CONTRACTUL DE SOCIETATE

I.            Notiunea si caracterele juridice ale contractului de societate comerciala

II.          Conditiile de valabilitate ale contractului de societate comerciala

III.        Functiile si efectele contractului de societate comerciala

IV.       Notiunea de societate comerciala. Tipuri de societati comerciale

I.            Notiunea de contract de societate

Legea nr.31/1990, modificata de Ordonanta nr.32/1997 reglementeaza constituirea organizarea si functionarea societatilor comerciale care pot exista si functiona la ora actuala in sfera economiei romanesti.

Actul juridic constitutiv prin care se poate infiinta orice tip de societate comerciala se numeste contract de societate comerciala.

Legislatia citata mai sus il reglementeaza sub aspectul laturii sale formale nu si al elemente de structura. De aceea, tiparul juridic al acestuia se regaseste in codul civil care defineste contractul de societate civila ca fiind: "actul juridic la care participa doua sau mai multe persoane care se invoiesc sa puna ceva in comun in scopul de a imparti foloasele ce ar putea deriva." (art.1491 Cod civ.)

Intre cele doua tipuri de contracte exista asemanari sub aspectul caracterelor juridice, a elementelor de structura (conditii de fond), dar si suficiente deosebiri care sa le individualizeze si sa le identifice ca acte juridice distincte.

Sub aspectul formei in care se incheie contractul de societate comerciala se deosebeste radical de contractul de societate civila din doua puncte de vedere:

in timp ce, pentru contractul de societate civila regula consensualismului care statueaza ca actul juridic se considera valabil incheiat doar prin simplul acord de vointa a partilor, este suficienta, in cazul contractului de societate comerciala aceasta regula isi mentine valabilitatea doar daca se completeaza de conditia solemnitatii, in sensul ca acordul de vointa trebuie sa fie dat doar in forma autentica.

pe cand contractul de societate comerciala este un act constitutiv al unui subiect colectiv de drept si supus autorizarii de catre judecator, contractul de societate civila nu este creator al unui subiect colectiv si nici conditionat de autorizarea de catre judecator.

De asemenea cele doua tipuri de contracte se deosebesc si in privinta modalitatilor de incetare.

Astfel, in cazul unui contract de societate comerciala incetarea provoaca mai intai o descarcare fata de tertii creditori, precedata de dizolvarea si lichidarea societatii comerciale, in cazul contractului de societate civila are loc mai intai o descarcare a sarcinilor intre parti iar desfiintarea societatii civile nu este supusa unui formalism riguros sub controlul vreunei autoritati.

Caracterele juridice ale contractului de societate comerciala

Orice contract, inclusiv contractul de societate comerciala se evidentiaza prin o serie de particularitati, unele cu caracter general, altele specific pe care le mentionam in continuare:.

a) caracter sinalagmatic in sensul ca, actul juridic nu se poate incheia valabil decat cu participarea a cel putin doua persoane. Exceptie de la acest caracter face doar societatea cu raspundere limitata, fiind singura ce poate functiona cu asociat unic.

b) caracter consensual, - in sensul ca, actul juridic se considera valabil incheiat prin acordul de vointa al partilor. Tinand cont de particularitatile acestui tip de contract, caracterul consensualismului, valabil pentru majoritatea actelor juridice, comporta in acest caz nuante specifice in sensul ca legea cere imperativ ca acordul de vointa al partilor sa fie exprimat in forma solemna.

c) caracter oneros, - in sensul ca prin incheierea actului juridic se urmareste de catre parti obtinerea unui profit.

d) caracter comutativ, - adica se cunoaste existenta si intinderea obligatiilor ce revin partilor chiar din momentul incheierii actului juridic.

e) este un contract cu executare succesiva, - care se desfasoara in timp fiind mentionata durata contractului care poate fi determinata sau nedeterminata.

f) caracter intuitu personae, - acest caracter se manifesta si se cere in mod expres in cazul constituirii societatilor de persoane, in sensul ca la asociere se iau in considerare calitatile personale ale fiecarui asociat fiind necesara totodata existenta increderii reciproce..

g) caracter comercial - constituie un caracter specific care este dat de obiectul de activitate al viitoarei societati si care determina practic convertirea actului juridic civil in act de natura comerciala.

Comercialitatea este dobandita de societate prin fixarea ca obiect de activitate a unor operatiuni care se inscriu in categoria faptelor de comert consacrate de Codul comercial si prin inmatricularea societatii in conditiile Legii nr.26/1990.

II. Conditiile de valabilitate ale contractului de societate comerciala.

Prin conditii de valabilitate desemnam pe de o parte, conditiile de fond cu caracter general sau specific ale contractului de societate comerciala care reprezinta elementele din care este alcatuit un act juridic,(capacitate, obiect, cauza, consimtamant), iar pe de alta parte conditii de forma si de publicitate care reflecta modalitatea de incheiere a actului juridic.

Conditii generale de fond ale contractului de societate

a) Capacitatea juridica constituie conditie de fond esentiala, imperativa si generala care, exprima aptitudinea juridica a partilor de a contracta, ceruta pentru incheierea valabila a actului juridic de asociere sub forma unei societatii comerciale.

Persoanele care nu pot participa la incheierea unui astfel de act juridic sunt cele care nu dispun de capacitate de exercitiu deplina (minorii si interzisii judecatoresti) intrucat legislatia comerciala in vigoare conditioneaza asocierea de persoane in vederea constituirii unei societati de aceasta calitate.

In ceea ce priveste capacitatea juridica a persoanelor juridice care se pot asocia pentru crearea unei societati mentionam doar ca trebuie respectate conditiile cerute de lege pentru exercitarea acestei calitati de un astfel de subiect de drept.

Exceptiile cu privire la persoanele juridice care incheie acte juridice si in speta un contract de societate comerciala sunt expres si limitativ prevazute de lege (art. 8., cod comercial).

b) Consimtamantul: este, de asemenea, o conditie de fond esentiala, imperativa si generala care pune in evidenta vointa juridica a partilor de a incheia acte juridice, in cazul nostru un contract de societate in vederea constituirii unei societati comerciale.

Pentru a fi valabil consimtamantul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Sa provina de la o persoana cu discernamant. Aceasta cerinta decurge din caracterul constient al actului juridic in sensul ca participantii trebuie sa aiba puterea de a aprecia efectele care se produc prin incheierea actului juridic ca urmare a manifestarilor lor de vointa.

Discernamantul nu trebuie confundat cu capacitatea juridica, desi exista o stransa legatura intre ele, intrucat prezenta sau lipsa discernamantului reprezinta o stare de fapt iar capacitatea reprezinta o stare de drept. In acest context se prezuma ca persoana care are capacitate de exercitiu deplina ca are si discernamant iar lipsa capacitatii de exercitiu prezuma si lipsa discernamantului.

Trebuie sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice .

Trebuie sa fie exteriorizat. Principiul aplicabil in privinta exteriorizarii consimtamantului este cel al consensualismului. Partile pot alege forma de exteriorizare a consimtamantului, expresa sau tacita, acesta putand fi practic dat in scris, verbal, gesturi sau fapte concludente), cu precizarea ca la contractul de societate comerciala legea impune manifestarea expresa a vointei, actul juridic incheindu-se doar in forma autentica.

Sa nu fie viciat de vreun viciu de consimtamant - deoarece se considera ca nimic si nimeni nu poate altera vointa juridica a celui care incheie un act juridic, in cazul nostru contract de societate comerciala.

Viciile de consimtamant reprezinta acele imprejurari care pot afecta caracterul constient si liber al vointei celui care incheie actul juridic. Sunt considerate vicii de consimtamant: eroarea, dolul si violenta.

Eroarea desemneaza falsa reprezentare a unei imprejurari de care depinde incheierea valabila a unui act juridic.

Dolul (viclenia) - este viciul de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persoane prin mijloace viclene sau dolosive spre a o determina sa incheie un anumit act juridic.

Violenta este viciul de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane cu un rau de natura sa ii produca o temere care sa o determine sa incheie un anumit act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.

c). Obiectul contractului de societate comerciala - reprezinta conditia de fond esentiala, imperativa si generala care indica conduita subiectelor de drept participante la incheierea actului juridic indicand practic, actiunile sau inactiunile la care sunt indreptatite ori de la care sunt tinute.

Aceasta conduita trebuie sa contureze si sa determine realizarea obiectului de activitate propus prin incheierea acestui contract de societate.

Obiectul oricarui act juridic trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

obiectul trebuie sa existe la data incheierii actului juridic;

obiectul trebuie sa fie determinat sau determinabil, conduita partilor trebuie sa fie cunoscuta sau sa poata fi (re)cunoscuta prin indicarea anumitor elemente, chiar din momentul incheierii actului juridic.

obiectul sa fie posibil, adica obiectul conduitei partilor trebuie sa se supuna regulilor dreptului comun in materie, potrivit carora nimeni nu se poate obliga la imposibil. Imposibilitatea este echivalenta cu lipsa obiectului de activitate si atrage dupa sine nulitatea actului juridic.

obiectul trebuie sa fie licit si moral in sensul ca conduita partilor trebuie sa fie in concordanta atat cu legislatia in vigoare cat si cu regulile de convietuire sociala.

obiectul trebuie sa fie un fapt social al celui care se obliga in sensul ca o persoana nu poate fi obligata sau nu se poate obliga decat prin vointa sa.

d).Cauza sau scopul de societate comerciala, - constituie o conditie de fond, esentiala si imperativa a oricarui act juridic care reflecta obiectivul avut in vedere la incheierea lui. Pentru a fi valabila cauza trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

cauza trebuie sa existe, aceasta cerinta este prevazuta in mod expres in prevederile codului civil care dispune: "obligatia fara cauza nu poate avea un efect" (art. 9 C. civ)

cauza trebuie sa fie reala si nu falsa - cerinta desprinsa de asemenea din prevederile codului civil care indica "o cauza nefondata nu poate avea efect".

cauza sa fie licita si morala, cerinta consacrata in mod expres de codul civil care indica "obligatia nelicita nu poate avea nici un efect".

Conditii de fond speciale privind natura comerciala a contractului de societate

Potrivit art.7 Cod comercial societatea comerciala este considerata subiect de drept comercial, daca este infiintata pentru a face acte de comert. In acelasi sens se pronunta si Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, in sensul ca acestea se constituie prin asociere de persoane fizice sau juridice 0238n vederea efectuarii unor activitati de natura comerciala.

Prin urmare contractul de societate comerciala trebuie sa se subordoneze si acestei conditii de fond cu caracter specific, de care depinde natura comerciala a obiectului sau.

Conditiile de forma si de publicitate ale contractului de societate comerciala.

Contractul de societate comerciala se incheie sub forma unui inscris unic numit act constitutiv care este semnat de catre toti asociatii si supus autentificarii de catre notar.

Caracterul solemn al contractului de societate comerciala este impus de lege pe de o parte pentru protectia intereselor asociatilor iar pe de alta parte pentru protectia tertilor. Neindeplinirea acestor conditii determina nevaliditatea actului juridic.

Totodata forma solemna a contractului de societate comerciala constituie o garantie si un mijloc de proba in cadrul litigiilor comerciale.

Dupa autentificare, in termen de 15 zile reprezentantii societatii (fondatori, administratori, conducatori) sau un imputernicit al acestora au obligatia de a cere inmatricularea societatii la Registrul Comertului.

Pentru realizarea acestui scop acestia vor depune la Registrul Comertului o cerere de inmatriculare care va fi insotita de actul constitutiv al societatii comerciale si de o serie de documente cerute de lege prin care sa se faca dovada: varsarii capitalului subscris de catre fiecare asociat la constituirea capitalului social; dovada aportului patrimonial sau nepatrimonial facut de catre fiecare asociat in cazul constituirii societatilor de persoane cu indicarea (evaluarea pecuniara sau financiara) contributiei fiecarui asociat.

In functie de obiectul de activitate propus vor fi anexate autorizatii de la autoritatile competente.

Dupa depunerea acestor documente si a cererii de inmatriculare la Registrul Comertului, controlul legalitatii lor va fi efectuat de catre justitie prin intermediul unui judecator delegat de tribunalul judetean sau municipal.

In termen de cinci zile de la depunerea actelor judecatorul delegat este obligat sa verifice conformitatea si legalitatea acestora iar in cazul in care nu sunt constatate nereguli judecatorul delegat pronunta o incheiere prin care autorizeaza inmatricularea societatii comerciale la Registrul Comertului. Inmatricularea trebuie efectuata in termen de 24 de ore de la data la care incheierea pronuntata de catre judecator a ramas definitiva si irevocabila.

Incheierea pronuntata de catre judecator in baza careia se infiinteaza societatea comerciala este trimisa din oficiu pe cheltuiala societatii comerciale la Monitorul Oficial al Romaniei spre publicare, cat si administratiei financiare in a carei raza teritoriala isi va avea sediul principal societatea pentru luarea in evidenta fiscala.

Prin aceste ultime doua operatiuni se considera indeplinite conditiile de forma si de publicitate ale unui contract de societate comerciala prin care se poate infiinta o societate comerciala.

III. Functiile si efectele contractului de societate comerciala

Principala functie a contractului de societate comerciala este aceea de a constitui un subiect colectiv de drept reprezentat de persoana juridica sub forma unei societati comerciale.

Totodata contractul de societate comerciala indeplineste functia de a constitui temeiul juridic in baza caruia se formeaza statutul juridic al societatii si regulamentul ei de functionare.

Prin efecte ale contractului de societate comerciala intelegem obligatiile ce iau nastere in sarcina asociatilor si care, in functie de tipul de societate comerciala care se constituie, pot fi:

obligatia de aport material la constituirea capitalului social, daca este vorba de o societate comerciala de capitaluri, sau la constituirea patrimoniului societatii, daca este vorba de societate comerciala de persoane.

obligatia de efectuare a actelor de administrare de catre asociatul care este investit cu aceasta functie in baza unui mandat sau a unei procuri speciale.

obligatia de efectuare a prestatiilor in munca de catre asociatii din categoria comanditatilor.

obligatia fiecarui asociat de a depune toata diligenta pentru aducerea la indeplinire a obiectului de activitate propus.

obligatia de loialitate si fidelitate, de a nu face concurenta societatii comerciale din care face parte.

IV. Notiunea de societate comerciala

Alaturi de comerciantii persoane fizice legiuitorul ofera calitatea de subiect de drept si societatilor comerciale. Termenul de societate deriva din latinescul "societas" si se refera la diferite domenii de activitate de natura civila sau comerciala.

Intrucat legislatia comerciala, in speta Codul comercial si Legea 31/1990 privind societatile comerciale, nu cuprinde reglementari proprii cu privire la notiunea de societatea comerciala sunt luate in considerare, si constituie izvor subsidiar in aceasta materie, prevederile codului civil care definesc societatea civila ca fiind: "un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun cu scopul de a imparti foloasele ce ar putea deriva "(art.1491 c.civ.).

Intrucat textul de lege citat se considera perimat in raport cu stadiul actual al activitatilor si relatiilor comerciale si nu poate sa satisfaca sub toate aspectele definirea societatii comerciale, s-a incercat conturarea de catre specialisti a unei definitii proprii, corespunzatoare, pentru notiunea de societate comerciala.

Astfel doctrina comerciala a definit societatea comerciala, ca fiind o colectivitate economica cu caracter institutional, nascuta dintr-un contract de asociere si/sau statut denumit act constitutiv si care are drept scop reunirea si valorificarea superioara a capitalului si a muncii in raport cu nevoile materiale si spirituale ale pietii, tinand cont de permisibilitatea legii in vederea obtinerii de castiguri.

Clasificarea societatilor comerciale.

Art. 2 din Legea 31/1990 defineste cinci forme de societati comerciale care pot exista si functiona la ora actuala in economia romaneasca, dupa cum urmeaza:

Societatea in nume colectiv;

Societatea in comandita simpla;

Societatea pe actiuni;

Societatea in comandita pe actiuni;

Societatea cu raspundere limitata.

Literatura si doctrina comerciala pornind de la aceste cu prevederi legale reusesc sa realizeze o structurare a societatilor comerciale in functie de o serie de criterii.

a) dupa natura lor si tinand cont de modalitatea de incheiere a actului constitutiv societatile comerciale se clasifica in:

Societati de persoane;

Societati de capitaluri.

Societatile de persoane - au ca nota distincta caracterul "intuitu personae" in sensul ca la constituirea unei astfel de societati se iau in considerare calitatile personale ale asociatilor si de increderea reciproca dintre acestia care trebuie sa subziste pe toata durata de functionare a societatii. Includem in aceasta categorie:

Societatea in nume colectiv

Societatea in comandita simpla

Societatea cu raspundere limitata.

Societatile de capitaluri au ca nota distincta faptul ca la constituirea lor intereseaza doar varsarea aportului de capital la care s-au obligat fiecare dintre asociati. Capitalul social, astfel format, se divide in actiuni sau parti sociale, functie de tipul de societate. Fac parte din aceasta categorie:

Societatea pe actiuni

Societatea in comandita pe actiuni

Societatea cu raspundere limitata.

b) dupa obiectul de activitate, se disting urmatoarele tipuri de societati comerciale:

Societati de productie de marfuri.

Societati de comercializare a marfurilor

Societati de constructii montaj

Societati de transport

Societati de prestari de servicii,

Societati de exploatari miniere, petroliere, etc.

c)     in functie de intinderea sau gradul de raspundere al asociatilor societatile comercial se clasifica in:

Societati cu raspundere nelimitata;

Societati cu raspundere limitata;

Societati cu raspundere mixta.

Societatile comerciale cu raspundere nelimitata au ca nota distincta faptul ca obligatiile sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor. Includem in aceasta categorie:

Societatea in nume colectiv

Societatile comerciale cu raspundere limitata se caracterizeaza prin faptul ca fiecare asociat raspunde doar in limita aportului la care s-a obligat. Includem in aceasta categorie:

Societatea pe actiuni;

Societatea cu raspundere limitata.

Societatile comerciale cu raspundere mixta au ca nota distincta faptul ca in acest caz pentru obligatiile angajate de societate unii asociati (comanditatii) raspund nelimitat si solidar, ca in cazul societatilor de persoane iar cealalta categorie de asociati (comanditarii) raspund doar in limita aportului la care s-au obligat, ca in cazul societatilor de capitaluri. Includem in aceasta categorie:

Societatea in comandita simpla

Societatea in comandita pe actiuni.