor privind felul cum sa comita infractiunea sau chiar al procurarii de informatii si date cu privire la imprejurarile, modalitatea, locul, timpul savarsirii infractiunii, despre victima etc.
c) Tot aspect al complicitatii morale este si prezenta complicelui la locul savarsirii faptei pe baza intelegerii prealabile cu autorul pentru a-l ajuta in caz de nevoie, intrucat el creeaza acestuia curaj, sange rece, o stare favorabila punerii in aplicare a hotararii infractionale luate.
d) Panda la locul faptei in momentul comiterii de catre autor constituie, de asemenea, o forma a complicitatii morale, deoarece a intarit moralul infractorului, determinandu-l sa actioneze dezinvolt, stiind ca in caz de pericol va fi alarmat de complice.
e) Promisiunea de ajutor facuta de complice inainte sau in timpul savarsirii faptei ca va tainui bunurile provenite din infractiune ori ca va favoriza pe faptuitor este o alta forma a complicitatii morale, chiar daca ulterior acesta nu-si indeplineste promisiunea facuta.
B. Complicitatea materiala consta intr-o activitate de ajutare, inlesnire efectiva sau sprijinire materiala la pregatirea sau executarea faptei savarsite de autor. Ajutorul material, la randul sau, imbraca mai multe aspecte, care se prezinta sub mai multe forme:
a) Procurarea pentru autor a unor instrumente sau mijloace cu ajutorul carora acesta savarseste fapta penala, cum ar fi: obiecte, arme, substante.
b) Confectionarea sau adaptarea pentru autor a unor instrumente ori mijloace cu care sa savarseasca fapta periculoasa.
c)
Inlesnirea sau ajutorul material dat de complice in timpul savarsirii faptei, cum ar fi: descuie
Tinand seama de momentul savarsirii faptei prevazute de legea penala, complicitatea poate fi: anterioara sau concomitenta.
- Complicitatea anterioara consta in contributia data inainte de savarsirea faptei, de exemplu: procurarea de mijloace, confectionarea ori adaptarea de instrumente, procurarea de informatii etc. Actele de complicitate anterioara nu sunt, in fond, decat acte preparatorii savarsite de alta persoana decat autorul si care devin acte de complicitate atunci cand autorul a trecut la savarsirea faptei, realizand cel putin o tentativa pedepsibila.
- Complicitatea concomitenta consta in contributia data concomitent cu savarsirea faptei, si anume acte de ajutor in cursul executarii, fie pentru a asigura reusita materiala a acesteia, fie actionand asupra psihicului autorului pentru a mentine hotararea infractionala.
In raport de relatia dintre activitati - a complicelui si cea a autorului - complicitatea este mijlocita si nemijlocita.
- Complicitatea mijlocita exista atunci cand sprijinul este dat prin intermediul altui participant, care poate fi instigatorul sau un alt complice.
- Complicitatea nemijlocita exista atunci cand sprijinul este acordat de complice direct autorului.
In functie de forma pe care o imbraca ajutorul dat autorului, complicitatea este prin actiune sau prin inactiune.
Complicitatea prin actiune consta in efectuarea de acte de inlesnire sau de ajutor la savarsirea faptei prevazute de legea penala (de exemplu: complicele cheama paznicul la telefon pentru ca autorul sa poata iesi cu bunurile sustrase; ii arunca autorului instrumentele peste imprejmuire dupa ce acesta o sarise etc.).
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2372
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved