CONTRABANDA - FORME, MODALITATI SI METODE DE MANIFESTARE IN ROMANIA

CONTRABANDA

FORME, MODALITATI SI METODE DE MANIFESTARE

IN

ROMANIA

PLANUL LUCRARII

CAPITOLUL I . CONCEPTUL SI CARACTERIZAREA INFRACTIUNII DE CONTRABANDA .........8

SECTIUNEA I. CONSIDERATII INTRODUCTIVE....8

SECTIUNEA II. INCRIMINARI IN VECHIUL DREPT ROMANESC...................... 13

SECTIUNEA V. CONTINUTUL CONSTITUTIV A INFRACTIUNII DE CONTRABANDA.103

1. LATURA OBIECTIVA .............. 103

2. LATURA SUBIECTIVA............... 107

SECTIUNEA VI. CONTRABANDA SIMPLA ........109

LATURA OBIECTIVA............. 109

LATURA SUBIECTIVA.............. 111

URMAREA IMEDIATA.............. 112

SECTIUNEA VII. CONTRABANDA CALIFICATA..... 113

LATURA OBIECTIVA............. 113

ELEMENTUL MATERIAL ........... 119

URMAREA IMEDIATA.............. 119

Recuperarea prejudiciului cauzat

SANCTIUNI .................... 121

CAPITOLUL V. PRACTICA JUDICIARA..........160

SECTIUNEA II. SUSPENDAREA EXECUTARII PEDEPSEI SUB SUPRAVEGHERE , LUAREA MASURILOR DUPA REVOCAREA SUSPENDARII CONDITIONATE A EXECUTARII IN CAZUL INFRACTIUNII DE CONTRABANDA..............162

SECTIUNEA III. STABILIREA DESPAGUBIRILOR, A TAXELOR VAMALE IN MATERIA CONTRABANDEI......... 163

SECTIUNEA IV. EXPULZAREA, RISCUL DE TRATAMENTE INUMANE PRECUM SI POSIBILE PREJUDICII CE S-AR CAUZA FAMILIEI CELUI CE A SAVARSIT INFRACTIUNEA DE CONTRABANDA...................... 165

CAPITOLUL VI. PROPUNERI DE LEGE FERENDA ...... 167

CONCLUZII ................ 174

BIBLIOGRAFIE .............176

CAPITOLUL I.

CONCEPTUL SI CARACTERIZAREA

INFRACTIUNII DE CONTRABANDA

SECTIUNEA I. :

CONSIDERATII INTRODUCTIVE

Acceptand ca prin contrabanda se intelege o incalcare cu vinovatie a legii in scopul eludarii taxelor vamale impuse la trecerea marfurilor peste frontiere, a prohibitiilor si cotelor comerciale de import - export, observam ca existenta acesteia presupune ca premisa un regim juridic vamal. Cu alte cuvinte, dupa expresia unor autori , regimul juridic vamal 'constituie un dat pentru interventia dreptului penal' in vederea sanctionarii contrabandei. Inexistenta unui asemenea regim juridic ar face inutila orice discutie in legatura cu infractiunea de care ne ocupam. Fara instituirea unor reguli la trecerea marfurilor peste frontiere, contrabanda, ca actiune de infrangere a legii (infractio, onis) nu ar fi existat niciodata.

In esenta ea este o frauda care afecteaza grav raporturile sociale din domeniul regimului vamal sau care intereseaza acest regim. Este o fapta de rea-credinta si de inducere in eroare a autoritatilor vamale in legatura cu situatia unor bunuri, generand nesiguranta si dezordine in sfera trecerii marfurilor peste frontiera, intr-un cuvant creeaza pericol social[2].

Prin regim juridic vamal intelegem ansamblul dispozitiilor cuprinse in Codul vamal, in Regulamentul de aplicare a acestuia, precum si in alte acte normative interne si internationale ratificate de statul nostru si care cuprind prevederi referitoare la domeniul vamal. Aceste dispozitii reglementeaza controlul vamal al marfurilor si mijloacelor de transport, impunerea vamala prin aplicarea tarifului vamal si alte operatiuni specifice activitatii de vamuire.

In activitatea vamala precum si in reglementarile vamale se utilizeaza si notiunea de regim vamal. Potrivit art. 47 alin. 2 din L nr.141/1997 privind Codul vamal al Romaniei[3], regimul vamal cuprinde totalitatea normelor ce se aplica in cadrul procedurilor de vamuire, in functie de scopul operatiunii comerciale si destinatia marfii. In conformitate cu art. 48 din aceeasi lege, regimurile vamale sunt definitive sau suspensive.

Regimul juridic vamal nu se confunda cu regimul vamal, intre cele doua notiuni existand raporturi ca de la gen la specie, primul constituind notiunea generala, iar al doilea, notiunea speciala.

Regimurile juridice vamale au avut o evolutie istorica strans legata de evolutia principalelor institutii ale statului si a sistemelor juridice. Cu siguranta ca aparitia lor a fost determinata de interesul statului de a impune taxe si restrictii la frontiere. Primele reglementari in acest domeniu, cunoscute in antichitate se caracterizau printr-o diversitate a autoritatilor care le instituiau, dar si a formelor de aducere la indeplinire. Aceasta situatie s-a perpetuat de-a lungul intregului ev mediu in ciuda tendintelor de centralizare a puterii statale manifestate in anumite perioade. Explicatia se gaseste in aceea ca interesul statului se considera satisfacut prin incasarea unor sume de pe urma vamilor, indiferent daca aceasta incasare se realiza in nume propriu ori prin intermediari, iar pe de alta parte - prin inexistenta unui personal calificat in acest domeniu.

Fiind vorba de un interes financiar se intelege ca orice incalcare a normelor vamale era sanctionata cu fermitate. Cu toate acestea, reglementari riguroase si sistematizate in aceasta directie nu au aparut decat in epoca moderna. Tot de atunci dateaza si conceptul (notiunea) de contrabanda.

In vorbirea curenta, prin contrabanda se intelege trecerea clandestina peste granita a unor marfuri interzise sau sustrase de la plata taxelor vamale. Termenul, de origine italiana, a fost asimilat prin 'filiera franceza', limbi in care semnifica aceeasi actiune de introducere ilegala intr-o tara a unor marfuri prohibite sau supuse unor taxe, cu intentia de a frauda interesele financiare ale statului in propriul profit material, in limba de provenienta era un cuvant compus din prefixul contra care inseamna impotriva si cuvantul bando cu intelesul de proclamatie, decret, act cu putere de lege. Asadar, impotriva legii, contra legii, sau pe scurt: contrabando.

Din analiza primelor texte de incriminare a acestei infractiuni rezulta ca intelesul termenului de contrabanda a fost determinat, initial, de reglementarea legala. Adica, incarcatura semantica a cuvantului era data de continutul infractiunii definit de textul de lege. Cu timpul, desi semnificatia cuvantului s-a pastrat aproape nealterata, in plan legislativ continutul infractiunii desemnata prin aceasta vocabula s-a schimbat substantial. Astfel, se poate observa cu usurinta ca intre definitia infractiunii de contrabanda cuprinsa in L. generala a vamilor din 15 iunie 1874 si aceea din L. nr. 141/1997 privind C. vam, al Romaniei, exista diferente foarte mari. Situatia pare cu totul fireasca si explicabila avand in vedere ca intre cele doua legi exista un interval de 123 de ani, timp in care s-a produs o suma de transformari in domeniul de reglementare al acestora. Totusi, cuvantul contrabanda pastreaza acelasi inteles de la inceput, ceea ce

inseamna ca intre el si notiunea juridica purtand aceeasi denumire nu exista identitate.

In fond esenta notiunii de contrabanda este sustragerea de la plata obligatiilor vamale (taxe - in general), eludarea lor. Cautand sa stavileasca asemenea fapte daunatoare intereselor economice ale statului, legiuitorii au inclus in textele de incriminare toate actiunile prin care s-ar fi putut realiza aceasta frauda. Insa, conditiile care influenteaza faurirea legilor se modifica de la o etapa la alta, ceea ce antreneaza, desigur, schimbari in domeniul reglementarilor incriminatorii.

Asa s-a ajuns ca astazi, sub regimul Legii nr. 141/1997, infractiunea de contrabanda sa aiba o arie de cuprindere mult mai redusa decat cuvantul care o desemneaza. In conformitate cu textele art. 175 si 176 din lege, prin contrabanda se intelege trecerea peste frontiera prin alte locuri decat cele stabilite pentru controlul vamal de marfuri sau bunuri, ori trecerea peste frontiera fara autorizatie a marfurilor prohibite, supuse autorizarii sau altor conditii cum ar fi: armele, munitiile, materialele explozive, radioactive, stupefiantele etc. Celelalte incalcari ale regimului juridic vamal de genul: folosirea documentelor ce se refera la alte marfuri, a documentelor falsificate, sustragerea de la vamuire etc, nu sunt incluse de lege in categoria contrabandei, ele constituind alte infractiuni sau chiar contraventii.

Dintotdeauna incriminarea contrabandei s-a facut prin legi exterioare Codului penal[5] pastrandu-se denumirea consacrata in plan juridic si lingvistic. Trecerea timpului a alterat aceasta regula in sensul ca unele actiuni specifice contrabandei au fost incriminate in Codul penal sub numele de 'nerespectarea dispozitiilor privind operatii de import sau export'. Asa cum am aratat, potrivit art. 48 din L. nr. 141/1997, importul si

exportul constituie regimuri vamale si potrivit traditiei legislative, precum si practicii internationale in materie, incalcarea lor ar fi trebuit incriminata sub denumirea de contrabanda.

In ciuda acestor transformari inregistrate de tehnica legislativa, limbajul comun, cel folosit curent in comunicarea cotidiana a pastrat pentru asemenea incalcari ale legii vamale aceeasi denumire: contrabanda. Fie numai si pentru aceste considerente se impune ca o necesitate cunoasterea exacta a evolutiei incriminarilor contrabandei, a conditiilor (in special economice) care le-au influentat si a textelor legale actuale. Totodata, cele enumerate constituie premise ale aplicarii corecte a legii si temeiuri ale previziunilor ce s-ar putea avansa in materie (propuneri de lege ferenda).

SECTIUNEA V. :

CONTINUTUL CONSTITUTIV AL INFRACTIUNII DE CONTRABANDA

1. Latura obiectiva:

Aspectul obiectiv sau latura obiectiva a continutului infractiunii desemneaza totalitatea conditiilor cerute de norma de incriminare privitoare la actul de conduita pentru existenta infractiunii. Elementele componente ale laturii obiective care trebuie examinate in vederea stabilirii acesteia sunt: elementul material, urmarea imediata si legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata.

Elementul material al infractiunii de contrabanda sau actul de conduita interzis prin norma de incriminare se exprima exclusiv printr-o

actiune, respectiv - trecerea peste frontiera prin alte locuri decat cele stabilite pentru controlul vamal de marfuri sau de alte bunuri. Prin trecerea peste frontiera trebuie inteles atat introducerea cat si scoaterea din tara a marfurilor sau altor bunuri. Si intr-o situatie si in cealalta, se realizeaza o eludare a regulilor de control vamal, adica marfurile sau bunurile trecute peste frontiera in modalitatea incriminata sunt sustrase regimului vamal. Din aceasta perspectiva s-a apreciat ca elementul material al infractiunii de contrabanda are un caracter complex deoarece 'reuneste' un act de introducere sau de scoatere din tara a marfurilor si un act de sustragere de la aplicarea regimului vamal. In realitate avem de-a face cu un singur act, acela de trecere a marfurilor peste frontiera prin alte locuri decat cele stabilite pentru controlul vamal prin aceasta realizandu-se sustragerea de la aplicarea regulilor vamale. Conditia sau cerinta esentiala a elementului material al contrabandei se refera la locul savarsirii ei.In conformitate cu art. 175 din L nr. 141/1997, cerinta intrinseca a laturii

obiective este imprejurarea ca infractiunea de contrabanda se comite prin alte locuri decat cefe stabilite pentru controlul vamal.

Potrivit art. 2 alin. 1 din L. nr. 141/1997, introducerea sau scoaterea din tara a marfurilor, a mijloacelor de transport si a oricaror alte bunuri este permisa numai prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat. Reluand aceasta problema, prevederile din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei, aprobata prin L. nr. 243/2002, dispun ca trecerea frontierei de catre persoane, mijloace de transport, marfuri si alte bunuri se face prin punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului international. Trecerea frontierei se poate face si prin alte locuri, in conditiile stabilite de comun acord prin documente bilaterale incheiate de Romania cu statele vecine. Art. 9 din ordonanta precizeaza ca deschiderea de noi puncte de trecere sau inchiderea temporara ori definitiva a celor existente se face prin hotarare a Guvernului. Guvernul Romaniei da publicitatii lista cuprinzand punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului international, punctele de mic trafic si treceri simplificate.

Deschiderea ocazionala a unor puncte de trecere in vederea desfasurarii unor activitati cu caracter festiv sau religios si orarul lor de functionare se efectueaza cu aprobarea inspectorului general al politiei de frontiera.

Cat priveste notiunile de punct de trecere a frontierei, punct de mic trafic si punct destinat trecerilor simplificate, acestea sunt definite la art. 1 lit. i. si j. din O.U.G. nr. 105/2001. Potrivit acestora, punctul de trecere a frontierei este un loc organizat de Guvernul Romaniei pentru trecerea frontierei de stat, iar punctul de mic trafic si punctul destinat trecerilor simplificate sunt locuri organizate de Guvern pentru trecerea frontierei de stat a persoanelor din zona de frontiera, intr-o forma simplificata, convenita prin conventii si acorduri incheiate cu statele vecine.

Asadar, trecerea marfurilor sau bunurilor prin alte locuri decat cele prevazute la art. 2 alin. 1 din L. nr. 141/1997, art. 8 si 9 din O.U.G. nr. 105/2001 astfel cum sunt definite la art. 1 lit. i. si j. din aceeasi ordonanta constituie elementul material al contrabandei. De asemenea, constituie alte locuri decat cele stabilite pentru controlul vamal si locurile de trecere inchise temporar sau definitiv prin hotarare a Guvernului.

In punctele de trecere se organizeaza si se efectueaza controlul de frontiera al persoanelor, mijloacelor de transport, marfurilor si altor bunuri atat la intrarea cat si la iesirea din tara, precum si controlul vamal. Controlul de frontiera are ca scop verificarea si constatarea indeplinirii conditiilor prevazute de lege pentru intrarea si iesirea in/din tara a persoanelor, mijloacelor de transport, marfurilor si altor bunuri (art. 11 din O.U.G. nr. 105/2001). Controlul vamal urmareste prevenirea incalcarii reglementarilor vamale si stricta respectare a conditiilor si termenelor legale, precum si descoperirea fraudelor vamale (art. 56 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al Romaniei, aprobat prin H.G. nr. 1114/2001).

Desi in lege nu se prevede expres, este limpede ca trecerea marfurilor sau bunurilor peste frontiera prin alte locuri decat cele stabilite pentru controlul vamal duce la eludarea controlului, la sustragerea de la regimul vamal.

Urmarea imediata a infractiunii de contrabanda consta in starea de pericol creata pentru acele interese ale statului care privesc regimul vamal si, eventual, in producerea unei pagube materiale reprezentand sumele legal cuvenite pentru operatiunile de trecere a bunurilor peste frontiera si nepercepute.

Pornind de la faptul ca legea nu a stabilit expressis verbis vreo conditie privitoare la rezultatul infractiunii de contrabanda, in literatura juridica s-a exprimat parerea potrivit careia aceasta ar avea ca rezultat intotdeauna o stare de pericol si niciodata o vatamare materiala. De

asemenea, eventualele pagube materiale inregistrate de stat au fost considerate 'consecinte subsecvente consecutive''. Drept urmare, s-a concluzionat ca infractiunea de contrabanda 'nu constituie, in principiu, o fapta penala de rezultat material sau o infractiune de prejudiciu'.

Realitatea obiectiva ne arata ca anual, prin fapte de contrabanda se aduc prejudicii de miliarde de lei bugetului de stat si ca ratiunea pentru care a fost incriminata aceasta fapta consta, in primul rand, in interesul statului de a inlatura pagubele ce i se produc. Din acest punct de vedere consideram ca urmarea imediata a contrabandei este complexa.

Legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata a contrabandei, oricare ar fi ea (starea de pericol sau prejudiciul cauzat statului) rezulta din materialitatea faptelor- ex re[6].

2. Latura subiectiva

Latura subiectiva ca element al continutului infractiunii cuprinde totalitatea conditiilor cerute de lege cu privire la atitudinea constiintei si vointei faptuitorului fata de fapta si urmarile acesteia, pentru caracterizarea ei ca infractiune[7]. Elementul subiectiv principal in care se exprima mai evident atitudinea constiintei si vointei fata de fapta si urmarile ei este vinovatia. Contrabanda, in forma incriminata la art. 175 din L nr. 141/1997, se savarseste numai cu intentie directa. Cu alte cuvinte, subiectul activ nemijlocit al contrabandei are reprezentarea rezultatului faptei si urmareste producerea lui prin ducerea la bun sfarsit a actiunii sale.

Vechea reglementare (L. nr. 30/1978) prevedea in textul de incriminare (art. 72) scopul sustragerii bunurilor de la regimul vamal. In felul acesta, legea vamala indica precis forma de vinovatie specifica infractiunii de contrabanda si anume intentia directa, calificata prin conditia speciala a scopului urmarit de faptuitor.

Actuala lege (L. nr. 141/1997) a renuntat la aceasta explicatie, limitandu-se sa enunte actiunea incriminata, respectiv trecerea peste frontiera prin alte locuri decat cele stabilite pentru controlul vamal, de marfuri sau de alte bunuri.

Din context rezulta, insa, fara indoiala ca nimeni nu se incumeta la o asemenea fapta decat cu un scop si anume acela al eludarii regimului juridic vamal. De altfel, in doctrina penala s-a admis ca, de cele mai multe ori, prin fapta infractionala se urmareste un scop, "care devine un fir conducator al intregii atitudini a constiintei infractorului, al vinovatiei

lui". Scopul presupune in ultima analiza o situatie la care aspira cel ce savarseste fapta. Prin urmare, in fata evidentei, legiuitorul a considerat de prisos indicarea unui element care, oricum, rezulta din logica lucrurilor.

Subiectul activ al infractiunii de contrabanda are reprezentarea ca savarsind actiunea interzisa de lege produce o stare de pericol pentru buna si normala desfasurare a relatiilor sociale din domeniul vamal. Totodata, este in afara de orice indoiala ca faptuitorul urmareste sustragerea marfurilor si a bunurilor de la regimul vamal. in concluzie, el actioneaza cu intentie directa in sensul prevederilor art. 19 alin. 1, pct. 1, lit. a. C. pen. In privinta mobilului sau motivului care determina savarsirea contrabandei, legea nu prevede o 'conditie subiectiva necesara' pentru existenta infractiunii. Totusi, daca din probele administrate rezulta ca faptuitorul a actionat din motive josnice (cum ar fi: lacomia, dorinta de inavutire rapida sau profitand de o calamitate) se pot retine in sarcina sa circumstantele agravante prevazute la art. 75 alin. 1 lit. d. si f. din C. pen. In literatura de specialitate s-a considerat ca trecerea peste frontiera in conditii de eludare a regimului juridic vamal a unor bunuri din patrimoniul cultural national sau arhivistic trebuie sa fie retinuta ca fapta comisa din motive josnice si, in consecinta, sa se aplice prevederile referitoare la circumstanta agravanta respectiva (art. 75 alin. 1 lit. d. C, pen.). Mobilul infractiunilor, inclusiv al contrabandei, trebuie cunoscut pentru a se intelege vointa de savarsire a faptei, complexitatea si gradul de periculozitate sociala[8].

In fine, trebuie precizat ca latura subiectiva a contrabandei, ca a oricarei infractiuni, adica vinovatia, mobilul si scopul, toate fiind manifestari ale psihicului uman, vor rezulta din materialitatea faptelor si a circumstantelor in care acestea s-au comis. Mai exact, este vorba de

substantialitatea faptei savarsite si de circumstantele materiale care au premers, au acompaniat si au urmat comiterii faptei[9].

SECTIUNEA VI. :

CONTRABANDA SIMPLA.

Fapta incriminata in art 175 ,Cod Vamal consta in "Trecerea peste frontiera prin alte locuri decat cele stabilite pentru controlul vamal de marfuri sau alte bunuri ce constituie infractiunea de contrabanda se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 7 ani si interzicerea unor drepturi".

1. Latura obiectiva

Latura obiectiva a infractiunii de contrabanda este diferita, dupa cum aceasta fapta penala se comite intr-una din variantele prevazute in art 175-179 si 182, Cod vamal.

Elementul material al laturii obiective a contrabandei prevazute in art. 175 , Cod Vamal consta intr-o activitate de trecere peste frontiera de stat a bunurilor prin alte locuri decat cel stabilit pentru controlul vamal de marfuri sau alte bunuri. Deci o cerinta esentiala pentru existenta laturii obiective ale acestei fapte penale priveste locul comiterii infractiunii.

Pentru a determina continutul acestei cerinte esentiale, pentru existenta laturii obiective, trebuie sa tinem seama mai intai de imprejurarea ca, in sistemul de drept roman aflat in vigoare, frontiera vamala a Romaniei este identificata cu frontiera de stat. In temeiul art. 8 din O.UG. 105/2001, privind frontiera de stat a Romaniei. Trecerea frontierei de stat a Romaniei de catre persoane, mijloace de transport, marfuri si alte bunuri se va face prin punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului international.

Trecerea frontierei de stat a Romaniei se poate face si prin alte locuri, dar in conditiile stabilite de comun acord prin intermediul unor documente bilaterale incheiate de Romania cu statele vecine ei.

Trecerea frontierei de stat a mijloacelor de transport, marfurilor si a altor bunuri se va face cu respectarea legilor ce reglementeaza regimul vamal. In punctele de control isi desfasoara activitatea si personalul vamal din cadrul echipelor de control, potrivit reglementarilor referitoare la controlul vamal. Controlul vamal al marfurilor, bagajelor si a altor bunuri aflate asupra persoanelor se vor desfasura in conformitate cu prevederile art. 19 din cadrul O.UG. 105/2001 ulterior efectuarii controlului documentelor pentru trecerea frontierei de stat.

In consecinta, din litera si economia art. 2 alineatul 1 si al art 8 alineatul 3 din Codul Vamal rezulta urmatoarele: punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a Romaniei sunt reglementate ca ,"locuri stabilite pentru controlul vamal".

Deci prin expresia " alte locuri decat cele stabilite pentru controlul vamal "se inteleg alte locuri decat punctele de control vamal care pot fi puncte de frontiera in conformitate cu art. 2 alineatul 1 sau alte locuri stabilite prin Regulamentul vamal in conformitate cu art. 5 alineatul 3 Cod Vamal.

Potrivit legii, activitatea ilicita care constituie elementul material al contrabandei prevazute in art 175 Cod Vamal consta intr-un act de introducere sau de scoatere din tara a unor bunuri.

Existenta elementului material al infractiunii de contrabanda este conditionat de un act de introducere sau de scoatere din tara a unor marfuri sau alte bunuri. Activitatea ilicita examinata mai sus este in ansamblul sau o activitate comisiva ce se realizeaza intotdeauna printr-un act comisiv si anume trecerea peste frontiera de stat a unor bunuri.

In alte cuvinte existenta elementului material al contrabandei, prevazuta de art. 175, Cod Vamal este dependenta de o prima cerinta esentiala, extrinseca si anume manifestarea externa a faptuitorului ce consta in introducerea sau scoaterea din tara a unor bunuri. Aceasta activitate este necesar sa se desfasoare prin alte locuri decat cele stabilite pentru controlul vamal adica prin orice alte locuri decat cele care sunt puncte de control pentru trecerea frontierei de stat deschise traficului international.

Cerinta esentiala in discutie pentu existenta laturii obiective a infractiunii de contrabanda prevazute in cadrul art 175Cod Vamal , este realizata si in ipoteza in care un punct de control a fost inchis temporar printr-o hotarare a Guvernului Romaniei, sau cu atat mai mult punctul de control a fost inchis definitiv printr-un astfel de act normativ. In ambele variante enumerate mai sus contrabanda este susceptibila a fi comisa.

2. Latura subiectiva

Latura subiectiva a infractiuni de cotrabanda savarsita in varianta normativa prevazuta in art. 175 Cod Vamal, are ca element subiectiv si constitutiv intentia directa ori indirecta intrucat nu se mai prevede un scop precis determinat.

Pentru existenta elementului subiectiv al infractiunii de contrabanda este indestulator daca scopul special si anume neplata datoriei vamale, implicit sustragerea de la regimul juridic vamal, a fost savarsit sau numai acceptat de catre infractor, fiind fara relevanta daca un astfel de scop a fost si realizat.

In ceea ce priveste mobilul cu care actioneaza faptuitorul contrabandei, nu constituie o conditie subiectiva necesara pentru existenta infractiunii de contrabanda, deci mobilul este cu alte cuvinte un element facultativ in cadrul continutului subiectiv al faptei de contrabanda.

Culpa nu poate constitiui element subiectiv al continutului infractiunii de contrabanda, deoarece fara o fapta comisiva legea nu prevede expres existenta contrabandei atunci cand infractiunea este savarsita din culpa.

Intentia directa sau indirecta care alcatueste elementul subiectiv din continutul infractiunii de contrabanda va rezulta din constatarea materialitatii faptei comise si a circumstantelor reale ale comiterii infractiunii, deci din substanta intrinseca a faptei savarsite si din circumstantele obiective care au premers, au acompaniat si au urmat comiterii acestei infractiuni.

3. Urmarea imediata

In sistemul dreptului penal roman aflat in vigoare, in principiu comiterea oricarei actiuni sau inactiuni interzisa de lege, oricare ar fi modalitatea sau forma in care se realizeaza, aceste actiuni sau inactiuni, vor produce intotdeauna un anumit rezultat.

Prin urmarea imediata se desemneaza rezultatul pe care il va produce actiunea sau inactiunea prin intermediul careia se realizeaza elementul material, o urmare care conditioneaza existenta laturii obiective si deci implicit a infractiunii.

In principiu credem ca orice fapta prevazuta de legea penala indiferent de sediul ei incriminator va produce in cazul savarsirii ei un anume rezultat, fie ca acest rezultat este constientizat sau nu de catre infractor. De asemenea credem ca realizarea elementului material al contrabandei are ca urmare imediata o atingere adusa regimului juridic vamal, ca valoare social aparata de legea penla.

O alta urmare imediata este sustragerea bunurilor de la regimul vamal, scop urmarit de catre faptuitor pentru a-si satisface dorinta sa de castig ilicit si deci implicit setea de putere care este conferita de forta economica.

Nu se poate sustine ca infractiunea de contrabanda ar avea ca urmare imediata o vatamare materiala pentru considerentul ca legea, in art. 175 Cod Vamal nu conditioneaza in mod explicit existenta laturii obiective a infractiunii de producere a unui rezultat material, la nici una din modalitatile sau dintre variantele normative.

SECTIUNEA VII. :

Contrabanda calificata

Latura obiectiva

Trecerea peste frontiera, fara autorizatie, a armelor, munitiilor, materiilor explozive sau radioactive, produselor si substantelor stupefiante si psihotrope, precursorilor si substantelor chimice esentiale, produselor si substantelor toxice constituie infractiunea de contrabanda calificata in temeiul art. 176 din L. nr. 141/1997. Dupa cum se observa este vorba de incalcarea unor prohibitii instituite de lege si anume introducerea sau scoaterea din tara a anumitor marfuri sau bunuri fara autorizatie, in conformitate cu prevederile art. 86 alin. 3 din L nr. 141/1997, atunci cand importul sau exportul nu este permis decat cu prezentarea unei autorizatii speciale sau a unei licente, marfurile sunt prohibite, daca nu sunt insotite de un astfel de titlu sau daca acesta nu este valabil, Legea vamala actuala si regulamentul ei de aplicare nu cuprind dispozitii exprese referitoare la interdictia impusa persoanelor fizice de a introduce sau scoate din tara arme, munitii, materii explozive sau radioactive, produse si substante stupefiante si psihotrope, produse si substante toxice asa cum se gaseau in legislatia vamala anterioara (art. 55 lit. b. si c. si art. 56 lit. d. si e. din L. nr. 30/1978).

Singurele referiri la introducerea sau scoaterea din tara de catre persoanele fizice a acestor obiecte, produse ori substante le aflam in art. 122 lit, a. si b. din R. vam. care dispune ca sunt supuse declararii scrise, in toate cazurile, la intrarea sau iesirea din tara, armele, munitiile, materiile explozive, radioactive, nucleare, produsele si substantele stupefiante ori psihotrope, precursorii acestora, produsele si substantele toxice.

Potrivit art. 131 din acelasi R. vam., persoanele fizice pot introduce sau scoate din tara bunuri fara caracter comercial, in limitele si in cantitatile prevazute in anexa nr. 6. in privinta armelor si munitiilor, la pct. 14 lit. h. si pct. 15 din aceasta anexa este prevazuta posibilitatea calatorilor de a introduce sau de a scoate in si din tara doua arme de vanatoare cu cate 100 cartuse de fiecare arma in conditiile prevazute de reglementarile privind regimul armelor de foc si al munitiilor.

Acest regim este reglementat de L nr. 17 din 2 aprilie 1996 care la art. 2 dispune ca exportul, importul si comercializarea armelor si munitiilor militare constituie monopol de stat, ceea ce inseamna ca operatiunile enumerate se pot efectua numai de catre agenti economici autorizati in acest sens de autoritatile statului. Pentru celelalte categorii de arme, respectiv arme de tir, de vanatoare, de imprastiere a gazelor nocive, iritante sau de neutralizare, de panoplie si de recuzita, persoanele juridice care efectueaza operatiuni de import, export, comert, transport etc. sunt obligate sa obtina autorizatie de la organele competente ale Ministerului de Interne (art. 54 din L nr. 17/1996).

Persoanele fizice pot fi autorizate sa detina, sa poarte si sa foloseasca arme de tir, de vanatoare, de imprastiere a gazelor nocive, iritante sau de neutralizare si arme de panoplie. Cetatenii romani pot fi autorizati sa detina dintre armele militare numai un pistol sau revolver, precum si munitia corespunzatoare (art 11 -14 din L nr. 17/1996),

Intr-un asemenea cadru normativ trecerea peste frontiera, fara autorizatie a armelor si munitiilor poate constitui contrabanda calificata daca sunt indeplinite si celelalte conditii prevazute de legea penala.

In ce priveste notiunile de arme si munitii, in abordarea lor trebuie pornit de la prevederile Codului penal si ale L nr. 17/1996. Potrivit art. 151 C. pen., 'arme' sunt instrumentele, piesele sau dispozitivele astfel declarate

prin dispozitii legale. Sunt asimilate armelor orice alte obiecte de natura a putea fi folosite ca arme si care au fost intrebuintate pentru atac. Art. 3 din L. nr. 17/1996 defineste 'armele de foc', prin acestea intelegandu-se acele arme a caror functionare determina aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substante aprinse sau luminoase, imprastierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare. Principiul de functionare al armelor de foc are la baza forta de expansiune a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin explozia unei incarcaturi.

Prin 'munitii' se intelege: cartusele, proiectilele. incarcaturile de orice fel care pot fi intrebuintate la armele de foc (art. 4 din L. nr. 17/1996). Mai precizam ca legea clasifica armele de foc in: arme militare, de tir, de vanatoare, arme confectionate pentru a imprastia gaze nocive, iritante sau de neutralizare, arme ascunse, de panoplie si de recuzita.

In literatura de specialitate s-a pus problema daca armele albe pot constitui obiectul material al infractiunii de contrabanda calificata.

Pana in prezent armele albe nu au facut obiectul vreunei reglementari, neexistand o definitie a lor pe cale legislativa. in L. nr. 61 din 27 septembrie 1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice modificata prin L. nr. 169 din 10 aprilie 2002 este incriminata la art. 1¹ portul fara drept 'al cutitului, pumnalului, sisului, boxului, castetului ori al altor asemenea obiecte fabricate sau confectionate anume pentru taiere, impungere sau lovire'. Aceasta enumerare exemplificativa nu constituie insa o definitie si nici nu aflam altundeva prevederi legale care sa impuna un anumit regim pentru aceste instrumente. in concluzie apreciem ca dispozitiile art. 176 din L. nr. 141/1997 (contrabanda calificata) au in vedere notiunea de 'arme' in intelesul art. 151 C, pen. si al prevederilor L. nr. 17/1996.

Materiile explozive sunt definite de art. 1 alin. 2 din L. nr. 126 din 27 decembrie 1995 privind regimul materiilor explozive, modificata si

completata prin L. nr. 464 din 18 iulie 2001[10]. Potrivit acestuia, prin materii explozive se intelege explozivii propriu-zisi, amestecurile explozive, pirotehnice si simple, mijloacele de initiere, cele auxiliare de aprindere, precum si orice alte substante destinate sa dea nastere la reactii chimice instantanee, cu degajare de caldura si gaze la temperatura ridicata.

In conformitate cu prevederile art. 2 din aceeasi lege, orice operatiune de import - export cu materii explozive este permisa numai persoanelor fizice si juridice care poseda autorizatie in acest sens, eliberata de organele prevazute de lege. Per a contrario, trecerea peste frontiera, fara autorizatie a materiilor explozive poate constitui infractiunea de contrabanda calificata, daca sunt indeplinite si celelalte conditii prevazute de lege.

Materiile radioactive, ce pot forma obiectul material al contrabandei calificate, sunt definite in L. nr. 111 din 10 octombrie 1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare, modificata si completata prin L. nr. 193 din 13 mai 2003[11]. in conformitate cu pct. 15 din anexa nr. 2 la aceasta lege, prin material radioactiv se intelege orice material, in orice stare de agregare, care prezinta fenomenul de radioactivitate, inclusiv deseurile radioactive.

La randul lor, deseurile radioactive, conform pct. 7 din anexa, sunt acele materiale rezultate din activitatile nucleare, pentru care nu s-a prevazut nici o intrebuintare, care contin sau sunt contaminate cu radionuclizi in concentratii superioare limitelor de exceptare.

Activitatile cu materiale radioactive, inclusiv tranzitul, importul si exportul, sunt supuse, in temeiul art. 8 din L. nr. 111/1996 autorizarii de catre Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare. Art 7 din lege interzice importul deseurilor radioactive, iar art. 44 alin. 1 lit. b. incrimineaza importul si exportul fara autorizatie a materialelor radioactive si deseurilor radioactive.

De mentionat ca textul art. 176 din L. nr. 141/1997 nu include in obiectul material al contrabandei calificate materialele nucleare, combustibilul nuclear, materiile prime nucleare, materialele fisionabile speciale s.a.m.d. care sunt definite si al caror regim este reglementat in L. nr. 111/1996. Explicatia s-ar gasi in aceea ca materialele nucleare prezinta, in generai, fenomenul de radioactivitate, ceea ce le-ar include, din acest punct de vedere in categoria materialelor radioactive. Totusi, pentru inlaturarea oricaror neclaritati, apreciem ca ar fi fost utila introducerea in textul art. 176 din L. nr. 141/1997 a notiunii de 'materiale nucleare', pe langa acela de materiale radioactive, solutia adoptata de altfel, de art. 279¹ C. pen.[12].

Produsele si substantele stupefiante si psihotrope sunt definite in L. nr. 143 din 26 iulie 2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri. Art. 1 din lege dispune ca drogurile si precursorii inscrisi in tabelele anexa nr. I - IV constituie substante aflate sub control national. Drogurile sunt plante si substante stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante si substante. Legea clasifica drogurile in droguri de mare risc din care exemplificam: heroina, methadona, amfetamina, cocaina, codeina si droguri de risc din care fac parte: canabisul, diazepamul, barbitalul s.a.m.d.

Precursorii sunt substante chimice folosite la fabricarea ilicita a drogurilor, sarurilor acestora, precum si amestecurile ce contin astfel de substante. In conformitate cu art. 6 din L. nr, 300 din 17 mai 2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor[13], exportul si importul acestora se efectueaza de operatori autorizati care au obtinut avizul Inspectoratului General al Politiei, pe baza licentei emise de autoritatea competenta si a documentelor de provenienta. Art. 33 din lege dispune ca trecerea peste frontiera a precursorilor, fara documentele prevazute la art. 6, constituie infractiunea de contrabanda calificata, prevazuta si pedepsita de art. 176 din L. nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei. Prin aceasta norma de referire textul citat din L nr. 300/2002 clarifica pe deplin, in opinia noastra, situatia precursorilor trecuti peste frontiera fara autorizatie.

Regimul produselor si substantelor toxice este reglementat prin Decretul nr. 466 din 28 decembrie 1979 potrivit caruia lista acestora se stabileste de Ministerul Sanatatii pe baza propunerilor institutiilor interesate.

Produsele si substantele toxice folosite in scop medical sunt cele prevazute in tabelele 'Venena' si 'Separanda' din Farmacopeea romana in vigoare. Importul, exportul si alte operatiuni cu produse si substante toxice sunt permise numai in scop medical si cu autorizatie de la autoritatile competente. Necesitatea actualizarii legislatiei in acest domeniu este in afara oricarei discutii.

Pentru existenta contrabandei calificate nu are relevanta cantitatea sau valoarea obiectelor, produselor sau substantelor mentionate la art. 176 din Lnr. 141/1997.

2. Elementul material

Elementul material al laturii obiective a infractiunii analizate il constituie trecerea efectiva peste frontiera a unor bunuri, produse sau substante fara autorizatia prevazuta de lege. Cerinta esentiala pentru existenta laturii obiective a infractiunii 'vizeaza absenta unui inscris oficial' prin care autoritatile publice competente permit introducerea sau scoaterea in si din tara ori tranzitul armelor, munitiilor, materiilor explozive sau radioactive, stupefiantelor, precursorilor, substantelor toxice.

Echivaleaza cu absenta autorizatiei si situatia in care un asemenea inscris oficial de import, export sau tranzit emana de la o autoritate necompetenta, a expirat, se refera la alte cantitati de bunuri, produse sau substante ori a fost modificat.

Elementul material al infractiunii se realizeaza indiferent daca trecerea frontierei se produce prin iocuri stabilite pentru controlul vamal sau prin alte locuri. De asemenea, nu are relevanta daca faptuitorul este proprietarul bunurilor sau numai un posesor ori doar un reprezentant al vreunei societati comerciale.

3. Urmarea imediata

Urmarea imediata a faptei o constituie starea de pericol care se creeaza pentru siguranta nationala si ordinea publica (arme, munitii), sanatatea populatiei (stupefiante, substante psihotrope, toxice), in general pentru regimul juridic vamal.

Contrabanda calificata se comite cu intentie directa, in sensul ca faptuitorul prevede 'rezultatul" faptei sale si urmareste producerea lui. Trecand peste frontiera bunuri din cele enumerate la art. 176 din L. nr 141/1997, fara autorizatie, infractorul are in vedere si urmareste eludarea unor prohibitii, sustragerea de la regimul vamal. Aceasta cerinta subiectiva, esentiala va trebui sa rezulte din datele si din intreaga situatie de fapt a cauzei.

Mobilul in cazul contrabandei calificate reprezinta un element facultativ al laturii subiective. Stabilirea lui in concret ar prezenta importanta la individualizarea pedepsei.

4. Recuperarea prejudiciului cauzat

Datorita prejudiciului foarte mare cauzat statului prin aceasta infractiune, (care uneori se ridica la zeci de miliarde de lei) este foarte important sa fie luate masurile necesare pentru recuperarea prejudiciului.

In timpul cercetarii penale trebuiesc asigurate bunurile ce urmeaza a fi confiscate in folosul statului Roman si in mod special bunurile care sunt un produs al infractiunii de contrabanda.

In situatia in care au fost gasite bunurile care au format obiectul infractiunii trebuie luate masurile asiguratorii pentru achitarea de catre faptuitor a taxelor vamale aferente.

Luarea masurilor asiguratorii se va face din oficiu, indiferent de situatie, organelor competente de urmarire penala le va revine sarcina de a face investigatiile necesare in vederea stabilirii valorii pagubelor pricinuite prin intermediul diferitelor infractiuni constatate de catre aceste organe penale.

In functie de aceste prejudicii, masurile asiguratorii se vor aplica bunurilor pana la concurenta acestei valori .

Pentru a putea preveni eventualele ascunderi ale bunurilor ce fac obiectul infractiunii, doctrina si practica judiciara recomanda ca aplicarea sechestrului sa se faca atunci cand este posibil, odata cu efectuarea altor activitati dupa cum urmeaza : retinerea, arestarea ,perchezitia.

5. Sanctiuni

Legea prevede pentru infractiunea de contrabanda pedeapsa inchisorii de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi, iar pentru contrabanda calificata - inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi, daca legea penala nu prevede o pedeapsa mai mare (art. 175 si 176 din L. nr. 141/1997). Expresia din finalul art. 176 ('daca legea penala nu prevede o pedeapsa mai mare') are in vedere textele din Codul penal si din unele legi penale speciale care incrimineaza nerespectarea regimului armelor si munitiilor (art. 279 C. pen.), nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive (art. 279¹ C.pen.), nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri (art. 302² C.pen.), traficul de substante toxice (art. 312 C. pen.), traficul de droguri (art. 3 din L. nr, 143/2000) si operatiuni ilicite cu precursori (art. 33 din L. nr. 300/2002). In consecinta, acolo unde vreunul din textele enumerate prevede o pedeapsa mai mare decat inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi se va aplica prevederea respectiva. Este cazul art. 279- alin. 5 C. pen. (nerespectarea regimului materialelor nucleare sau altor materii radioactive care a avut consecinte deosebit de grave), art. 281 alin. 3 - 5 C. pen. (nerespectarea regimului materialelor explozive care a avut ca urmare producerea unui pericol public sau a unor consecinte deosebit de grave), art. 302² alin. 2 C. pen. (nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri daca s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane ori pagube importante economiei nationale), art. 3 din L nr. 143/2000 (introducerea sau scoaterea din tara precum si importul ori exportul de droguri fara drept).

De mentionat ca prevederea din finalul art. 176 din L. nr. 141/1997 este preluata si dezvoltata de art. 182 care dispune ca atunci cand trecerea peste frontiera a unor anumite marfuri sau bunuri constituie infractiuni cuprinse in alte legi, fapta se pedepseste in conditiile si cu sanctiunile prevazute in acele legi, daca sunt mai aspre.

Pentru ilustrarea unei asemenea situatii, extragem dintre exemplele prezentate anterior, art. 3 din L. nr. 143/2000 potrivit caruia introducerea sau scoaterea din tara precum si importul ori exportul de droguri de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. Daca faptele incriminate privesc droguri de mare risc, pedeapsa este inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. De asemenea, potrivit art. 12 alin, 1 din L nr. 143/2000, faptele prevazute la art. 3 se pedepsesc cu detentiunea pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi, daca persoana care Ie-a savarsit face parte dintr-o organizatie sau asociatie ori dintr-un grup de cel putin 3 persoane cu structuri determinate si care sunt constituite in scopul comiterii acelor fapte si al obtinerii de beneficii materiale sau de alte foloase ilicite.

Cu privire la dispozitia de la art. 182 din L. nr. 141/1997, in literatura de specialitate s-a exprimat parerea ca aceasta ar fi o norma de referire care vizeaza 'o varianta de specie sui generis a contrabandei', iar situatia in sine nu comporta un concurs de texte st cu atat mai putin un concurs de infractiuni. Subscriem la aceasta opinie cu precizarea ca in sistemul dreptului penal infractiunea de contrabanda subzista atata timp cat legiuitorul mentine incriminarea sub denumirea respectiva, (nomen iuris). Asa dupa cum evolutia incriminarii contrabandei a demonstrat, daca legiuitorul intelege sa nu mai foloseasca o atare denumire, probabil ca vom avea doar infractiuni vamale sau privind regimul vamal. Altfel spus, denumirea infractiunilor, ca si normele penale, sunt de stricta interpretare.

Desigur ca pentru aplicarea pedepselor prevazute de lege, instantele de judecata trebuie sa constate ca infractiunea s-a consumat. Atat doctrina penala cat si practica judiciara din ultima perioada au acceptat ca infractiunile de contrabanda si contrabanda calificata se considera consumate atunci cand marfurile sau bunurile au fost trecute ilegal frontiera.

Avand in vedere definitia frontierei de stat de la art. 1 din O. U. G. nr. 105/2001 vom considera consumata contrabanda sau contrabanda calificata in momentul in care marfurile sau bunurile au fost trecute peste linia reala sau imaginara care uneste un semn de frontiera cu altul, in cazul frontierei terestre. La frontiera fluviala sau a celorlalte ape curgatoare se vor avea in vedere conventiile si intelegerile dintre Romania si statele vecine, principiul generai acceptat fiind acela ca frontiera trece pe la mijlocul senalului navigabil, iar la apele nenavigabile - pe la mijlocul panzei de apa. La Marea Neagra frontiera de stat trece pe la limita exterioara si limitele laterale ale marii teritoriale a Romaniei.

Daca trecerea frontierei se efectueaza cu mijloace de transport prin punctele de trecere a frontierei, infractiunea se consuma dupa trecerea prin aceste puncte. In cazul folosirii mijloacelor rutiere - trecerea se efectueaza prin puncte de trecere rutiere. Cand pentru trecere se folosesc mijloace feroviare (trenuri) controlul se efectueaza in statia de frontiera sau, pe parcurs, intre statia de frontiera si o statie interioara, moment in care contrabanda se poate consuma.

In cazul folosirii navelor la savarsirea contrabandei, consumarea acesteia se raporteaza tot la efectuarea controlului la frontiera. In principiu controlul navelor care intra sau ies in si din porturile romanesti se efectueaza in punctele de trecere portuare. Controlul navelor care urmeaza sa opreasca in porturile situate pe Dunare, in care nu functioneaza puncte de trecere, se efectueaza in primul port, situat in amonte sau in aval, in care functioneaza un punct de trecere.

La iesirea din tara controlul se efectueaza in portul de unde pleaca nava. In situatia in care in acel port nu exista un punct de trecere, navele sunt obligate sa opreasca pentru control in unul dintre porturile Galati, Sulina, Tulcea, Constanta - Sud sau Moldova Veche. La navele sub pavilion strain care navigheaza in sectorul Dunarii de Jos, intre porturile Sulina si Braila, controlul pentru trecerea frontierei se efectueaza la intrare in portul Sulina, iar la iesire, in unul din porturile Braila, Galati, Tulcea sau Sulina daca din aceste porturi navele pleaca direct in curse externe.

Controlul navelor care navigheaza prin canalul Dunare - Marea Neagra se efectueaza la intrare in portul Constanta - Sud, iar la iesire. In ultimul port romanesc din care navele pleaca in cursa. In portul Cernavoda se controleaza numai acele nave care sosesc sau pleaca in cursa din portul Basarabi, Poarta Alba, Medgidia sau Cernavoda.

In portul Sulina se efectueaza controlul la frontiera asupra tuturor navelor care navigheaza prin acesta spre porturile Reni sau Ismail. In portul Sulina nu sunt supuse controlului navele romanesti si straine care vin din aceste porturi si nu se opresc intr-un port romanesc, precum si navele de marfuri si pasageri sub pavilion romanesc care navigheaza intre porturile Constanta, Sulina, Galati si Braila, la intrarea si la iesirea din sectorul Dunarii de Jos.

Navele sub pavilion strain care navigheaza in aval pe Dunarea interioara si urmeaza sa o tranziteze cu oprire efectueaza controlul la intrarea in tara in portul Calarasi, iar pentru iesirea din tara, in ultimul port din care pleaca, daca este organizat punct de trecere a frontierei, sau in portul Galati. Pentru navigatia in amonte pe acest sector al Dunarii, controlul la intrarea in tara se efectueaza in portul Galati, iar pentru iesirea

din tara, in ultimul port din care pleaca nava, daca este organizat punct de trecere a frontierei, sau in portul Calarasi.

Navele sub pavilion strain care navigheaza in tranzit fara oprire pe Dunarea interioara sau pe canalul Dunare - Marea Neagra sunt supuse controlului in portul Calarasi, respectiv in portul Galati (art. 25 - 27 din O.U.G. nr. 105/2001).

Asadar, in raport de locul si momentul efectuarii controlului la frontiera se poate stabili pe cale judiciara consumarea infractiunii de contrabanda sau contrabanda calificata.

In situatia folosirii aeronavelor, consumarea infractiunii se apreciaza tot in raport de trecerea frontierei si de efectuarea controlului. Acesta are loc in aeroporturile deschise traficului international la plecarea si la sosirea aeronavelor in si din curse internationale. Daca aeronavele care efectueaza curse internationale aterizeaza din cauze de forta majora pe aeroporturi care nu sunt destinate traficului international, situate in afara zonei de frontiera, controlul pentru trecerea frontierei se asigura de catre unitatea de politie si autoritatea vamala cele mai apropiate (art. 36 din O.U.G. nr. 105/2001).

Odata stabilita consumarea infractiunii, instanta de judecata, pe langa aplicarea pedepselor principale, complimentare si accesorii prevazute de lege, mai are obligatia de a se pronunta asupra masurilor de siguranta si reparatorii in conformitate cu prevederile art. 111,112 si 118 C. pen., art. 14 C. pr. pen., art. 998 C. civ. si art. 183 din L. nr. 141/1997.

Desi legea vamala nu contine prevederi exprese referitoare la luarea masurilor de siguranta, in temeiul art. 362 C, pen. dispozitiile din partea generala a acestui cod se aplica si faptelor sanctionate penal prin legi speciale, daca acele legi nu dispun altfel. Prin urmare, marfurile sau bunurile care au constituit obiectul material al contrabandei vor fi supuse confiscarii speciale in temeiul art. 118 lit. a. C. pen. ca fiind obtinute,

rezultate sau produse prin fapta prevazuta de legea penala. in literatura juridica s-a sustinut intemeiat ca lucrurile introduse in tara prin contrabanda, desi au preexistat faptei penale, sunt asimilate lucrurilor produse prin infractiune deoarece au capatat o astfel de stare[14].

In cazul contrabandei calificate, lucrurile care au constituit obiectul material al acesteia (arme, munitii, materii explozive, radioactive, stupefiante etc.) sunt supuse confiscarii speciale in temeiul art. 118 lit. e. C. pen. Atat in situatia lucrurilor care au facut obiectul contrabandei cat si al contrabandei calificate nu prezinta relevanta daca acestea erau sau nu in proprietatea faptuitorului ori a participantilor la comiterea faptelor.

Sunt de asemenea, supuse confiscarii speciale lucrurile care au servit ori au fost destinate sa serveasca la comiterea contrabandei sau contrabandei calificate, precum mijloacele de transport intrebuintate ori destinate a fi intrebuintate, mijloacele de comunicatie folosite, armele albe s.a. Temeiul legal al acestei masuri il constituie prevederile art. 118 lit. b. C. pen., iar conditia esentiala este aceea ca lucrurile sa apartina infractorilor.

Cand marfurile sau alte bunuri care au facut obiectul infractiunii nu se gasesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor in bani (art. 183 din L nr. 141/1997). In opinia noastra aceasta dispozitie speciala se coreleaza cu prevederile art. 118 C. pen. conferindu-le un spor de eficienta in domeniul vamal. Astfel, potrivit art. 118 lit. d. C. pen., banii sau alte valori rezultate in urma valorificarii marfurilor de contrabanda sunt supuse confiscarii. In practica apar frecvente situatii cand marfurile, banii sau valorile obtinute nu se mai gasesc facand inaplicabile prevederile generale din Codul penal. Din acest motiv legiuitorul a considerat utila introducerea in legea vamala a unei dispozitii care sa oblige infractorii la plata unor sume de bani echivalente marfurilor sau bunurilor care nu se gasesc.

In unele imprejurari, prin savarsirea contrabandei este incalcat si dreptul statului de a incasa taxele vamale sau alte impuneri de natura fiscala.

Nu orice trecere de marfuri sau bunuri peste frontiera atrage obligatia titularilor operatiunii de a plati taxe vamale. Potrivit art. 83 din L. nr. 141/1997 la exportul de marfuri nu se incaseaza taxe vamale. Daca, totusi, prin fapta incriminata s-a eludat plata obligatiilor fiscale, statul are dreptul la despagubiri in temeiul art. 998 C. civ. si art. 14 C. pr. pen. Desigur ca acestea nu au caracterul unor sanctiuni penale nici al masurilor de siguranta.

Daca infractiunea de contrabanda sau contrabanda calificata a fost savarsita de una sau mai multe persoane inarmate ori constituite in banda, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Explicatii cu privire la aceste modalitati ale contrabandei au fost expuse anterior.

Cand contrabanda sau contrabanda calificata a fost comisa de angajati sau reprezentanti ai unor persoane juridice care au ca obiect de activitate operatiuni de import - export, in folosul acestor persoane juridice se poate aplica si interdictia exercitarii ocupatiei, potrivit art. 64 C. pen.

In conformitate cu art. 181 din L nr. 141/1997 tentativa la contrabanda si contrabanda calificata se pedepseste, iar in temeiul art. 20 alin. 2 C. pen. pedeapsa este cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazut de lege pentru infractiunea consumata. Mai exact, tentativa la contrabanda se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani si 6 luni si interzicerea unor drepturi, iar tentativa la contrabanda calificata se pedepseste cu inchisoare de la un an si 6 luni la 6 ani si interzicerea unor drepturi.

Practica judiciara si doctrina penala au admis ca infractiunea de contrabanda, ca infractiune comisiva, comporta tentativa proprie si improprie cat si desistarea si impiedicarea rezultatului asa cum acestea sunt reglementate de art. 21 si 22 C. pen. Cel mai adesea contrabanda ramane in faza de tentativa cand faptuitorii sunt prinsi inainte de a intra sau iesi in si din tara, adica sunt descoperiti la punctele de control de catre organele competente[15].

In literatura de specialitate s-au exprimat diverse opinii in legatura cu momentele initiale si finale ale tentativei de contrabanda, precum si asupra conditiilor concrete in care fapta ramane in faza de tentativa. Apreciem ca aceste dezbateri trebuie raportate la notiunea de frontiera si la aceea de control de frontiera cum sunt definite de O.U.G. nr. 105/2001. Astfel, daca trecerea inseamna depasirea liniei reale sau imaginare care uneste doua semne de frontiera sau care marcheaza mijlocului senalului navigabil etc, tentativa reprezinta intreruperea actiunii efective inainte de trecerea acestor limite. De asemenea, daca activitatea de control se efectueaza intr-un port sau aeroport deschis traficului international, descoperirea contrabandei intr-un asemenea loc determina ramanerea ei in faza tentativei.

Actele preparatorii sau pregatitoare, in principiu neincriminate si nesanctionate, pot dobandi relevanta penala in situatia in care infractiunea de contrabanda in considerarea careia fusesera efectuate, s-a consumat ori a ramas in faza de tentativa. in concret, este vorba de actele pregatitoare comise de o alta persoana decat autorul contrabandei si care cad sub incidenta legii penale ca acte de participatie (complicitate) si nu ca acte preparatorii.

CAPITOLUL V.

PRACTICA JUDICIARA

SECTIUNEA II. SUSPENDAREA EXECUTARII PEDEPSEI SUB SUPRAVEGHERE , LUAREA MASURILOR DUPA REVOCAREA SUSPENDARII CONDITIONATE A EXECUTARII IN CAZUL INFRACTIUNII DE CONTRABANDA

Decizia nr. 1628 din 6 iunie 1995, privind suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere . Luarea masuriidupa revocarea suspendarii conditionate a suspendarii

Cand instanta dispune revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei si executarea ei alaturi de o noua pedeapsa, nu mai poate dispune suspendarea executarii sub supraveghere a pedepselor astfel cumulate, deoarece s-ar incalca prevederile art. 83 alin 1 Cpen.

Prin sentinta penala nr. 152 din 14 aprilie 1994, ramasa definitiva prin neapelare, Judecatoria Oravita a condamnat pe inculpatul T. C.la cate un an de inchisoare pentru savarsirea tentativei la infractiunea de contrabanda prevazutain art. 20 Cpen raportatala art. 72 lit a din Legea nr. 30/1978si a tentativei de trecere frauduloasa a frontierei de stat prevazuta in art. 20 C pen raportat la art. 8 lit b din Legea nr. 56/1992, ambele cu aplicarea art. 37 lit a Cpen.

Conform art 33 lit. A Cpen. S-a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa de un an de inchisoare .

In baza art. 83 Cpen. S-a revocat suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 10 luni, inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 90din 27 februarie 1992 a Judecatoriei Resita, urmand ca inculpatul saecute, in total un an si 10 luni de inchisoare .

Conform art. 86¹Cpen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii acestei pedepse .

Recursul in anulare declarat in cauza este fondat .

In urma revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 10 luni inchisoare, instanta a dispus ca inculpatul sa execute o pedeapsa de un an si 10 luni de inchisoare .

Dispunandu-se suspendarea sub supraveghere a executarii ambelor pedepse, deci si a celei a carei suspendare conditionata a fost revocata, s-au incalcat prevederile art 83 alin 1 Cpen. Potrivit carora aceasta pedeapsa trebuia executata in intregime

Instanta procedand in modul aratat, a stabilit o pedeapsa in afara limitelor legii .

In consecinta sentinta a fost casata, inlaturandu-se aplicarea art. 86¹Cpen.

SECTIUNEA III. STABILIREA DESPAGUBIRILOR, A TAXELOR VAMALE IN MATERIA CONTRABANDEI

Decizia nr. 1644 din 1 aprilie 2003cu privire la despagubiri, taxe vamale in cadrul infractiunii de contrabanda

Prin sentinta penala nr. 324 din 21 decmbrie 2001, Tribunalul Mehedinti a condamnat inculpatul M. Gh. pentru savaasirea, intre altele, a infractiunii vamale prevazute in art 175 raportat la ert. 176 din Legea nr. 141/1997.

Cauza a fost disjunsa in cea ce priveste solutionarea actiunii civile .

Instanta a retinut ca, la inceputul lunii iulie 2001, inculpatul atrecut ilegal frontiera in Iugoslavia, unde a sustras in mod repetat, diferite bunuri apartinand unor cetateni sarbi .

In noaptea de 12 august 2001, inculpatul a sustras si o barca cu motor de pe malul sarbesc al Dunarii, in care a depozitat bunurile sustrase, si a trecut ilegal frontiera in Romania, fiind surprins de politia de frontiera .

Dupa pronuntarea acestei condamnari, prin sentinta penala nr. 26 din 13 februarie 2002, acelasi tribunal a respins ca neantemeiata actiunea civila formulata de Directia Generala a Vamilor .

Curtea de Apel Craiova, prin decizia penala nr. 580 din 16 decembrie 2002, a admis apelul declarat de procuror si a obligat pe inculpat la plata sumei de 83.372.358. de lei despagubiri catre Directia Regionala Vamala Interjudeteana Craiova,cu motivarea ca nu au fost platite taxele vamale pentru bunurile sustrase si intoduse ilegal in tara, in valoare de 208.244.253 de lei .

Dispozitiile art. 183 din Legea nr. 141/1997 trebuie coraborate, a aratat curtea de apel, cu cele ale art 118 Cpen. Referitoare la confiscarea speciala, in sensul ca, indiferent daca marfa se gaseste sau nu, daca este confiscata sau nu, taxele vamale trebuie platite deoarece marfa nu a trecut prin punctele vamale si nu afost vamuita.

Recursul declarat de catre inculpat este fondat cu privire la obligarea sa la plata despagubirilor catre Directia Regionala Vamala Interjudeteana Craiova.

Din procesul verbal incheiat de Politia de frontiera Vrancea, rezulta ca bunurile consemnate in procesul de consemnare -inventariere, care au facut obiectul infractiunii de contrabanda, au fost ridicate in vederea confiscarii .

Potrivit art.183din Legea 141/1997 privin Codul vamal, cand marfurile sau alte bunuri care au facut obiectul infractiunii de contrabanda nu se gasesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor in bani .

Cum, insa acele bunuri au fost confiscate, corect prima instanta nu l-a obligat pe inculpat la plata de despagubiri catre partea civila

Motivarea instantei de apel, ca indiferent daca marfurile care au facut obiectul infractiunii de contrabanda au fost confiscate sau nu, taxele vamale trebuie platite, pentru ca nu au fost vamuite, nu are suport legal .

In consecinta, recursul inculpatului a fost admis, s-a casat hotararea instantei de apel si s-a inlaturat obligarea incuulpatului la plata despagubirilor civile

BIBLIOGRAFIE.

I. TRATATE, CURSURI, MONOGRAFII

Antoniu Gheorghe.- Op Cit pag 107

Diaconescu Grigore.- op cit pag 329

Diaconescu Gheorghe- op cit pag 331

Dongoroz Vintila.- curs de Drept Penal Casa de Editura Sansa Bucuresti 1940

Josan Gheorghe.- Probleme de Drept Penal si Procesual Penal rezolvate in semestrul I al anului 2002 de Curtea de Apel Suceava

Merlescu I. V. Drept Vamal Edit Tipografiei Curierul Judiciar Bucuresti 1924 pag 182

Mitrache Constantin. Drept Penal roman editia a IV-a revizuita si adaugita edit la Casa de Culturasi Presa "Sansa" Bucuresti 2000 pag 85

Oancea Ioan. op cit pag 165

Oancea Ioan. op cit pag 182

Voicu C. Sandu F.I. Drept Penal al afacerilor Edit Rosetti Bucuresti 2002 pag 200-2001

Vasiliu Teodor. Cod Penal comentat si adnotat, partea speciala, vol II Edit Stiintifica si Enciclopedica Bucuresti 1977 pag 290

Garraud Robert. - Trate Filoziphique de practique du droit panal francais vol IV Paris 1922pagina 282.

Colectiv Istoria dreptului romanesc, Editura Academiei Bucuresti, vol. I-1980.

Tratat de metodica criminalistica vol I pagina 297.

Istoria Dreptului Romanesc vol II Edit Academiei Bucuresti 1987 pag 109.

Colectiuni de legi si regulamente vamale Bucuresti, Tipografia Curtii Regale 1890.

LEGISLATIE.

Legea pentru infiintarea de intrepozite vamale si suprimarea privilegiilor de porturi franco , Monitorul Oficial nr. 260,din 18 februarie 1883.

Legea asupra vamilor, publicata in Monitirul Oficial nr. 37 din 24 iun 1866.

Legea pentru amanarea punerii in aplicare a legii asupra vamilor, publicata in Monitorul Oficial mr. 42 din 1 iulie 1866.

Legea pentru modificarea unor articole din legea vamilor publicata in Nonitorul Oficial nr. 76 din 4 aprilie 1875.

Legea pentru modificarea legii generale a vamilor publicata in Monitorul Oficial din 18 martie 1877.

Legea pentru modificarea legii generale a vamilor publicata in Monitorul Oficial din 18 aprilie 1878.

Legea pentru modificarea legii generale a vamilor di 15 iunie 1874 si 18 martie 1872 publicata in Monitorul Oficial nr. 35 din 13 martie 1880 si nr. 58 din 11 martie 1880.

Legea pentru modificarea legii generale a vamilor, publicata in Monitorul Oficial nr. 70 din 25 martie 1880.

Legea pentru adaugarea unui alineat la articolul 8 din legea generala a vamilor, publicata in Monitorul Oficial nr. 51 din 8 iunie 1882.

Legea generala a vamilor, Monitorul Oficial nr. 72, din 1 iulie 1905.

Legea nr. 6 din 28 decembrie 1961, privind reglementarea regimului vamal al R.P.R., Buletinul Oficial al Marii Adunari Nationale a R.P.R..

Legea pentru modificarea unor dispozitii din legea generala a vamilor publicata in Monitorul Oficial nr. 281 din 17 martie 1982.

Ordonanta Guvernului nr 16 din 29 ianuarie privind statutul personalului vamal, Monitorul Oficial, nr. 39din 30 ianuarie 1998

Legea nr. 78 din 8 mai 2000pentru prevenirea, descoperirea si sanctiomarea actelor de coruptie.

Legea numarul 141 din 24 iulie 1997 privind Codul Vamal al Romaniei publicat in Monitorul Oficial nr. 180 din 1 august 1997 si intrat in vigoare la 1 octombrie 1997.

O.U.G.nr. 104 din 27 iulie 2001 privind organizarea si functionarea polotiei de frontiera romane, publicata iin Monitorul Oficial nr. 351 din 29 iunie 2001, prom prin legea nr. 81 din 26 martie 2002 publicata in Monitorul Oficial nr. 154 din 4 martie 2002.

Codul Penal al Romaniei .

Regulamentul Vamal al Romaniei .

- Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, pag 8 ,275, 468,Editura Academiei Bucuresti1984.