CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PROCESUL CIVIL

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PROCESUL CIVIL

I.1. Notiunea dreptului procesual civil si legatura acestuia cu dreptul material civil

Infaptuirea justitiei in cauzele civile se realizeaza in conformitate cu procedura stabilita de lege, pe baza unui ansamblu de norme juridice ce reglementeaza aceasta procedura.

Ramura distincta a sistemului de drept, dreptul procesual civil reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza modul de judecata de catre instantele judecatoresti a pricinilor privitoare la drepturi civile ori la interese legitime care se pot realiza numai pe calea justitiei, precum si modul de executare silita a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.

I.2.    Definirea procesului civil. Fazele si etapele pe care acesta le parcurge

In conformitate cu art.6 pct.1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului: "Orice persoana are dreptul sa-i fie examinata cauza sa in mod echitabil, de catre un tribunal independent si impartial, stabilit prin lege, care va decide asupra drepturilor si obligatiilor sale civile sau asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala impotriva ei. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis persoanelor sau publicului in timpul intregului sau a unei parti din proces, in interesul moralitatii, ordinii publice sau al securitatii nationale intr-o societate democratica, cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o cer sau in masura considerata strict necesara de catre tribunal, cand datorita unor imprejurari speciale publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei", Constitutia consacra in art.21 accesul liber la justitie - "orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si intereselor sale legitime" - "nici o lege nu poate ingradi acest drept".

Persoana ale carei drepturi subiective civile sunt contestate sau incalcate se poate adresa instantei competente pentru a restabili aceasta situatie. Sesizarea instantei se face prin cererea de chemare in judecata.

Prin proces in sens etimologic se intelege mers, evolutie, desfasurarea unui fenomen, eveniment.

Procesul civil este activitatea desfasurata de catre instanta, parti, organe de executare si alte persoane sau organe care participa la infaptuirea de catre instantele judecatoresti a justitiei in pricinile civile, in vederea realizarii sau stabilirii drepturilor si intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii, conform procedurii prevazute de lege.

Procesul civil parcurge doua faze:

Faza judecatii care se desfasoara mai intai in fata instantei de fond si se finalizeaza cu deliberarea si pronuntarea hotararii. Faza judecatii este declansata prin cererea de chemare in judecata care investeste instanta competenta. Aceasta faza cuprinde mai multe etape.

Prima etapa (etapa scrisa), constand din incunostintarea reciproca a partilor despre pretentiile, apararile si probele ce urmeaza a fi administrate in vederea dovedirii lor.

Cea de a doua etapa este etapa dezbaterilor in sedinta de judecata, etapa complexa ce se desfasoara, de regula, la mai multe termene de judecata, dand posibilitatea partilor sa-si sustina in mod real si contradictoriu pretentiile si apararile, sa administreze probe si sa puna concluzii. Dezbaterea dintre parti este condusa si controlata de judecator cu respectarea unor principii fundamentale (principiul contradictorialitatii, principiul dreptului de aparare, principiul rolului activ al judecatorului, principiul disponibilitatii, principiul publicitatii si principiul oralitatii). Dupa inchiderea dezbaterilor, urmeaza etapa deliberarii si pronuntarii hotararii.

Prin epuizarea acestor etape se finalizeaza judecata in prima instanta, dar partea nemultumita poate declansa etapa cailor de atac. Poate exista si o etapa a cailor extraordinare de atac, care vizeaza, in conditiile legii, hotarari definitive sau irevocabile.

Faza executarii silite care include activitatea instantei de executare si a executorilor judecatoresti care-si indeplinesc atributiile procesuale sub controlul instantei.

Nu este obligatoriu ca procesul civil sa parcurga toate aceste etape, in consecinta se impun urmatoarele precizari:

faza executarii silite intervine in cazul hotararilor susceptibile de a fi puse in executare cu ajutorul fortei de constrangere a statului, in masura in care debitorul nu-si executa de buna voie obligatia, astfel daca debitorul isi va executa de buna voie obligatia consemnata in titlu executoriu faza executarii va lipsi;

in ipoteza in care creditorul pune in executare un alt titlu executoriu decat o hotarare judecatoreasca, va exista numai faza executarii;

este posibil ca procesul sa se termine fara o judecata propriu-zisa atunci cand reclamantul isi retrage actiunea sau renunta la dreptul sau, tranzactioneaza ori lasa pricina in nelucrare ori partea interesata nu exercita caile de atac impotriva hotararii pe care o considera legala si temeinica.

I.3. Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil

In literatura de specialitate s-a aratat ca principiile organizarii si functionarii justitiei pot fi definite ca reguli cu caracter general pe baza carora sunt structurate si isi exercita atributiile prevazute de lege sistemul de institutii care compun puterea judecatoreasca, raporturile dintre aceste institutii precum si relatiile pe care le stabilesc cu celelalte autoritati ale statului, cu organizatiile private si cu cetatenii.

Dreptul procesul civil, ca ramura a sistemului de drept roman este constituit pe baza unor principii specifice, dar care sunt fundamentale pentru aceasta ramura de drept.

Justitia constituie monopol de stat

In societatea moderna rolul de a infaptui justitia si l-a asumat statul, deci el detine monopolul justitiei. Din acest principiu rezulta urmatoarele consecinte:

nici o alta autoritate decat instantele judecatoresti legal instituite nu pot imparti justitia, prin intermediul hotararilor care sa se bucure de autoritatea lucrului judecat si de forta executorie. In acest sens art. 125 alin 1 din Constitutie prevede ca justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite prin lege. In prezent, instantele judecatoresti, in materie civila judecatoriile, tribunalele si curtile de apel. Dupa punerea in aplicare a dispozitiilor prevazute de Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, exista si tribunale specializate pentru minori si familie, munca si asigurari sociale, administrativ-fiscale, si comerciale.

statul este obligat sa imparta justitia atunci cand este solicitat. Art.3 Cod civil prevede ca: "judecatorul care va refuza de a judeca, sub cuvant ca legea nu prevede, sau ca este intunecata sau neindestulatoare, va putea fi urmarit ca culpabil de denegare de dreptate".

De la acest principiu exista o exceptie partiala si anume arbitrajul, reglementat de Codul de procedura civila in art.340 - 370³.

Egalitatea in fata justitiei

Acest principiu semnifica faptul ca toate persoanele au o vocatie egala de a fi judecate de aceleasi instante judecatoresti si dupa aceleasi reguli de procedura, fara nici o discriminare. A se vedea art.16 alin.1din Constitutie

Gratuitatea justitiei

Semnificatia acestui principiu este aceea ca partile nu trebuie sa plateasca pe judecatorii care le solutioneaza cauza si nici pe procurori, grefieri, executori judecatoresti, deoarece acestia deservind un serviciu public, sunt functionari ai statului si sunt salarizati de el.

Desi justitia se acorda gratuit, procesul civil presupune numeroase cheltuieli: taxe de timbru, timbru judiciar, onorarii de avocat, cheltuieli cu administrarea de probe, etc.

Jurisdictiile sunt permanente si sedentare

Acest principiu trebuie inteles in sensul ca functia lor se indeplineste in mod continuu, in succesiunea zilelor, fara alte intreruperi decat cele provocate de zilele nelucratoare sau de sarbatorile legale. Jurisdictiile sunt sedentare, in sensul ca instantele judecatoresti au localitatea de resedinta stabilita prin lege, unde au un sediu determinat si cunoscut.

Colegialitatea

In literatura de specialitate se considera ca sistemul mixt este cel mai potrivit: judecator unic in procesele simple si sistem colegial, in celelalte cazuri.

Activitatea de judecata in sistemul dreptului romanesc, era guvernata pana la modificarea legii pentru organizarea judecatoreasca, de principiul colegialitatii si, ca urmare, alcatuirea completului de judecata, compunerea lui era din cel putin doi judecatori.

Potrivit art.17 din Legea nr.92/1992, asa cum a fost modificata: "cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriilor, tribunalelor si curtilor de apel se judeca de un singur judecator." De la aceasta regula exista o exceptie privind cauzele referitoare la conflictele de munca. Potrivit art.17 alin.1¹ din Legea 92/1992, astfel cum a fost modificat: "cauzele privind conflictele de munca se judeca in prima instanta cu celeritate, de catre complete formate din doi judecatori, asistati de doi magistrati consultanti".

In legatura cu compunerea completelor de judecata, art.57 din Legea 304/2004, instituia regula potrivit careia cauzele se vor judeca in prima instanta in complet format din 2 judecatori, cu exceptia urmatoarelor cauze civile care se judeca de un singur judecator:

cererile privind pensii de intretinere, cererile privind inregistrarile si rectificarile in registrele de stare civila, cererile privind popririle, incuviintarea executarii silite, investirea cu formula executorie si luarea unor masuri asiguratorii;

cererile de ordonanta presedintiala;

actiunile posesorii;

somatia de plata.

Completul pentru solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale se constituie din 2 judecatori si doi asistenti judiciari. Asistentii judiciari participa la deliberari cu vot consultativ si semneaza hotararile pronuntate. Opinia acestora se consemneaza in hotarare, iar opinia separata se motiveaza (art. 58 alin.1 si 2 Legea 304/2004).

De asemenea, de la aceeasi data, apelurile si recursurile se vor judeca in complet format din 3 judecatori.

Aceste dispozitii care urmau sa intre in vigoare la data de 1 ianuarie 2005 au fost modificate prin Ordonanta de urgenta nr. 124/2004 din noiembrie 2004. Astfel, potrivit art.57 astfel cum a fost modificat in urma acestei noi interventii a legiuitorulului: "

Cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriei, tribunalului si curtii de apel de un singur judecator.

Apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori. Recursurile se judeca in complet format din 3 judecatori.

Unitatea functiei jurisdictionale

In doctrina se precizeaza ca acest principiu face ca aceeasi judecatori, selectionati in acelasi mod si supusi aceleasi situatii legale sa solutioneze toate cauzele, indiferent de natura lor. La Curtea Suprema de Justitie, curtile de apel si tribunale exista sectii specializate, dar, nimic nu se opune ca judecatorii sa fie trecuti de la o sectie la alta.

Constitutia interzice in mod expres infiintarea de instante extraordinare insa permite, infiintarea tribunalelor specializate.

Organizarea justitiei pe sistemului dublului grad de jurisdictie

Acest principiu presupune ca instantele judecatoresti sa nu se situeze la acelasi nivel ierarhic, dar ele sa fie, grupate astfel incat un proces judecat intr-o instanta sa poata ajunge apoi in fata unei instante superioare. De aceea se spune ca justitia este organizata pe sistemul dublului grad de jurisdictie. In cadrul acestui principiu, hotararea primei instante este supusa, sub aspectul legalitatii si temeiniciei, controlului instantei de apel, la care se adauga un control suplimentar de legalitate exercitat prin recurs, dar care nu constituie un al treilea grad de jurisdictie, desi in prezent se vorbeste de principiul triplului grad de jurisdictie. Recursul, cale extraordinara de atac, are un rol special, in aceasta cale de atac putand fi invocate, de regula, motive de legalitate limitativ prevazute de lege.

Desigur aceste principii referitoare la functionarea serviciului public al justitiei nu se confunda cu principiile fundamentale ale dreptul procesual civil:

Principiul legalitatii

Acest principiu este un principiu cadru, inauntrul careia trebuie sa se regaseasca toate celelalte principii.

Principiul legalitatii semnifica faptul ca desfasurarea intregii activitati procesuale, toate actele participantilor la procesul civil, deliberarea si hotararea pronuntata, trebuie sa aiba loc si sa se realizeze numai in conformitate cu prevederile legii. A se vedea Art. 124 din Constitutie

Principiul aflarii adevarului

Acest principiu presupune existenta unei concordante depline intre realitatea imprejurarilor in care s-a produs faptul prejudiciabil si concluziile la care a ajuns instanta, exprimate in hotararea data cu privire la aceste imprejurari. A se vedea in acest sens art.129 alin.5 C.proc.civ.:

Principiul dreptului la aparare

Potrivit prevederilor art.24 din Constitutie dreptul la aparare este garantat, in tot cursul procesului partile avand dreptul sa fie asistate de un avocat ales sau numit din oficiu. In acelasi sens, art.13 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara dispune ca:" Dreptul la aparare este garantat. In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie reprezentate sau, dupa caz, asistate de un aparator, ales sau numit din oficiu, potrivit legii".

Principiul publicitatii

Publicitatea sedintei de judecata este consacrata in art.121 din Codul de procedura civila: "sedintele vor fi publice afara de cazurile cand legea dispune altfel".

De la acest principiu exista o exceptie: "instanta poate sa dispuna ca dezbaterile sa se faca in sedinta secreta, daca dezbaterea publica ar vatama ordinea sau moralitatea publica sau pe parti. In acest caz, partile vor putea fi insotite, in afara de aparatorii lor, de cel mult doua persoane desemnate de ele". Hotararea se pronunta intotdeauna in sedinta publica, sub sanctiunea nulitatii.

Principiul oralitatii

In temeiul acestui principiu presedintele completului are obligatia, sub sanctiunea nulitatii hotararii, de a da cuvantul partilor pentru a-si sustine oral pretentiile, a discuta regularitatea actelor de procedura, a propune probe si a formula concluzii. Codul de procedura civila consacra principiul oralitatii dezbaterilor in art.127: "pricinile se dezbat verbal, daca legea nu dispune altfel".

Principiul rolului activ al judecatorului

Principiul rolului activ al judecatorului, consacrat de art. 129 - 130 C. proc. civ., obliga instanta ca mai intai de toate sa dea actiunii calificarea juridica exacta si in functie de aceasta sa verifice conditiile de admisibilitate a cererii si sa se pronunte apoi in concret asupra tuturor capetelor de cerere.

Principiul disponibilitatii

Procesul civil este caracterizat de disponibilitate in sens material si in sens procesual. Principiul disponibilitatii cuprinde urmatoarele drepturi :

dreptul persoanei interesate de a porni sau nu procesul civil.

dreptul de a determina limitele cererii de chemare in judecata sau ale apararii.

dreptul de a renunta la judecata sau la dreptul subiectiv, dreptul de achiesare si dreptul de a stinge litigiul printr-o tranzactie.

dreptul de a ataca sau nu prin caile de atac legale, hotararea judecatoreasca, si de a starui sau nu in calea de atac exercitata.

dreptul de a cere executarea hotararilor judecatoresti.

8.Principiul contradictorialitatii

Principiul contradictorialitatii se intalneste in raporturile dintre parti si in raporturile dintre parti si instanta manifestandu-se in toate fazele si etapele procesului civil, exceptie facand etapele deliberarii si pronuntarii hotararii.

Contradictorialitea in procesul civil ingaduie partilor sa participe activ la prezentarea, argumentarea si dovedirea dreptului lor, in cursul desfasurarii judecatii, avand dreptul de a discuta si combate sustinerile facute de fiecare din ele,precum si de a-si expune punctul de vedere asupra initiativelor instantei in scopul stabilirii adevarului si al pronuntarii unei hotarari legale si temeinice.

Nerespectarea acestui principiu deosebit de important deoarece asigura si dreptul la aparare si aflarea adevarului, este sanctionat cu nulitatea hotararii

9.Principiul nemijlocirii

Acest principiu consta in obligatia instantei de a cerceta direct si nemijlocit toate elementele care servesc la lamurirea imprejurarilor cauzei.

Conform legislatiei actuale, administrarea dovezilor se face de catre completul de judecata in intregul sau, fie la sediul instantei, fie la locul unde se gaseste proba ce urmeaza a fi administrata.

Principiul continuitatii

Principiul continuitatii presupune ca judecarea pricinii sa se faca de la inceput si pana la sfarsit de acelasi complet de judecata, intr-o singura sedinta, care sa se incheie prin deliberarea judecatorilor si pronuntarea hotararii.

In legislatia noastra acest principiu are o aplicativitate limitata la faptul a hotararea trebuie sa fie pronuntata de aceiasi judecatori in fata carora s-au pus concluziile in fond. Nerespectarea acestui principiu atrage casarea hotararii potrivit art.304 pct.2 C.proc.civ.