Modurile de pierdere a cetateniei romane

Modurile de pierdere a cetateniei romane

1.Retragerea cetateniei romane

Trebuie sa remarcam ca retragerea cetateniei romane apare ca o sanctiune. Trebuie avut in vedere ca potrivit art. 5 alin. (2) din Constitutie, cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluaia care o dobandeste prin nastere.

Se poate retrage cetatenia romana celui care:

a) aflandu-se in strainatate, savarseste fapte deosebit de grave prin care vatama interesele statului roman sau lezeaza prestigiul Romaniei;

b) aflandu-se in strainatate, se inroleaza in fortele armate ale unui stat cu care Romania a rupt relatiile diplomatice sau cu care este in stare de razboi;

c) a obtinut cetatenia romana in mod fraudulos;

d) este cunoscut ca avand legaturi sau a sprijinit, sub orice forma, grupari teroriste ori a savarsit alte fapte care pun in pericol siguranta nationala.

Se constata ca nu se poate retrage cetatenia romana decat persoanelor care se afla in afara granitelor tarii. Cetateanului roman care domicilieaza pe teritoriul Romaniei nu i se poate retrage cetatenia decat atunci cand a obtinut-o in mod fraudulos.

Retragerea cetateniei romane se pronunta numai impotriva persoanei vinovate, aflate in una din situatiile prevazute de lege si mentionate mai inainte si nu produce nici un efect juridic asupra cetateniei sotului sau copiilor.

Retragerea cetateniei romane se pronunta de catre Guvern, prin hotarare, la propunerea ministrului justitiei. Efectele juridice ale pierderii cetateniei se produc de la data publicari in M. Of. a hotararii de retragere.

Renuntarea la cetatenia romana

Renuntarea la cetatenia romana a fost inscrisa ca mod de pierdere deoarece se pot ivi situatii in care o persoana, cetatean roman, doreste sa se stabileasca in strainatate si sa obtina cetatenia statului unde se stabileste.

Legea stabileste ca se poate aproba renuntarea la cetatenia romana numai cetateanului roman care a implinit varsta de 18 ani si numai pentru motive temeinice. Poate cere renuntarea la cetatenia romana cel care:

a) nu este invinuit sau inculpat intr-o cauza penala ori nu are de executat o pedeapsa penala;

b) nu este urmarit pentru debite catre stat sau fata de persoane juridice ori fizice din tara sau, avand asemenea debite le achita ori prezinta garantii corespunzatoare pentru achitarea lor;

c) a dobandit ori a solicitat si are asigurarea ca va dobandi o alta cetatenie.

Aprobarea cererii de renuntare la cetatenia romana ( cerere care trebuie sa fie individuala) revine Gurvernului, la propunerea ministrului justitiei. Efectele juridice ale pierderii cetateniei pe aceasta cale se produc de la data publicari in M. Of. a hotararii Guvernului de aprobare a renuntarii la cetatenia romana. Fiind o cerere individuala, cererea de renuntare la cetatenia romana nu produce efecte decat fata de cel ce o face, nu si fata de sot sau copii. Cu toate acestea, dovedind grija pentru integritatea familiei, legea romana prevede ca in cazul cand ambii parinti (sau unul, daca numai acesta e cunoscut sau in viata) obtin aprobarea renuntarii la cetatenia romana o data cu parintii sau, daca aceastia au pierdut cetatenia romana la date diferite, pe ultima dintre aceste date. Copilul minor care, pentru a domicilia in stainatate paraseste tara dupa ce ambii parinti au pierdut cetatenia romana, pierde cetatenia romana pe data plecarii sale din tara. Legea cere si constimantul minorului care a implinit varsta de 14 ani.

Alte cazuri de pierdere a cetateniei romane

Sunt situatii care privesc insa numai copiii minori, adica pe aceia care, de regula, urmeaza conditia juridica a parintilor.

a) Adoptia

Adoptia unui copil minor, cetatean roman, de catre cetateni straini. In cazul in care un copil minor cetatean roman este adoptat de un cetatean strain, legea prevede ca el pierde cetatenia romana daca adoptatorul solicita aceasta in mod expres si daca adoptatul este considerat, potrivit legii straine, ca a dobandit cetatenia straina. Data pierderii cetateniei romane este data dobandirii de catre minor a cetateniei adoptatorului. Daca adoptia a fost declarata nula sau anulata, copilul care nu a implinit varsta de 18 ani este considerat ca nu a pierdut niciodata cetatenia romana.

Anularea, declarata nulitaii sau desfacerea adoptiei unui minor de care cetateni romani. Daca un copil strain a fost a adoptat de cetateni romani, iar aceasta adoptie a fost anulata sau declarata nula este firesc ca sa piarda si cetatenia romana pe care o dobandise ca efect al adoptiei sale. Anularea sau declarerea nulitatii adoptiei in cazul in care copilul nu a implinit varsta de 18 ani si domiciliaza in strainatate sau paraseste tara pentru a domicilia in strainatate, duc la consecinta ca minorul e considerat ca nu a fost niciodata roman. Situatia sa prezinta in acelasi mod si in cazul desfacerii adoptiei, singura deosebire fiind ca de aceasta data copilul pierde cetatenia romana pe data cand adoptia a fost desfacuta.

In sfarsit, stabilirea filiatiei copilului gasit pe teritoriul Romaniei duce la pierderea cetateniei romane, daca parintii (sau doar cel cunoscut) sunt cetateni straini.

Dovada cetateniei romane

Legea cetateniei romane stabileste clar ca anume inscrisuri fac dovada cetateniei romane in tara si in afara hotarelor. Prima regula este ca dovada cetateniei se face prin buletinul sau cartea de identitate. Prin exceptie, dovada cetateniei se poate face si cu certificatul constatator.

Cat priveste copiii pana la varsta de 14 ani, ei dovedesc cetatenia cu certificatul de nastere insotit de buletinul sau cartea de identitate al oricaruia dintre parinti sau, in cazul in care copilul este inscris in buletinul de identitate al unuia dintre patinti, numai cu acest buletin.

In strainatate, dovada cetateniei romane se face prin actul valabil de trecere a frontierei emis de autoritatile romane (pasaportul). Misiunile diplomatice sau oficiile consulare ramane pot elibera, in caz de nevoie, dovezi de cetatenie pentru cetatenii romani aflati peste hotare.