CAILE DE ATAC IMPOTRIVA HOTARARII DE RECURS

CAILE DE ATAC IMPOTRIVA HOTARARII DE RECURS

Dupa cum am precizat in capitolul precedent caile de atac a hotararii instantei de recurs sunt: contestatia in anulare , revizuirea si recursul in anulare. In continuare vom analiza fiecare dintre aceste cai de atac.

Contestatia in anulare -este o cale extraordinara de atac, de retractare, prin care se cere insasi instantei ce a pronuntat hotararea atacata, in cazurile si in conditiile prevazute de lege, sa isi desfiinteze propria hotarare si sa procedeze la o noua judecata.

Pentru prima data a fost reglementata cu ocazia modificarii codului de procedura civila , prin Legea nr18 din 1948 pentru modificarea codului de procedura civila iar inainte de modificarea codului de procedura civila ca urmare a reformei din 1948 , art 735 statornicea cazurile si conditiile de declarare a nulitatii actelor de procedura. In prezent ea este reglementata de art 317-321 C.proc.Civ.

Formele contestatiei in anulare

Dispozitiile cuprinse in art 317-318 C.proc.Civ. consacra doua forme ale contestatiei in anulare si anume : contestatia in anulare obisnuita sau de drept comun (art 317) si contestatia in anulare speciala (art 318). Diferentierea dintre cele doua forme ale contestatiei in anulare are ca temei obiectul si motivele pentru care el pot fi introduse.

Contestatia in anulare obisnuita - poate fi exercitata impotriva oricarei hotarari judecatoresti ramasa irevocabila pentru unul din motivele limitativ prevazute de art 317 C.proc.Civ si anume dar numai daca motivele care o legitimeaza nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului. Motivele prevazute de art 317 C.proc.Civ. sunt:

Cand procedura de chemare a partii, pentru ziua cand s-a judecat pricina nu a fost indeplinita potrivit cu cerintele legii

Cand hotararea a fost data de judecatori cu calcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la competenta

In privinta primului motiv de contestatie in anulare acesta vizeaza situatia cand "procedura de chemare a partii, pentru ziua cand s-a judecat pricina nu a fost indeplinita potrivit cu cerintele legii". In legatura cu determinarea acestui motiv de contestatie se impun cateva precizari. In primul rand este de remarcat ca textul are in vedere nesocotirea dispozitiilor procedurale privitoare la citare doar in cazurile in care legea impune solutionarea cauzei cu citarea partilor. Prin urmare legea nu vizeaza acele situatii in care potrivit unor reguli derogatorii de la dreptul comun, litigiul de solutioneaza fara citarea partilor .

A doua precizare vizeaza sfera de aplicare a acestui motiv contestatie in anulare. Aici se remarca ca legea nu vizeaza neregularitatea citarii in general ci numai nesocotirea dispozitiilor privitoare la citare "pentru ziua cand s-a judecat pricina". Deoarece acest termen este general in doctrina s-a statuat ca legea are in vedere neregulata citare doar pentru ziua cand s-a judecat pricina in fond. Prin urmare neregulate citare a partii la unul din termenele care au precedat dezbaterea de fond nu constituie un temei pentru contestatia in anulare.

Tot doctrina a remarcat ca desi legea se refera la neregulate citare , contestatia in anulare poate fi exercitata in temeiul art 317 alin 1 C.proc.Civ. si in acele situatii in care litigiul s-a judecat in lipsa partii care n-a fost citata de loc.

In legatura cu cel de-al doilea motiv de contestatie in anulare obisnuita este de observat ca legea a retinut ca temei doar nesocotirea regulilor de competenta absoluta respectiv al regulilor de competenta generala, a regulilor de competenta materiala sau atributiune si a regulilor de competenta teritoriala exceptionala. Totusi acest motiv de contestatie nu are o frecventa aplicare deoarece pentru admiterea contestatiei ar trebui ca paratul sa nu fi invocat necompetenta in fata instantei de fond, ca instanta sa nu fi retinut aceasta exceptie din oficiu si ca recursul partii sa nu fi ajuns a fi cercetat de fond. Prin urmare daca exceptia de necompetenta a fost invocata in fata instantei de fond, iar aceasta a respins-o, calea contestatiei in anulare devine inadmisibila.

Pentru folosirea contestatiei in anulare art 317 C.proc.Civ. cere ca ,motivul pe care se sprijina aceasta cale de atac sa nu fi putut folosi calea de atac ordinara. Partea nu are drept de optiune intre apel si contestatia in anulare, aceasta din urma devenind inadmisibila daca motivele putea fi valorificate pe calea apelului

Nici optiunea intre recurs si contestatie in anulare nu este o optiune viabila ,legea dand prioritate recursului deoarece ambele motive de contestatie constituie motive de casare. Aceasta cerinta trebuie examinata in corelatie cu art 317 alin 2 C.proc.Civ., potrivit caruia, contestatia in anulare devine admisibila in cazul in care motivele au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanta le-a respins pentru ca aveau nevoie de verificari de fapt sau daca recursul a fost respins fara a fi judecat in fond.

Prima ipoteza vizata de art 317 alin 2C.proc.Civ. aceea privitoare la respingerea recursului motivat de faptul ca instanta avea nevoie de " verificari de fapt" pentru solutionarea acestui. Daca asemenea verificari de fapt sunt posibile a fi facute pe calea recursului partea nu are deschisa calea de atac a contestatiei in anulare. Aceeasi solutie se impune si cand instanta de recurs a respins motivele invocate de recurent ca neintemeiate.

A doua ipoteza vizeaza respingerea recursului fara ca acesta sa fi fost judecat in fond. Termenul folosit in textul de lege este general deoarece nu se refera la imprejurarile care ar fi putut determina o atare situatie. Si termenul respins este tot un termen general si este interpretat in sens larg in sensul ca include in continutul sau si cazurile de anulare a recursului sau de primare a acestuia. Asa fiind s-ar putea sustine ca ca contestatia in anulare este admisibila in toate cazurile in care recursul a fost respins, anulat sau perimat deci fara a se fi judecat in fond. Totusi s-a considerat ca textul nu este aplicabil in situatia in care recursul a fost respins ca tardiv intrucat daca s-ar admite solutia contrara partea interesata ar obtine in mod direct o eludare a dispozitiilor art 317 alin 1C.proc.Civ.. pe de alta parte s-a remarcat ca o atare distinctie se impune caci un recurs tardiv este socotit a nu fost introdus. In doctrina s-a observat ca contestatorul ar putea obtine o asemenea eludare si in alte situatii cum ar fi introducerea unui recurs insuficient timbrat sau neregulat introdus, introducerea unui recurs forma care ulterior ar fi lasat sa se perime pentru a putea accese astfel la calea contestatiei in anulare. In atare situatii s-ar putea dispune respingerea contestatiei in anulare pe ideea abuzului de drept procesual civil numai ca legiuitorul nu face nici o distinctie intre respingerea recursului din sau fara culpa partii.

Contestatia in anulare speciala - poate fi exercitata numai impotriva deciziilor pronuntate de instantele de recurs. Aceasta cale de extraordinara de atac nu exclude posibilitatea exercitarii si a unei contestatii in anulare obisnuite, adica impotriva deciziilor pronuntate de instantele de recurs pot fi exercitate ambele forme ale contestatiei in anulare

Motivele pentru care poate fi exercitata contestatia in anulare speciala sunt prevazute limitativ de art 318 C.proc.Civ. si anume :

Cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale

Cand instanta respingand recursul sau admitandu-l numai in parte a omis din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de casare.

Primul motiv prevazut are in vedere erori materiale in legatura cu aspectele formale ale judecarii recursului si care au avut drept consecinta darea unor solutii gresite. Este vorba de aceea greseala pe care o comite instanta prin confundarea unor elemente importante si care determina solutia pronuntata. Greseli materiale in sensul art 318 C.proc.Civ. sunt: respingerea unui recurs ca tardiv, in raport cu data inregistrarii la instanta, desi din plicul atasat la dosar rezulta ca recursul a fost depus recomandat la oficiul postal, inauntrul termenului de recurs; anularea recursului ca netimbrat desi la dosar se gasea chitanta de plata a taxei de timbru ori nu s-a observat ca pentru unul din motivele de casare nu era necesara timbrarea; anularea gresita a recursului ca fiind facut de un mandatar fara calitate procesuala desi la dosar se afla procura data reprezentatului partii ; pronuntarea asupra legalitatii unei alte hotarari decat cea recurata.

Contestatia in anulare speciala nu poate fi exercitata pentru remedierea unor greseli de judecata, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispozitii legale de drept substantial sau procedural. Ea este o cale extraordinara de atac creata de lege doar pentru remedierea unor greseli materiale iar nu pentru remedierea unor greseli de fond.

A doilea motiv poate fi invocat pe calea contestatiei in anulare speciala numai daca recursul a fost admis numai in parte, nu si atunci cand a fost admis pentru un motiv care a atras casarea totala, deoarece in acest caz in fata instantei de fond se vor putea pune in discutie toate motivele invocate initial. Pentru a putea fi exercitata contestatia in anulare este necesar ca recursul sa fi fost respins in fond iar nu ca tardiv ori neregulat introdus sau ca netimbrat. De asemenea contestatia in anulare este inadmisibila daca invoca nepronuntarea instantei de recurs asupra unei exceptii, precum tardivitatea, perimarea, inadmisibilitatea.

Singura conditie de admisibilitate pentru contestatia in anulare speciala prevazuta de lege este referitoare la obiectul acesteia, si anume sa se atace pe aceasta cale o hotarare pronuntata in recurs.

Subiectele contestatiei in anulare

Partea care exercita aceasta cale de atac poarta denumirea de contestator iar persoana impotriva careia se indreapta se numeste intima. Pot fi parti in contestatie numai persoanele intre care s-a stabilit raportul procesual in fata instantei a carei hotarare se ataca , tertele persoane care intervin in proces sau care sunt introduse in litigiu in conditiile art 59-66 C.proc.Civ., succesorii in drepturi ai partilor principale si in conditiile art 45 C.proc.Civ. contestatia in anulare poate fi exercitata si de procuror.

Avand in vedere cele analizate mai sus se poate deduce faptul ca contestatia in anulare ca si cale de atac impotriva hotararii instantei de recurs poate fi introdusa pentru oricare din cele patru motive prevazute de art 317-317 C.proc.Civ.

Termenul de exercitare

- Contestatia in anulare se poate exercita potrivit art 319 alin C.proc.Civ. " inainte de inceperea executarii si in tot timpul ei pana la savarsirea ultimului act de executare". Aceasta este incheierea de confirmare a savarsirii executarii, incheiere pe care o da instanta de executare, conform art 403 C.proc.Civ " impotriva hotararilor definitive care nu se duc la indeplinire pe calea executarii silite, contestatia poate fi introdusa in termenul de 15 zile de la data cand contestatorul a luat hotarare dar nu mai tarziu de un an de la data cand hotararea a ramas definitiva. In cazul in care executarea silita a hotararii atacate s-a facut in conditii de nelegalitate care au impiedicat debitorul sa ia cunostinta de actele materiale de executare aceasta poate cere repunerea in termenul de exercitare a contestatiei in anulare in conditiile art 103 C.proc.Civ.

Sesizarea instantei

Fiind o cale de atac de retractare ,contestatia in anulare este de competenta instantei care a pronuntat hotararea ce se ataca indiferent de motivul invocat. Daca insa a fost sesizata o alta instanta aceasta isi va declina competenta neexistand o dispozitie legala care sa sanctioneze cu nulitatea introducerea neregulata a cererii asa cum exista in materia apelului si recursului. Daca partea invoca motive care atrag competente diferite nu opereaza prorogarea de competenta.

Legea nu cuprinde dispozitii speciale privitoare la continutul cereri de exercitare a contestatiei in anulare si prin urmare se vor aplica dispozitiile art 82-84 C.proc.Civ. si cele ale art 112 C.proc.Civ. iar ca rezultat cererea pentru exercitarea contestatiei in anulare va trebui sa cuprinda toate elementele de identificare a partilor, pentru ca acestea sa poata fi citate, aratarea hotararii contestate, a motivelor de contestatie si a semnaturii contestatorului.

Contestatia in anulare se judeca de urgenta si cu precadere iar depunerea cererii de intampinare este obligatorie, aceasta dispozitie fiind introdusa prin OUG 138/2000, si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata. Asupra contestatiei in anulare instanta se pronunta printr-o hotarare de admitere sau respingere si poate suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere, sub conditia darii unei cautiuni. Asupra cererii de suspendare instanta se pronunta printr-o incheiere care este susceptibila in mod separat de recurs. Suspendarea se poate face in cazuri urgente si printr-o ordonanta presidentiala, dispozitiile art 403 alin 4 C.proc.Civ fiind aplicabile.

In cazul contestatiei in anulare obisnuita sau de drept comun, pot fi administrare probe noi , concluzia deducandu-se din prevederea potrivit careia contestatia in anulare devine admisibila daca motivele au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanta le-a respins pentru ca aveau nevoie de verificari de fapt.

In cazul admiterii contestatiei pentru neregulate citare a partii instanta ca trebui sa anuleze hotararea atacata spre a rejudeca cauza. Intr-o asemenea imprejurare s-a ridicat problema de a cunoaste daca instanta trebuie sa procedeze de indata la rejudecarea cauzei sau ea este datoare sa astepte ca hotararea de retractare sa fi ramas definitiva. In doctrina au fost exprimate ambele pareri, invocandu-se diverse argumente. Solutia prin care se statueaza ca retractarea hotararii atacate constituie o premisa necesara a rejudecarii cauzei este cea corecta deoarece cealalta solutie prin care se concepea pronuntarea unei hotarari de admitere in principiu si asteptarea ca aceasta sa devina irevocabila ar duce la tergiversarea inutila a procesului.

In cazul admiterii contestatiei pe motiv de necompetenta absoluta se va anula hotararea atacata si se va dispune declinarea competentei in favoarea instantei sau organului cu atributii jurisdictionale competent potrivit legii

In situatia admiterii contestatiei in anulare speciala pentru motivul prevazut de art 318 C.proc.Civ. si anume pentru ca dezlegarea recursului este rezultatul unei greseli material instanta competenta va desfiinta hotararea pronuntata in recurs si va proceda la rejudecarea caii de atac.

In cazul admiterii contestatiei in anulare speciala pentru al doilea motiv prevazut de art 318 C.proc.Civ. respectiv pentru omisiunea cercetarii vreunuia dintre motivele de casare instanta va proceda la anularea totala sau numai partiala a deciziei atacate in functie de natura casarii. Astfel in cazul unei casari totale hotararea va fi retractata in intregime iar in situatia unei casari speciale se va proceda la anularea partiala a deciziei atacate, partea de hotarare ramasa in fiinta urmand a fi modificata in mod corespunzator.

Motivele de contestatie trebuie sa fie circumscrise la imprejurarile limitativ prevazute de art 317-318 C.proc.Civ. Partea nu va putea invoca alte motive decat cele care se incadreaza in dispozitiile mentionate. Se mai impune si precizarea ca partea interesata este tinuta sa invoce prin cererea sa toate motivele existente la data formularii acesteia. Solutia este impusa de prevederile art 321 C.proc.Civ. care prevede ca " nu se poate face o noua contestatie pentru motive ce au existat la data celei intai". Literatura juridica considera ca dispozitiile art 321 C.proc.Civ. "prevede un caz special de putere de lucru judecat".

REVIZUIREA HOTARARILOR

O alta cale de atac care poate fi folosita impotriva hotararii instantei de recurs este revizuirea. Ea poate fi definita ca aceea cale extraordinara de atac de retractare prin intermediul caruia se poate obtine desfiintarea unei hotarari judecatoresti definitive si reinnoirea judecatii in cazurile expres determinate de lege. Revizuirea este reglementata de Codul de procedura civila in art 322-328 C.proc.Civ.

Art. 322 alin 1 C.proc.Civ. prevede ca se poate face revizuirea " unei hotarari ramase definitive in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari date de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul"

Obiectul revizuirii

Hotararile care pot fi atacate prin aceasta cale de atac sunt prevazute de alin 1 al art 322 C.proc.Civ. Din dispozitiile legale mentionate rezulta ca legea are in vedere doua categorii de hotarari judecatoresti:

Ø    prima categorie de hotarari susceptibile de revizuire este aceea a "

hotararilor ramase definitive in instanta de apel sau prin neapelare". In sfera "hotararilor ramase definitive in instanta de apel" trebuie incluse hotararile dare in apel si prin care se rezolva fondul pricinii intrucat aceste hotarari se bucura de atributul de a fi definitive. De asemenea sunt definitive si susceptibile de a fi revizuite si hotararile atacate cu apel, daca judecata acestuia s-a perimat ori daca recursul a fost respins sau anulat. Tot in aceasta categorie trebuie incluse si hotararile date in prima instanta , fara drept de apel intrucat si acestea sunt definitive potrivit art 377 alin.1 pct 1 C.proc.Civ.

Ø    O a doua categorie de hotarari care pot forma obiectul revizuirii vizeaza

hotararile pronuntate de instantele de recurs si prin care se invoca fondul cauzei. In aceasta categorie intra toate hotararile prin care tribunalele si curtile de apel rejudeca fondul dupa casare , prin urmare putand fi atacate pe aceasta cale extraordinara de atac hotararile prin care s-a respins recursul sau prin care s-a dispus casarea cu trimitere. In cazul hotararilor prin care instanta suprema casand hotararea atacata statueaza asupra fondului cauzei in conditiile determinate de art 314 C.proc.Civ., revizuirea este de asemenea admisibila, deoarece casand hotararea atacata in scopul aplicarii corecte a legii , beneficiaza incotestabil de atributul de a constitui veritabile hotarari de fond.

Nu pot fi supuse revizuirii urmatoarele categorii de hotarari: hotararea data in materia de divort - art 619 alin 5 C.proc.Civ.; hotararile pronuntate in cadrul procedurii prevazute de legea 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului

Motivele de revizuire

Art 322 C.proc.Civ. prevede in mod limitativ opt motive de revizuire, unele dintre acestea cuprinzand mai multe ipoteze:

daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la indeplinire - textul face referire la situatia in care instanta da dispozitii contradictorii in chiar dispozitivul hotararii, astfel incat aceasta nici nu poate fi pusa in aplicare. Revizuirea este inadmisibila daca se invoca simpla neclaritate a dispozitivului fara ca aceasta sa contina dispozitii potrivnice fiind necesara lamurirea intelesului, intinderii si aplicarii dispozitivului care se poate obtine pe calea contestatiei la executare.

2.daca instanta s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decat s-a cerut.

Art 322 alin 2 C.proc.Civ. reglementeaza trei ipoteze: prima si a treia fiind cazuri de ultra petita , mai exact prima de extra petita, iar a treia de plus petita; cea de-a doua ipoteza fiind un caz de minus petita. Acest text de lege se refera la pretentiile concert formulate de reclamant in cererea de chemare in judecata, de parat in cererea reconventionala, de oricare din partile initiale in cererile de interventie fortata, de tertul intervenient in cererea de interventie voluntara. Totodata motivul de revizuire vizeaza si cererile accesorii in masura in care acestea nu au ramas fara obiect, precum si cererile cu caracter subsidiar in masura in care cererea principala a fost dupa caz admisa sau respinsa.

3. daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta. - legea are in vedre, disparitia obiectului pricinii dupa pronuntarea hotararii judecatoresti. Pentru a ne afla in prezenta revizuirii este necesar ca prin hotarare debitorul sa fi fost obligat sa predea un bun cert si determinat. Mijlocul procedural al revizuirii este deschis indiferent de cauzele ce au determinat disparitia bunurilor. Daca obiectul pricini dispare in timpul procesului reclamantul are posibilitatea de a-si modifica cererea de chemare in judecata in baza art 132 alin 2 pct 3 C.proc.Civ., spre a solicita astfel "valoarea obiectului pierdut sau pierit".

4.Condamnarea definitiva a unui judecator, martor sau expert , care a luat parte la judecata, pentru o infractiune in legatura cu pricina sau pronuntarea hotararii in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii.

Din analiza textului de lege rezulta doua ipoteze:

Prima ipoteza se refera la situatia in care "un judecator, martor sau expert , care a luat parte la judecata a fost condamnat definitiv pentru o infractiune in legatura cu pricina" si se intemeiaza pe vicierea grava a procesului de stabilire a adevarului ca urmare a savarsirii unei infractiuni in legatura cu pricina. Revizuirea poate fi exercitata , pentru acest motiv daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii :

-existenta unei hotarari de condamnare a judecatorului, martorului sau expertului ; hotararea de condamnare a judecatorului, martorului sau expertului sa fi ramas definitiva ; judecatorul, martorul sau expertul a fost condamnat definitiv pentru o infractiune in legatura cu pricina.

A doua ipoteza vizeaza situatia cand "hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii". Dovada savarsirii infractiunii de fals trebuie sa se faca, de regula prin hotararea de condamnare a autorului pentru savarsirea infractiunii de fals. In cazul existentei unui impediment in declansarea sau continuarea procesului penal instanta competenta a statua asupra revizuirii poate stabili ea insasi, pe cale incidenta, existenta falsului, astfel cum am precizat deja.

5.daca , dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor, ori daca s-a desfiintat sau modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere.

Legea are in vedere si in acest caz doua ipoteze distincte, fiecare constituindu-se practic intr-un veritabil motiv de revizuire :

Prima ipoteza vizeaza descoperirea unor inscrisuri oficiale dupa pronuntarea hotararii. Exercitarea revizuirii pentru acest motiv implica indeplinirea unor conditii cumulative care rezulta chiar din textul de anterior mentionat: revizuirea poate fi ceruta numai in cazul descoperirii unor inscrisuri dupa pronuntarea hotararii atacate pe calea revizuirii ; imposibilitatea prezentarii inscrisului in instanta care a pronuntat hotararea atacata, fie datorita faptului ca acesta a fost detinut de partea potrivnica, fie datorita unei imprejurari mai presus de vointa partii ; inscrisul invocat ca temei trebuie prezentat de partea care exercita aceasta cale extraordinara de atac ; inscrisul descoperit si invocat in revizuire sa aiba un caracter determinant, adica sa fi fost apt de a conduce la o alta solutie decat cea pronuntata.

A doua ipoteza - se refera la situatia desfiintarii sau modificarii hotararii unei instante pe care s-a intemeiat hotararii unei instante pe care s-a hotararea a carei revizuire se cere.

Si aceasta ipoteza presupune cu necesitate observarea unor exigente importante: existenta unei hotarari care a fost ea insasi desfiintata sau modificata. ; existenta unui raport de cauzalitate, de determinare, intre hotararea desfiintata sau modificata si hotararea civila atacata prin intermediul acestei cai extraordinare de atac ;

De mentionat este si faptul ca legea vizeaza desfiintarea sau modificarea unei hotarari iar nu a unui act administrativ individual ori a unui act normativ.

6. statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica, disparutii, incapabilii sau cei pusi sub curatela nu au fost aparati deloc sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere.

Revizuirea este admisibila daca se constata lipsa totala de aparare, indiferent de cauza care a dus la aceasta situatie, deci chiar si in cazul unei lipse nejustificate a aparatorului. In schimb cererea de revizuire urmeaza a fi respinsa ca inadmisibila daca s-a facut apararea in scris , printr-un memoriu depus la dosar, ori in cazul unei aparari incomplete sau gresite.

Referitor la apararea cu viclenie aceasta trebui sa provina de la cel insarcinat sa-l apere pe revizuient si sa constea in manopere dolosive care au determinat , in mod evident, pierderea procesului. Fiind o imprejurare de fapt viclenia poate fi dovedita cu orice mijloace de proba.

7. daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau grade deosebite, in una si aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate.

Posibilitatea de cere revizuirea pe acest temei este supusa urmatoarele conditii care trebuie indeplinite cumulativ: a) existenta unor hotarari judecatoresti definitive ; b) hotararile judecatoresti in cauza trebuie sa fie definitive ; c) existenta triplei identitati de parti obiect si cauza d) in al doilea proces sa nu se fi invocat exceptia puterii de lucru judecat, sau, daca a fost ridicata sa nu se fi discutat exceptia; e) sa se ceara anularea celei de-a doua hotarari.

8. daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta despre aceasta, dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa.

Acest motiv presupune ca partea a fost legal citata insa dintr-o imprejurare mai presus de vointa ei, nu s-a putut prezenta la judecata si nici nu a putut sa instiinteze instanta despre aceasta. Cele doua conditii sunt prevazute cumulativ astfel incat daca una dintre ele lipseste revizuirea este inadmisibila. Imprejurarea mai presus insa vointa partii invocata de revizuient se apreciaza de catre instanta de revizuire.

Instanta competenta

Fiind o cale de atac de retractare, revizuirea, se adreseaza instantei care a pronuntat hotararea a carei revizuire se cere, cu exceptia motivului prevazut de art 322 pct 7 C.proc.Civ.

Daca se cere revizuirea pentru contrarietatea de hotarari - (art 322 pct 7 C.proc.Civ.) , competenta apartine instantei mai mare in grad fata de instanta sau instantele care au pronuntat hotarari potrivnice.

Daca in aceeasi cerere se formuleaza mai multe motive de revizuire, iar competenta va reveni unor instante deosebite, nu ca opera prorogarea de competenta ci fiecare instanta va solutiona cererea in legatura cu motivul pentru care este competenta

Termenul de exercitare

Potrivit art 324 C.proc.Civ.- termenul de revizuire -in principiu -este de o luna si se va socoti:

- in cazul motivelor prevazute de art 322 pct 1,2 si 7 C.proc.Civ. termenul curge de la comunicarea hotararilor definitive, iar cand hotararile au fost date de instante de recurs dupa evocarea fondului, de la pronuntare; daca hotararile potrivnice sunt date de instante de recurs termenul curge de la pronuntarea ultimei hotarari.

-In cazul prevazut de art 322 pct 4 C.proc.Civ. termenul curge de la cel din urma act de executare.

- in cazul prevazut de art 322 pct 4 termenul de revizuire curge din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea instantei penale de condamnare a judecatorului, martorului sau expertului ori de hotararea care a declarat fals inscrisul. In lipsa unei astfel de hotarari termenul curge din momentul cand partea a luat cunostinta de imprejurarile pentru care constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotarare penala, dar nu mai tarziu de 3 ani de la data producerii acestora.

- In cazul prevazut de art 322 pct 5 C.proc.Civ. termenul curge de la data descoperirii inscrisurilor ce se invoca ori dupa caz din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea desfiintata sau modificata pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere.

Termenul de sase luni prevazut pentru ce de-al saselea motiv de revizuire , curge de la comunicarea hotararilor definitive facute statului ori celorlalte persoane d drept public sau de utilitate publica, sau de la intoarcerea disparutului ori de la dobandirea capacitatii

In ceea ce priveste termenul de 15 zile , prevazut pentru ultimul motiv de revizuire acesta se socoteste de la incetarea impiedicarii.

Cererea de revizuire

Legea nu cuprinde dispozitii speciale privind cuprinsul cererii de revizuire astfel incat urmeaza sa se aplice prin asemanare prevederile art 82-84 si 112 C.proc.Civ. iar ca rezultat cererea de revizuire va trebui sa cuprinda toate elementele de identificare a partilor, pentru ca acestea sa poata fi citate, aratarea hotararii care se ataca , a motivelor in fapt si in drept, mijloacele de proba si a semnatura.

Procedura de judecata

Daca instanta incuviinteaza cererea de revizuire ea va schimba in tot sau in parte, hotararea atacata iar in cazul revizuirilor definitive potrivnice ea va anula cea din urma hotarare.

Anulara totala sau partiala a hotararii se dispune in functie de imprejurarea care determina retractarea hotararii atacate. In functie de motivele de revizuire invocate se impun unele precizari:

-in cazul primului motiv de revizuire ,instanta va pronunta o singura solutie si va inlocui dispozitivul care cuprinde dispozitii potrivnice.

- in cazul nesocotirii principiului disponibilitatii respectiv in acele cazuri in care instanta a dispus extra sau plus petita se va pronunta o solutie similara. In caz de minus petita se va proceda la solutionarea in fond a capatului de cerere omis si se va pronunta o hotarare cu privire la aceea pretentie.

- in cazul motivelor de revizuire prevazute de art 322 pct 4 si 5 C.proc.Civ. este adeseori utila pronuntarea unei hotarari de retractare a deciziei atacate sau a unei incheieri de admitere in principiu, iar numai dupa aceea a unei hotarari finale. Retractarea prealabila a primei hotarari este utila si in cazul celorlalte motive de revizuire, cu exceptia celui de-al saptelea motiv de revizuire deoarece solutia ce se impune in acest caz este anularea ultimei hotarari.

Art 327 pct 2C.proc.Civ. prevede ca in cazul admiterii cererii sa se faca mentiune in josul originalului hotararii revizuite despre hotararea pronuntata in revizuire.

RECURSUL IN ANULARE

Este o cale de atac extraordinara de atac prin intermediul careia se poate dispune desfiintarea unei hotarari judecatoresti irevocabile in cazurile expres determinate de lege. In prezent aceasta cale de atac este reglementata in art 330 C.proc.Civ. Recursul in anulare este considerat in sistemul legislatiei in vigoare ca un ultim remediu pentru desfiintarea unor hotarari judecatoresti irevocabile.

Posibilitatea exercitarii recursului in anulare este limitat de Codul de procedura civila prin art 330 alin 1C.proc.Civ. la urmatoarele patru motive:

cand instanta a depasit atributiile judecatoresti.

Cand s-a produs o incalcare esentiala a legii, ce a determinat o solutionare gresita a cauzei pe fond, ori aceasta hotarare este vadit netemeinica

Cand s-au savarsit infractiuni de catre judecatori in legatura cu hotararea pronuntata

Cand Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale si faptul ca partea, potrivit legii romane poate obtine o reparatie cel putin partiala prin anularea hotararii pronuntate de o instanta romana.

Termenul de exercitare a recursului in anulare este de un an si curge de la ramanerea irevocabila a hotararii in cazul motivului prevazut de art 330 pct 1 si 2 C.proc.Civ.; de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare pentru motivul prevazut de art 330 pct 3 C.proc.Civ. si de la data comunicarii hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului catre statul roman, in cazul prevazut de art 330 pct 4 C.proc.Civ.

Potrivit dispozitiilor procedurale stabilite de art 330² C.proc.Civ.- dupa introducerea recursului in anulare, instanta poate sa dispuna la cererea procurorului general sau a partii interesate suspendarea executarii hotararii atacate. Depunerea unei cautiuni este obligatorie daca cererea de suspendare a fost formulata de partea interesata si ea va fi stabilita de instanta. Asupra cererii de suspendare instanta se pronunta printr-o incheiere, dispozitiile art 403 alin 3 C.proc.Civ. fiind aplicabile.

La judecarea si solutionarea recursului in anulare se aplica in mod corespunzator dispozitiile privitoare la recurs. Aceasta inseamna ca in lipsa unor norme derogatorii recursul in anulare se va judeca de instanta competenta prin aplicarea tuturor regulilor de procedura prevazute in materia recursului. Competenta de solutionare a recursului in anulare ii apartine Curtii Supreme de Justitie ( art 4 pct 3 C.proc.Civ.). In concret competenta revine fiecarei sectii a instantei supreme in raport cu atributiile fiecareia atunci cand sunt atacate hotarari irevocabile pronuntate de judecatorii, tribunale si curti de apel. Completul de 9 judecatori de la instanta suprema este competent sa solutioneze recursurile in anulare indreptate impotriva sentintelor ramase definitive prin nerecurare, pronuntate de sectiile acesteia precum si impotriva deciziilor date de ele in solutionarea recursurilor ordinare. Deciziile pronuntate de completul de 9 judecatori in urma solutionarii unui recurs ordinar pot fi atacate cu recurs in anulare la Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie.

Solutionarea recursului in anulare se face cu citarea partilor deoarece produce efecte fata de acestea, procedura avand un caracter contradictoriu. De asemenea judecarea recursului in anulare se face cu participarea obligatorie a procurorului in toate fazele procesului , care va expune motivele acestuia si va pune concluzii.

Solutiile ce urmeaza sa fie pronuntate de instanta suprema sunt cele prevazute de lege si pentru recurs. In acelasi timp se va tine seama de prevederile art. 313 C.proc.Civ. conform caruia Curtea Suprema de Justitie va trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotararea casata ori altei instante de acelasi grad, atunci cand interesele unei bune administrari o cer .

Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie are posibilitatea de a-si retrage motivat recursul in anulare pana la incheierea dezbaterilor. Intr-o asemenea imprejurare insa, partile pot solicita continuarea judecatii.