Cazul fortuit

Cazul fortuit

1. Notiune si caracterizare

Potrivit art. 47 C. pen., nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala al carei rezultat este consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazuta.

Cu alte cuvinte, intalnim aceasta cauza atunci cand peste o fapta umana, social-utila, se suprapune o intamplare sau imprejurare imprevizibila care deviaza directia si rezultatul firesc al faptei initiale a omului, realizandu-se continutul unei fapte prevazute de legea penala.

Caracterul penal al faptei este inlaturat tocmai pentru ca faptuitorul a fost in imposibilitate de a prevedea interventia energiei straine care a produs rezultatul, ceea ce inseamna ca el nu a prevazut si nici nu putea sa prevada interventia acelei imprejurari care s-a suprapus peste activitatea sa si rezultatul care a survenit in urma acestei suprapuneri, ceea ce presupune ca a lipsit factorul intelectiv. Lipsind factorul intelectiv, fapta prevazuta de legea penala este savarsita fara vinovatie, acesta fiind si argumentul pe baza caruia se inlatura caracterul penal al faptei.

2. Conditiile cazului fortuit

Cazul fortuit trebuie sa se grefeze pe anumite conditii absolut necesare pentru a produce efecte pe linia inlaturarii caracterului penal al faptei.

a) In primul rand, trebuie sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.

Prin urmare, actiunea sau inactiunea faptuitorului a avut ca rezultat o fapta prevazuta de legea penala, deoarece numai in astfel de situatii se poate pune problema inlaturarii caracterului penal al faptei.

b) Fapta savarsita sa fie rezultatul unei actiuni sau inactiuni peste care s-a suprapus insa o anumita imprejurare care a provocat rezultatul periculos.

Rezultatul faptei, adica urmarea fizica produsa de actiunea sau inactiunea faptuitorului, trebuie sa fie consecinta unei imprejurari a carei interventie nu a putut sa fie prevazuta.

c) Faptuitorul sa fi fost in imposibilitatea de a prevedea interventia imprejurarii care a determinat producerea rezultatului. Desi astfel de imprejurari sunt cunoscute, imprevizibil este momentul aparitiei lor.

Constatarea cazului fortuit are loc dupa ce fapta s-a produs. Intre imprejurarea fortuita si rezultatul efectiv al actiunii sau inactiunii faptuitorului trebuie sa existe o legatura de cauzalitate, adica sa se constate ca daca nu ar fi intervenit acea imprejurare, rezultatul daunator nu s-ar fi produs.

3. Efectele cazului fortuit

Fapta comisa in conditiile cazului fortuit nu constituie infractiune deoarece ii lipseste vinovatia, faptuitorul fiind in imposibilitate de a prevedea survenirea imprejurarii care, suprapusa peste actiunea sa, a condus la aparitia urmarii periculoase sub aspect material.

Cazul fortuit produce efecte in rem.