CERCETAREA INFRACTIUNILOR DE SPALARE A BANILOR MURDARI

CERCETAREA INFRACTIUNILOR DE SPALARE A BANILOR MURDARI

In urma analizarii evolutiei fenomenului de spalare a banilor in Romania, tinand cont de amendamentele intervenite in legislatia internationala, si de necesitatea euroconformizarii legislatiei, institutiile abilitate sa lupte impotriva fenomenului spalarii banilor au formulat propuneri de "lege ferenda", astfel ca Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 656/07.12.2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor.

Principalele modificari din acest act normativ sunt in concordanta cu Directiva nr. 97/2001/CE a Parlamentului European si a Consiliului Europei, referitoare la prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor, precum si cu Noile recomandari GAFI - Grupul de Actiune Financiara Internationala.

In acest nou act normativ, in cazul infractiunii de spalare a banilor prevazuta de art. 23 s-a eliminat lista infractiunilor predicat, astfel ca, orice infractiune generatoare de bani murdari poate fi considerata infractiune premisa a infractiunii de spalare a banilor, indiferent de infractiunea din savarsirea careia provine bunul.

1. Elementele constitutive ale infractiunii de

spalare a banilor

Prin natura sa, infractiunea de spalare a banilor, asa cum este prevazuta de art. 23 din lege, este o infractiune subsecventa si complementara infractiunilor generatoare de bani murdari.

Infractiunea de spalare a banilor are ca obiect juridic special relatiile sociale care protejeaza institutiile financiar-bancare si celelalte subiecte de drept nominalizate in art.8 din lege, impotriva folosirii acestora in scopul spalarii banilor, iar ca obiect material, bunurile ce provin din savarsirea infractiunilor generatoare de bani murdari. nuri, conform legii, se intelege orice categorie de valori, corporale sau necorporale, inclusiv bani, mobile sau imobile, precum si actele juridice sau documentele ce atesta proprietatea acestora.

Latura obiectiva a infractiunii de spalare a banilor se exprima sub trei forme:

- schimbarea sau transferul de valori, cunoscand ca acestea provin din savarsirea infractiunilor predicat, in scopul ascunderii sau disimularii originii ilicite a acestora, precum si in scop de tainuire sau de favorizare a persoanelor implicate in astfel de activitati;

- ascunderea sau disimularea naturii reale a provenientei, apartenentei, miscarii proprietatii bunurilor sau a dreptului asupra acestora, cunoscand ca aceste bunuri provin din savarsirea uneia din infractiunile generatoare;

- dobandirea, posesia sau utilizarea de bunuri, cunoscand ca acestea provin din savarsirea uneia din infractiunile generatoare;

Latura subiectiva a infractiunii, respectiv forma de vinovatie cu care poate fi savarsita aceasta infractiune este intentia directa, intrucat subiectul activ, care este orice persoana fizica responsabila penal realizeaza schimbarea, transferul, ascunderea, disimularea, dobandirea, posesia ori utilizarea unui bun, cunoscand ca acesta provine din savarsirea uneia din infractiunile generatoare care poate fi dedusa pe baza circumstantelor faptice obiective.

Se poate concluziona ca prin continutul sau, infractiunea de spalare a banilor este pe fond o infractiune speciala in care regasim elemente ale laturilor obiective specifice infractiunilor de tainuire - art. 221 Cod Penal - si de favorizare a infractorului - art. 264 Cod Penal.

Subiectul activ al infractiunii de spalare a banilor murdari poate fi asadar orice persoana fizica responsabila penal, care a savarsit sau a participat la savarsirea uneia din infractiunile prevazute la art. 23.

Subiectul activ poate fi un profesionist in spalarea banilor, denumit in doctrina si practica juridica ''spalator'' specializat.¹⁶

Subiectul activ nu trebuie sa aiba o calitate speciala, el putand fi autor al infractiunii principale producatoare de fonduri ce urmeaza a fi spalate sau angajati ai persoanelor juridice prevazute in art. 8 din Legea 656/2002, respectiv angajati ai institutiilor bancare, de investitii financiare, notari, avocati, etc.

In mod concret, subiectul activ al infractiunii de spalare a banilor primeste sau isi insuseste sume de bani in numerar sau bunuri, provenite din savarsirea infractiunilor generatoare, moment in care acesta dobandeste calitatea de tainuitor, conform art. 221 Cod Penal.

Urmatoarea activitate desfasurata de subiectului activ al acestei infractiuni este realizarea unei scheme de spalare a banilor care urmareste punerea in circulatie efectiva a acestor sume de bani prin intermediul institutiilor bancare, in general, in sume mai mici de 10.000 Euro, dupa care se creaza tranzactii financiare fictive in numele si pe seama unor firme fantoma cu scopul de a separa profiturile ilegale de sursa lor, transferandu-le de la locul initial de plasare in alta banca, ca plata pentru servicii sau operatiuni fictive. O data realizate aceste transformari, fondurile provenite din infractiuni sunt reintroduse in circuitul legal fara a fi suspecte.

Practica a demonstrat ca in aceste complicate scheme de reciclare a banilor, autorii infractiunilor de spalare a banilor sunt ajutati in mod frecvent de persoane angajate in institutii de natura celor prevazute in art. 8 din Legea nr. 656/2002, ponderea cea mai mare detinand-o functionarii bancari.

Se considera necesar sa se acorde o atentie sporita cercetarii activitatilor economice si profesiunilor non-financiare, dintre care pot fi avocati, notari, contabili, consultanti, experti, specialisti, in general, care pot fi integrati in diverse scheme de spalare a banilor. Dupa cum s-a mai aratat, infractiunea de spalare de bani poate fi savarsita si de catre un grup criminal asa cum este prevazut in dispozitiile art. 2 lit. a si b pct. 14 si art. 7 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate.

Existenta infractiunii de spalare a banilor este conditionata de savarsirea in prealabil a uneia din infractiunile predicat, care sa genereze banii murdari, astfel ca se pune problema ordinii in care se instrumenteaza un asemenea complex de infractiuni.

Cercetarea acestui gen de fapte trebuie sa se faca simultan, intrucat suntem in situatia unor infractiuni conexe si a caror probatiune trebuie realizata in mod unitar.

2. Analiza incriminarii legale a elementelor

constitutive ale infractiunii de spalare a

banilor

2.1. Obiectul juridic special al infractiunii de spalare

a banilor

Obiectul juridic specific rezida din titlul Legii nr. 656/2002 precum si din reglementarile ce aceasta lege le cuprinde si este comun la infractiunile incriminate in art. 23 si art. 24. Acesta consta in relatiile sociale prin ocrotirea carora se apara provenienta licita a banilor si circulatia corecta a acestora in operatiunile financiar-bancare.

Obiectul juridic este unul complex, cuprinzand pe langa relatiile referitoare la circulatia monetara si operatiunile financiar-bancare, dar si pe cele privind apararea valorilor corporale si incorporale, mobile sau imobile, precum si la actele juridice sau documentele care apara si atesta proprietatea acestora, produs al anumitor infractiuni.

Se poate distinge in alcatuirea acestuia relatii privind operatiunile si transferul de valori, operatiuni de credit, vanzari-cumparari, operatiuni de plati, schimb valutar, administrarea de bunuri si mijloace de plata etc.

Obiectul material al infractiunii analizate este insusi bunul asupra caruia se indreapta infractiunea incriminata. Astfel, acesta poate fi sub forma de valori, bani, bunuri de orice fel, inscrisuri cu informatii importante etc.

Cu alte cuvinte, obiectul material al infractiunii analizate il poate constitui venitul ilicit obtinut din savarsirea de activitati ilegale. Spre exemplu, banii obtinuti din coruptie, evaziune fiscala sau trafic de droguri. Acesti bani pot constitui ulterior si obiect material al infractiunii de spalare de bani, cand acestia se reinvestesc intr-o afacere aparent legala.

Tocmai specific infractiunilor de spalare de bani este aceasta activitate de schimbare, cumparare ori revindere, facuta cu stiinta si in mod repetat pentru a ascunde originea reala a banilor sau bunurilor.

Desigur, banii pot fi atat in lei cat si in valuta si reprezinta obiectul infractiunii de spalare de bani numai daca provin din savarsirea unei alte infractiuni.

De asemenea, bunurile pot fi corporale sau necorporale, mobile sau imobile si fac obiectul infractiunii analizate numai daca provin din savarsirea unei alte infractiuni.

Este corporal acel bun care are o existenta materiala vizibila care poate fi perceput prin simturile noastre, fie un autoturism, fie un obiect electronic, o pictura etc.

Este incorporala valoarea economica care are o existenta ideala, abstracta si care poate forma obiectul unui raport juridic cum ar fi o opera literara, dreptul de autor etc.

Bunurile imobile sunt acele bunuri care au o asezare statica, fixa si care deci nu pot fi mutate dintr-un loc in altul fara a-si pierde valoarea economica, din categoria lor pot fi enumerate ca exemplu case, o vile, un terenuri etc.

Bunurile mobile sunt toate celelalte lucruri care pot fi mutate sau transportate dintr-un loc in altul fara a pierde valoarea economica.

Ca obiect material al infractiunii de spalare de bani, conform textului de incriminare, il pot constitui si actele juridice sau documentele care atesta un titlu ori un drept cu privire la acesta.

In cazul spalarii unor valori care au constituit obiectul material al infractiunii analizate, obiectul material al infractiunii subsecvente, adica cea de spalare de bani, va fi acelasi cu cel al infractiunii primare.

Astfel, spre exemplu, autoturismele furate pot fi obiectul material al infractiunii de spalare de bani atunci cand acestea sunt valorificate catre persoane care le folosesc cu numere, culoare si serie falsificate corespunzatoare culorii, numarului si seriei celor vechi, pe care le inlocuiesc cu cele noi, furate.

Tot obiect material il pot constitui acele bunuri care sunt inlocuite cu altele sau cu un bun inlocuit cu o valoare, ori o valoare inlocuita cu alta, cum ar fi lei inlocuiti cu valuta.

La fel, pot constitui obiect material al acestor infractiuni de spalare de bani si schimbarea actiunilor, obligatiilor, titlurilor de valoare sau de plata, certificatelor la purtator, furate si inlocuite cu altele asemanatoare si aflate in circuitul legal.

Schimbarea unei valori se poate face si prin intermediul unor acte juridice in cazul unor operatiuni aparent legale si care sunt menite a ascunde sau disimula operatiunile ilicite.

2.2. Subiectul infractiunii de spalare de bani

Subiectul activ nemijlocit, respectiv autorul infractiunii de spalare de bani reglementata de prevederile art. 23 este necircumstantiat, adica poate fi orice persoana, care raspunde penal.

Cu toate acestea, in cazul infractiunii prevazute in art. 24, subiectul activ este calificat, acesta putand fi personalul angajat al Oficiului. Iar daca, cel care a comis infractiunea nu are in momentul savarsirii infractiunii calitatea de angajat al acestei structuri organizatorice, fapta lui va fi incadrata la infractiunea de baza.

Infractiunile de spalare de bani se pot comite in toate formele participatiei penale: coautorat, instigare, complicitate, tainuire.

Art. 23, alin. 2 incrimineaza asocierea, initierea sau aderarea ori sprijinirea unor asemenea asocieri in scopul savarsirii infractiunii de spalare de bani.

Daca fapta de consta in initierea constituirii unei asocieri, infractiunea poate fi savarsita si de o singura persoana. Daca fapta consta in constituirea asocierii, fiind vorba de un acord de vointa, infractiunea presupune intotdeauna o pluralitate de faptuitori. In sfarsit, daca cel ce adera sau sprijina asocierea dobandeste tot calitatea de autor, infractiunea devine si in acest caz, cu pluralitate constituita de faptuitori. Daca asocierea, initierea, aderarea sau sprijinul asocierii s-a facut in scopul spalarii de bani, forma este infractiunea prevazuta de art. 24 din lege si nu cea din Codul Penal, prevazuta la art. 322.

La infractiunea de spalare de bani prevazuta de art. 24, coautorul trebuie sa aiba calitatea de ''personal al oficiului'' , in caz contrar, forma participatiei poate fi instigarea sau complicitatea si nu coautoratul.

Subiectul pasiv al infractiunilor reglementate in art. 23 si 24 din Legea r. 656/2002 poate fi statul, in intregul sau, ale carui interese sunt puse in pericol prin faptele incriminate, cat si anumite persoane fizice, organele de stat, institutii bancare sau alte persoane juridice, care sufera ori pot suferi prin savarsirea infractiunii.

2.3. Latura obiectiva a infractiunii de spalare de

bani

Prin adoptarea Legii nr. 656/2002, latura obiectiva a infractiunii de spalare de bani a suferit modificari fata de continutul ei din legea anterioara, nr. 21/1999, in sensul ca s-a renuntat la a cuprinde in continutul sau, infractiunea de mijloc, adica infractiunea primara care se savarseste pentru realizarea infractiunii scop, respectiv spalarea de bani.

In aceste conditii, infractiunile savarsite in variate domenii au fost scoase din continutul laturii obiective, ramanand incriminate doar infractiunile specifice de spalare de bani. Infractiunile mijloc, cum ar fi contrabanda, inselaciunile, falsurile, traficul de stupefiante etc, au ramas reglementate prin Codul Penal sau prin legi speciale.

Legea nr. 656/2002, incrimineaza, in mai multe variante, infractiunea de spalare de bani.

Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin actiuni sau inactiuni cum ar fi: schimbarea, transferul, ascunderea, disimularea, dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri etc.

Infractiunea fiind cu un continut alternativ, se poate realiza cand s-a comis oricare dintre actiunile incriminate. Nu este necesara realizarea cumulativa a tuturor acestor actiuni, fiind suficienta savarsirea doar a uneia dintre ele.

Cerinta esentiala a legii este ca aceste actiuni sa se faca in scopul si cu stiinta ca provin din savarsirea unei infractiuni.

Astfel, constituie infractiune de spalare a banilor, potrivit art. 23, alin. 1:

a) Schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor bunuri sau in scopul de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei.

Fata de reglementarea initiala din Legea nr. 21/1999, legiuitorul a venit cu o completare incriminand fapta de schimbare si transferul de bunuri atunci cand se face in scopul ajutarii persoanei in cauza ''sa se sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei''.

Prin schimbarea si transferul de valori, in spiritul acestei legi trebuie sa intelegem, anumite activitati cum sunt de exemplu:

- operatiunea de deplasare a capitalului sub diferite forme de la o tara la alta, cu sau fara aparenta legala, prin deplasare efectiva, scriptica ori electronica,

- deplasari de valuta sau de vize cu aparenta de plati pentru diferite marfuri, cumpararea de obligatii, efecte de comert, deschidere de credite comerciale, depuneri la banci, credite bancare,

- unele transferuri de fonduri interbancare prin sistemul Western Union sau Money Gram,

- diferite forme ale decontarii interne si internationale, respectiv cecuri, acreditive, ordine de plata, dispozitii de plata, dispozitii de incasare,

- folosirea unor instrumente de plata precum: creditul, acreditivul, ordinul de plata,

decontarea pe card.

Pentru intregirea continutului acestei infractiuni este necesar ca autorul sau autorii sa cunoasca faptul ca obiectul material al infractiunii este produsul infractiunii de spalare de bani si ca acest transfer sau schimbul de valori se face in scopul ascunderii sau disimularii originii ilicite a produsului infractiunii sau pentru a ajuta persoana sa sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei.

b) Ascunderea sau disimularea adevaratei naturi a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca bunurile provin din savarsirea de infractiuni.

A ascunde natura provenientei inseamna a face sa nu fie cunoscuta de altii, de autoritati, sa nu fie stiuta.

A disimula inseamna a camufla, a masca, a ascunde adevarata fata a activitatii respective.

Pentru a se realiza infractiunea sub aspectul ascunderii sau disimularii adevaratei naturi a provenientei sau a circulatiei, legea impune subiectului activ sa cunoasca imprejurarea ca bunurile care fac obiectul operatiunii provin din savarsirea de infractiuni.

c) Dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni.

A dobandi inseamna a obtine, a procura ceva, iar detinerea inseamna primirea si pastrarea acestor bunuri, pentru o anumita perioada de timp.

Folosirea consta in intrebuintarea temporara a unuia sau mai multor bunuri. Indiferent ca fapta se realizeaza prin una sau toate actiunile alternative, cerinta legala este ca subiectul sa cunoasca ca bunurile respective provin dintr-o infractiune.

Tentativa la aceste infractiuni se pedepseste.

De remarcat ca alin 2. al art. 23 din Legea nr. 656/2002, prin care se pedepsea:'' Asocierea sau initierea unei asocieri, aderarea ori sprijinirea sub orice forma a unei astfel de asocieri cu scopul savarsirii infractiunii de spalare a banilor'', a fost abrogat prin. art. 34 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate.

Art. 24 din Legea nr. 656/2002, incrimineaza fapta de nerespectare a obligatiilor prevazute in art. 18, adica:

- de a nu transmite informatiile primite in timpul activitatii decat in conditiile legii. Aceasta obligatie se mentine si dupa incetarea functiei, pe o durata de 5 ani. Daca in timpul exercitarii functiei, ori in termen de pana la 5 ani dupa incetarea activitatii, transmite informatiile primite in realizarea atributiilor in cadrul Oficiului(O.N.P.C.S.B.), intervine raspunderea penala.

- de a nu transmite, in afara conditiilor prevazute de lege, informatiile detinute in legatura cu spalarea banilor si de a nu avertiza clientii cu privire la sesizarea Oficiului. Este vorba de persoanelor prevazute in art. 8 din lege adica: personalul bancilor, institutiilor financiare si de credit, persoanele fizice si juridice care acorda asistenta juridica, notariala, contabila, agenti imobiliari, persoanele cu atributii in procesul de privatizare etc. Daca una dintre persoanele delimitate expres de lege transmit informatii altor persoane fizice sau juridice decat celor abilitate de lege sau avertizeaza clientii cu privire la spalarea de bani atunci sunt realizate elementele de mai sus.

- se incrimineaza si fapta de a folosi in scop personal de catre salariatii Oficiului si a persoanelor indicate in mod expres in art. 8 a informatiilor primite, atat in timpul activitatii cat si dupa incetarea acesteia.

Modalitatea de savarsire a infractiunii reglementate de art. 24 este inactiunea.

Date fiind aceste situatii, infractiunile de spalare de bani, privite prin prisma laturii obiective, se pot savarsi printr-o actiune materiala, respectiv de schimbare sau transfer dar si prin tainuire de anumite bunuri prin dobandire, ascundere, disimulare de asemenea bunuri provenite din spalare de bani.

2.4. Latura subiectiva a infractiunii de spalare de

bani

In ceea ce priveste latura subiectiva, aceste infractiuni, potrivit reglementarilor legale, se savarsesc intotdeauna cu intentie, in ambele ei modalitati - directa si indirecta.

La savarsirea acestor infractiuni nu este cunoscuta forma culpei. Prin urmare, autorul/autorii infractiunii sau complicii sau instigatorii au reprezentarea consecintelor, virtuale sau efective, ce decurg din oricare din incriminarile textului de lege si urmaresc sau accepta producerea acestora.

Latura subiectiva-intentia-este calificata deoarece insumeaza elementul scop. De exemplu, schimbarea sau transferul, dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri in scopul ascunderii sau disimularii provenientei, asocierea, initierea, aderarea sau sprijinirea sub orice forma, in scopul savarsirii infractiunilor de a banilor.

Ba mai mult, pentru circumstantierea laturii subiective, pentru unele modalitati de savarsire, legiuitorul conditioneaza existenta acesteia de faptul ca cel care dobandeste, poseda sau foloseste bunuri de natura celor incriminate sa cunoasca ca acestea provin din savarsirea de infractiuni. De exemplu, art. 23, alin. 1, lit. c din Legea nr. 656/2002 sanctioneaza fapte ca: dobandirea, detinerea sau folosirea, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni.

2.5. Formele, regimul sanctionator si masurile de

siguranta specifice infractiunii de spalare de

bani

Tentativa este posibila in cazul tuturor infractiunilor incriminate, dar legea pedepseste doar tentativa la modalitatile incriminate in art. 23, alin. 1 si 2. Aceasta nu este incriminata in cazul infractiunii prevazute in art. 24.

Consumarea infractiunilor survine in momentul efectuarii oricareia dintre actiunile sau inactiunile incriminate in text.

Cu privire la regimul sanctionator, infractiunea prevazuta in art. 23, alin. 1 se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani, iar cea reglementata in alin. 2 al aceluiasi articol, cu inchisoare de la 5 la 15 ani. Infractiunea prevazuta in art. 24 este pedepsita cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

In cazul cand s-au savarsit infractiunile reglementate prin lege, prevazute la art. 23 si 24, se va dispune confiscarea bunurilor care fac obiectul infractiunii, conform art. 118 Cod Penal. In consecinta, se confisca, banii, valorile sau orice alte bunuri care au fost date pentru a determina savarsirea infractiunii sau pentru a rasplati pe infractor ori cele dobandite prin savarsirea infractiunii, daca nu sunt restituite persoanei vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia, sau daca bunurile nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

Potrivit art. 25, alin. 2 din lege, daca bunurile care fac obiectul infractiunii de spalare nu se gasesc, se confisca echivalentul lor in bani sau bunurile dobandite in locul acestora.

Aceasta noua prevedere legala, diferita de cea reglementata in art. 118 Cod Penal, care constituie regula in materie, reprezinta o binevenita reglementare legislativa privind confiscarea bunului care inlocuieste bunul provenit din infractiunea de spalare de bani.¹⁷

Pentru a garanta aducerea la indeplinire a confiscarii bunurilor se pot lua masurile asiguratorii prevazute de Codul de Procedura Penala, respectiv sechestru asigurator, inscriptia ipotecara si poprirea, asa cum sunt ele prevazute in art. 163-170 C. proc. pen.

3. Modalitati concrete de investigare

si administrare a probelor in cauzele de

spalare a banilor

Conform prevederilor art. 209 al. 3 C. proc. pen., asa cum a fost modificat prin Legea nr. 169 din 18.04.2002, in cauzele de spalare a banilor, urmarirea penala se efectua in mod obligatoriu de catre procuror. Mai mult decat atat, datorita complexitatii acestei infractiuni si a celor din sfera criminalitatii organizate, in general, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 508/2004, privind infiintarea, organizarea si functionarea in cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 7/2005, directie in care, impreuna cu subunitatile din teritoriu, isi desfasoara activitatea procurori specializati, carora li s-au dat competenta exclusiva a urmaririi penale, a acestor genuri de infractiuni.    Toate aceste modificari si completari care s-au adus in cadrul legislativ romanesc, au avut in vedere necesitatea intensificarii luptei impotriva fenomenului spalarii banilor, al combaterii criminalitatii organizate si finantarii terorismului, precum si a adaptarii mijloacelor si metodelor de actiune la dinamica si evolutiile structurale ale manifestarilor acestor fenomene grave.

In baza Legii nr. 508/2004, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism(D.I.I.C.O.T.) isi exercita atributiile pe intreg teritoriul Romaniei, prin procurori specializati in combaterea criminalitatii organizate si a terorismului.

Conform prevederilor art. 2 din legea mentionata, D.I.I.C.O.T. are urmatoarele atributii:

a) efectuarea urmaririi penale pentru infractiunile prevazute in aceasta lege, in conditiile Codului de procedura penala si ale legilor speciale;

b) conducerea, supravegherea si controlul actelor de cercetare penala, efectuate din dispozitia procurorului de catre ofiterii si agentii de politie judiciara aflati in coordonarea D.I.I.C.O.T.;

c) sesizarea instantelor judecatoresti pentru luarea masurilor prevazute de lege si pentru judecarea cauzelor privind infractiunile care sunt, potrivit art. 12 din lege, in competenta D.I.I.C.O.T.;

d) studierea cauzelor care genereaza savarsirea infractiunilor de criminalitate organizata, trafic de droguri, macrocriminalitate economico-financiara, criminalitate informatica si terorism si a conditiilor care le favorizeaza, elaborarea propunerilor in vederea eliminarii acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei penale in domeniu;

e) constituirea si actualizarea bazei de date vizand infractiunile ce sunt date in competenta D.I.I.C.O.T.;

f) exercitarea altor atributii prevazute de Codul de procedura penala si de legile speciale.

Sunt date in competenta D.I.I.C.O.T., conform prevederilor art. 12 din Legea 508/2004 cu completarile si modificarile ulterioare aduse de O.U.G. nr. 7/2005, infractiunile prevazute in Codul penal si in legi speciale, cu exceptia celor date in competenta Departamentului National Anticoruptie, asa cum sunt ele enumerate in cuprinsul articolului indicat, fiind mentionata expres si infractiunea de spalare de bani, indiferent de valoarea sumelor spalate, unele infractiuni, cum sunt inselaciunea si evaziunea fiscala, fiind de competenta D.I.I.C.O.T. numai daca au inregistrat un prejudiciu mare, respectiv daca s-a produs o paguba mai mare decat echivalentul in lei a 500.000 euro.

Procurorul specializat din cadrul structurii D.I.I.C.O.T. efectueaza in mod obligatoriu urmarirea penala pentru infractiunile prevazute la art. 12, alin. 1 din O.U.G. nr. 7/10.02.2005 privind modificarea si completarea Legii nr. 508/2004.

Procurorii specializati din cadrul D.I.I.C.O.T. care au efectuat urmarirea penala in conditiile lor de competenta date de Legea 508/2004 si OUG.nr.7/2005, sesizeaza instanta competenta potrivit prevederilor cuprinse in Partea Generala, Titlul II-Competenta din Codul de procedura penala.

In urma acestor modificari legislative, din domeniul combaterii criminalitatii organizate, principiul general conform caruia se desfasoara activitatea de cercetare penala in cauzele privind suspiciuni de spalare a banilor, cauze cu sesizari din oficiu sau cauze care pot sa aiba la baza Informarile Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (O.N.P.C.S.B.) este acela al ²delegarii de competenta². Astfel procurorul, in baza art. 217 alin. 4 din C. pr. pen. poate dispune efectuarea anumitor acte premergatoare de catre organele de cercetare ale politiei, respectiv cele din structura brigazilor de combatere a criminalitatii organizate, compartimentul macrocriminalitatii economico-financiare care, dupa efectuarea acestora, inainteaza cu propuneri legale cauza procurorului pentru a dispune solutia legala.

Sub aspectul competentei materiale in ceea ce priveste cercetarea penala a acestui complex de infractiuni, respectiv infractiunea predicat in concurs real cu infractiunea de spalare a banilor, sunt posibile mai multe ipoteze de lucru:

1. In situatia in care ofiterii de politie se sesizeaza din oficiu cu privire la savarsirea unor infractiuni generatoare, acestia pot efectua cercetari pentru infractiunile care sunt in competenta materiala de solutionare, iar pentru infractiunea de spalare a banilor declina competenta de cercetare in favoarea procurorului.

2. Pentru infractiunile in care procurorul deleaga ofiterii de politie sa efectueze anumite acte premergatoare, in urma efectuarii acestora exista trei posibilitati:

a) - situatia in care se constata infractiuni generatoare si pentru care ofiterii de politie pot dispune inceperea urmaririi penale, iar pentru infractiunea de spalare a banilor dispune procurorul;

b) - situatia in care se constata alte infractiuni decat cele predicat, fiind exclusa astfel existenta infractiunii de spalare a banilor situatie in care, ofiterii de politie pot dispune masuri procesuale in cauza, iar pentru infractiunea de spalare a banilor procurorul dispune solutia de neincepere a urmaririi penale;

c) - situatia in care nu rezulta savarsirea nici unei infractiuni, atunci procurorul dispune solutia de neincepere a urmaririi penale in cauza.

Avand in vedere situatiile mentionate anterior, toate in scopul punerii in aplicare intocmai a prevederilor Legii nr. 656/2002, pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru solutionarea in termen a Informarilor primite de la O.N.P.C.S.B. sau a altor cauze in care sunt indicii de spalare de bani pentru care procurorul din structura D.I.I.C.O.T., pe baza rezolutiei dispune efectuarea anumitor acte de cercetare penala de catre ofiterii de politie specializati pe aceste linii de munca, acestia vor intreprinde intr-un termen rezonabil, toate masurile legale de care dispun in vederea documentarii cauzelor respective.

Ofiterii anume desemnati sa desfasoare activitati de cercetare penala, in cauzele in care sunt date si indicii temeinice de spalare de bani, vor acorda atentie deosebita pastrarii confidentialitatii datelor si informatiilor care fac obiectul Informarilor O.N.P.C.S.B. si, desigur a tuturor datelor existente in cauza, in aceasta faza de documentare, fiind doar in cadrul efectuarii actelor premergatoare.

Sesizarea organelor de urmarire penala se poate face din oficiu sau prin plangere sau denunt, conform prevederilor art. 221-227 din Codul de procedura penala.

In cadrul cercetarilor care se fac in cazul infractiunilor de spalare de bani, cercetarea locului faptei apare ca o cercetare atipica, dat fiind caracterul, de cele mai multe ori, transnational si intentia faptuitorilor de disimulare continua a produselor infractiunilor, caracteristici din care nu rezulta un singur loc de savarsire a acestei infractiuni. Asa cum s-a mai aratat, cand se constata indicii temeinice de savarsirea infractiunii de spalare de bani, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, conform art. 6, alin. 2 din Legea nr. 656/2002, intocmeste de indata o informare privind datele obtinute in cauza respectiva, pe care o inainteaza Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata, de unde, in functie de competenta, informarea respectiva este repartizata spre instrumentare structurii centrale sau celor din teritoriu.

Cu toate ca, in general, nu exista un singur loc de savarsire a infractiunii, urmele acestei infractiuni trebuie cautate pe toate traseele strabatute de sumele dobandite ilicit si care constituie, de fapt, locurile de disimulare a acestora.

²Cercetarea la fata locului este una din activitatile procedurale si de tactica criminalistica ale organului de urmarire penala ce se realizeaza de obicei la inceputul urmaririi, in scopul cunoasterii nemijlocite a locului faptei, al descoperirii, fixarii si ridicarii urmelor create cu ocazia savarsirii infractiunii, precum si pentru ascultarea martorilor oculari, a victimelor sau chiar a faptuitorilor.²

Aceasta definitie a cercetarii la fata locului, consacrata in literatura de specialitate, coroborata si cu dispozitiile art. 129 din Cod proc. pen. trebuie completata si cu dispozitiile care reglementeaza sanctionarea spalarii banilor murdari avand in vedere caracterul complex si transnational al acesteia care prin modul de realizare si savarsire presupune investigatii complexe atat in locul in care s-au savarsit infractiunile principale - producatoare de fonduri ce pot fi spalate - cat si acolo unde s-au evidentiat activitati de disimulare a fondurilor ilicite, cat si in locurile de introducere a acestora in circuitul economic legal.

Cercetarea infractiunilor de spalare a banilor murdari presupune formarea unei echipe care pe langa procuror si politisti delegati in cauza sa cuprinda eventual si experti financiari bancari angrenati in prevenirea si cunoasterea acestui fenomen.

De cele mai multe ori, in situatiile cand sunt suspiciuni de spalare de bani, aceste infractiuni sunt comise in concurs real cu infractiunea de grup infractional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup, infractiune prevazuta la art. 7 din Legea nr. 39/ 2003.

Grupul infractional organizat este definit potrivit dispozitiilor art. 2 alin. 1 lit. a din aceeasi lege ca fiind grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care exista pentru o perioada si actioneaza in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Se impune facuta aici precizarea ca simpla initiere, constituire sau aderare la un grup infractional organizat se sanctioneaza conform legii, nefiind astfel obligatorie si savarsirea uneia din infractiunile grave prevazute in art. 2 pct. b din Legea nr. 39/2003. In schimb, daca initierea sau constituirea grupului infractional organizat a fost urmata si de savarsirea unei infractiuni grave, cum

fi si cea de spalare de bani sau altele, se vor aplica in mod corespunzator regulile concursului de infractiuni.

Intrucat infractiunea de spalare de bani se realizeaza, de regula, prin colaborarea mai multor infractori, in functie de datele obtinute cu ocazia cercetarilor se poate stabili reteaua infractionala, forma de organizare a acesteia precum si locul si rolul celui cercetat in ierarhia grupului organizat.

Nu in ultimul rand, cercetarea infractiunilor de spalare de bani evidentiaza modul de operare al infractorilor precum si imprejurarile legate de specializarea acestora care prin activitatile lor conduc si disimuleaza produsele ilicite ale infractiunilor.

De asemenea, cercetarea locului faptei poate stabili daca persoana care dispune in numele sau miscarea unor fonduri este participant direct la savarsirea infractiunii sau este numai un intermediar pe numele caruia grupuri organizate criminale ruleaza sumele ilicite obtinute prin savarsirea de infractiuni.

In cadrul cercetarii locului faptei se pot evidentia elementele importante in legatura cu savarsirea infractiunii principale, producatoare de fonduri ilicite ce urmeaza a fi disimulate precum si cu privire la autorii acesteia si la procedeele folosite in vederea spalarii banilor.

Cu aceasta ocazie se va incerca evidentierea traseelor parcurse de grupurile infractionale organizate, specializarea acestora precum si zonele geografice de influenta din care se recolteaza eventualele victime pe de o parte sau spre care se indreapta sumele ilicite pe de alta parte.

Desigur, inca de la inceputul cercetarilor se incearca a se stabili forma de organizare a infractorilor, eventualele colaborari, precum si specializarea pentru savarsirea unui anumit tip sau tipuri de infractiuni.

O data stabilita infractiunea principala producatoare de fonduri ilicite, este necesar a se stabili daca faptuitorul isi continua activitatea infractionala contribuind personal si la savarsirea infractiunii de spalare a banilor murdari, imprejurare in care cercetarea acestuia si trimiterea in judecata urmeaza a se realiza atat pentru infractiunea principala, indiferent care ar fi aceasta, cat si pentru infractiunea subsecventa, respectiv de spalare a banilor murdari, caz in care se vor aplica dispozitiile concursul de infractiuni, conform prevederilor art. 33 lit. a din Cod penal.

Daca insa, faptuitorul pune fondurile ilicite obtinute prin savarsirea unei infractiuni la dispozitia unui expert in spalarea banilor murdari, care disimuleaza existenta acestora prin introducerea in circuitul legal, atunci consideram ca primul faptuitor urmeaza a fi cercetat pentru infractiunea principala precum si pentru cea de complicitate la savarsirea infractiunii de spalare a banilor murdari, iar cel de-al doilea faptuitor va fi cercetat numai cu privire la savarsirea infractiunii de spalare a banilor murdari.

Cercetarea infractiunilor de spalare a banilor presupune, de asemenea, adaptarea la situatiile concrete ale fenomenului infractional, dispunerea atunci cand este cazul, a unei expertize tehnice sau contabile, efectuarea unor perchezitii, ridicarea unor obiecte sau inscrisuri, audierea invinuitilor si a martorilor, a partilor vatamate daca este cazul dar si la recuperarea si confiscarea produselor infractiunii.

In functie de situatiile create se pot dispune, in conditiile legii, interceptari ambientale sau ale convorbirilor telefonice, ceea ce ar permite identificarea retelelor criminale, a conexiunilor existente intre membri acesteia, sau intre ele si persoane din exterior care desfasoara activitati de spalare a banilor murdari.

In cadrul cercetarii infractiunii de spalare de bani murdari, cercetarea patrimoniului persoanelor suspecte de savarsirea unei infractiuni ocupa un loc important.

Nivelul de trai al acestora, opulenta afisata in societate precum si modul de sfidare a celor care isi castiga in mod cinstit mijloacele necesare traiului, obliga organul de cercetare penala, la efectuarea unor verificari amanuntite asupra bunurilor mobile si imobile detinute de acestia, a fondurilor de care dispun si a caror provenienta ilegala trebuie dovedita.

Pentru a stabili daca persoanele respective desfasoara activitati economice, trebuie identificate societatile in care sunt actionari, asociati si/sau alte calitati prin care reprezinta legal societatea, participarea procentuala a fiecaruia la capitalul social, tipul afacerilor derulate prin societate, interesele de grup in care sunt asociate mai multe societati si implicit mai multe persoane, alte interese colaterale, precum si orice date de natura sa stabileasca adevarul etc.

In acest scop, pentru intelegerea si interpretarea activitatilor, se impune verificarea actelor constitutive ale societatilor care intereseaza in cauza, bilanturile contabile, documentele contabile, dar si documentele care nu respecta uzantele cerute de lege, precum si orice inscrisuri, gen certificate, atestari, documente fiscale, valutare, bancare, autorizari, concesiuni, licente, etc. care ar putea interesa organele de urmarire penala.

Conform prevederilor art. 62 Cod proc. pen., ²in vederea aflarii adevarului, organul de urmarire penala si instanta de judecata sunt obligate sa lamureasca cauza sub toate aspectele, pe baza de probe², iar conform art. 63 Cod proc. pen. ²constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei.²

Intrucat, criminalitatea organizata transnationala constituie una din cele mai teribile amenintari cu care se confrunta comunitatea internationala in prezent, aparand ca cea mai periculoasa forma de criminalitate a carui dimensiune nu poate fi pe deplin masurata, avand mecanisme de autoprotectie, deosebit de adaptabile, putand chiar depasi sistemele penale, reprezentand chiar o amenintare reala la adresa sistemului de drept, este, in aceasta situatie, imperios necesar ca dispozitiile prevazute de legislatia penala, mai ales cele din legile speciale care previn si sanctioneaza aceste fapte, sa fie in masura sa contracareze si sa anihileze mult-periculoasele forme de criminalitate.

In asemenea cazuri, procedurile obisnuite nu sunt capabile sa raspunda criminalitatii organizate transnationale, care se manifesta sub tot mai grave si variate forme de savarsire a infractiunilor, motiv pentru care s-a impus adoptarea unor legi speciale care sa permita luarea unor masuri exceptionale, unele de urgenta, impotriva fenomenului criminalitatii organizate transnationale.

4. Posibilitati de cercetare conferite de

Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si

sanctionarea spalarii banilor

In cazul infractiunilor de spalare de bani, prevazute de art. 23 si art. 24 din Legea nr. 656/2002, conform dispozitiilor art. 26 din aceeasi lege, ²secretul bancar si cel profesional nu sunt opozabile organelor de urmarire dupa inceperea de catre procuror a urmaririi penale, si nici instantelor de judecata. Datele si informatiile solicitate de procuror sau de instanta de judecata se comunica de catre persoanele prevazute la art. 8, la cererea scrisa a procurorului, in cursul urmaririi penale, sau a instantei, in cursul judecatii²

Este important aici de remarcat o caracteristica des intalnita in munca de cercetare penala si anume ca obtinerea datelor, necesare solutionarii cauzei, de la institutiile prevazute la art. 8, o pot face si organele de politie judiciara, in baza delegarii primite in cauza, solicitand aceste date printr-o adresa avizata de procuror.

Mai mult decat atat, organele de cercetare sau de urmarire penala penala, mai au la indemana, in vederea obtinerii datelor din cadrul institutiilor bancare si prevederile Legii nr. 485/2003, de modificare si completare a Legii Bancare nr. 58/1998, unde, potrivit art. 37¹ este prevazut ca: ²in cauzele penale, la solicitarea scrisa a procurorului sau a instantei judecatoresti ori, dupa caz, a organelor de cercetare penala, cu autorizarea procurorului, bancile vor furniza informatii de natura secretului profesional²

Asadar, folosindu-se de prevederile legale mai sus mentionate, organele de cercetare penala pot obtine date in vederea documentarii cauzei, chiar inainte de inceperea urmaririi penale, date care, de cele mai multe ori sunt atat de necesare, tocmai pentru fundamentarea convingerii ca s-a savarsit infractiunea respectiva si se impune inceperea urmaririi penale in cauza, moment din care, activitatea de obtinere a probelor este mult usurata de facilitatile pe care le ofera procedura penala.

De asemenea, potrivit art. 27 din Legea nr. 656/2002, cand sunt indicii temeinice ca o persoana care pregateste comiterea infractiunii de spalare a banilor foloseste sisteme de telecomunicatii sau informatice, procurorul poate sa dispuna, pe o perioada determinata, accesul la aceste sisteme.

Procurorul poate, de asemenea, sa dispuna, cand sunt indicii temeinice cu privire la savarsirea infractiunii de spalare a banilor, punerea sub supraveghere, pe o durata determinata, a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora.

Potrivit prevederilor art. 27 alin. 3 din aceeasi lege, dispozitiile Codului de procedura penala referitoare la inregistrarile convorbirilor si inregistrarile de imagini se aplica in mod corespunzator, asa cum sunt ele prevazute in art. 91¹ - 91⁵. Astfel, interceptarile si inregistrarile pe banda magnetica ori pe orice alt tip de suport ale unor convorbiri sau comunicari se vor efectua cu autorizarea motivata a instantei, la cererea procurorului, in cazurile si in conditiile prevazute de lege.

Autorizatia de interceptare si inregistrare a convorbirilor sau comunicarilor se da in camera de consiliu, de catre presedintele instantei careia i-ar reveni competenta sa judece in prima instanta. Autorizarea se da pentru durata necesara inregistrarii, pana la cel mult 30 zile si poate fi prelungita, pentru motive temeinic justificate, insa fiecare prelungire neputand depasi 30 zile, durata prelungirii succesive a inregistrarilor autorizate fiind de maxim 4 luni.

Autorizarea interceptarii si a inregistrarii convorbirilor sau comunicarilor se face de catre judecator prin incheiere motivata, care cuprinde indiciile concrete privind faptele de spalare a banilor murdari, fapte care justifica luarea acestei masuri, motivele pentru care masura este indispensabila aflarii adevarului, persoana sau persoanele in cauza, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii, perioada pentru care sunt autorizate interceptarea si inregistrarea respectiva.

In situatia unui caz urgent, in care daca, intarzierea obtinerii autorizarii motivate data de judecator, ar aduce grave prejudicii activitatii de urmarire penala prin pierderea momentului operativ, procurorul cauzei, poate dispune, cu titlu provizoriu, prin ordonanta motivata, interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor, aceasta masura fiind obligatoriu adusa la cunostinta presedintelui instantei cat mai repede posibil, dar nu mai tarziu de 24 ore de la luarea ei.

In acest caz, instanta competenta, trebuie sa se pronunte, tot in cel mult 24 ore asupra ordonantei luate de procuror si, daca o confirma, precum si daca este necesar, va dispune in continuare autorizarea interceptarii si inregistrarii acesteia. In conditiile, in care instanta nu confirma ordonanta data de procuror, trebuie sa dispuna ca masura luata de procuror sa inceteze de indata, iar inregistrarile facute in cauza sa fie distruse.

Aceste dispozitii si prevederi legale privind interceptarile si inregistrarile audio sau video, pe care le au la indemana organele de urmarire penala, pentru aflarea adevarului in cauzele pe care le instrumenteaza privind savarsirea infractiunilor de spalare de bani, se completeaza cu prevederile art. 15 din Legea nr. 39/ 2003, potrivit carora, atunci ''cand sunt indicii temeinice cu privire la savarsirea infractiunilor prevazute la art. 17, in scopul strangerii de probe sau al identificarii faptuitorilor, procurorul poate dispune, pe o perioada de cel mult 30 zile:

a)         punerea sub supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora,

b)        punerea sub supraveghere a sistemelor de comunicatii,

c)         punerea sub supraveghere sau accesul la sisteme informationale.

Pentru motive temeinice masurile mentionate anterior pot fi prelungite prin ordonanta motivata, fiecare prelungire neputand depasi 30 zile''.

Pentru a dispune supravegherea conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

- sa existe indicii temeinice ca se pregateste comiterea unor infractiuni de spalare de bani sau ca s-a comis o asemenea infractiune;

- indiciile temeinice sa priveasca o infractiune de spalare de bani;

- persoana care pregateste sau care a comis o infractiune de spalare de bani sa aiba conturi bancare sau asimilate acestora si sa le foloseasca in operatiuni financiar-bancare;

- punerea sub supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora sa fie utila pentru aflarea adevarului.

Verificarea conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora se face numai cu autorizarea procurorului iar actul de autorizare se face prin ordonanta pe o perioada de 30 zile. Pentru motive temeinice masura poate fi prelungita de procuror, fiecare prelungire neputand depasi 30 zile.

Aceasta masura probatorie se dispune din dorinta sporirii posibilitatii de a ajunge la adevar si a dovedirii savarsirii infractiunilor de spalare de bani.

Masura se dispune pentru a verifica sumele de bani care se tranzactioneaza de catre persoane suspecte de a fi comis infractiuni de spalare de bani, ori pentru a stabili operatiuni financiar-bancare ilicite.

Contul bancar si cel asimilat acestuia se prezinta sub forma unui tablou unde se pot verifica usor toate creantele si debitele unei persoane si urmari destinatia acestora.

Asadar, prin autorizarile legal obtinute in cauzele privind savarsirea infractiunii de spalare de bani, respectiv de punere sub supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora precum si a sistemelor de telecomunicatii sau sistemelor informatice, se urmareste obtinerea mijloacelor de proba din care sa rezulte fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la documentarea sub toate aspectele a cauzelor penale instrumentate.

Acolo unde, in legile speciale cu dispozitii de procedura penala se face referirea la arestarea preventiva sau la perchezitia domiciliara dispusa de procuror, trebuie inteles, in noul context legislativ, ca aceste legi speciale se refera la arestarea preventiva si la perchezitia domiciliara dispuse numai de catre judecator, la propunerea motivata a procurorului, asa cum s-au adus modificarile de competenta prin Legea nr. 281/2003 si OUG 109/2003 pentru modificarea si completarea Codul de procedura penala.

5. Posibilitati de cercetare conferite de

Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea,

descoperirea si sanctionarea faptelor de

coruptie

Criminalitatea organizata reprezinta, din punct de vedere criminologic, o categorie speciala de criminalitate care se poate situa in structurile de putere contemporane, prezentand elemente de criminalitate asociativa, profesionista, cu structuri de organizare care, la nivelurile superioare, se pot plasa in ierarhia puterii, in sferele de influenta si de spalare a banilor murdari, realizeaza legaturi cu puterea in general si cu functionarii publici, in particular, care detin diverse atributii in aceasta ierarhie, fata de care pot dezvolta diverse forme de coruptie pentru a-si atinge scopurile urmarite in activitatea infractionala.

Aceste imprejurari sunt considerate agravante si obliga la o reactie eficienta si o adaptare forte a autoritatilor, la specificul acestor genuri de infractiuni, in actiunea lor de contracarare si sanctionare a fenomenului criminalitatii.

In acest sens, s-a adoptat Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ei ulterioare, precum si prin Legea nr. 161/2003.

Potrivit Legii nr. 78/2000, respectiv a dispozitiilor art.17, se sanctioneaza si infractiunile aflate in legatura directa cu infractiunile de coruptie fiind nominalizate in art. 17 alin. 1 lit. e si infractiunile de spalare a banilor murdari, atunci cand banii, bunurile sau alte valori provin din savarsirea unei infractiuni din cele prevazute in sectiunea a doua si a treia a acestei legi.

In aceste conditii cand se efectueaza cercetari ale infractiunilor de spalare a banilor murdari, in conditiile art. 17 alin. 1 lit. e din Legea 78/2000 se pot aplica si dispozitiile prevazute in art. 27 din aceeasi lege, asa cum au fost modificate prin Legea nr. 161/2003, Legea nr. 281/2003 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala si a unor legi speciale si OUG nr. 109/2003.

Astfel, cand sunt indicii temeinice cu privire la savarsirea uneia dintre infractiunile prevazute de Legea 78/2000, in scopul strangerii de probe sau al identificarii faptuitorului, procurorul poate sa autorizeze pentru o durata de cel mult 30 zile:

a)         punerea sub supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora,

b)        punerea sub supraveghere sau interceptarea comunicatiilor,

c)         accesul la sistemele informationale,

d)        comunicarea de inscrisuri, documente bancare, financiare ori contabile.   

Pentru motive temeinice, autorizarea prevazuta la alin. 1 poate fi prelungita in aceleasi conditii, fiecare prelungire neputind depasi 30 zile. Durata maxima a masurilor prevazute la lit. a-c, este de 4 luni si se realizeaza numai cu aplicarea dispozitiilor art. 91¹- 91⁵ din Codul de procedura penala.

Trebuie mentionat aici si prevederile art. 9 din Legea nr. 78/2000, care subliniaza ca fiind agravanta savarsirea faptei de coruptie aflata in legatura directa cu infractiunile de spalare a banilor murdari in interesul unei asociatii, organizatii, grupari criminale sau in interesul unuia din membrii acesteia, sau pentru a influenta negocierile tranzactiilor comerciale sau investitiile internationale. In acest caz, maximul pedepsei prevazute de lege pentru aceste infractiuni se majoreaza cu 5 ani.

In instrumentarea acestor cazuri de infractiuni, organele de urmarire penala, stabilesc posibilitati noi de cercetare, in baza dispozitiilor art. 37¹ din Legea bancara nr. 58/1998, completata prin Legea nr. 485/2003, care permite procurorului, furnizarea, respectiv obtinerea de informatii din sectorul bancar, de natura secretului profesional, chiar daca in cauza inca nu s-a inceput urmarirea penala.

In situatia in care, organele de cercetare sau de urmarire penala se sesizeaza din oficiu cu privire la savarsirea unei infractiuni a carui urmarire penala este de competenta exclusiva a procurorului, asa cum sunt faptele de spalare a banilor murdari precum si faptele de coruptie sau faptele comise in legatura cu cele acestea, un mijloc de proba este procesul-verbal incheiat la fata locului, care constituie chiar actul de incepere a urmaririi penale, conform dispozitiilor art. 228, alin. 3 din Codul de procedura penala.

Fixarea rezultatelor cercetarii la

fata locului in cauzele de spalare a banilor

Procesul-verbal de cercetare a locului faptei este unul din izvoarele de probatiune. El trebuie sa redea prin expresii clare si precise scena locului faptei, urmele si probele materiale descoperite in cursul cercetarii acestuia. Din citirea procesului-verbal, scena locului faptei trebuie sa apara in mod clar si sugestiv.¹⁹

Procesul-verbal de cercetare la fata locului reprezinta mijlocul procedural principal de fixare a rezultatului cercetarii la care pot fi anexate schite, desene, fotografii sau alte lucrari care prin continutul lor pot contribui la aflarea adevarului, ele constituind mijloace de proba, conform art. 91 si art. 131 din Codul de procedura penala.

Acesta mentioneaza in cuprinsul sau intreaga desfasurare a cercetarii participantilor, a autorizatiilor emise in vederea efectuarii investigatiilor in cauza respectiva, a descoperirilor efectuate precum si modul de fixare a probelor care vor fi folosite in cadrul cercetarilor ulterioare.

In cazul infractiunii de spalare a banilor murdari, pe langa descrierea urmelor gasite, se vor face consemnari amanuntite in legatura cu verificarile efectuate in conturile bancare si cele asimilate acestora in legatura cu documentele bancare financiar-contabile consultate sau ridicate, in legatura cu accesul la sistemele informationale sau cu privire la interceptarea comunicatiilor, precum si cu benzile magnetice sau orice alte tipuri de suport pe care s-au efectuat inregistrarile.

Pe langa inregistrarile mentionate procesul-verbal trebuie sa cuprinda atat observatiile martorilor asistenti cat si cele ale expertilor atrasi la cercetarea la fata locului.

Interceptarile care au fixat activitatea de cercetare a locului faptei trebuie realizate cu autorizarea motivata a instantei de judecata la cererea procurorului, cu respectarea prevederilor legale.

Procesul-verbal de cercetare la fata locului are o importanta deosebita in activitatea de cercetare a infractiunilor de spalare a

7. Procedee de descoperire si ridicare a

inscrisurilor si a mijloacelor materiale de

proba in cauzele de spalare a banilor

Ori de cate ori organul de urmarire penala competent in cauza sau instanta de judecata considera ca anumite inscrisuri sau obiecte pot contribui la solutionarea unei cauze, acestea, conform dispozitiilor art. 96 din Codul de procedura penala, pot dispune ridicarea acestora.

Ridicarea de obiecte si inscrisuri este o activitate tactica criminalistica ce serveste strangerii mijloacelor de proba cunoscute, obiecte si inscrisuri, activitate realizata fie prin predarea de bunavoie de catre persoanele fizice sau juridice in posesia carora se afla, fie prin ridicarea fortata a mijloacelor de proba, cand se refuza predarea lor. Aceasta activitate prezinta o importanta hotaratoare, pentru solutionare cauzelor penale avand ca obiect spalarea banilor, dat fiind importanta pe care pot sa o aiba unele inscrisuri financiar-contabile ca mijloace materiale de proba stranse cu aceasta ocazie.

Organul judiciar, in baza delegarii pe care a primit-o in cauza respectiva efectueaza aceasta activitate tactica, asigurand prin ridicarea inscrisurilor care intereseaza cauza, mijloace materiale de proba in cadrul procesului penal.

Avand in vedere dificultatea de a stabili cu certitudine, in anumite momente ale urmaririi penale, care sunt obiectivele si inscrisurile concludente si pertinente pentru a fi mijloace materiale de proba, activitatea de ridicare se impune a fi efectuata chiar atunci cand se apreciaza doar posibilitatea ca ele sa serveasca drept mijloace de proba.²⁰

Activitatea de ridicare a inscrisurilor si obiectelor asigura si piesele necesare examenului comparativ in expertizele grafice, cu cele sub forma textelor executate liber de catre persoana banuita.

Scopul imediat al ridicarii obiectelor si inscrisurilor il reprezinta atasarea acestora la dosarul cauzei penale ca mijloace de proba.

Aceste dispozitii procedurale se refera nu numai la obiectele

ce apartin persoanelor cercetate si care sunt suspectate de savarsirea infractiunii de spalare a banilor murdari, dar si asupra obiectelor si inscrisurilor care se afla depozitate in interiorul unei banci sau institutii financiare.

Acestea din urma, persoane fizice sau juridice, au obligatia sa le prezinte si predea sub luari de dovada, organului de urmarire penala sau instantei de judecata la cererea acesteia, atunci cand obiectele sau inscrisurile aflate in posesie constituie mijloace de proba, conform art. 97 din Codul de procedura penala.

De asemenea, daca interesul urmaririi penale il cere, instanta de judecata, la propunerea procurorului poate dispune ca orice unitate postala sau de transport sa retina si sa predea scrisorile, telegramele si oricare alta corespondenta, ori obiectele trimise de invinuit sau inculpat, ori adresate acestuia fie direct, fie indirect, conform art. 98 din Codul de procedura penala.

In vederea justei solutionari a cauzei, organul de urmarire penala si instanta de judecata au obligatia, in realizarea rolului activ, de a depune toata diligenta pentru identificarea obiectelor si inscrisurilor ce pot servi ca mijloc de proba si de a lua toate masurile posibile pentru ridicarea lor din locurile si de la persoanele asupra carora se afla.

Activitatea investigativa de ridicare silita este efectuata, exclusiv, de organele de urmarire penala dar dispozitia privind realizarea acestei activitati poate apartine si instantei de judecata.

Aceasta activitate poate fi efectuata in cazurile prevazute de lege si de organele de constatare specializate, cum sunt de exemplu organele de control financiar, comisari ai Garzii Financiare, organe de control ai inspectiei teritoriale de munca etc.

Organele competente au caderea sa aprecieze daca obiectul sau inscrisul respectiv, poate, sau nu, sa constituie mijloc de proba, daca este necesara ridicarea in original a unui inscris sau este suficienta o copie a acestuia.

Pentru elucidarea manevrelor frauduloase este necesar a se verifica circuitul actelor, marfurilor si a banilor. In cauzele de cercetare a spalarii banilor, fiecare mecanism fraudulos se impune a fi demontat in parti componente, dupa care se elaboreaza planul de cercetare adecvat care sa asigure clarificarea situatiilor de fapt similare.

In acest sens, organul de urmarire penala trebuie sa cunoasca institutiile care detin baze de date si documente de interes in solutionarea fiecarei cauze in parte.

Astfel, organul specializat, care este organizat si functioneaza in baza Legii nr. 656/2002 si care detine date de interes in cauzele de spalare de bani este Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor. De la Oficiu se pot obtine date privind tranzactiile ale caror limite minime, in lei sau valuta reprezinta echivalentul a 10.000 euro, indiferent daca tranzactia are loc printr-o singura operatiune sau prin mai multe operatiuni care au legatura intre ele.

Cererea organelor de urmarire penala de verificare a bazei de date poate cuprinde urmatoarele optiuni:

a) interogare dupa natura si valoarea tranzactiei, raspunsul putand oferi date privind persoana fizica responsabila de tranzactie, respectiv date despre identitatea persoanei in interesul ori in numele careia actioneaza.

b) interogarea persoanelor suspecte, dupa numele persoanelor fizice, cu datele lor de identificare sau dupa denumirea persoanei juridice romane ori straine, cu datele de identificare, raspunsul putand oferi informatii privind natura si valoarea tranzactiilor raportate oficiului.

De asemenea, de la Oficiul National al Registrului Comertului, care este o institutie publica cu personalitate juridica, organizata in subordinea Ministerului Justitiei, se pot solicita date privind comerciantii inregistrati, subimpartiti alfabetic pentru comerciantii persoane fizice si societatile comerciale si a caror dosare sunt tinute in teritoriu de unitatile judetene ale acestui oficiu, dosare care cuprind toate actele depuse in legatura cu inregistrarea sau cu orice operatie efectuata in registrul comertului si din care se pot extrage datele solicitate in elucidarea cauzei respective.

Banca Nationala a Romaniei, prin Centrala Incidentelor de Plati, ofera date stocate in fisierul national de cecuri, de cambii, de bilete la ordin, precum si a persoanelor fizice si juridice cu risc bancar care au inregistrat incidente de plati. Cererea de consultare poate cuprinde mai multe optiuni de interogare, respectiv dupa instrumentul de plata, dupa tragator sau dupa beneficiar-ultimul giratar si instrumentul pierdut/furat/distrus, raspunsurile primite putand ajuta la identificarea persoanelor care intereseaza in cauza, istoricul incidentelor de plata inregistrate pe fiecare instrument folosit, valoarea refuzurilor de plati la instrumentele neacoperite etc.

Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (A.V.A.S.) este institutia de specialitate cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului Romaniei, avand competenta de aplicare a strategiei de privatizare, de la care organul de urmarire penala poate obtine legal informatiile cuprinse in documentarul depus pentru privatizarea unei societati comerciale, clauzele contractuale ce trebuie respectate de noul proprietar conform contractului de privatizare incheiat cu statul roman de la care a cumparat pachetul de actiuni, respectiv sumele de bani ce trebuie investite in societatea respectiva si termenele de executie etc.

Cazierul fiscal national este organizat in cadrul Ministerului Finantelor Publice, la nivel central, precum si in cadrul directiilor generale teritoriale ale finantelor publice si detine o evidenta informatizata a contribuabililor persoane fizice si juridice, a asociatilor, actionarilor si reprezentantilor legali ai persoanelor juridice, care au savarsit fapte sanctionate de legile financiare/fiscale si vamale care privesc disciplina financiar-fiscala.

De la Administratiile Financiare din localitatile care intereseaza cauzele respective de documentare a spalarii banilor se pot obtine date privind bunurile mobile si imobile detinute in proprietate de persoanele cercetate. De asemenea, de la Serviciile de Carte Funciara se pot obtine in continuare informatii utile privind data, modul, pozitia topografica, suma achitata privind achizitionarea bunurilor imobile care prezinta interes etc.

In cazul in care, infractiunile principale producatoare de bani murdari, se refera la infractiuni care incalca regimul prevazut in Codul Vamal, se vor cere in fiecare cauza in care se impune, documente sau relatii de la autoritatile vamale, in privinta actelor de insotire a mijloacelor de transport, a provenientei acestora, a taxelor vamale platite, a certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor care efectueaza transportul marfurilor, tara de destinatie, beneficiarul marfurilor etc.

O importanta deosebita in cercetarea cauzelor de spalare a banilor o reprezinta datele care le detin Directiile Generale ale Finantelor Publice din mun. Bucuresti si teritoriu, unde contribuabilii sunt obligati sa depuna fisele fiscale ale veniturilor anuale obtinute, bilanturile contabile, deconturile de TVA si alte raportari fiscale si din a caror consultare, organele de urmarire penala, isi pot forma o imagine comparativ cu situatia reala privind veniturile declarate, valoarea cheltuielilor inregistrate, sumele stabilite si achitate reprezentand obligatiile fiscale, sumele solicitate ca restituiri de TVA etc.

De asemenea, organele de urmarire penala pot dispune prin adresa efectuarea de controale tematice de specialitate, la organele mentionate anterior sau altele din domeniul care intereseaza solutionarea cauzei respective, care sa lamureasca aspectele necesare si a caror raspunsuri reprezinta mijloace materiale de proba in dosarul penal respectiv.

Nu in ultimul rand, ca importanta, in cadrul institutiilor care detin date de interes in cauzele de spalare de bani sunt unitatile bancare, prin care se efectueaza multiple transferuri de sume de bani si se efectueaza diverse servicii bancare, de la care se pot ridica extrase de cont, grafice de rambursare credit, corespondenta bancara etc.

In cadrul activitatii de ridicare a inscrisurilor care sunt considerate mijloace de proba, trebuie sa se dea atentia cuvenita celor care prezinta particularitati determinate de caracterul secret sau confidential al inscrisurilor respective, caracter imprimat de continutul si importanta datelor cuprinse in documente, respectand in acest sens prevederile legale din domeniu.

8. Perchezitia - activitate tactica de c

cercetare si descoperire a mijloacelor

materiale de proba in cauzele de spalare

a banilor

Perchezitia este o activitate tactica de cercetare desfasurata de catre organele judiciare in scopul descoperirii si ridicarii obiectelor, inscrisurilor, valorilor care prezinta importanta in cauza.

Perchezitia reprezinta o ingradire a libertatilor individuale consfintite prin art. 23 si art. 27 din Constitutia Romaniei referitoare la inviolabilitatea persoanei si domiciliului, care se poate dispune numai de catre judecator, la propunerea procurorului si numai in cursul procesului penal in cazurile prevazute de art. 100 si urmatoarele din Codul de procedura penala, atunci cand persoana careia i s-a cerut sa predea vreun obiect sau inscris necesar in documentarea cauzei respective, tagaduieste existenta sau detinerea acestora, precum ori de cate ori exista indicii temeinice ca efectuarea perchezitiei este necesara pentru descoperirea si strangerea probelor.

Perchezitia poate fi dispusa numai dupa ce a fost inceputa urmarirea penala in cauza si numai de catre judecator prin incheiere motivata atat in cursul urmaririi penale, la cererea procurorului cat si in cursul judecatii.

Perchezitia poate fi domiciliara sau corporala si urmareste identificarea si strangerea probelor coroborate cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente, pot conduce la aflarea adevarului. Prin efectuarea ei se urmareste sa se identifice obiectele sau inscrisurile care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni, precum si obiectele care sunt produsul infractiunii.

Toate mijloacele de proba sunt necesare a fi obtinute in cursul urmaririi penale efectuate de procurorul specializat din cadrul D.I.I.C.O.T., impreuna cu ofiterii delegati in cauza, intrucat evidentierea acestora, fie ca au fost tagaduite la detinere, fie ca au fost descoperite in cursul perchezitiei poate contribui la adoptarea unei solutii juste in cauza.

In ambele situatii, necesitatea efectuarii perchezitiei in cauzele de spalare de bani este lasata la aprecierea organelor judiciare care au competenta in privinta propunerii si dispunerii acestui act procedural, cu respectarea tuturor prevederilor legale in domeniu.

De remarcat ca si in cazul infractiunilor descoperite in flagrant pentru efectuarea perchezitiei domiciliare este obligatorie autorizatia data de judecatorul de la instanta competenta, in raport cu faptele cercetate, situatie in care, toate actele procedurale trebuie intocmite in cel mai scurt timp posibil.

Efectuarea perchezitiei urmareste in cazul cercetarii infractiunilor de spalare a banilor murdari identificarea unor bunuri, cum pot fi de exemplu calculatoare, lap-top-uri, soft-uri care sunt folosite la savarsirea infractiunii, bunuri sustrase, documente false, arme, stupefiante, mijloace de plata straine, documente ale unor societati fantoma sau orice alt mijloc de proba.

Se urmareste descoperirea inscrisurilor care atesta plasarea lichiditatilor in anumite conturi bancare, ori plasarea unor bunuri in depozite neevidentiate in actele societatilor comerciale, descoperirea unor acte din care sa rezulte instrainarea patrimoniului societatii (contracte de vanzare-cumparare, facturi, acte de donatie), descoperirea altor inscrisuri care au legatura cu cauza (cecuri, contracte de credit, insemnari personale, denumirile unor banci si a unor conturi bancare).

De asemenea, urmeaza a se identifica locurile in care sunt ascunse evidentele contabile duble, precum si diferitele acte sau documente contabile neinregistrate prin care se eludeaza obligatiile fiscale, locurile unde se afla diferitele inscrisuri ce atesta savarsirea unor infractiuni principale (evaziune fiscala, bancrute frauduloase, contrabanda, trafic de stupefiante etc.) producatoare de fonduri ce urmeaza a fi spalate, surse de aprovizionare cu materii prime, retele de valorificare a produselor confectionate sau fabricate ilegal precum si sumele de bani rezultate din activitatea ilicita.

Avand in vedere ca infractiunea de spalare a banilor murdari e o infractiune complexa care se realizeaza, in cele mai multe cazuri, prin intermediul calculatoarelor, este indicat ca din echipa de anchetatori care efectueaza perchezitia sa faca parte si un specialist informatician.

La efectuarea perchezitiei, pe langa echipa de cercetare si specialisti, un rol important il au si martorii asistenti care sunt persoane straine de cauza, dezinteresate si care atesta prin prezenta si semnaturile lor pe procesul-verbal de perchezitie ca aceasta activitate s-a desfasurat cu respectarea dispozitiilor legale.

Principalul mijloc de consemnare a rezultatelor perchezitiilor il constituie procesul-verbal de perchezitie, intocmit in conformitate cu prevederile art. 108 din Codul de procedura penala. Alaturi de procesul-verbal, ca mijloace tehnice auxiliare de fixare a rezultatelor se mai foloseste fotografierea, inregistrarea video-magnetica, filmarea si atunci cand este necesar, se executa schite sau desene ale locului perchezitiei.²¹

Modul de redactare a procesului-verbal trebuie sa se realizeze cu un stil clar si concis, iar consemnarea mijloacelor de proba descoperite trebuie sa se faca cu exactitate printr-o descriere amanuntita cu precizarea locurilor si ascunzatorilor in care erau pozitionate, dar si cu mentiunile referitoare la locul, timpul si conditiile in care au fost descoperite si ridicate.

9. Ascultarea persoanelor in cercetarea

infractiunilor de spalare de bani

Ascultarea martorilor, a victimelor si a faptuitorilor reprezinta unul din cele mai importante mijloace de obtinere a probelor, precum si o cale de verificare a probelor deja existente, provenite din alte surse, scopul ascultarii fiind acela de a obtine date referitoare la cauza cercetata, la modul savarsirii acesteia si la persoana faptuitorului, in vederea stabilirii adevarului.

Activitatea de ascultare a martorilor, partilor vatamate si a invinuitilor sau inculpatilor este reglementata de Codul de procedura penala, in Titlul III - Probele si mijloacele de proba. In cadrul activitatii de urmarire penala, ascultarea martorilor, victimelor si a faptuitorilor este de obicei precedata de intocmirea unui plan de ascultare care are ca scop pregatirea temeinica a acestei activitati, problemele care urmeaza a fi clarificate, ordinea acestora precum si modul de utilizare a lor in cercetarea specifica efectuata.

9.1. Ascultarea invinuitului sau inculpatului

in cauzele de spalare de bani

Invinuitul sau inculpatul este persoana centrala in procesul penal, purtatorul celor mai multe cunostinte despre fapta cercetata si care pana la pronuntarea unei hotarari de condamnare definitiva impotriva sa beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, consfintita de art. 23, punct 11 din Constitutia Romaniei din 2003.

Dupa faza relatarilor libere in care invinuitul sau inculpatul este lasat sa prezinte liber tot ceea ce doreste sa declare, organul de urmarire penala va solicita lamuriri in legatura cu modul de savarsire a faptei, datele obtinute urmand a fi coroborate cu celelalte imprejurari rezultate in urma cercetarii la fata locului sau audierii altor persoane.

Avand in vedere specificul infractiunii de spalare de bani, problematica ascultarii va cuprinde o arie diversificata de aspecte din care se va urmari, in functie de cauza respectiva urmatoarele:

- stabilirea existentei grupului criminal organizat, tipul acestuia, structura ierarhica, locul si rolul pe care invinuitul sau inculpatul il ocupa in cadrul structurii criminale, perioada de timp pe care se intinde activitatea infractionala, stabilirea infractiunilor producatoare de fonduri ilicite ce urmeaza a fi disimulate si apoi introduse in circuitul civil, traseul parcurs de fondurile ilicite stiut fiind ca acestea sunt trecute prin contabilitatea mai multor societati comerciale, de multe ori fictive, institutii financiare, banci, fonduri de investitii, societati de valori mobiliare, societati de asigurare si reasigurari etc.

- se vor stabili eventualele legaturi cu personalul institutiilor din domeniu propice spalarii banilor, care ar fi putut contribui la ajutarea invinuitilor sau inculpatilor la savarsirea infractiunii de spalare de bani, actele folosite pentru eludarea dispozitiilor legale, sumele de bani primite de la participanti, date despre persoanele de specialitate economico-financiara care ii ajuta pe invinuiti sau inculpati la savarsirea infractiunilor.

- se va stabili modul in care au fost valorificate bunurile obtinute din savarsirea infractiunilor principale sau sumele ilicite, cu indicarea persoanelor fizice sau juridice prin care acestea au fost introduse in circuitul comercial, precum si bunurile mobile sau imobile cumparate cu sumele de bani rezultate din activitati ilicite.

In cazul in care infractiunile principale producatoare de fonduri ilicite ce urmeaza a fi spalate sunt legate de infractiuni de evaziune fiscala sau infractiuni la legea contabilitatii, se va urmari prin audierea invinuitului sau inculpatului sa se stabileasca:

- locul si rolul in societatile comerciale cercetate, colaborarea cu ceilalti angajati ai societatilor, daca societatile au functionat efectiv sau au fost create numai pentru a ascunde derularea unor activitati comerciale fictive, daca invinuitul sau inculpatul a avut sau nu calitatea de administrator numit sau de fapt al societatii, daca acesta, fiind strain a intrat pe teritoriul tarii atunci cand au fost intocmite acte de societatea pe care o conduce sau atunci cand s-au facut declaratiile de impunere a acesteia;

- persoanele care au cunostinta de activitatile neinregistrate, natura acestor activitati si persoanele care le-au efectuat; persoanele care cunosc despre locurile de confectionare sau depozitare a unor produse, precum si modul de valorificare a acestora, salariatii din cadrul subunitatilor, constituite in filiale, sucursale, puncte de lucru, magazine, nedeclarate de catre faptuitori; persoanele care au distrus actele contabile precum si imprejurarile in care au fost alterate memoriile aparatelor de taxat, de marcaj, ori alte mijloace de stocare a datelor, alte persoane care mai cunosc despre activitatea infractionala desfasurata si ar putea furniza relatii privitoare la fapta si imprejurarile comiterii ei, respectiv vecini, cerc de prieteni, anturaj etc.

- modul in care a sustras activul societatii ori dupa caz l-a distrus sau disimulat, partile din activ vandute fara stirea celorlalti actionari, imprejurarile in care a falsificat sau distrus evidentele societatii, depozitele in care a plasat bunurile si motivele pentru care nu a declarat aceste depozite, sumele de bani rezultate din activitatea infractionala, destinatia acestora, inclusiv bancile si conturile bancare in care le-a plasat, bunurile mobile si imobile achizitionate cu sumele provenite din infractiuni.

9.2. Ascultarea martorului in cauzele de

spalare de bani

Martorul este persoana care are cunostinta despre infractiunea cercetata si care prin cunostintele sale legate de vreo fapta sau vreo imprejurare poate ajuta prin depozitia sa la aflarea adevarului. De asemenea, persoana vatamata poate fi ascultata ca martor, daca nu se constituie parte civila sau nu participa in prces ca parte vatamata.

Cum infractiunea de spalare a banilor murdari este o infractiune grava, in sensul Legii nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, in cazul cercetarii acesteia dispozitiile Codului de procedura penala, respectiv art. 78 si urmatoarele trebuie coroborate cu dispozitiile Legii nr. 682/19.12.2002 privind protectia martorilor.

Potrivit prevederilor acestei legi, la art. 2 lit. a se mentioneaza ca martorul este persoana care se afla in una dintre urmatoarele situatii:

- are calitatea de martor, potrivit Codului de procedura penala si prin declaratiile sale furnizeaza informatii si date cu caracter determinant in aflarea adevarului cu privire la infractiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin savarsirea unor astfel de infractiuni;

- fara a avea o calitate procesuala in cauza, prin informatii si date cu caracter determinant contribuie la aflarea adevarului in cauze privind infractiuni grave sau la prevenirea producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin savarsirea unor astfel de infractiuni ori la recuperarea acestora; in aceasta calitate este inclusa si persoana care are calitatea de inculpat intr-o alta cauza;

- se afla in cursul executarii unei pedepse privative de libertate si, prin informatiile si datele cu caracter determinant pe care le furnizeaza, contribuie la aflarea adevarului in cauze privind infractiuni grave sau la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin savarsirea unor astfel de infractiuni.

Ascultarea primara a martorului se realizeaza, conform practicii in domeniu, in trei faze si anume:

a)       - verificarea identitatii si ascultarea cu privire la datele personale,

b)       - relatarea libera privind aspectele cunoscute care intereseaza cauza,

c)       - adresarea de intrebari, ascultarea raspunsurilor si consemnarea acestora.

Dupa discutiile prealabile purtate cu martorul si continuate cu relatarile libere ale acestuia in legatura cu fapta cercetata, un rol deosebit de important in activitatea de cercetare a infractiunii de spalare a banilor murdari o are faza intrebarilor si de ascultare a raspunsurilor. Aceasta faza are drept scop completarea relatarilor libere, eliminarea eventualelor neconcordante precum si stabilirea imprejurarilor capabile sa serveasca la aflarea adevarului.

Astfel, martorii urmeaza a fi intrebati cu privire la imprejurarile in care au luat la cunostinta de savarsirea infractiunilor cercetate, a persoanelor implicate in organizarea acestora, avandu-se in vedere atat infractiunile principale producatoare de fonduri ilicite ce urmeaza a fi spalate, cat si a infractiunii de spalare a banilor murdari, modul de organizare a infractorilor, structurile ierarhice, pozitia persoanelor cercetate in cadrul acestei structuri, locurile prin care s-au introdus sau scos bunurile ilicite in vederea disimularii acestora sau introducerea in circuitul civil legal, mijloacele de transport folosite.

De asemenea, martorii vor fi intrebati si cu privire la persoanele care i-au sprijinit pe infractori, fie ca acestea fac parte din randul personalului din cadrul institutiilor financiare obligate sa semnaleze operatiunile suspecte, avocati, notari, fie alte persoane fizice care ajuta la savarsirea acestor infractiuni, modul in care aceste activitati sunt impartite intre infractori in cadrul grupului infractional organizat, modul de valorificare a produselor infractiunii inclusiv persoanele fizice sau juridice prin intermediul carora sunt valorificate acestea, persoanele care au cunostinta despre intocmirea incompleta a unor acte contabile sau despre modalitatile prin care faptuitorii se sustrag de la plata obligatiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului sau documente fictive intocmite de acestia pentru restituirea necuvenita a taxei pe valoarea adaugata, persoane care lucreaza fara forme legale in spatii clandestine, persoane care fac parte din retele de trafic de persoane, proxeneti, distribuitori de substante stupefiante sau alte persoane care cunosc despre activitatea infractionala si pot furniza relatii cu privire la aceasta.

Martorii pot fi identificati chiar din randul angajatilor unei societati comerciale sau ai unei organizatii criminale si pot furniza date despre modul in care au fost sustrase registrele societatii, persoanele implicate in aceasta activitate, cine sunt persoanele care au distrus documentele si in ce mod au efectuat aceste operatiuni de distrugere, daca s-au vandut din activele societatii si persoanele care le-au achizitionat, modul cum au fost ascunse unele parti din activ, cu precizarea depozitelor si a persoanelor care cunosc despre imprejurarile in care au fost plasate bunurile respective, sumele de bani rezultate din infractiune si destinatia acestora cu precizarea bancilor si conturilor bancare sub care au fost plasate.

In cursul activitatii de urmarire penala martorii pot fi protejati potrivit dispozitiilor art. 86¹ si urmatoarele din Codul de procedura penala, iar atunci cand viata, integritatea corporala si sanatatea acestora este in pericol, se iau masuri de protectie prin intermediul Oficiului National pentru Protectia Martorilor constituit potrivit Legii nr. 682/2002 privind protectia martorilor.

10. Expertiza si constatarea tehnico-

stiintifica, in cercetarea infractiunilor de

spalare de bani

Cercetarea criminalistica a infractiunilor de spalare de bani, reprezinta o activitate complexa, care deriva tocmai din structura complexa a acestei infractiuni si din necesitatea de a efectua cercetari, atat in privinta infractiunilor principale, oricare ar fi ele, producatoare de fonduri ilicite, ce urmeaza a fi disimulate, precum si in privinta infractiunii de sine statatoare a spalarii banilor murdari.

Experienta organelor de urmarire penala a demonstrat ca in cele mai multe cazuri activitatea de spalare a banilor murdari se realizeaza prin intermediul unor specialisti in domeniu, experti contabili, contabili autorizati, consilieri financiar-bancari care atrasi de castiguri fabuloase isi pun cunostintele in slujba organizatiilor criminale.

Intrucat cercetarea unor astfel de infractiuni nu se poate realiza la intamplare, ci prin participarea alaturi de procuror a unor specialisti, experti in domeniu, organele de urmarire penala apeleaza in situatii speciale la cunostintele acestora in vederea lamuririi unor fapte sau imprejurari precum si pentru stabilirea adevarului in cauza.

Avand in vedere caracterul complex al infractiunilor de spalare de bani, specifice investigarii acestora sunt: expertizele financiar-contabile, constatarile tehnico-stiintifice sau expertiza grafica-grafoscopica, constatarile tehnico-stiintifice sau expertizele tehnice.

Expertizele contabile, financiare sau bancare au drept scop: stabilirea legalitatii intocmirii actelor primare si de evidenta contabila, a celorlalte documente cerute de lege, realitatea cheltuielilor inregistrate, veniturile realizate si declarate, cuantumul impozitelor, taxelor si contributiilor datorate si cuantumul ales platite efectiv persoanelor raspunzatoare de intocmirea incorecta a actelor contabile, verificarea documentelor privind imprumuturile bancare, ipoteci, documente de garantie, retineri fiscale, transferuri electronice transmise, documente aratand plata efectuata din veniturile obtinute prin vanzarea titlurilor de valoare etc.

Constatarile tehnico-stiintifice sau expertiza grafica-grafoscopica are drept scop: identificarea autorilor inscrisurilor, documente primare sau de evidenta contabila, declaratii privitoare la sediul societatii comerciale sau schimbarea acestuia- incomplete sau necorespunzatoare, identificarea persoanei care a inregistrat cheltuieli care nu au avut la baza operatiuni reale.

Constatarea tehnico-stiintifica sau expertiza tehnica urmareste sa stabileasca metodele folosite pentru alterarea memoriilor aparatelor de taxat, de marcaj, ori a altor mijloace de stocare a datelor si modul cum au influentat inregistrarea corecta, inclusiv prejudiciul cauzat prin neplata ori diminuarea platii impozitelor, taxelor sau contributiilor.

O data hotarat pentru ordonarea expertizei sau a constatarii tehnico-stiintifice, organul judiciar trebuie sa procedeze la organizarea ei. Astfel, in pregatirea ei, organul judiciar parcurge un proces firesc de selectare a mijloacelor materiale de proba care urmeaza a fi examinate de specialist, de procurare a materialelor necesare pentru efectuarea comparatiei, dupa care urmeaza delimitarea obiectului expertizei sau a constatarii tehnico-stiintifice prin intrebarile formulate de expert. In acelasi timp, organul judiciar se intereseaza in ce masura nivelul de dezvoltare al stiintei sau tehnicii in domeniul respectiv permite solutionarea problemelor ridicate.

O importanta deosebita a activitatii de pregatire a dispunerii expertizei sau constatarii tehnico-stiintifice revine organului judiciar care impreuna cu procurorul specializat din structura D.I.I.C.O.T., trebuie sa stabileasca corect obiectivul acestora. Astfel, trebuie sa delimiteze riguros obiectul examinarii in sensul de a nominaliza corect expertiza, de a preciza sarcinile ce revin expertilor si natura examinarilor. Delimitarea stricta a problemelor de clarificat este o masura de natura sa asigure cercetarea corespunzatoare a fondului chestiunilor ce constituie obiectul expertizei, care se efectueaza prin formularea judicioasa a intrebarilor adresate specialistilor.

Modul de formulare a intrebarilor este esential pentru delimitarea intinderii cercetarilor si solutionarea corecta a problemelor, evitand a se ajunge la concluzii eronate sau nefundamentate stiintific.

Dupa efectuarea raportului de expertiza, expertul trebuie sa intocmeasca un raport scris care sa cuprinda mentiunile prevazute in art. 123 din Codul de procedura penala, iar in situatia cand organul de urmarire penala constata la cerere sau din oficiu ca expertiza nu este completa dispune efectuarea unui supliment de expertiza care poate fi efectuat de acelasi expert sau de catre altul.

Concluziile expertului sau ale specialistului nu sunt insa obligatorii pentru organul de urmarire penala, ele neavand un caracter imperativ in comparatie cu alte probe administrate in cauza cercetata si in consecinta pot fi admise sau respinse.

11. Tipologii de spalare a banilor intalnite

in cauzele instrumentate, prin delegare,

de organul judiciar

Din analiza cauzelor de spalare a banilor instrumentate de ofiterii din compartimentul combaterii macrocriminalitatii economico-financiare s-au desprins mai multe metode si mijloace folosite de infractori in diferite scheme de spalare a banilor care demonstreaza ca acestia sunt buni cunoscatori ai sistemului financiar-bancar sub aspectul organizarii si functionarii acestuia, cat si ai legislatiei specifice domeniului economico-financiar.

In functie de infractiunile generatoare, infractorii au dezvoltat scheme de spalare a banilor murdari, specifice, astfel incat putem vorbi de ''categorii de spalatori'', cum ar fi, spalarea banilor proveniti din comercializarea ilicita a bauturilor alcoolice, banii murdari obtinuti din comercializarea produselor petroliere scutite de la plata accizelor, rambursarile ilegale de TVA, transferarea ilegala in paradisuri fiscale a banilor proveniti din contrabanda si evaziune fiscala.

1. Spalarea banilor obtinuti din contrabanda si evaziune fiscala, prin intermediul sistemului bancar de catre grupuri infractionale organizate, specializate in infiintarea si folosirea firmelor fantoma pentru a transfera ilegal in strainatate fondurile obtinute din astfel de activitati ilegale.

Exemplu : Urmare a informatiilor obtinute de ofiterii specializati in documentarea cauzelor de spalare a banilor proveniti din fraude, a rezultat ca in perioada ianuarie - august 2003, pe teritoriul Romaniei s-au desfasurat un complex de activitati cu caracter infractional, desfasurate de membrii unei retele de crima organizata, transfrontaliera, specializati in operatiuni de spalare a banilor (obtinuti din contrabanda, evaziune fiscala si rambursari ilegale de TVA) si prin transferul in valuta in diverse conturi din strainatate, in scopul ascunderii originii ilicite a acestor fonduri.

In documentarea cauzei, s-a procedat la efectuarea de verificari si activitati specifice de catre ofiterii desemnati, care au condus la confirmarea informatiilor obtinute, astfel ca s-a organizat prinderea in flagrant a unei parti din membrii retelei, cu ocazia efectuarii unor operatiuni pe conturile curente deschise la unitatea bancara, conturi apartinand mai multor firme fantoma, ocazie cu care s-a constatat ca acestia transferasera succesiv mari sume de bani, prin contul mai multor firme fantoma, urmand a o transfera ilegal in strainatate.

Membrii acestui grup infractional organizat erau condusi de cetatenii sirieni Omar Chama, Hussein Chama si Bachar Hirati Dit Afgani, ce au fost angrenati in operatiuni de spalare de bani, constand in principal, in expatrierea ilegala de valuta (500.000 - 1.000.000 dolari/zi) prin intermediul mai multor banci din sistemul bancar romanesc, respectiv Romanian International Bank SA, Banca Romaneasca SA, Banca Transilvania SA si Eurom Bank SA.

Cea mai mare parte din sumele transferate provin de la diversi comercianti arabi si chinezi rezidenti pe raza municipiului Bucuresti, care au apelat la serviciile membrilor retelei pentru a transfera sume importante de bani in valuta in tarile de origine (China, Hong Kong, Siria, Liban, Emiratele Arabe Unite, Iordania) dar si in alte tari (SUA, Canada, Franta, Olanda, Italia, Ungaria, Elvetia) obtinute din activitati comerciale ilicite, desfasurate in Romania.

Dupa alimentarea conturilor firmelor fantoma, membrii grupului infractional organizat, pe baza unor documentatii financiar-bancare false, utilizand sistemul de tranzactii bancare '' SWIFT'' efectuau zilnic transferuri bancare din conturile curente deschise la bancile enumerate, in conturile altor firme fantoma din strainatate, pe baza datelor de identificare (denumiri firme, conturi bancare) furnizate membrilor grupului de catre legaturile lor din strainatate.

Pentru a justifica aceste transferuri ilegale membrii grupului infractional au folosit documente de import falsificate (facturi externe, contracte comerciale, declaratii de plata externe etc.) emise in numele unor firme inregistrate in Romania la care asociatii si administratorii sunt cetateni straini (in special de origine araba), unii dintre ei nefigurand ca intrati/iesiti in si din Romania.

Dupa ce primeau confirmarile din partea bancilor, privind efectuarea transferurilor bancare externe, membrii grupului centralizau aceste transferuri intr-un registru special.

Ulterior, aceasta evidenta era transmisa in Siria, membrilor din exterior ai retelei, de unde se trasau sarcinile referitoare la modalitatea de transfer a banilor in strainatate, fie telefonic, fie pe rand prin intermediul unui membru al grupului, care se deplasa periodic in Romania.

De asemenea, aceeasi retea a oferit servicii similare de expatriere valuta mai multor cetateni de origine araba, in schimbul unui comision cuprins intre 5 - 10%, transferandu-se astfel ilegal din Romania, in perioada ianuarie - august 2003, prin aceasta modalitate suma de peste 62 milioane USD si 3 milioane euro.

Totodata, reteaua in cauza a fost implicata in activitati de camatarie, aceasta constand in oferirea de imprumuturi unor cetateni de origine araba in schimbul unui comision de 2 - 5% pe luna pentru suma imprumutata.

2. Spalarea fondurilor obtinute ilicit din substituirea produselor petroliere.

Exemplu: Aceasta schema generala de obtinere si apoi de spalare a fondurilor ilicite se bazeaza pe taxarea diferentiata a unor produse petroliere, conform O.G. 158/2001 cu modificarile ulterioare.

Astfel, o firma care functioneaza legal achizitioneaza de la rafinarie doua produse, un produs accizat in proportie de 10% si altul neaccizat in proportie de 90%.

Operatiunile comerciale se deruleaza aparent corect, in sensul ca produsele achizitionate sunt inregistrate in contabilitatea societatii cumparatoare si se platesc taxele si accizele conform legii.

Aceasta firma vinde ulterior, aceleasi cantitati de produse petroliere unei firme fantoma care evident, nu plateste nici un fel de taxe si impozite catre stat (in practica, s-au intalnit mai multe firme fantoma pe circuit).

La una din firmele fantoma are loc procesul de substituire, in sensul ca produsul neaccizat se aditiveaza si intreaga cantitate de carburant se livreaza la utilizatorii finali, ca fiind combustibil superior accizat.

Dupa incasarea contravalorii carburantului suma de bani ce reprezinta contravaloarea taxelor si accizelor aferente produsului neaccizat este impartita intre membrii grupului infractional, astfel:

- jumatate este retrasa in numerar din conturile utilizatorului final si depusa in conturile personale ale administratorului rafinariei. Acesta isi crediteaza propria firma pentru ca ulterior sa poata retrage sumele spalate ca reprezentand rambursare credit asociat ;

- cealalta jumatate este de asemenea, retrasa in numerar si impartita intre membrii grupului infractional organizat.

3. Spalarea banilor obtinuti din procesarea si comercializarea ilicita a alcoolului si bauturilor alcoolice.

Exemplu: Doua societati comerciale care isi desfasoara activitatea in acest domeniu au ca asociati cetateni romani. La una din societati i-au fost retrase licentele de fabricatie si autorizatiile de producere a alcoolului si bauturilor alcoolice.

Asociatii firmei careia i-au fost retrase autorizatiile si licentele au numit in functia de administrator pentru o perioada scurta de timp un cetatean arab, care s-a stabilit in Romania, sub alte trei identitati si care facea parte dintr-o retea de crima organizata.

Astfel, firma fara licente a emis in favoarea celeilalte firme facturi fiscale in valoare de 770 miliarde lei vechi, care au fost achitate partial prin emiterea unor bilete la ordin, in valoare de 309 miliarde lei vechi.

In urma verificarilor efectuate s-a stabilit ca facturile fiscale emise figurau in evidenta societatii ca fiind sustrase. De asemenea, s-a constatat ca marfa nu putea fi transportata cu mijloacele ce transport mentionate in facturi, deoarece erau destinate transportului de combustibil si nu de alcool.

Prejudiciul adus bugetului de stat de catre firma beneficiara a asa-ziselor produse alcoolice a fost calculat la peste 83 miliarde lei vechi.

Urmarind circuitul financiar, s-a constatat ca aceste firme prin intermediul mai multor firme fantoma au directionat cele 309 miliarde lei vechi, exclusiv in contul a doua firme fantoma care au schimbat sumele din lei in valuta, iar in baza unor documente bancare si vamale false prezentate functionarilor bancari au transferat peste 12 milioane USD in conturi din strainatate.

La cateva luni dupa aceste transferuri externe, o alta firma romaneasca obtine un credit extern de aproximativ aceeasi valoare.

Asociat majoritar al acestei firme este o societate nerezidenta, inregistrata intr-un paradis fiscal, iar reprezentantii sunt cetatenii romani implicati in cele doua firme din domeniul alcoolului.

Pentru a da o aparenta de legalitate acestui transfer extern directionat de la o banca dintr-un paradis fiscal, firma din Romania si societatea nerezidenta au incheiat un contract de imprumut extern.

Cu banii primiti administratorii firmei au achizitionat pachete de actiuni de la diverse firme din tara.

Se poate concluziona ca in urma producerii si comercializarii la negru a alcoolului si bauturilor alcoolice s-au obtinut in numai cateva luni, echivalentul a 12 milioane USD, reprezentand bani negri.

Intreaga suma a fost transferata ilegal in strainatate, ulterior fiind introdusa in tara, ca imprumut extern acordat unei firme romanesti care a cumparat pachetul de actiuni la mai multe obiective cu capital majoritar de stat.

4. Spalarea banilor prin intermediul paradisurilor fiscale

Exemplu: O firma romaneasca a transferat in favoarea unei societati din Cipru, suma de 5 milioane USD pe baza unui contract de consultanta.

La aproximativ doua luni dupa efectuarea acestui transfer, o fundatie dintr-un alt paradis fiscal a incasat de la firma din Cipru intr-un cont deschis in Romania, aceeasi suma de 5 milioane USD cu titlu de donatie.

In momentul in care a fost alimentat contul fundatiei s-a efectuat si transferul intregii sume, astfel:

- 1 milion USD, in contul unei societati comerciale romane cu titlu majorare ''capital social", societate in care este actionar majoritar firma care a transferat initial cele 5 milioane USD in Cipru ;

- cate 2 milioane USD in conturile a doua persoane fizice romane, cu mentiunea ''donatie", persoane care aveau calitatile de asociat, respectiv avocat la societatea care a transferat cele 5 milioane USD in Cipru. Cele doua persoane au achizitionat titluri de stat cu toti banii pe care i-au incasat.

Se poate concluziona ca prin prezentarea unor documente false functionarilor bancari, se pot transfera, cu usurinta, in strainatate sume mari de bani, obtinute din activitatile ilicite.

Societatile inmatriculate in paradisuri fiscale, se dovedesc a fi un mijloc eficient la indemana infractorilor, pentru spalarea banilor obtinuti din activitati ilicite.