CONTRACTUL DE DEPOZIT

CONTRACTUL DE DEPOZIT

Def.Depozitul este un contract prin care o persoana, numita deponent, incredinteaza un lucru altei persoane, numita depozitar, care se obliga sa-l pastreze pe o perioada determinata sau nedeterminata si sa-l restituie la cerere.

Scopul urmarit prin incheierea contractului este pastrarea (conservarea) lucrului depozitat in vederea restituirii lui in natura la cererea deponentului

Caractere: Depozitul este un contract real, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, unilateral sau sinalagmatic (bilateral) si, in principiu netranslativ de proprietate. Este un contract real care se formeaza numai prin si din momentul predarii lucrului care formeaza obiectul contractului de la deponent la depozitar.

Depozitul poate fi cu titlu gratuit sau cu titlu oneros.

Depozitul cu titlu gratuit este un contract unilateral intrucat din momentul incheierii sale, naste obligatii numai in sarcina depozitarului. Depozitul cu titlu gratuit este un contract unilateral intrucat, in momentul incheierii sale, naste obligatii numai in sarcina depozitarului. Depozitul ramane un contract unilateral chiar daca- ulterior incheierii sale -se nasc anumite obligatii si in sarcina celeilalte parti datorita unui fapt posterior si accidental.

Depozitul este un contract creator de raporturi de obligatii.

Felurile contractului de depozit:

Depozit propriu zis si sechestru. Acesta din urma se deosebeste de depozitul propriu-zis si prin faptul ca are ca obiect bunuri litigioase, inclusiv imobile si poate fi nu numai conventional dar si judiciar.

Depozitul propriu zis are 3 variante: depozitul obisnuit, depozitul necesar si cel neregulat.

DEPOZITUL OBISNUIT (VOLUNTAR)

Depozitul propriu zis nu poate acea ca obiect decat lucruri mobile, aceste lucruri mobile trebuie sa fie corporale

Capacitatea partilor

Pentru validitatea contractului se cere ca deponentul sa aiba capacitatea, respectiv sa indeplineasca conditiile legale pentru a incheia acte de administrare, iar depozitarul de a face acte de dispozitie.

Codul civil cere ca depozitarea sa fie facuta intotdeauna numai de catre proprietarul lucrului depozitat sau prin consimtamantul sau expres.

Dovada contractului.

Pe langa predarea lucrului se mai cere ca depozitul sa fie constatat printr-un inscris, cerandu-se forma scrisa ad probationem indiferent de valoarea contractului.

Efectele contractului de depozit obisnuit (voluntar)

Depozitul obisnuit este un contract care creaza intre parti, din momentul incheierii sale, numai raporturi de obligatii.

Depozitarul este obligat contractual sa pastreze (sa conserve) lucrul depozitat si sa-l restituie la cererea deponentului, afara de cazurile in care, potrivit legii, el este obigat, extracontractual sa pastreze lucrul si sa-l restituie altei persoane.

Daca contractul este cu titlu oneros, deponentul este si el obligat, contractual sa plateasca remuneratia convenita. Indiferent de natura contractului deponentul mai poate avea doua obligatii extracontractuale - restituirea cheltuielilor facute pentru pastrarea lucrului depozitat si plata despagubirilor pentru pagubele cauzate depozitarului de acel lucru.

Obligatiile depozitarului

Obligatia de pastrare

Depozitarul trebuie sa se ingrijeasca de paza lucrului depozitat cu aceiasi grija ca de propriul sau lucru. Pentru a rasturna prezumtia de culpa(pentru a inlatura raspunderea) ce apasa asupra lui, trebuie sa dovedeasca ca a depus aceiasi grija in pastrarea lucrului depozitat ca si in privinta lucrurilor proprii.

Obligatia de pastrare asumata de catre depozitar in conditiile aratate, fie si cu titlu gratuit, nu-l indreptateste sa se serveasca de lucrul depus decat cu consimtamantul expres sau tacit al deponentului. In caz de nerespectare a acestei prohibitii depozitarul va fi expus la plata daunelor-interese.

Depozitarul neputandu-se folosi de lucrul depozitat, nu poate consuma nici fructele pe care le produce.

Obligatia de restituire

Depozitarul trebuie sa erstituie insusi lucrul depozitat impreuna cu fructele pe care le-a perceput, nu insa si fructele pe care putea sa le perceapa dar nu le-a perceput.

Restituirea in natura se face in starea in care se afla lucrul in momentul restituirii, riscul pieirii sau degradarii fortuite fiind in sarcina deponentului.

In caz de pieire totala sau partiala a lucrului, depozitarul este obligat sa predea deponentului suma de bani, indemnizatia de asigurare primita de la asigurator, sau sa-I cedeze actiunea impotriva tertului.

In caz de neexecutare a obligatiei de restituire, depozitarul datoreaza daune-interese pentru repararea tuturor prejudiciilor suferite de deponent. Pentru stabilirea valorii lucrului se are in vedere valoarea lui din momentul restituirii prin echivalent.

Daca depozitarul refuza sa restituie lucrul, desi acesta se afla in detentia sa, deponentul poate obtine executare silita in natura.

Locul restituirii

In lipsa de stipulatie speciala contrara, restituirea se face la locul unde lucrul se afla depozitat. Iar daca partile au convenit asupra altui loc, cheltuielile de transport cad in sarcina deponentului.

Termenul restituirii

Codul civil prevede ca deponentul are dreptul sa ceara restituirea oricand, chiar daca s-a stipulat un termen pentru restituire. Aceasta deoarece termenul se presupune stipulat in interesul deponentului. Dar daca termenul a fost stipulat si in interesul depozitarului el are dreptul la remuneratia stipulata sau la daune-interese pentru prejudiciul cauzat prin restituirea anticipata.

Actiuni in restituire. Daca depozitarul refuza fara temei sa restituie lucrul depozitat, asemanator comodantului, deponentul poate intenta, la alegere fie o actiune personala care deriva din contractul de depozit, fie de o actiune in revendicare, in calitate de proprietar, iar daca un astfel de termen nu a fost stabilit, prescriptia incepe sa curga de la data nasterii dreptului la actiune care coincide cu momentul incheierii contractului.

Obligatiile deponentului

Obligatii contractuale

Depozitul cu titlu gratuit, fiind un contract unilateral, nu da nastere la obligatii decat in sarcina depozitarului. In cursul executarii insa se pot naste anumite obligatii extracontractuale si in sarcina deponentului. Daca depozitarul a facut cheltuieli pentru pastrarea (conservarea) lucrului sau a suferit pagube pricinuite de lucrul depozitat.

Plata remuneratiei - deponentul are obligatia de a plati depozitarului remuneratia stipulata.

Ridicarea lucrului. Deponentul este obligat sa ridice lucrul depozitat de la locul restituirii la termenul convenit sau, in lipsa, la cel stabilit de instanta la cererea depozitarului, sub sanctiunea platii daunelor-interese. In caz de nerespectare depozitarul nu este indreptatit sa vanda lucrul.

Dreptul de retentie al depozitarului

El poate refuza restituirea lucrului pana la plata integrala a sumelor la care are dreptul din cauza depozitului.

DEPOZITUL NECESAR

Def.Depozitul este necesar cand deponentul, fiind sub amenintarea unei intamplari neprevazute si care reprezinta un pericol real (nu imaginar) este nevoit sa incredinteze lucrul sau spre pastrare unei alte persoane, fara a avea posibilitatea sa aleaga liber persoana depozitarului si sa intocmeasca un inscris constatator al contractului.

Depozitul necesar, avand la baza consimtamantul partilor, este un depozit conventional.

Dovada contractului - depozitul se poate dovedi prin martori si orice alt mijloc de proba admis de lege, indiferent de valoarea lucrurilor depozitate

In afara de aceasta derogare, depozitul necesar este supus regulilor depozitului obisnuit.

Depozitul asimilat celui necesar(hotelier) este asimilat depozitulului bunurilor aduse de calatori in unitati hoteliere. Calatorul isi alege liber hotelul, insa este nevoit sa aduca lucrurile sale la acel hotel si deci depozitul are in acest caz caracter oarecum necesar.

Domeniu de aplicare - pentru hoteluri si hanuri si camerelor din statiuni balneoclimaterice, din case de odihna sau turism.

In raporturile dintre bolnavi si spitalul in care acestia se afla internati dispozitiile de la depozitul asimilat celui necesar sunt aplicabile in ceea ce priveste imbracamintea pe care au trebuit s-o depuna la magazia spitalului in momentul internarii lor.

Dovada. Depozitul asimilat celui necesar poate fi dovedit cu orice mijloc de proba indiferent de valoarea bunurilor depozitate. Calatorul cazat la hotel trebuie sa dovedeasca, in conditiile aratate, ca bunurile au fost aduse de el insusi sau de altul pentru el.

Raspunderea depozitarului. Deoarece depozitul asimilat celui necesar este cu plata, raspunderea hotelierului este apreciata cu mai multa severitate si anume, el raspunde pentru orice culpa, ca si in cazul depozitului obisnuit, cu plata.

DEPOZITUL NEREGULAT

Def.Depozitul neregulat se caracterizeaza prin faptul ca are ca obiect lucruri fungibile si consumptibile, care nu trebuie sa fie restituite in individualitatea lor, ci prin alte lucruri asemanatoare.

Intrucat lucrurile depozitate nu trebuie sa fie restituite in individualitatea lor, ci prin alte lucruri, depozitarul devine proprietarul lor, putand folosi, culege fructele si dispune de ele, dar in calitate de proprietar suporta si riscul pieirii lor ori degradarii fortuite. La cerere depozitarul este obligat sa restituie lucruri de acelasi gen, de aceiasi calitate si cantitate, inclusiv fructele percepdute, deponentul fiind titularul unei creante.

Dovada caracterului neregulat al depozitului

Avand in vedere efectele speciale ale depozitului neregulat si faptul ca lucrurile fungibile si consumptibile dupa natura lor pot forma si obiectul depozitului obisnuit, depozitarul este obligat, in caz de indoiala sa-l dovedeasca.

Depunerile de sume de bani CEC

Def.Contractul de depunere de sume de bani CEC constituie o varietate a contractului de depozit neregulat incheiat intre CEC, in calitate de depozitar si o persoana fizica sau juridica, in calitate de deponent, prin care depozitarul se obliga sa pastreze sumele de bani depuse si sa le restituie, la cerere, cu dobanzile aferente, dintr-o data sau fractionat, titularului depunerii sau reprezentantului sau, iar in caz de deces al titularilor, mostenitorilor.

Problema raporturilor dintre deponentul pe numele altuia si titularul libretului.

In cazul in care deponentul efectueaza depunerea pe numele unei alte persoane, in raporturile cu depozitarul CEC, titularul de libret devine, asa cum am vazut si titularul dreptului de dipozitie asupra sumei depuse, inclusiv dobanzile acordate indiferent sub ce forma.

Clauza de imputernicire

Aceasta clauza a fost calificata drept un mandat pe care titularul libretului nominativ il da unei persoane de a ridica suma de bani depusa. Clauza de imputernicire este o procura speciala care are la baza raporturile de mandat dintre parti si serveste, in raport cu depozitarul, pentru dovada puterilor ce i-au fost conferite mandatarului.

Clauza testamentara

Titularul depunerii pe un libret nominativ are dreptul sa indice persoanele carora urmeaza sa li se elibereze sumele depuse in caz de moarte a sa. Ea reprezinta o liberalitate pentru cauza de moarte, adica un legat cu titlu particular facut prin testament (iar nu stipulatie pentru altul)

Fiind o liberalitate pentru cauza de moarte produce efecte numai la decesul titularului de libret, legatarul dobandind sumele de bani depuse numai din momentul mortii titulaului de libret si in cuantumul existent la acea data.

Problema cumulului clauzelor

Este posibil ca o persoana sa fie desemnata ca titular atat al clauzei de imputernicire, cat si al clauzei testamentare, deci sa cumuleze calitatea de mandatar si legatar cu titlu particular al titularului de libret.

Rezulta ca imputernicitul nu poate fi exonerat de obligatia de a da socoteala mostenitorilor ai titularilor de libret de sumele de bani ridicate in timpul vietii acestuia, pe simplul motiv ca este si beneficiar al clauzei testamentare.

Secretele depunerilor

Date informative privind depunerile si operatiile efectuate se dau, la cerere, numai titularilor acestora si reprezentantilor lor, iar in cauze penale, organelor de urmarire penala si instantelor judecatoresti, numai dupa punerea in miscare a actiunii penale, impotriva titularilor depunerilor.

Dovada depunerilor

In raporturile cu CEC, dovada depunerilor trebuie sa fie facuta prin prezentarea libretului sau indicarii numarului acestuia ori a altor elemente strict necesare identificarii libretului.