CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE

Contractul de vanzare-cumparare

Contractul de vanzare-cumparare este acel contract prin care o anumita persoana, denumita vanzator, transmite altei persoane denumita cumparator, dreptul sau de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri, ori alte drepturi reale sau de creanta, in schimbul unei sume de bani denumita pret (art. 1294 C. civ).

Caracterele juridice ale contractului de vanzare-cumparare sunt urmatoarele:

- este un contract sinalagmatic (bilateral);

- este un contract cu titlu oneros sau comutativ;

- este un contract numit fiind reglementat de Codul civil;

- este cu executare imediata sau succesiva;

- este in principiu un contract consensual incheindu-se valabil prin simplul acord de vointa al partilor (solo consensu), fara indeplinirea vreunei formalitati si fara a fi necesara remiterea lucrului vandut sau a pretului in momentul incheierii contractului. Prin exceptie in cazurile expres prevazute de lege este un contract solemn (in cazul vanzarii terenurilor);

- este un contract translativ de proprietate facand parte din actele juridice de dispozitie. Efectul translativ se produce in principiu la data incheierii contractului (cu conditia ca vanzatorul sa fie proprietarul bunului vandut in momentul incheierii contractului si contractul sa fie valabil, iar obiectul contractului sa-l constituie bunuri individual determinate si partile sa nu fi prevazut in contract un anumit termen pentru amanarea transferului proprietatii. In cazul transmiterii bunurilor generice, efectul translativ se produce in momentul individualizarii lor, iar in actul bunurilor viitoare, ele se transmit in momentul terminarii sau executarii - daca sunt bunuri certe - sau al individualizarii daca sunt generice.

In cazul transmiterii imobilelor, efectul translativ al dreptului de proprietate se produce numai in momentul intabularii in cartea funciara, iar in regimul de transcriptii si inscriptii, vanzarea nu este opozabila tertilor pana in momentul transcriptiunii.

Conditiile de validitate ale contractului de vanzare-cumparare sunt: consimtamantul, capacitatea, obiectul, cauza precum si forma (in contractele solemne).

Consimtamantul partilor prezinta aceleasi caracteristici ca si in cazul actelor juridice in general.

Probleme specifice vanzarii sunt : promisiunea de vanzare-cumparare, care reprezinta un antecontract avand un regim juridic distinct, pactul de preferinta, precum si dreptul de preemtiune.

Promisiunea de vanzare-cumparare se poate infatisa sub doua forme :

- promisiunea unilaterala de vanzare, in care o parte, denumita promitent, se obliga sa vanda un bun la un pret determinat celeilalte parti denumita beneficiar, care accepta promisiunea fara a-si asuma obligatia de a-l cumpara, insa daca opteaza pentru cumpararea bunului, iar promitentul nu-si respecta obligatia asumata, beneficiarul are dreptul la daune-interese;

- promisiunea bilaterala de vanzare-cumparare in care o parte numita promitent, se obliga sa vanda, iar cealalta parte denumita beneficiar se obliga sa cumpere un anumit bun la un pret determinat, urmand ca in cazul in care oricare din parti refuza incheierea contractului sa fie obligata la plata daunelor-interese.

Pactul de preferinta este o varianta a promisiunii de vanzare prin care proprietarul unui bun se obliga fata de beneficiarul promisiunii ca in cazul in care vinde bunul sa ii acorde preferinta la pret egal.

Dreptul de preemtiune reglementat de lege, consta in aceea ca, in cazul in care proprietarul unui teren agricol din extravilan intentioneaza sa il vanda, legea confera drept prioritar la cumparare, coproprietarilor, proprietarilor vecini si statului.

Deci, regula este capacitatea, iar incapacitatea exceptia (cazurile de incapacitate sunt expres si limitativ prevazute de lege).

Obiectul contractului este format din lucrul vandut si din pret.

Lucrul vandut trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

- sa fie in circuitul civil, adica sa se afle in comert (art. 1310 C. civ.). Sunt scoase din circuitul civil printre altele : lucrurile care prin natura lor nu sunt susceptibile de a forma obiectul dreptului de proprietate (aerul, razele solare etc.); bunurile pe care legea le scoate din circuitul civil (ex. bunurile din patrimoniul cultural national ce apartin statului, bunurile care fac parte din domeniul public);

- sa existe in prezent (la data incheierii contractului) sau sa poata exista in viitor. Daca lucrul a pierit mai inainte de incheierea contractului vanzarea este nula fiind lipsita de obiect (art. 1311 C. civ.), insa daca el poate exista in viitor (recolta viitoare, lucrul ce se va confectiona in viitor) vanzarea este valabila (art. 965 C. civ.);

- sa fie determinat sau determinabil (art. 948 si 964 C. civ.);

- sa fie licit si posibil;

- sa fie proprietatea vanzatorului.

F Pe cata vreme obiectul prestatiei vanzatorului il constituie lucrul vandut, obiectul prestatiei cumparatorului il constituie pretul ce corespunde valorii lucrului vandut.

Lucrurile de gen (viitoare) pot forma obiectul contractului deoarece vanzatorul nu a vandut lucrul altuia, insa bunurile individual determinate trebuie sa fie proprietatea vanzatorului, neputand avea loc vanzarea lucrului altuia, deci vanzarea nu este valabila, ea fiind anulabila pentru eroarea asupra calitatii vanzatorului.

Pretul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

- sa fie stabilit in bani, intrucat daca instrainarea lucrului nu se face pentru bani, ci in schimbul altui lucru sau altei prestatii, nu suntem in prezenta vanzarii, ci a unui schimb sau alt contract (nenumit);

- sa fie determinat sau determinabil adica hotarat de parti in momentul incheierii contractului (art. 1303 C. civ.), sau determinat de un tert ales de parti (art. 1304 C. civ.);

- sa fie sincer (adica real, nu fictiv) si serios, adica sa nu fie derizoriu, disproportionat in raport cu valoarea lucrului vandut (in acest caz contractul este nul din lipsa de obiect).

Celelalte elemente ale contractului de vanzare-cumparare (cauza, forma) prezinta aceleasi caracteristici ca elementele corespunzatoare ale actului juridic civil in general.

Prin efectele unui contract se inteleg obligatiile pe care contractul le creeaza in sarcina partilor contractante.

Principalele obligatii ale vanzatorului sunt :

- sa predea lucrul vandut cumparatorului;

- sa-l garanteze pe cumparator de evictiune si contra viciilor lucrului (art. 1315 C. civ.).

Principalele obligatii ale cumparatorului sunt :

- sa plateasca pretul;

- sa ia in primire lucrul vandut.

Plata pretului se face la locul si in momentul in care se face predarea lucrului vandut daca partile nu convin altfel.