FORME, MODALITATI, SANCTIUNI SI ASPECTE PROCESUALE

FORME, MODALITATI, SANCTIUNI SI ASPECTE PROCESUALE

1. Formele infractiunii

Desi activitatea infractionala prin care se realizeaza fapta de abuz de incredere nu necesita neaparat o desfasurare in timp, totusi ea poate, eventual, parcurge toate fazele acestei desfasurari.

a) Actele preparatorii: Detinatorul unui bun al altuia simte uneori nevoia de a pregati din timp actiunea sa abuziva, fie transportand bunul in alt loc, fie incredintandu-l unei terte persoane, fie aducandu-i modificari de natura a-l face de nerecunoscut, etc. Cu toate acestea, actele preparatorii nu sunt incriminate de lege; dar atunci cand s-a trecut la acte de executare, adica savarsirea infractiunii si aceasta s-a consumat, actele preparatorii efectuate de terti pot deveni acte de complicitate anterioara.

b). Tentativa

Efectuarea actelor de executare a infractiunii de abuz de incredere poate fi material intrerupta si ramane deci in stare de tentativa. Inceperea executarii este foarte greu de stabilit, fiindca bunul se afla la detinator, iar acesta poate efectua in taina acte de executare, putandu-se oricand dezista de ele.

Datorita acestei dificultati practice legea nu incrimineaza tentativa infractiunii de abuz de incredere.

c)Consumarea. Indiferent de modalitatea in care se savarseste - insusire, dispunere pe nedrept, refuz de restituire - abuzul de incredere este o infractiune instantanee.

Consumarea are loc in momentul in care a fost savarsita prin ducerea pana la capat a executarii vreunuia dintre actiunile abuzive care constituie elementul material al infractiunii de abuz de incredere.

In cazul in care au fost efectuate mai multe dintre aceste actiuni abuzive (de exemplu, faptuitorul si-a insusit bunul, apoi a dispus asupra lui si in cele din urma a refuzat restituirea), infractiunea se considera consumata de la prima actiune. Dar, aceste acte trebuiesc savarsite in "mod efectiv"; faptuitorul trebuie sa-si insuseasca lucrul, sa dispuna ori sa refuze restituirea lui in mod veritabil, real. Numai in acest caz se consuma infractiunea.

Cand faptuitorul detinea mai multe bunuri ale aceluiasi persoane sau primite de la aceeasi persoana si daca privitor la aceste bunuri a savarsit succesiv actiuni abuzive inainte de a se fi produs o tragere la raspundere penala, toate actiunile vor constitui o singura infractiune (continuata); va exista insa concurs de infractiuni in raport de actiunile savarsite ulterior sesizarii organelor competente.

d) Epuizarea. Cand abuzul de incredere capata forma continuata, latura obiectiva a infractiunii se va epuiza o data cu savarsirea ultimei actiuni abuzive, pe care faptuitorul a avut posibilitatea sa o comita.

2. Modalitati.

Infractiunea de abuz de incredere putandu-se realiza, sub raportul laturii obiective, prin trei feluri de actiuni abuzive: "insusire" a bunului altuia, "dispunere " pe nedrept de un astfel de bun si "refuzul" de a-l restitui, implicit apar trei modalitati normative ale acestei infractiuni.

In afara de aceste modalitati privind latura obiectiva, abuzul de incredere poate prezenta faptic si alte modalitati determinate de natura relatiilor juridice dintre detinatorul bunului si persoana care i l-a incredintat; de specificul bunului detinut; de sarcinile care revin celui caruia i s-a incredintat bunul altuia; de dreptul pe care il are asupra bunului persoana care a incredintat acel bun detinatorului, etc.

3. Sanctiuni

Infractiunea de abuz de incredere este sanctionata prin dispozitia alineatului 1 al art. 213 Cod penal cu pedeapsa inchisorii de la 3 luni la 4 ani sau cu amenda.

La stabilirea pedepsei, instanta va tine seama de natura raportului juridic care formeaza situatia premisa, de gradul de incredere existent la data intervenirii acestui raport, de modalitatea abuzului, etc.

In cazul cand sunt constatate circumstante atenuate, instanta va alege intai pedeapsa de aplicat, inchisoarea sau amenda, potrivit dispozitiilor alineatului 2 al art. 72 Cod penal si in cazul cand a ales pedeapsa inchisorii va cobori, potrivit dispozitiilor din articolul 76 litera e, cuantumul acesteia sub minimul special de 3 luni, sau amenda care nu poate fi mai mica de 100000 lei, iar cand minimul special este sub 3 luni, se aplica o amenda care nu poate fi mai mica de 75000 lei.

In cazul cand s-ar constata existenta unor circumstante agravante, instanta va trebui sa opteze pentru pedeapsa inchisorii, putand aplica aceasta pedeapsa pana la maximul special de 4 ani, iar atunci cand ar considera fata de gravitatea faptei ca acest maxim nu este suficient, va putea adauga un spor pana la 5 ani, conform alineatului 1 , art. 78 Cod penal.

In ipoteza ca instanta ar stabili o pedeapsa mai mare de 4 ani, va putea aplica, daca este cazul, si pedeapsa complementara, a interzicerii unor drepturi.

Potrivit art. 90 Cod penal, daca prin comiterea infractiunii de abuz de incredere s-a produs o paguba ce nu depaseste 50000 lei si sunt indeplinite si celelalte conditii, instanta de judecata poate dispune inlocuirea raspunderii penale cu raspunderea care atrage o sanctiune cu caracter administrativ.

4. Aspecte procesuale

Infractiunea de abuz de incredere in contra avutului personal sau particular face parte din grupul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate (art. 213 alineatul 2 Cod penal).

De asemenea, sunt aplicabile dispozitiile art. 131 Cod penal : "In cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata, lipsa acestei plangeri inlatura raspunderea penala".

In cazul abuzului de incredere, plangerea prealabila este o conditie indispensabila pentru punerea in miscare a actiunii penale. Plangerea prealabila se adreseaza instantei de judecata. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

Termenul pentru introducerea plangerii prealabile se calculeaza din momentul in care partea vatamata a luat la cunostinta de materializarea intentiei detentorului de a nu mai restitui, conform conventiei, bunul.