CAILE DE ATAC ORDINARE SI EXTRAORDINARE

I. CAILE ORDINARE DE ATAC

1. Notiune

Calea de atac este un mijloc procesual prin care partea nemultumita de hotararea unui organ de jurisdictie sesizeaza organul competent, in vederea desfiintarii hotararii si rejudecarii cauzei. Cu ajutorul cailor de atac cauzele penale judecate de catre instante sunt supuse controlului judecatoresc al instantelor ierarhic superioare.

Clasificare

In actuala reglementare[1] caile de atac sunt clasificate astfel:

Ø      Cai de atac ordinare

Apelul

Recursul

Ø      Cai de atac extraordinare

Contestatia in anulare

Revizuirea

Recursul in anulare

Recursul in interesul legii

Comparand caile ordinare de atac cu cele extraordinare constatam anumite deosebiri cum ar fi:

Ø      recursul si apelul sunt indreptate impotriva hotararilor nedefinitive, in timp ce caile extraordinare de atac sunt indreptate impotriva hotararilor definitive;

Ø      caile ordinare de atac se inscriu in sistemul gradelor de jurisdictie (prin lege este adoptat sistemul triplului grad de jurisdictie), pe cand caile extraordinare de atac declanseaza o judecata in afara acestui sistem;

Ø      caile ordinare de atac se pot exercita de catre un cerc larg de subiecti pe cand cele extraordinare presupun un cerc restrans, uneori chiar de catre un singur titular.

Ø      termenele de exercitare sunt diferite. Astfel,termenele cailor ordinare de atac sunt mai scurte (ex.10 zile) decat termenele cailor extraordinare (ex. un an)

Apelul

Apelul este definit ca o cale de atac ordinara, indreptata impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta, in vederea unei noi judecati, in fapt si in drept[2].

Sediul materiei: art.361- 385 C.proc.pen.

Hotararile supuse apelului

Sunt supuse apelului hotararile primei instante - sentinte sau incheieri.

Exceptii. Potrivit art.361 alin.l C.proc.pen., nu pot fi atacate cu apel:

a)      Sentintele pronuntate de judecatorii privind infractiunile mentionate in art.279 alin.2 lit.a C.proc.pen. (infractiunilor pentru care legea prevede ca punerea in
miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate)

b)      Sentintele pronuntate de tribunalele militare privind infractiunile mentionate in art.279 alin.2 lit.a si infractiunile contra ordinii si disciplinei militare sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani.

c)      Sentintele pronuntate de curtile de apel si de Curtea Militara de Apel.

d)      Sentintele pronuntate de Sectia Penala Inaltei Curti de Casatie si Justitie

e)      Sentintele de dezinvestire

Persoanele care pot face apel

Ø      Procurorul

Ø      Inculpatul

Ø      Partea vatamata

Ø      Partea civila

Ø      Alte persoane(martorul, expertul, interpretul, aparatorul etc)

Motivarea apelului.

Motivele de apel se formuleaza in scris, prin cererea de apel sau printr-un memoriu separat, care trebuie sa fie depus la instanta de apel cel mai tarziu pana in ziua judecatii. De asemenea, motivele de apel pot fi formulate si in ziua judecatii, oral (art.374 C.proc.pen.).

Judecarea apelului.

Judecarea apelului se supune, in principiu, normelor si regulilor care guverneaza faza de judecata.

Solutiile la judecata in apel :

Ø      Respingerea apelului cu mentinerea hotararii atacate cand acesta este tardiv, inadmisibil sau nefondat.

Ø      Admiterea apelului cu desfiintarea hotararii primei instante si pronuntarea unei noi hotarari in fond sau dispunerea rejudecarii cauzei de catre o alta instanta.

Recursul

Recursul este un mijloc procesual destinat a repara erorile de drept comise instantele de fond, in hotararile date[3].

Hotararile supuse recursului

Potrivit prevederilor art.385 C.proc.pen., pot fi atacate cu recurs:

a)      Sentintele pronuntate de judecatorii, in cazul infractiunilor mentionate in art.279 alin.2 lit.a Cproc.pen., precum si in alte cazuri prevazute de lege.

b)      Sentintele pronuntate de tribunalele militare, in cazul infractiunilor mentionate in art.279 alin.2 lit.a C.proc.pen. si al infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani.

c)      Sentintele pronuntate de curtile de apel si de Curtea Militara de Apel.

d)      Sentintele pronuntate de sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

e)      Deciziile pronuntate, ca instante de apel, de tribunalele judetene, tribunalele militare teritoriale, curtile de apel si Curtea Militara de Apel, cu exceptia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.

Cazurile in care se poate face recurs:

Art.385⁹ C.proc.pen. prevede care sunt aceste cazuri si vom aminti doar cateva dintre ele: instanta nu a fost sesizata legal, instanta nu a fost compusa potrivit legii ori s-au incalcat prevederile art.292 alin.2 sau a existat un caz de incompatibilitate; hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza solutia ori motivarea solutiei contrazice dispozitivul hotararii sau acesta nu se intelege,cand hotararea este contrara legii sau cand prin hotarare s-a facut o gresita aplicare a legii etc.

Motivarea recursului

Motivele de recurs se formuleaza in scris prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, caz in care trebuie depus la instanta de recurs cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata.

Solutiile pronuntate:

In urma judecarii recursului, instanta poate pronunta una din urmatoarele solutii prevazute de art.385¹⁵ C.proc.pen.

Ø      respingerea recursului

Ø      admiterea recursului

II.CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC

Contestatia in anulare

Contestatia in anulare este un remediu procesual prin care se repara erori de neinlaturat pe alte cai[4]. Ea nu trebuie confundata cu contestatia la executare care nu este o cale de atac ci un mijloc de rezolvare a unor incidente ce se pot ivi la executare.

Cazurile de contestatie in anulare (art.386 C.proc.pen.):

a)      cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legii;

b)      cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostinta instanta despre aceasta impiedicare;

c)      cand instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal dintre cele prevazute in art. 10 alin.1 lit.f)-i ) cu privire la care existau probe in dosar.

d)      cand impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta.

Cererea de contestatie trebuie sa aiba forma scrisa, sa cuprinda cazul de contestatie in anulare ce este invocat, temeiul juridic si motivele pe care se bazeaza.Titularii contestatiei in anulare pot fi, potrivit prevederilor art.389 alin.l C.proc.pen., oricare dintre parti.

Contestatia, pentru anumite motive poate fi facuta si de procuror.

Revizuirea

Revizuirea este un mijloc procesual prin care sunt atacate acele hotarari judecatoresti care contin erori grave de fapt. De aceea, in literatura de specialitate mai este denumita si cale de atac de fapt. Sunt supuse revizuirii hotararile judecatoresti definitive, atat cu privire la latura penala, cat si cu privire la latura civila.

Cazuri de revizuire (art.394C.proc.pen):

a)    cand s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei

b)      cand un martor, un expert sau un interpret a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere;

c)      cand un inscris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals.

d)      cand un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere;

e)      cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia.

Revizuirea poate fi ceruta de:

Ø      oricare parte din proces in limitele calitatii sale procesuale;

Ø      sotul si rudele apropiate ale condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia;

Ø      procuror, din oficiu

Cererea de revizuire se face, potrivit legii, in scris, cu indicarea cazului de revizuire invocat si a mijloacelor de proba folosite in dovedirea acestuia.

Recursul in anulare

Recursul in anulare se exercita imptriva hotararilor penale definitive la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Cererea de declarare a recursului in anulare are un titular unic in persoana Procurorului General.

Cazurile in care se poate face recurs in anulare

In art.410 C.proc.pen.sunt prevazute cazurile in care se poate promova recurs in anulare si care se refera la doua situatii:

Ø      cazuri in care recursul are efect cu privire la situatia partilor din proces (instanta nu s-a pronuntat asupra unei fapte retinute in sarcina inculpatului prin actul de sesizare, inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala, faptei savarsite i s-a dat o gresita incadrare juridica etc.);

Ø      cazuri in care recursul poate fi declarat numai in favoarea condamnatului (nu au fost respectate dispozitiile privind competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, instanta nu a fost sesizata legal, judecata a avut loc fara citarea legala a partilor sau cu procedura de citare neindeplinita etc.).

Termenul de declarare

Recursul in anulare in favoarea celui condamnat si in favoarea celui fata de care a incetat procesul penal se poate face oricand cu privire la latura penala. Aceasta posibilitate ramane deschisa chiar si dupa moartea acestuia. Totodata, recursul in anulare poate fi declarat oricand si cu privire la latura civila numai daca solutionarea acesteia se rasfrange asupra laturii penale (art.411 alin.1 si 2). In situatia hotararilor definitive pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, recursul in anulare poate fi declarat in termen de un an de la data comunicarii catre statul roman a hotararii CEDO.

In toate celelalte cazuri, recursul in anulare poate fi declarat numai in termen de un an de la data cand hotararea a ramas definitiva.

Recursul in interesul legii

Potrivit art.414² C.proc.pen., procurorul general, in mod direct sau ministrul justitiei, prin intermediul procurorului general, au dreptul sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti in scopul asigurarii interpretarii si aplicarii unitare a legilor penale pe intreg teritoriul tarii. Solutiile se pronunta numai in interesul legii. Ele nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici asupra situatiei partilor din acele procese. De asemenea, deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt publicate in Monitorul Oficial sau pe Internet.