Concurs de admitere la Institutul National al
Magistraturii
In cazul in care succesibilul ascunde bunuri ale
mostenirii: a) este decazut din dreptul de a veni la mostenire; b) este
indreptatit sa solicite instantei pastrarea bunurilor ascunse numai daca
actiunea este exercitata in termen de 6 luni de la data ascunderii; c)
datoriile sau creantele sale fata de defunct se sting prin confuziune.
Testamentul: a) este revocabil numai in mod
exceptional; b) este revocabil prin esenta sa; c) nu poate fi incheiat
prin reprezentare.
Clauza penala: a) este o conventie accesorie ce se
incheie dupa producerea prejudiciului si prin care partile stabilesc
cuantumul despagubirilor ce urmeaza a fi platite de catre debitor; b) nu
confera debitorului dreptul de a se libera valabil de obligatia asumata
prin executarea altei prestatii; c) nu este datorata daca nu sunt
intrunite conditiile necesare acordarii de despagubiri.
Dreptul de uz: a) nu poate fi instrainat; b) nu
poate fi inchiriat; c) are ca obiect o locuinta.
Cauza falsa: a) reprezinta o eroare asupra scopului
mediat; b) atrage nulitatea absoluta a actului juridic, care poate fi
invocata de orice persoana interesata sau de instanta din oficiu; c)
constituie motiv de nulitate relativa, care poate fi invocata numai de
vanzatorul de buna-credinta.
Forta majora constituie o cauza de: a) suspendare a
cursului prescriptiei extinctive in cazul actiunii in granituire; b)
suspendare a cursului prescriptiei extinctive in cazul actiunii confesorii
intemeiate pe dreptul de servitute; c) implinire a prescriptiei
extinctive.
Nulitatea absoluta: a) nu poate fi invocata de
partea careia ii este imputabil motivul de nulitate; b) opereaza de drept
in cazul imprumutului fara dobanda si al contractului de intretinere daca
este invocata de creditorul obligatiei de intretinere; c) intervine, intre
altele, in cazul nerespectarii principiului specialitatii capacitatii de
folosinta a persoanei juridice.
Este imprescriptibila extinctiv actiunea: a) in
constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 10
pana la 20 ani exercitata impotriva adevaratului proprietar care a locuit
in raza teritoriala a instantei unde se afla situat imobilul; b)
redhibitorie; c) de iesire din indiviziunea succesorala.
In privinta dobandirii fructelor de catre posesorul
de buna-credinta: a) este suficient ca buna-credinta sa existe la data
dobandirii lucrului; b) titlul posesorului trebuie sa aiba o existenta
reala, nefiind suficient un titlu putativ; c) toate fructele sunt
dobandite numai daca au fost percepute.
Conversiunea actului juridic: a) este un caz particular
de novatie; b) este posibila si in cazul nulitatii c) este o conditie
necesara exercitarii actiunii in simulatie prin deghizare totala.
Daca fapta ilicita si prejudiciabila a fost
savarsita de prepusii unor comitenti diferiti: a) solidaritatea prepusilor
atrage solidaritatea comitentilor; b) actiunea in regres a prepusului
platitor se va diviza corespunzator vinovatiei celorlalti prepusi; c)
victima este indreptatita sa pretinda de la fiecare comitent numai partea
de despagubire aferenta vinovatiei propriului prepus.
In materia simulatiei: a) daca exista un conflict
intre terti, vor avea castig de cauza acei terti care invoca actul secret;
b) tertii de buna-credinta sunt indreptatiti sa invoce, in beneficiul lor
si impotriva partilor, efectele actului secret; c) admiterea actiunii in
simulatie nu valideaza contractul secret daca, la incheierea acestuia, nu
au fost respectate toate conditiile de validitate.
Sotul supravietuitor: a) nu este mostenitor sezinar;
b) poate veni la mostenire prin reprezentare daca a divortat anterior
deschiderii succesiunii; c) are un drept de abitatie recunoscut numai in
concurs cu clasele III-IV de mostenitori legali.
Partea contractanta victima a unui dol este
indreptatita sa solicite: a) constatarea nulitatii absolute a contractului
respectiv; b) declararea nulitatii relative a contractului respectiv; c)
executarea obligatiei asumate de cealalta parte.
Sumele de bani cuvenite
mandantului si intrebuintate de mandatar in propriul folos: a) produc
dobanzi de la data cand mandantul a cerut acele sume; b) produc dobanzi de
la data intrebuintarii acelor sume de catre mandatar; c) pot fi solicitate
oricand de catre mandant sau succesorii acestuia.
In lipsa de stipulatie
contrara, cheltuielile vanzarii sunt suportate de: a) cumparator; b)
vanzator; c) ambele parti, in mod egal.
Descendentii fratilor si surorilor defunctului: a)
impart, in toate cazurile, mostenirea sau partea din mostenire ce li se
cuvine in mod egal; b) au vocatie succesorala generala indiferent de
gradul de rudenie cu defunctul; c) nu sunt mostenitori rezervatari.
Partajul succesoral: a) poate avea ca obiect
fructele naturale produse de bunurile succesorale dupa deschiderea
succesiunii; b) nu este posibil daca unul dintre mostenitori nu are
capacitate deplina de exercitiu; c) are efect constitutiv de drepturi
reale.
In cazul proprietatii comune pe cote-parti: a)
posesia exercitata de unul dintre coproprietari este, in principiu,
echivoca; b) actele juridice de conservare pot fi efectuate numai cu
consimtamantul expres al tuturor coproprietarilor; c) fructele civile se
cuvin coproprietarului care le-a perceput.
Remiterea de datorie: a) facuta fidejusorului nu
libereaza pe debitorul principal; b) trebuie sa imbrace forma solemna a
inscrisului autentic; c) este un act juridic unilateral, deoarece nu
presupune consimtamantul debitorului.
In cazul imprumutului de consumatie: a) cheltuielile
de conservare sunt in sarcina imprumutatorului, ca efect al suportarii
riscului contractual; b) imprumutatorul raspunde pe temei contractual de
daunele cauzate prin viciile ascunse ale lucrului, chiar daca nu le-a
cunoscut la data incheierii contractului; c) imprumutatul are obligatia de
a restitui la scadenta lucruri de acelasi gen, in aceeasi cantitate si de
aceeasi calitate, chiar daca obligatia nu a fost prevazuta in contract.
Actiunea oblica: a) nu confera creditorului care a
exercitat-o vreun drept de preferinta fata de ceilalti creditori ai
debitorului; b) poate fi admisa atunci cand creditorul solicita obligarea
debitorului sa isi inchirieze locuinta proprietatea sa exclusiva pe care
nu o foloseste; c) prin care se solicita revocarea donatiei pentru
ingratitudine se va admite daca a fost exercitata in cel mult 20 de zile
de la data intervenirii cauzei de ingratitudine.
In materia uzucapiunii: a) nu poate fi invocata pe
cale de exceptie, ci doar pe cale de actiune; b) posesorul este considerat
proprietar de la data implinirii termenului uzucapiunii; c) justul titlu,
in cazul uzucapiunii prescurtate, trebuie dovedit separat de
buna-credinta.
In materia contractului de locatiune: a) tacita
relocatiune nu poate fi exclusa
printr-o clauza contractuala expresa; b) expirarea termenului
prevazut in contract atrage incetarea de drept a locatiunii; c) pieirea
bunului atrage incetarea contractului numai daca a intervenit anterior
incheierii contractului si este totala.
Imobilul ipotecat: a) este afectat in intregime de
garantie pana la executarea in totalitate a obligatiilor garantate; b)
poate fi instrainat fara acordul creditorului ipotecar, afara de cazurile
in care legea prevede in mod expres contrariul; c) poate fi expropriat
numai daca se plateste datoria garantata.
In cazul in care cererea reconventionala nu este formulata
in termenul prevazut de lege, instanta: a) o respinge ca tardiv
formulata; b) o incuviinteaza in principiu numai daca partile consimt; c)
dispune judecarea separata a cererii reconventionale, de cererea
principala, daca partile nu convin judecarea impreuna.
Cererea de chemare in garantie trebuie: a) depusa de
reclamant pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului; b) solutionata
in functie de solutia data cererii principale; c) incuviintata in
principiu de instanta.
Schimbarea domiciliului paratului in cursul
judecatii: a) trebuie adusa la cunostinta instantei si a partii
potrivnice, sub pedeapsa neluarii ei in seama; b) are ca efect, in cazul
actiunilor personale, declinarea competentei in favoarea instantei de la
noul domiciliu al paratului; c) nu trebuie adusa si la cunostinta
reclamantului, daca intervine dupa prima zi de infatisare.
Repunerea in termenul in care partea trebuia sa
efectueze actul de procedura: a) poate fi dispusa daca nu s-a respectat un
termen prohibitiv; b) produce aceleasi efecte ca si decaderea; c) nu poate
fi dispusa din oficiu.
Cererea de indreptare a unei erori materiale: a) se
judeca in camera de consiliu, spre deosebire de cererea de completare a
hotararii; b) se solutioneaza, in toate cazurile, prin incheiere irevocabila;
c) nu poate fi formulata de catre parat.
In cazul inscrierii in fals: a) este obligatorie
suspendarea judecarii cauzei si trimiterea dosarului procurorului, daca
partea indica pe autorul falsului; b) incheierea de trimitere a dosarului
catre procuror trebuie semnata de parti; c) dupa depunerea inscrisului
pentru verificare, partile pot fi reprezentate si prin mandatari cu
procura speciala, daca dovedesc o impiedicare bine intemeiata.
Nu constituie o forma de participare a procurorului
la procesul civil: a) semnarea minutei; b) exercitarea cailor de atac; c)
semnarea hotararii redactate ulterior.
Interogatoriul: a) administrat oricarei persoane
juridice implica citarea reprezentantului legal, cu mentiunea prezentarii
personale pentru a raspunde; b) trebuie incuviintat de presedintele
instantei, daca s-a solicitat prin cerere; c) incuviintat de instanta
poate fi administrat chiar daca partea care va fi audiata nu stie sa
scrie.
Unirea exceptiei procesuale cu fondul este: a)
obligatorie daca exceptia se refera la puterea de lucru judecat; b)
posibila daca pentru rezolvarea exceptiei este necesara administrarea unor
dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a pricinii; c) obligatorie daca
nici una dintre parti nu se opune la administrarea dovezilor necesare
rezolvarii exceptiei.
Cererea de interventie voluntara principala: a) se
incuviinteaza in principiu printr-o incheiere preparatorie; b) trebuie
formulata cel mai tarziu la prima zi de infatisare; c) se va solutiona
chiar daca cererea de chemare in judecata se respinge ca prematur
introdusa.
Contestatia in anulare: a) se introduce, in toate
cazurile, la instanta la care hotararea atacata a ramas irevocabila; b)
este inadmisibila daca se exercita impotriva unei hotarari de divort; c)
poate fi admisa daca partea nu a fost legal citata la instanta de recurs.
In cazul transmisiunii calitatii procesuale active,
dobanditorul: a) preia procesul in starea in care se gaseste in momentul
in care a avut loc transmisiunea; b) este indreptatit sa solicite
refacerea doar a actelor de procedura defavorabile indeplinite anterior
de autorul sau; c) este indreptatit sa invoce exceptiile relative
neinvocate in termen de autorul sau.
Litispendenta se poate invoca: a) numai daca ambele
procese se afla in prima instanta; b)
daca ambele procese se afla in fata instantelor de fond; c) dupa
prima zi de infatisare doar de parat.
Conexarea: a) poate fi dispusa chiar daca una din
parti se opune; b) poate avea loc si atunci cand o pricina se afla la
judecata in prima instanta, iar cealalta in apel; c) este obligatorie in
cazul existentei identitatii de parti, obiect si cauza;
Instanta poate incuviinta masura sechestrului
judiciar: a) prin sentinta, in cazul bunurilor care formeaza obiectul
procesului; b) prin incheiere, numai in cazul in care nu exista proces; c)
cu citarea partilor.
In cazul in care, la primire, cererea de chemare in
judecata trebuie completata sau modificata, iar acest lucru nu se poate
face pe loc: a) se inregistreaza si se suspenda judecata; b) se restituie
reclamantului; c) se inregistreaza si se acorda un termen scurt.
Mandatarul neavocat poate pune concluzii fara a fi
nevoie sa fie asistat de catre avocat daca: a) are o procura generala; b)
este reprezentantul unei rude pana la gradul trei si procesul se judeca de
catre curtea de apel; c) este doctor in drept si il reprezinta pe copilul
fratelui sau in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Daca nulitatea este expres prevazuta de lege,
atunci: a) poate fi invocata de instanta din oficiu, in toate cazurile; b)
este vorba de o nulitate care opereaza de drept; c) vatamarea se
presupune.
In materia ordonantei presedintiale: a) conform
mentiunii din lege, intampinarea nu este obligatorie; b) hotararea nu este
supusa apelului; c) in caz de admitere, executarea hotararii se face fara
somatie, in toate cazurile si indiferent de consimtamantul paratului.
Renuntarea la dreptul pretins: a) nu poate fi
partiala; b) implica pronuntarea unei hotarari executorii de drept; c) nu
necesita consimtamantul celeilalte parti.
Este incompatibil judecatorul care: a) este sesizat
cu o revizuire indreptata impotriva hotararii pe care a pronuntat-o; b)
este sotul avocatului uneia dintre parti; c) a fost martor in aceeasi
pricina.
Comunicarea citatiei unei persoane juridice se poate
realiza prin afisare: a) numai in cazul paratului; b) numai la judecata in
fata primei instante; c) daca se refuza primirea citatiei.
Hotararea de declinare a competentei este corecta
daca: a) paratul a invocat exceptia de necompetenta teritoriala dupa prima
zi de infatisare, dar pana la inchiderea dezbaterilor, in cazul unei
actiuni in revendicare imobiliare, instanta sesizata nefiind cea de la
locul situarii imobilului; b) instanta sesizata cu o cerere de
incredintare a minorului este cea de la domiciliul reclamantului; c)
actiunea mostenitorului vanzatorului prin care se solicita rezolutiunea
unui contract de vanzare-cumparare a unui imobil pentru neplata pretului
este introdusa la instanta locului situarii imobilului.
Prorogarea legala a competentei: a) constituie un
caz de litispendenta; b) opereaza si in cazul in care cererea
reconventionala este disjunsa de cererea principala, iar aceasta din urma
a fost respinsa ca nefondata; c) nu isi va mai produce efectele in caz de
disjungere.
Cererea de chemare in judecata: a) care nu cuprinde
semnatura se respinge ca nesemnata, daca reclamantul nu a complinit
aceasta lipsa in termenul acordat; b) se depune in doua exemplare daca
sunt chemati in judecata doi parati, iar unul dintre acestia il reprezinta
pe celalalt; c) se socoteste de lege ca modificata daca reclamantul
solicita valoarea obiectului pierdut.
Infractiunea continuata este o forma a: a) unitatii
naturale de infractiune; b) pluralitatii de infractiuni; c) unitatii
legale de infractiune.
Recidiva exista atunci cand: a) la un an de la
executarea unei pedepse de doi ani inchisoare pentru savarsirea unei
infractiuni de ucidere din culpa, cel condamnat savarseste din nou o
infractiune de vatamare corporala grava, pentru care legea prevede
pedeapsa inchisorii de la doi la sapte ani; b) a doua zi de la respingerea
recursului declarat impotriva hotararii judecatoresti de condamnare la
pedeapsa inchisorii de un an pentru savarsirea unei infractiuni de
talharie, cel condamnat savarseste din nou o infractiune de vatamare
corporala grava, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de la doi
la sapte ani; c) in timpul intreruperii executarii pedepsei de cinci ani
inchisoare, aplicata pentru o infractiune de vatamare corporala grava, cel
condamnat savarseste din nou o infractiune de vatamare corporala grava,
pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de la doi la sapte ani.
Este cauza care inlatura raspunderea penala: a) gratierea;
b) lipsa plangerii prealabile in cazul infractiunii de abuz de incredere;
c) amnistia.
Sunt pedepse: a) detentiunea pe viata si
inchisoarea; b) amenda si degradarea militara; c) confiscarea speciala si
interzicerea de a reveni in locuinta familiei pe o
perioada determinata.
Infractiunea de lipsire de libertate: a) nu poate
avea obiect material; b) se poate realiza printr-o inactiune; c) poate fi
absorbita de infractiunea de viol.
Infractiunea de trafic de influenta: a) are un
subiect activ necircumstantiat; b) se poate comite si printr-o inactiune,
respectiv prin nerespingerea unei promisiuni; c) are ca urmare imediata o
stare de pericol pentru normala evolutie a relatiilor de serviciu.
Infractiunea de inselaciune: a) poate avea ca obiect
material si un bun imobil; b) are ca urmare imediata crearea unei pagube;
c) se retine in varianta agravata daca se comite prin prezentarea ca
adevarata a unei fapte mincinoase.
Exista infractiunea de talharie in cazul in care: a)
furtul este urmat de intrebuintarea de amenintari pentru pastrarea bunului
furat; b) furtul este savarsit prin intrebuintarea unor mijloace
frauduloase; c) furtul este savarsit asupra unei persoane care se afla in
stare de inconstienta.
Tentativa nu este posibila la infractiunea de: a) omor;
b) vatamare corporala din culpa; c) ucidere din culpa.
Infractiunea de incest: a) are ca element material
actul sexual de orice natura; b) se poate realiza intre frati si surori;
c) poate fi comisa de tata asupra fiului avand in vedere ca acestia sunt
rude in linie directa.
Sunt aplicabile dispozitiile art. 210 C.P.
(pedepsirea unor furturi la plangerea prealabila) in cazul in care
subiectul activ este: a) militarul in termen care sustrage bunuri din
dormitorul comun; b) gazduitorul care savarseste furtul in paguba celui pe
care il gazduieste; c) gazduitul care sustrage bunuri de la persoana care
il gazduieste.
Se poate retine infractiunea de omor calificat, in
varianta omorului savarsit din interes material atunci cand faptuitorul
urmareste: a) dobandirea unei succesiuni in raport cu victima; b) stingerea
unei datorii fata de victima; c) sustragerea unei sume de bani din posesia
victimei.
La infractiunea de marturie mincinoasa subiectul
activ poate fi: a) orice persoana care face afirmatii mincinoase in
public; b) martorul ascultat intr-o cauza penala; c) expertul chemat sa
realizeze o expertiza intr-o cauza civila.
Daca la comiterea furtului autorul a fost ajutat
nemijlocit de alte persoane, care insa nu au stiut ca se comite o
infractiune, incadrarea juridica va fi: a) furt "simplu"; b) furt calificat
(savarsit de doua sau mai multe persoane impreuna); c) furt calificat si
instigare la furt (in forma participatiei improprii).
Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea
penala savarsita: a) pentru a inlatura un atac material, direct, imediat
si injust indreptat impotriva unui
interes obstesc si care pune in pericol grav interesul obstesc; b) pentru
a respinge patrunderea fara drept a
unei persoane prin violenta intr-o locuinta; c) de acela care in momentul
cand a savarsit fapta si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai
grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era
inlaturat.
Constituie circumstanta agravanta: a) savarsirea
faptei de doua persoane impreuna;
b) savarsirea infractiunii din motive josnice; c) savarsirea infractiunii
prin acte de cruzime.
Fapta celui care falsifica un inscris sub semnatura
privata, inscris pe care ulterior il foloseste in vederea producerii unor
consecinte juridice reprezinta: a) doar infractiunea de fals in inscrisuri
sub semnatura privata; b) infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura
privata in concurs cu infractiunea de uz de fals; c) doar infractiunea de
uz de fals.
Minorul care la 15 ani savarseste o infractiune de
furt: a) nu raspunde penal; b) raspunde penal daca se dovedeste ca a
savarsit fapta cu discernamant; c) raspunde penal fiind prezumat a avea
discernamant.
Reabilitarea de drept are loc, daca in decurs de
trei ani condamnatul nu a savarsit nici o alta infractiune, in cazul
condamnarii la: a) pedeapsa amenzii; b) pedeapsa inchisorii de doi ani; c)
pedeapsa inchisorii de cinci ani
Infractiunea de pruncucidere: a) reprezinta uciderea
noului nascut de catre oricare dintre parinti, daca acesta se afla intr-o
stare de tulburare pricinuita de nastere; b) are ca subiect pasiv copilul
nou nascut cu conditia ca acesta sa fie viabil; c) poate avea ca subiect
activ doar mama copilului nou nascut, aflata intr-o stare de tulburare
pricinuita de nastere .
Fapta inculpatului care primeste de la partea
vatamata un obiect spre pastrare si la implinirea termenului convenit
refuza restituirea bunului afirmand in mod mincinos ca nu l-a primit
reprezinta: a) infractiunea de inselaciune; b) infractiunea de furt; c)
infractiunea de abuz de incredere.
Aruncarea cu putere, de la mica distanta, a unei
pietre de pavaj stradal spre capul unei persoane si ranire acesteia, la
cap, cu urmarea unor leziuni ce
necesita 25 de zile de ingrijiri medicale reprezinta: a) tentativa la
infractiunea de omor; b) vatamare corporala; c) vatamare corporala grava.
Daca functionarul corupt, in scopul de a satisface
solicitarea mituitorului nu indeplineste un act privitor la indatoririle
lui de serviciu, iar aceasta neindeplinire constituie prin ea insasi o
infractiune: a) luarea de mita va intra in concurs cu respectiva
infractiune; b) luarea de mita absoarbe respectiva infractiune; c) luarea
de mita se retine in varianta agravata.
Fapta de a produce probe mincinoase in sprijinul
unei invinuiri nedrepte reprezinta: a) infractiunea de denuntare
calomnioasa; b) infractiunea de marturie mincinoasa; c) infractiunea de
represiune nedreapta.
Sunt masuri de siguranta: a) obligarea la tratament
medical; b) internarea medicala; c) libertatea supravegheata.
Fapta inculpatului, care a ucis din culpa o
persoana, va fi judecata in prima instanta de: a) judecatorie; b) tribunal;
c) curte de apel.
Presedintele completului de judecata inainte de a
incheia dezbaterile da ultimul cuvant: a) inculpatului personal; b) procurorului;
c) partii civile.
Amanarea executarii pedepsei, atunci cand, din cauza
unor imprejurari speciale executarea imediata a acesteia ar avea
consecinte grave pentru condamnat, se dispune: a) pe o durata
nedeterminata; b) pe o durata de cel mult un an; c) pe o durata de cel
mult trei luni si numai o singura data.
In cursul judecatii asistenta juridica este
obligatorie, daca legea prevede pentru infractiunea savarsita: a) pedeapsa
detentiunii pe viata; b) pedeapsa inchisorii de cinci ani sau mai mare; c)
pedeapsa inchisorii de cel mult un an.
Este caz de conexitate atunci cand: a) s-au savarsit in acelasi timp si in acelasi loc, prin
acte diferite, cu intentie, o infractiune de omor si o infractiune de
viol, de catre aceeasi persoana; b)
s-a savarsit, de catre mai multe
persoane, o infractiune de omor, prin lovituri cu cutitul aplicate in zone
vitale, aceleiasi victime, dupa o prealabila intelegere intre infractori;
c) o infractiune de omor este savarsita pentru a ascunde comiterea unei
infractiuni de delapidare.
Este flagranta infractiunea: a) descoperita in
momentul savarsirii; b) a carei pedeapsa prevazuta de lege este mai mare
de 15 ani; c) al carei faptuitor este surprins aproape de locul comiterii
infractiunii cu obiecte de natura a-l presupune participant la acea infractiune.
In caz de incetare a procesului penal in fata
instantei de judecata, prin retragerea plangerii prealabile de catre
partea vatamata, cheltuielile de judecata sunt suportate de: a) partea
vatamata; b) inculpat; c) inculpat si partea vatamata.
In cazul savarsirii unei infractiuni de santaj, pentru care legea prevede pedeapsa
inchisorii de la 6 luni la cinci ani, masura arestarii preventive a
inculpatului inceteaza de drept in cursul judecatii atunci cand, inainte
de pronuntarea unei hotarari de condamnare in prima instanta, durata
arestarii a atins: a) sase luni ; b) doi ani si sase luni; c) cinci ani.
Revizuirea poate fi ceruta cand: a) s-au descoperit
fapte si imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea
cauzei; b) procedura de citare a partii la termenul la care s-a judecat cauza
de catre instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legii; c) impotriva
aceleiasi persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi
fapta.
In caz de retragere a plangerii prealabile in cursul
urmaririi penale, de catre persoana vatamata, fata de inculpatul care a
solicitat continuarea procesului penal, procurorul va dispune: a) suspendarea
urmaririi penale; b) scoaterea de sub urmarire penala, daca faptei ii
lipseste unul dintre elementele constitutive; c) clasarea cauzei.
Persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala
se numeste, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva
sa: a) faptuitor; b) invinuit; c) inculpat.
In cursul urmaririi penale, arestarea inculpatului
minor in varsta de 15 ani nu poate depasi: a) un termen rezonabil si nu
mai mult de 180 de zile, pentru savarsirea unei infractiuni de omor
deosebit de grav, pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata
alternativ cu pedeapsa inchisorii de la 15 la 25 de ani, fiecare
prelungire neputand depasi 15 zile; b) un termen rezonabil si nu mai mult
de 60 de zile, pentru savarsirea unei infractiuni de talharie, pentru care
legea prevede pedeapsa inchisorii intre 3 si 18 ani, fiecare prelungire
neputand depasi 15 zile; c) maximul pedepsei prevazute de lege pentru
fapta savarsita.
Hotararea judecatoriei de condamnare a inculpatului
pentru savarsirea unei infractiuni de tainuire devine executorie: a) la
data pronuntarii; b) la data expirarii termenului de apel, cand apelul
declarat a fost retras inauntrul termenului; c) la data pronuntarii
hotararii prin care s-a respins recursul declarat impotriva deciziei din
apel.
Sarcina administrarii probelor in procesul penal
revine: a) avocatului inculpatului; b) procurorului; c) instantei de
judecata.
Efectuarea unei expertize psihiatrice a inculpatului este obligatorie in cazul
unei infractiuni de: a) omor deosebit de grav; b) loviri sau vatamari
cauzatoare de moarte, daca instanta are indoieli asupra starii psihice a inculpatului; c) ucidere din
culpa.
Impotriva ordonantei procurorului prin care se
dispune luarea masurii obligarii de a nu parasi localitatea, inculpatul
poate face plangere: a) la prim procurorul parchetului, in termen de trei
zile de la luarea masurii; b) la instanta careia i-ar reveni competenta sa
judece cauza in prima instanta, in termen de trei zile de la luarea
masurii; c) la instanta superioara aceleia careia i-ar reveni competenta
de a judeca cauza in prima instanta, in termen de cinci zile de la luarea
masurii.
Plangerea prealabila se adreseaza organului de
cercetare penala sau procurorului in cazul infractiunilor de: a)
amenintare; b) vatamare corporala; c) abandon de familie.
Procurorul este obligat sa participe la sedintele de
judecata ale judecatoriilor: a) in cauzele in care instanta a fost
sesizata prin plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar pedeapsa
prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea de la 15
zile la un an; b) in cauzele in care instanta a fost sesizata prin rechizitoriu; c) in cauzele in care
unul dintre inculpati se afla in stare de detinere.
Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere
penala a persoanelor care au savarsit: a) infractiuni; b) fapte prevazute de legea penala; c) contraventii.
Interceptarile si inregistrarile pe banda magnetica
ale unor convorbiri se efectueaza cu autorizarea motivata a instantei, la
cererea procurorului, in cazurile si in conditiile prevazute de lege, daca inregistrarea se impune
pentru aflarea adevarului si sunt date privind savarsirea unei infractiuni de: a) talharie; b) abuz de
incredere; c) inselaciune.
Ascultarea inculpatului: a) poate incepe cu citirea
declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in cauza; b) poate incepe
cu reamintirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in cauza; c)
nu poate incepe cu citirea sau reamintirea declaratiilor pe care acesta
le-a dat anterior in cauza.
Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor
efectuate de procuror ori efectuate in baza dispozitiilor date de
acesta se rezolva de: a) procurorul
care a luat masura; b) prim procurorul parchetului; c) procurorul ierarhic
superior, daca masurile si actele sunt ale prim procurorului sau au fost
efectuate in baza dispozitiilor date de acesta.
Plangerea este incunostiintarea facuta de: a) o
persoana fizica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin savarsirea
infractiunii; b) o persoana despre savarsirea unei infractiuni; c) o
persoana juridica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin
savarsirea infractiunii.
Instanta se desesizeaza si restituie cauza
procurorului: a) cand se constata, inainte de terminarea cercetarii
judecatoresti, ca in cauza supusa judecatii s-a efectuat cercetare penala
de un alt organ decat cel competent; b) cand se constata, dupa inceperea
dezbaterilor, ca in cauza supusa judecatii s-a efectuat cercetarea penala
de un alt organ decat cel competent; c) cand instanta, in urma cercetarii
judecatoresti, schimba incadrarea juridica a faptei intr-o alta
infractiune pentru care cercetarea
penala ar fi revenit altui organ de cercetare.
Persoana vatamata, avand capacitate de exercitiu
deplina, se poate constitui parte civila contra inculpatului care nu este
de acord cu acoperirea prejudiciului: a) in cursul urmaririi penale; b) in
fata instantei de judecata, pana la citirea actului de sesizare; c) in
fata instantei de judecata, pana la
pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive.