JUDECATA IN CAILE DE ATAC

JUDECATA IN CAILE DE ATAC

I. Notiuni generale privind caile de atac. Clasificarea cailor de atac. Reguli comune privind instituirea si exercitarea cailor de atac.

1. Notiuni generale privind caile de atac

Caile de atac sunt mijloacele procesuale, puse de legiuitor la dispozitia celui interesat, prin intermediul carora se poate solicita verificarea legalitatii si temeiniciei ori numai a legalitatii hotararilor judecatoresti si inlaturarea eventualelor greseli savarsite.

Caile de atac sunt prevazute in Codul de procedura civila sau in legi speciale, insa exercitarea lor nu este obligatorie, daca cei indreptatiti de lege a le declara nu le folosesc.

2. Clasificarea cailor de atac

In doctrina, caile de atac reglementate prin Codul de procedura civila sunt

clasificate dupa mai multe criterii. Astfel:

1) in functie de conditiile de exercitare , caile de atac sunt clasificate in ordinare si

extraordinare.

2) in functie de instanta competenta sa judece calea de atac exercitata, se distinge

intre cai de atac de reformare si cai de atac de retractare.

3) dupa cum termenul de exercitare a caii de atac si exercitarea insasi a acelei cai de atac suspenda sau nu executarea hotararii atacate, caile de atac sunt suspensive de executare si nesuspensive de executare.

4) cai de atac devolutive si cai de atac nedevolutive.

5) in fine, caile de atac sunt grupate in cai de atac comune si cai de atac speciale,

dupa cum partile au sau nu acces direct la exercitarea lor.

3. Reguli comune privind instituirea si exercitarea cailor de atac

In literatura juridica si in jurisprudenta s-au retinut urmatoarele reguli privind instituirea si exercitarea cailor de atac:

a) legalitatea cailor de atac

b) ierarhia cailor de atac

c) existenta unei hotarari judecatoresti pe care legea sa o declare susceptibila de a fi

atacata

d) unicitatea dreptului de a folosi o cale de atac

e) manifestarea de vointa a unei parti in sensul exercitarii caii de atac

f) Neagravarea situatiei partii in propria cale de atac.

II. Apelul

1. Notiune si reglementare

Apelul a fost reintrodus in Codul de procedura civila prin Legea nr.59/1993,

fiind reglementat in titlul IV, cartea a II-a, art.282-298.

Apelul este o cale de atac comuna, ordinara, suspensiva de executare , de reformare si devolutiva, prin care partea nemultumita de hotararea primei instante sau, dupa caz, procurorul solicita instantei ierarhic superioare desfiintarea, modificarea sau anularea hotararii atacate.

2. Felurile sau formele apelului

In capitolul I din titlul IV art.282-2931 C.proc.civ. legiuitorul reglementeaza

"Termenul si formele apelului". Pe baza acestor dispozitii, in doctrina se distinge

intre :

- apelul principal, care poate fi exercitat de partea nemultumita de hotararea primei

instante;

- apelul incident, pe care il poate formula intimatul impotriva partii adverse, care a

exercitat apelul principal;

- apelul provocat, care poate fi formulat de intimatul din apelul principal impotriva

altui intimat sau impotriva unei persoane care a figurat in prima instanta si care nu

este parte in apelul principal.

3. Obiectul apelului

Obiectul apelului il constituie hotararile pronuntate in prima instanta de catre

judecatorii si tribunale, precum si incheierile prin care s-a intrerupt cursul judecatii

in prima instanta.

4. Subiectele apelului

Persoanele care au avut calitatea de parte la judecata in prima instanta pot sa

exercite calea de atac a apelului. Netagaduit acestea sunt reclamantul si paratul, precum si intervenientii.

De asemenea, au calitatea de parti si succesorii in drepturi ai partilor, precum si persoanele carora legiuitorul le recunoaste calitatea procesuala activa "alaturi de titularii drepturilor", in ipoteza in care au sesizat prima instanta de fond.

Partile in apel se numesc apelant si intimat

Tertii care nu au fost parti in proces nu au dreptul de a ataca hotararea deoarece aceasta nu le este opozabila. Totusi, ca o exceptie, legiuitorul recunoaste calitate procesuala activa si unor persoane care nu au participat la solutionarea cauzei in prima instanta.

Potrivit art.45 alin. ultim C.proc.civ., procurorul poate, in conditiile legii, sa

exercite caile de atac impotriva oricaror hotarari.

5. Sesizarea instantei de apel

5.1 Cererea de apel

5.1.1 Cuprinsul cererii de apel

Potrivit art.287 alin.1 C.proc.civ., cererea de apel va cuprinde :

1. numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Daca apelantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;

2. aratarea hotararii care se ataca;

3. motivele de fapt si de drept pe care se inainteaza apelul;

4. dovezile invocate in sustinerea apelului;

5. semnatura.

5.1.2 Timbrarea cererii de apel

Potrivit art.11 alin.1 din Legea nr.146/1997, cererea de apel se timbreaza cu 50% din taxa datorata pentru cererea sau actiunea neevaluabila in bani, solutionata de prima instanta, sau din taxa datorata la suma contestata, in cazul cererilor si actiunilor evaluabile in bani.

Pentru actiunile, cererile si serviciile de competenta instantelor judecatoresti se percepe si timbrul judiciar (art.1 alin.3 din Normele metodologice nr.2083/1997 pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr.32/1995 privind timbrul judiciar). Ca urmare, daca apelul se timbreaza cu taxa judiciara de timbru, apelantul trebuie sa aplice si timbru judiciar.

In situatia in care cererea de apel nu este timbrata ori este insuficient timbrata, desi apelantul a fost instiintat despre taxa pe care o datoreaza, instanta va anula apelul ca atare.

5.1.3 Depunerea si inregistrarea cererii de apel

Potrivit art.288 C.proc.civ., apelul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii, alaturandu-se la cerere atatea copii cati intimati sunt.

Sanctiunea nulitatii vizeaza numai cererea de declarare a caii de atac, astfel ca motivele de apel formulate separat pot fi depuse si direct la instanta de apel.

5.1.4 Efectele cererii de apel

Principalele efecte ale cererii de apel, relevate in literatura juridica, sunt:

1) investirea instantei de apel.

2) suspendarea executarii hotararii atacate

3) efectul devolutiv

5.2 Termenul de exercitare a apelului

Termenul de apel reprezinta intervalul de timp inauntrul caruia se poate exercita calea de atac a apelului si este un termen imperativ (peremptoriu), legal si absolut.

Potrivit legislatiei in vigoare, exista un termen de apel de drept comun, consacrat prin art.284 alin.1 C.proc.civ., precum si unele termene instituite prin dispozitii speciale din Codul de procedura civila ori prin legi speciale in raport cu legea procesuala generala.

5.2.1 Termenul de apel de drept comun

Potrivit art.284 alin.1 C.proc.civ., termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel.

5.2.2 Termene speciale de apel

Sintagma "daca legea nu prevede altfel", folosita in textul art.284 alin.1 C.proc.civ., trebuie inteleasa in sensul ca legiuitorul a dorit sa deroge de la termenul de drept comun, fie in ceea ce priveste durata, fie in ceea ce priveste punctul de plecare ori atat durata cat si punctul de plecare al termenului de apel.

Sunt termene speciale, de exemplu, cele prevazute in art.619 alin.1 C.proc.civ. , art.40 alin.1 din Legea nr.64/1991, art.28 alin.1 din Legea nr.129/1992, art.62 alin.3 din Legea nr.58/1934, art.54 alin.4 din Legea nr.5971934.

Pentru procuror, termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii, in afara de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei, cand termenul curge de la comunicarea hotararii (art.284 alin.4 C.proc.civ.).

5.2.3 Intreruperea termenului de apel

In principiu, termenul de apel curge continuu, fara a fi intrerupt, "nici chiar in cazul celor lipsiti de capacitate de exercitiu, deoarece acestia sunt aparati prin reprezentantii lor legali".

De la aceasta regula, legiuitorul stabileste prin art.285 si 286 C.proc.civ. doua exceptii, situatii in care termenul de apel se intrerupe.

Astfel, potrivit art.285 alin.1 C.proc.civ., termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel.

Termenul de apel se intrerupe si prin moartea mandatarului caruia i s-a facut

comunicarea.

5.2.4 Sanctiunea nerespectarii termenului de apel

Nerespectarea termenului de apel atrage sanctiunea decaderii, afara de cazul cand partea dovedeste ca nu a putut exercita calea de atac in termen dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa si, in temeiul art.103 C.proc.civ., solicita repunerea in termen. Competenta de solutionare a cererii de repunere in termenul de apel apartine instantei de apel.

Apelul introdus peste termen va fi respins ca tardiv. Exceptia tardivitatii apelului poate fi invocata de partea interesata, procuror sau de instanta din oficiu.

5.3 Instanta competenta sa solutioneze apelul

Apelul se depune, sub sanctiunea nulitatii, la instanta a carei hotarare se ataca, insa solutionarea acestuia se face de catre instanta superioara aceleia care a judecat cauza in prima instanta.

Judecarea apelurilor declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de catre judecatorie este de competenta tribunalului, iar solutionarea apelurilor declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de catre tribunal este de competenta curtii de apel (art.2 pct.2, art.3 pct.2 si art.282 alin.1 C.proc.civ.).

Deasemenea, tribunalul si curtea de apel solutioneaza apelurile date in competenta lor prin legi speciale, iar cat priveste Tribunalul Bucuresti si Curtea de Apel Bucuresti, acestea au si o competenta exclusiva in solutionarea apelurilor.

6. Judecata apelului

6.1 Masuri prealabile la instanta de apel

Potrivit art.289 alin.4 C.proc.civ., apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari vor fi repartizate la o singura sectie a instantei de apel.

Cand apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari au fost repartizate la sectii deosebite, presedintele ultimei sectii investite va dispune trimiterea apelului la sectia cea dintai investita (art.290 C.proc.civ.).

Repartizarea dosarelor pe sectii este o obligatie ce revine presedintelui instantei de apel. Dupa repartizarea dosarului catre o anumita sectie, presedintele sectiei va lua urmatoarele masuri :

a) repartizeaza apelul in mod aleatoriu, in sistem informatizat (art.53 alin.1 din Legea nr.304/2004);

b) dispune citarea partilor pentru termenul de infatisare;

c) va dispune sa se comunice intimatului, odata cu citatia, o copie de pe cererea de apel, impreuna cu copiile certificate de pe inscrisurile alaturate si care nu au fost nfatisate la prima instanta, punandu-i-se in vedere obligatia de a depune la dosar intampinare, cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata.

Dispozitiile art. 113 alin. 2 sunt aplicabile in mod corespunzator (art.289 alin. 2 si 3 C.proc.civ.).

In cazul cand intimatul nu a primit, in termenul prevazut de art. 1141, comunicarea motivelor de apel si a dovezilor invocate, va putea cere, la prima zi de

infatisare, un termen inauntrul caruia sa depuna la dosar intampinare. Daca intimatul lipseste la prima zi de infatisare si instanta constata ca motivele de apel nu au fost comunicate, va dispune amanarea cauzei si efectuarea comunicarii, iar daca motivele nu au fost comunicate in termen, instanta va dispune amanarea cauzei cu indeplinirea cerintelor art. 1141 alin. 3 sau 4, dupa caz (art.291 C.proc.civ.).

6.2 Intampinarea

Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea termenului stabilit pentru judecata, asa cum rezulta din prevederile art.289 alin.2 C.proc.civ.

Nedepunerea intampinarii atrage decaderea intimatului din dreptul de a mai

invoca probe si exceptii relative in fata instantei de apel, insa el poate beneficia de

prevederile art.171 C.proc.civ., discutand in fapt si in drept temeinicia sustinerii si

dovezilor partii adverse.

6.3 Compunerea completului pentru solutionarea apelului

Potrivit art.54 alin.2 din Legea nr.304/2004, apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori. In cazul in care judecatorii nu ajung la un acord asupra hotararii ce urmeaza a se pronunta, procesul se va judeca din nou in complet de divergenta (alin.3 al art.54 din Legea nr.304/2004 si art.257 C.proc.civ.).

6.4 Desfasurarea judecatii in fata instantei de apel

Potrivit art.298 C.proc.civ., dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta se aplica si in instanta de apel, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in titlul care reglementeaza apelul.

Ca atare, la judecarea apelului se vor aplica regulile prevazute de legiuitor pentru judecata in prima instanta, cat priveste politia sedintei de judecata, infatisarile si dezbaterile, reprezentarea partilor, invocarea si solutionarea exceptiilor, administrarea probelor, rezolvarea incidentelor procedurale, deliberarea si pronuntarea hotararii.

Cateva reguli speciale sunt cuprinse in art.294 si art.295 C.proc.civ.

6.5 Solutiile ce pot fi pronuntate in apel

Potrivit art.255 alin.1 C.proc.civ., apelul , ca si recursul, se solutioneaza printr-o hotarare numita decizie.

Desi legiuitorul nu prevede in mod expres, in doctrina se precizeaza ca solutiile principale, pe care le poate pronunta instanta de apel, sunt : admiterea apelului; respingerea apelului; anularea apelului ori perimarea acestuia.