CONTINUTUL CONSTITUTIV AL TALHARIEI

CONTINUTUL CONSTITUTIV AL TALHARIEI

1. Latura obiectiva

In raport de reglementarea cuprinsa in art. 211, alin 1, teza 1 - Codul Penal ' talharia este acea modalitate tipica de sustragere in care luarea bunului mobil al altuia se realizeaza prin constrangerea sau infrangerea victimei', de aceea, in structura complexa a acestei infractiuni, latura obiectiva se caracterizeaza prin doua componente, fiecare dintre ele ingloband mai multe aspecte.³²

a) Elementul material

Elementul material are un continut complex, fiind alcatuit la infractiunea de talharie din doua actiuni conjugate, actiunea de constrangere ca actiune mijloc si actiunea de furt ca actiune scop.

Elementul material al infractiunii de talharie este prevazut in art. 211, alin. 1 - Cod Penal: 'Furtul savarsit prin intrebuintarea de violente sau amenintari ori prin punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara, precum si furtul urmat de intrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor infractiunii ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 18 ani.'

'Actiunea de constrangere' este actiunea adiacenta care serveste ca mijloc pentru comiterea furtului, pastrarea bunului furat, inlaturarea urmelor infractiunii sau scaparea faptuitorului si este comisa pentru a impiedica opozitia victimei.

³² Oliviu Augustin Stoica. Drept Penal, Partea speciala, Editara Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1976, pag. 487

"Actiunea de constrangere" consta in intrebuintarea de violente sau amenintari ori prin punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara. Intrebuintarea cumulativa a acestor mijloace nu schimba caracterul unitar al infractiunii, dar se va tine seama de aceasta la aprecierea gradului concret de pericol al faptei.³³

Pentru existenta laturii obiective a talhariei, violentele trebuie exercitate direct impotriva victimei, violentele fata de lucruri pot constitui si ele uneori o amenintare (de exemplu: ruperea legaturii telefonice, stropirea cu benzina a incarcaturii dintr-un camion in scopul de a o incendia). Violenta efectuata fata de lucruri, dar care nu constituie o amenintare, nu poate realiza actiunea adiacenta si nu intruneste continutul obiectiv al talhariei (de exemplu: smulgerea ceasului unei persoane aflata intr-o stare avansata de ebrietate si dormind, care nu numai ca nu a opus rezistenta, dar nu poate simti ca este deposedata de bunul sau'.³⁴

Prin intrebuintarea de violente sau amenintari - ca mijloc de comitere a infractiunii de talharie - trebuie sa se realizeze constrangerea fizica sau psihica a victimei, in scopul realizarii actiunii de luare a bunului.³⁵

Astfel, Judecatoria Resita, prin Sentinta penala nr.229/1993 ramasa definitiva, prin respingerea recursului declarat de inculpati cu Decizia penala nr.311/1993, a procedat corect condamnand pe inculpatul V.S. la 3 ani inchisoare pentru fapta prevazuta de art.211, alin. 2, cu aplicarea art.75, Iit. a, Cod penal, iar pe inculpatul F.I. la 2 ani inchisoare pentru aceeasi fapta, cu aplicarea art.6 si art.75, lit. a si art.74 - Cod Penal.

³³ - Vintila Dongoroz si colectivul.. op. cit., pag. 487

³⁴ Gheorghe Nistoreanu si colectivul.. op. cit., pag.

³⁵ - Oliviu Augustin Stoica.. op. cit., pag. 159

In fapt, s-a retinut ca inculpatii, in seara zilei de 8 noiembrie 1993, au intrat cu forta in locuinta victimei B.I. care se afla impreuna cu concubina sa.

Inculpatul V.S. a lovit cu cutitul pe concubina lui B.I. provocandu-i o vatamare corporala care a necesitat pentru vindecare ingrijiri medicale 20 de zile. Tot inculpatul V.S. a amenintat cu cutitul si pe victima B.I., iar acesta de frica a sarit prin geamul locuintei care se afla la etajul II. In urma cazaturii, B.I. s-a accidentat, necesitand pentru vindecare ingrijiri medicale de 90 de zile. Inculpatii au sustras din casa victimei suma de 85.000 lei, dupa care au plecat.³⁶

Este explicabila atitudinea victimei, deoarece amenintarea care s-a produs asupra sa a venit din partea inculpatului care cu cateva momente mai inainte o ranise cu cutitul pe concubina sa. Constrangerea psihica exercitata asupra sa a fost de asemenea intensitate incat a servit inculpatilor ca mijloc pentru sustragerea bunurilor.

Violenta sau amenintarea, ca mijloc de realizare a actiunii adiacente trebuie sa indeplineasca mai multe conditii:

* * * sa fie indreptata impotriva unei persoane pentru a-i anihila opozitia pe care ar opune-o sau ar putea-o opune.

Prin "victima a violentei sau amenintarii' se intelege atat persoana care are posesia sau detentia bunului ce urmeaza a fi luat, cat si persoana care are paza acestuia sau care ar putea interveni, fie pentru a impiedica comiterea infractiunii, fie pentru descoperirea infractiunii'.³⁷

- Dos. pen. nr. 826/1993 Judecatoria Resita, jud. Caras-Severin (sentinta nepublicata)

- Oliviu Augustin Stoica : op. cit., pag. 295

Violenta, ca si amenintarea - mijloace folosite de faptuitor pentru realizarea in fapt a constangerii - trebuie sa fie exercitate nemijlocit asupra persoanei victimei. In literatura juridica si in practica instantelor s-au adoptat puncte de vedere diferite cu privire la conditiile in care trebuie sa fie realizate violentele pentru a putea intregi continutul obiectiv al infractiunii de talharie. Discutiile s-au purtat cu privire la justa incadrare a faptei, constand in insusirea unui bun, pe care faptuitorul il smulge din mana victimei si apoi fuge.

Potrivit unei opinii, o astfel de fapta constituie infractiunea de talharie, argumentandu-se ca prin smulgerea unui obiect din mana victimei se realizeaza violenta si nu are nici o relevanta faptul ca se exercita direct asupra victimei sau prin intermediul lucrului. Se sustine ca prin smulgerea brusca se inlatura contactul victimei cu obiectul pe care il tinea si prin aceasta se realizeaza cerinta necesara pentru existenta infractiunii de talharie.³⁸

In exprimarea celei de-a doua opinii se arata ca 'violenta sau forta fizica fata de bunuri care vizeaza numai bunul material' (de exemplu: smulgerea nasturilor de la haina, ruperea colierului de la gatul cuiva, smulgerea brusca prin surpindere, in mod subit, fara posibilitatea de a fi opus vreo rezistenta din partea victimei, a obiectului material sau scoaterea acestuia pe nesimtite din detentia fizica a victimei) nu este caracteristica talhariei.³⁹ La comiterea furtului in aceste conditii, nu se aduce nici o atingere relatiilor sociale privind viata, integritatea corporala, sanatatea, libertatea, onoarea, care formeaza obiectul juridic special al infractiunii de talharie.

- Teodor Vasiliu si colectivul: op. cit., pag. 295

Oliviu Augustin Stoica : op. cit., pag. 159

Nerealizandu-se violenta in sensul art. 211 Cod Penal, fapta nu constituie infractiune de talharie, ci intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt.   

Sunt situatii cand victima opune rezistenta actiunii de smulgere a obiectului, incearcs sa inlature forta agresorului pentru a putea sa pastreze obiectul.

Infrangand rezistenta sau opunerea fizica a victimei se realizeaza violenta caracteristica talhariei, intrucat prin smulgerea bunului se poate realiza un pericol iminent pentru una din valorile sociale aratate mai inainte, deoarece agresorul care nu renunta la atac va incerca in continuare sa actioneze cu si mai mare forta. Ori, in aceasta ultima situatie, actiunea de smulgere chiar daca nu pune in pericol iminent si grav viata sau integritatea corporala a posesorului va insemna, in orice caz, o imixtiune in libertatea de miscare, ceea ce echivaleaza cu lipsirea de libertate a unei persoane.⁴⁰

In acest sens, practica judiciara a Tribunalului Suprem arata ca: 'daca in fapt, anterior smulgerii pungii cu bani din buzunarul interior al hainei victimei, inculpatul a impins cu o mana victima spre spate, dezechilibrand-o, si numai in aceste conditii i-a putut lua banii cu cealalta mana, se impune concluzia ca furtul a fost comis prin violenta si deci ca fapta constituie talharie, iar nu furt.'⁴¹

Insusirea bunului in aceste conditii constituie infractiunea de talharie, deoarece prin smulgerea bunului s-a adus atingere unor relatii sociale care formeaza obiectul juridic adiacent al infractiunii de talharie, si, in consecinta, s-a realizat violenta specifica acestei infractiuni. De asemenea, fapta inculpatului de a fi smuls din bratele partii civile o sacosa, continand diferite bunuri si de a fi fugit cu ea, constituie infractiunea de talharie si nu aceea de furt; prin smulgerea obiectului material al infractiunii elementul ' violenta' caracteristic talhariei este realizat.⁴²

In principiu, violentele, ca si amenintarile - ca actiuni adiacente - care alaturi de actiunea principala de furt realizeaza elementul material al infractiunii de talharie, pot consta in orice actiune de agresiune fizica sau psihica indreptata impotriva persoanei vatamate, de natura a-i infrange impotrivirea la deposedarea sa. Cu alte cuvinte, in cazul talhariei comisa prin aceste modalitati, persoana vatamata stie ca avutul ei va suferi o diminuare prin actiunea faptuitorului, dar nu poate impiedica producerea acestui rezultat, fie pentru ca opunerea ei a fost anihilata, fie pentru ca nu indrazneste sa se opuna.

In acest sens, in practica judiciara a Curtii Supreme de Justitie se arata ca 'deposedarea partii vatamate de caciula pe care o poarta, prin smulgerea ei de pe capul acesteia, fara exercitarea vreunei actiuni agresive de natura a-i infrange opunerea, constituie infractiunea de furt, iar nu cea de talharie, deoarece lipseste cerinta privind intrebuintarea de violente la care se refera art. 211, alin. 1 - Cod Penal'. Sustragerea caciulii de pe capul celui care o poarta nu s-a facut printr-o forma de constrangere a acestuia pentru a-i infrange impotrivirea, iar deposedarea nu i-a produs, in timpul desfasurarii actiunii de furt, suferinte fizice sau morale. Lipsind, deci actiunea de violenta sau ameninare, in sensul prevederilor art. 211, alin 1 - Cod Penal, luarea in mod brusc a lucrului aflat asupra unei persoane prin simpla detasare a acestuia dintr-un contact nemijlocit superficial, fara ca detinatorul

ei sa opuna vreo rezistenta, intrucat dupa comiterea acestei actiuni fuge, nu

- L. Biro. Semnificatia termenului '/ntrebuintarea de violenta' din textul care incrimineaza tilharia. 'R.R.D". nr. 4/1973, pag. / /2

- Trib. Supr., Sect. pen. dec. pen. nr. 339///98/, op. cit., pag. 410

- Trib. Supr., Sect.pen. dec.pen. nr. 1187/1971, 'R.R.D.'nr. 11/1971,pag.

aduce vreo atingere relatiilor sociale ce formeaza obiectul juridic adiacent al infractiunii de talharie.⁴³

Ca urmare, ori de cate ori luarea unui bun are loc prin 'smulgere', instanta trebuie sa cerceteze cu deosebita atentie daca prin actiunea de smulgere s-a adus vreo atingere uneia din valorile sociale ce formeaza obiectul juridic adiacent al infractiunii de talharie, realizandu-se astfel elementul de 'violenta' caracteristic acestei infractiuni'.⁴⁴ In acest sens, s-a pronuntat Tribunalul Municipiului Bucuresti, prin Decizia nr.648/1993, astfel: 'Smulgerea violenta si intempestiva a unui lantisor din aur de la gatul persoanei vatamate constituie infractiunea de talharie si nu cea de furt

- Curtea Suprema de Justitie. dec. nr. 63/1991. in compunerea prevazuta de art 39 alin. 2 si 3 din Legea privind organizarea

judecatoreasca, publicata in

- Gheorghe Nistoreanu si colectivul: op. cit., pag. 224

- Repertorii de practica judiciara in materie penala pe anii: 1990-1995 de Vasile Papadopol si M. Popovici, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1994, pag. 22

- Oliviu Augustin Stoica : op. cit., pag. 159

Cu privire la aceasta, in practica judiciara, Sentinta penala nr. 4893/1992 a Judecatoriei Resita, s-a retinut in fapt ca, in noaptea de 12 noiembrie 1992 , inculpatii A.I. si T.V. au urmarit pe victima S.C., atacand-o si lovind-o cu pumnii si picioarele, intr-un loc intunecos din cartierul Lunca Barzavei din Resita, dupa care i-au sustras o scurta, in valoare de 35.000 lei. Victimei i-au fost cauzate vatamari ce au necesitat pentru vindecare ingrijiri medicale timp de 7 zile, conform certificatului medico-legal depus in cauza. Instanta de fond a aplicat inculpatilor pedeapsa inchisorii de 3 ani si 6 luni, facand aplicarea art.211, alin 1 Cod Penal.⁴⁷

Insusirea bunului in conditiile aratate este rezultatul folosirii actelor de violenta de o intensitate sporita, creandu-se prin aceasta un pericol iminent pentru integritatea corporala a victimei, intrucat, chiar daca ar fi putut opune rezistenta atacului agresorilor, aceasta i-a fost anihilata, atacul producandu-se prin surprindere.

In practica judiciara a fost comentata situatia in care intre actiunea principala (furt) si actiunea adiacenta (folosirea violentei, amenintari, etc.) exista un interval de timp in care a avut loc succesiunea lor. In speta, s-a retinut ca, la sfarsitul lunii septembrie 1991, inculpatul a sustras dintr-un bloc de locuinte aflat in constructie o cantitate de parchet, pe care a ascuns-o intr-un bloc neterminat. In data de 19 noiembrie 1991, inculpatul gasind un cumparator a mers sa ia parchetul de unde il lasase, insa a fost observat de un grup de militari in termen care faceau paza, acestia alergand dupa el, inculpatul, pentru a-si asigura scaparea, a aruncat cu o caramida asupra unuia dintre ei, pe care l-a si muscat de mana.

- Dos. pen. nr. 4056//993 Judecatoria Resita, judCaras-Severin (sent. nepublicata)

Prima instanta a incadrat aceasta fapta in art.211, rap. la art. 225 Cod Penal si art. 239, alin.2 - Cod Penal cu aplicarea art. 35, lit.a - Cod Penal, iar instanta superioara a respins recursul declarat de inculpat'.⁴⁸

In acest sens, in literatura juridica s-a aratat ca 'folosirea efectiva a violentelor, amenintarilor sau oricaror altor forme de constrangere trebuie sa intervina fie in timpul executarii actiunii de furt, fie imediat dupa consumarea acesteia '.⁴⁹

Ca urmare, 'in cazul in speta, cand furtul s-a comis in luna septembrie iar exercitarea violentei pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea a avut loc in a doua jumatate a lunii octombrie - nu s-a comis o talharie si un ultraj, ci un furt si un ultraj

sa fie ulterioara sau concomitenta acsiunii de luare In modalitatea tipica de comitere a talhariei, actiunea mijloc premerge actiunii de luare. Daca violenta sau amenintarea este posterioara luarii, iar furtul va putea fi calificat talharie numai daca actele de violenta sau amenintare sunt intrebuintate ca mijloc pentru pastrarea bunului furat, pentru inlaturarea urmelor infractiunii ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea. In acest sens, in practica judiciara s-a precizat ca: 'potrivit prevederilor art. 211 Cod Penal, constituie infractiune de talharie furtul urmat de intrebuintarea de violente pentru pastrarea bunului furat. Daca insa violentele nu au fost exercitate in scopul de a pastra bunul furat, ci au reprezentat o riposta spontana la comportarea agresiva a persoanelor care au surprins furtul,

- Vasile Papadopol si M. Popovici: op. cit., pag. 264

- Vintila Dongoroz si colectivul: Explicatii teoretice si practice ale Codului Penal Roman, voI. III, Partea Speciala, Ed. Academiei, Bucuresti 1971, pag.

- Oliviu Augustin Stoica: op. Cit. pag. /59

faptele nu constituie infractiunea de talharie, ci infractiunea de furt si lovire in concurs real'.⁵¹   

Punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara, pentru a realiza actiunea adiacenta si a intregi continutul obiectiv al infractiunii de talharie, trebuie sa fie efectiva. In literatura juridica s-a aratat ca: 'prin punerea victimei in aceasta stare prin folosirea de narcotice sau alte substante care pot provoca starea de inconstienta'; iar prin 'punerea victimei in neputinta de a se apara' se intelege orice actiune care a anihilat posibilitatile de scapare de care victima ar fi putut dispune (imobilizare, dezarmare, punerea unui calus in gura, etc

Acestea nu sunt in realitate decat tot o forma de violenta, de aceea le numim alte acte de constrangere'.⁵²

In acest sens, Tribunalul Judetean Satu Mare a hotarat ca: ' la o astfel de stare se poate ajunge si prin determinarea sau silirea victimei sa consume bauturi alcoolice in cantitati mari. Cata vreme, in speta, este dovedit ca inculpatul nu a determinat sau a silit pe victima sa consume - in mod exagerat - bauturi alcoolice, ci s-a complacut in a bea cu acesta in acelasi local, unde s-au cunoscut intamplator, sustragerea bunurilor personale ale victimei dupa ce aceasta ajunsese in completa stare de ebrietate nu poate fi retinuta incadrarea infractiunii de talharie, ci de furt, deoarece lipseste in speta cerinta esentiala a elementului material, anume ca actiunea adiacenta (determinarea sau silirea de a consuma bauturi alcoolice) sa fi servit ca mijloc pentru comiterea furtului.⁵³

In practica judiciara s-a precizat ca starea de inconstienta poate rezulta si prin aplicarea de lovituri multiple victimelor. Astfel, prin Sentinta penala nr.l08/1993 a Judecatoriei Resita s-a retinut starea de

5/ - Trib. Supr., Sect. pen. dec. nr. -0-1/1973. 'R.R.D.' nr. ///1993. pag. 173

52 - Vintila Dongoroz si colectivul : op. cit., pag. 488

inconstientta a victimelor cauzata ca urmare a loviturilor multiple pe care le-au aplicat asupra acestora inculpatii G.P. si B.I.

In fapt, in noaptea de 6 februarie 1993, dupa ce au baut impreuna la barul "Baran' din. Lunca Barzavei - Resita, inculpatii G.P.si B.I. in drum spre casa s-au oprit in dreptul locuintei minorelor M.D. si B.V., au patruns pe geam in casa si profitand de faptul ca victimele dormeau, le-au aplicat lovituri pana ce le-au adus in stare de inconstienta, dupa care au sustras din casa suma de 70.600 lei si apoi au fugit.

Instanta a retinut in sarcina inculpatilor infractiunea de talharie, prevazuta de art.211, alin 1 - Cod Penal, condamnand pe inculpatul G.P. la 2 ani si 6 luni inchisoare cu aplicarea art.75, lit c - Cod penal, iar pe inculpatul B.I. (minor) la 1 an si 8 luni inchisoare, facand aplicarea art.99 si urmatoarele din Cod Penal.⁵⁴

Infractiunea de talharie presupune ca sustragerea sa se realizeze prin violenta, deci odata cu inceperea actelor de executare a furtului. Daca intre momentul violentei si luarea bunului se lasa victimei o pauza mai mare de reflectie, aceasta va constitui infractiunea de santaj, nu de talharie. Exista posibilitatea ca amenintarea si violenta sa preceada momentul luarii bunului (exemplu: infractorul leaga pe victima, apoi cauta lucrurile de valoare pentru a le sustrage), dar in aceasta situatie ne aflam tot in cadrul unor acte de executare a faptei de sustragere, indiferent daca opunerea victimei este inlaturata prin violenta sau amenintare si care se situeaza inainte de momentul deposedarii victimei. Prin urmare, din momentul amenintarii si violentei efectuate asupra victimei in scop de furt a inceput executarea furtului.

- Trib. Supr.,Sect. pen. dec. pen. nr. 375/1974, 'R.R.D.' nr. 8/1974, pag. 72

-Dos. Pen. nr. 20/1993 Judecatoria Resita, - jud. Caras-Severin (sent. nepublicata)

In consecinta "in raport cu furtul, actiunea adiacenta poate sa se comita inainte de luarea efectiva a bunului, in timp sau imediat dupa aceea. Daca se comite cu mult timp dupa comiterea furtului nu se mai poate retine talharia".⁵⁵

Intre infractiunea de talharie si santaj exista o deosebire care priveste succesiunea in timp a violentei in raport cu actul se sustrage in sensul ca 'talharia presupune intrebuintarea de violenta sau amenintari spre a crea un pericol iminent pentru viata, integritatea corporala sau libertatea fizica persoanei' in timp ce in cazul infractiunii de santaj este vorba "de un pericol care urmeaza sa se produca in viitor".⁵⁶

Cand victima talhariei este un functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, talharia intra in concurs cu infractiunea de ultraj atunci cand sunt indeplinite cerintele legii⁵⁷. Actiunea de furt este actiunea principala din cuprinsul elementului material al infractiunii de talharie constand in "luarea unui bun mobil in detentia altuia, in urma constrangerii acestuia ca sa nu se impotriveasca".⁵⁸

Sub acest aspect talharia se aseamana cu furtul. Ceea ce este specific numai actiunii de talharie este ca faptuitorul, de multe ori, constrange victima sa-i remita ea insasi bunurile pe care intentioneaza sa le insuseasca.⁵⁹

- Gheorghe Nistoreanu si colectivul.. op. cit., pag. 224

⁵⁶ - Ibidem

57 - Constantin Eulai, Constantin. Mitrache, Avram Filipas -Curs selectiv pentru licenta, Editura Press, Bucuresti,     1997, pag. 76

58 - Oliviu Augustin Stoica: op. cit., pag. /60

59 - Trib. Supr., Sect. pen. dec. pen. nr. 4948/1982, 'CD.' /982, pag. 323
In acest sens, in practica judiciara, s-a aratat ca victimele au fost obligate sa remita faptuitorului banii si unele lucruri pe care le aveau asupra lor ca urmare a constrangerii pe care acesta a exercitat-o asupra lor prin amenintarea cu cutitul.⁶⁰

Prin 'luare' se intelege scoaterea bunului din sfera patrimoniala a persoanei in posesia sau detentia careia se gasea sau trebuia sa se gaseasca, schimbandu-se in acest fel starea de fapt a bunului sub aspectul stapanirii sale anterioare comiterii actiunii de constrangere.

Actiunea de sustragere se poate infaptui in orice mod (prin apucare, detasare, deviere, consumare, etc.) si prin orice mijloace (cu propria mana, prin folosirea unor animale dresate, etc.). Tribunalul Suprem a hotarat, in acest sens, ca 'fapta prin care se smulge poseta unei femei cu scopul de a si-o insusi, infrangand prin violenta impotrivirea victimei, constituie infractiunea de talharie si nu cea de furt'⁶¹ Exista talharie chiar daca violentele ce constituie actiunea adiacenta din continutul acestei infractiuni s-au materializat prin simpla imbrancire a persoanei vatamate'⁶²

Pentru realizarea elementului material si intregirea continutului obiectiv al infractiunii de talharie , trebuie ca bunul sustras sa fie un bun mobil, acest bun sa se fi aflat in posesia sau detentia altei persoane, iar 1uarea sa se fi facut fara consimtamantul celui deposedat.

Din punct de vedere al reglementarii juridice penale care ocroteste, prin incriminarea talhariei si starea de fapt a bunurilor mobile, termenii de posesie si detentie au intelesul de simpla stapanire de fapt. Nu

- Sent. pen. nr. 563//992 Judecatoria Resita, jud. Caras-Severin (nepublicata)

Tribunalul Capitalei, dec. pen. nr. 243/1968, 'J.N.' nr. 11/1968, pag. 1972

⁶² - Vasile Papadopol si M Popovici: op. cit., pag. 226

prezinta interes daca cel care avea stapanirea de fapt a bunurilor ce au fost deposedate era sau nu proprietar sau titular al unui drept de a poseda sau de a detine. Pentru realizarea acestei cerinte este suficienta stapanirea in fapt a bunului.

Actiunea scop este realizata chiar daca bunul s-ar gasi ocazional in mainile faptuitorului, intrucat simplul contact material, simpla manipulare a unui bun nu confera nici posesia, nici detentia acelui bun. Sustragerea unor materiale in astfel de conditii sau luarea, va constitui furt. Luarea bunului trebuie sa se faca fara consimtamantul celui deposedat, adica fara permisiunea sau ingaduinta sa. Aceste cerinte cu privire la un bun sunt conditii esentiale in continutul obiectiv al furtului, determinante pentru existenta infractiunii de tilharie si trebuie sa fie indeplinite cumulativ.

b) Urmarea imediata

Comiterea infractiunii de talharie produce un rezultat specific cu caracter complex, si anume: o paguba patrimoniala - ca rezultat principal si un rezultat secundar - constand intr-o vatamare a libertatii, integritatii corporale sau sanatatii persoanei asupra careia s-a comis actiunea de constrangere. In cazul infractiunii de talharie, rezultatul principal, ce consta in sustragerea bunului din sfera patrimoniala a celui deposedat, trebuie sa fie consecinta directa a actiunii de luare, aceasta actiune fiind cauza, iar urmarea imediata efectul. Rezultatul principal se considera produs din moment ce persoana care are in posesia sau detentia bunului, este deposedata prin violenta de acel bun. Urmarea imediata se considera, de asemenea, realizata si atunci cand faptuitorul este deposedat de bunul luat la scurt timp dupa comiterea sustragerii, fie de catre victima, fie de catre alte persoane.

In cazul infractiunii de talharie, urmarea consta in trecerea bunului din posesia sau detentia unei persoane in cea a faptuitorului, rezultat care se realizeaza prin actiunea principala ce intra in componenta elementului material al infractiunii.

Urmarea actiunii adiacente variaza in raport cu mijloacele folosite pentru realizarea acesteia (de exemplu prin violenta se poate cauza o suferinta fizica victimei sau o vatamare a sanatatii ori integritatii corporale a acesteia - art.180, alin.2, art.181 - Cod Penal) .

In cazul unor modalitati agravate, urmarea imediata adiacenta consta in vatamarea grava ori moartea victimei.

c) Raportul de cauzalitate

Legatura de cauzalitate intre actiunea de sustragere si rezultatul principal trebuie sa existe in cazul infractiunii de talharie, indiferent daca talharia aduce atingerea avutului privat sau public. In ceea ce priveste actiunea adiacenta 'este suficient pentru existenta infractiunii de talharie ca aceasta actiune sa fi fost efectuata pentru a inlesni furtul sau pentru a pastra bunul furat, ori pentru a inlatura urmele faptei, etc, fiind indiferent daca ea si-a atins scopul sau nu, si deci, indiferent daca exista vreo legatura de cauzalitate intre violentele, amenintarile, etc. folosite si imprejurarea ca lucrul furat a ramas la faptuitor sau ca urmele infractiunii au disparut ori ca faptuitorul a reusit sa scape'.⁶³

Pentru intregirea laturii obiective in continutul infractiunii de talharie, actiunea adiacenta trebuie sa fie produsa in desfasurarea activitatii infractionale pentru oricare din scopurile aratate la alin.l, art. 211 - Cod penal 'eficienta sau ineficienta acestei infractiuni ne constituind o cerinta pentru existenta infractiunii de talharie'.⁶⁴

Pentru exemplificare, cu privire la producerea rezultatului specific in cazul infractiunii de talharie, redam doua spete din practica judiciara penala, una privind talharia comisa contra avutului privat si una referitoare la o talharie care a adus atingerea avutului public.

Prin Sentinta penala nr. 1070/1992, ramasa definitiva prin respingerea recursului inculpatilor de catre Tribunalul Judetean Caras-Severin cu Decizia nr. 72/1992, Judecatoria Caransebes a retinut in sarcina inculpatilor infractiunea de talharie.

In fapt, s-a retinut ca in noaptea de 18 august 1992, inculpatii H.I. si D.E. au baut in comuna Obreja si in drum spre casa, trecand peste un camp, au intalnit victima D.P. care avea o ranita in spate. Inculpatii, muncitori forestieri, crezand ca in ranita se afla o suma de bani, l-au batut si lovit cu cutitele, cauzandu-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 17 zile de ingrijiri medicale, i-au luat ranita in care era de fapt o damigeana de tuica si au fugit.⁶⁵

Rezultatul specific produs ca urmare a comiterii acestei infractiuni are un caracter complex, constand in prejudicierea victimei prin deposedare de ranita, in care se afla damigeana - ca rezultat principal si cauzarea unei vatamari a integritatii corporale a victimei prin intrebuintarea de violente de o intensitate sporita, folosind in acest scop cutitele - ca rezultat secundar.

Talharia comisa in paguba avutului public, cu toate ca nu mai este tratata separat in actualul Cod Penal, are ca rezultat specific crearea unui prejudiciu avutului public si o vatamare a libertatii, integritatii corporale sau sanatatii persoanei care era in paza sau avea in grija sa bunuri apartinand respectivei institutii publice. Astfel, prin Sentinta penala nr. 35/1991, Judecatoria Resita a condamnat pe inculpatul M.V. la inchisoare

- Vintila Dongoroz si colectivul.. op. cit., pag. 489

- Sent. pen. nr. 563/1992 Judecatoria Resita, jud. Caras-Severin (nepublicata)

de 3 ani, retinand, in fapt, ca in noaptea de 2/3 septembrie 1991 inculpatul a

intrat peste paznicul Societatii Comerciale 'CSR', l-a amenintat cu un par,

sustragand un carut pe care l-a folosit noaptea la transportarea unor bunuri, iar dimineata l-a abandonat langa poarta societatii.

Rezultatul principal al actiunii consta in sustragerea carutului din patrimoniul Societatii Comerciale 'CSR', iar rezultatul secundar produs ca urmare a amenintarii paznicului cu parul se evidentiaza prin impiedicarea acestuia de a-si exercita atributia de aparare a avutului societatii in considerarea unei eventuale vatamari fizice la care s-ar fi expus daca ar fi reactionat la amenintarea inculpatului

2. Latura subiectiva

Continutul laturii subiective priveste infractiunea de talharie in complexitatea ei. Elementul subiectiv al talhariei consta in comiterea faptei cu intentia de a efectua atat actiunea principala, cat si actiunea adiacenta. In acest sens, in literatura juridica s-a precizat ca ceea ce caracterizeaza latura subiectiva a infractiunii de talharie este faptul ca 'faptuitorul concepe si voieste comiterea actiunii de luare prin constangere, in complexul ei, pe care o realizeaza cu intentia directa si in scopul de a-si insusi bunul pe nedrept'.⁶⁶

In cuprinsul elementului subiectiv, atat actiunea de sustragere, cat si actiunea de constrangere exista de cele mai multe ori chiar de la inceput, faptuitorul luand initial decizia de a comite ambele

65 - Sent. pen. nr. 3086//992 Judecatoria Resita ,jud. Caras-Severin (nepublicata)

- Oliviu Augustin Stoica: op. cit., pag. 161

actiuni. Nu este exclus, insa, ca aceasta dualitate sa apara si ulterior,

in timpul desfasurarii actiunii principale sau imediat dupa consumarea si intreruperea executarii sale.

Avand in vedere ca textul art.211, alin.I - Cod Penal reglementeaza o modalitate tipica si o varianta asimilata a infractiunii de talharie se impune precizarea ca in modalitatea tipica actiunea mijloc premerge actiunii scop, intentia calificata existand de la inceput cu privire la ambele actiuni, in timp ce in cazul variantei asimilate, unde actiunea mijloc este posterioara actiunii de luare, aceasta dualitate din cuprinsul elementului subiectiv poate aparea si ulterior.

In acest sens, autorii explicatiilor teoretice ale Codului Penal Roman au precizat ca 'un faptuitor, care a pornit cu intentia si vointa de a comite un furt, va realiza elementul subiectiv din continutul infractiunii de talharie daca in fata neasteptatei interventii a victimei sau a unei alte persoane a recurs la violente sau amenintari ori la alte constrangeri pentru a-si putea continua actiunea de furt sau daca imediat dupa consumarea sau curmarea acestei actiuni a intrebuintat violenta, amenintarea, etc. pentru a pastra bunul sau pentru inlaturarea urmelor infractiunii sau pentru a-si asigura scaparea."⁶⁷

In ceea ce priveste elementul subiectiv in raport de actiunea principals, aceasta consta in vointa si intentia de a efectua actiunea de luare a bunului din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia. Cel care comite o astfel de actiune, fara drept, prevede totdeauna producerea rezultatului, astfel incat intentia de a efectua actiunea de furt este intentia directa. Alaturi de intentia directa, in mod

Vintila Dongoroz si colectivul.. op. cit., pag. 489

exceptional poate exista si o intentie indirecta (exemplu: luarea unei

scurte in care se aflau bani sau acte de identitate).

Pentru realizarea laturii subiective a infractiunii de tilharie in raport cu actiunea principala nu este suficienta intentia de a comite actiunea de luare a unui bun fara consimtamantul celui in posesia sau detentia caruia se afla acel bun, ci se mai cere ca aceasta intentie sa aiba drept scop insusirea pe nedrept a bunului sustras. Aceasta cerinta nu trebuie realizata in fapt, ea fiind ceruta numai ca scop urmarit de faptuitor, chiar daca nu se infaptuieste.

Cerinta esentiaaa cu privire la elementul subiectiv in comiterea actiunii adiacente consta in 'intentia calificata de a realiza furtul prin itrebuintarea de violente, amenintari, etc. sau de a recurge la vreunul din aceste moduri de constrangere pentru a pastra bunul furat sau pentru a inlatura urmele infractiunii ori pentru a asigura scaparea faptuitorului.⁶⁸

Intrebuintarea de violente, amenintari, etc. efectuate anterior datei la care s-a comis furtul sau care nu au intervenit imediat dupa comiterea acestuia nu constituie o actiune adiacenta a actiunii de furt, ci o actiune distincta, si deci, eventual, o infractiune separata sau cel mult conexa.

Din punct de vedere subiectiv, variantele agravate ale talhariei care au avut ca urmare moarte a victimei sau vatamarea corporala grava implica forma de vinovatie praeterintentia. Aceste consecinte survin dupa folosirea de violente, amenintari, etc. si

Vintila Dongoroz si colectivul: op. Cit., pag. 490

faptuitorul le-a prevazut sperand ca nu se vor produce sau nu le-a prevazut, desi trebuie si putea sa le prevada.

Daca intre autor si victima au existat anterior anumite litigii de ordin patrimonial, fapta nu va constitui talharie, deoarece, cu toate ca s-au folosit violente, nu exista din partea autorului scopul insusirii bunului furat (de exemplu: s-au folosit violente pentru a i se restitui o suma de bani datorata), deci fapta va primi o alta incadrare juridica, in raport cu gravitatea si natura violentelor exercitate de faptuitor.