Combinatia informativ-operativa

Combinatia informativ-operativa

1. Notiunea si caracteristicile combinatiei informativ operative

O data, cu aparitia si dezvoltarea Politiei ca institutie specializata a statului cu atributii privind apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor, a avutului public si privat, prevenirea si descoperirea infractiunilor, asigurarea ordinii si linistii publice in conditiile legislatiei specifice fiecarui sistem economico-social, politistii au recurs si recurg la folosirea unor mijloace, metode si procedee de munca care sa le asigure reusita misiunilor ce le revin.

Dinamica fenomenului infractional, perfectionarea, specializarea si chiar profesionalizarea infractorilor au impus pentru politistii ce au atributii de identificare si demascarea faptuitorilor, de probare a faptelor in vederea tragerii la raspundere a celor care le-au comis, sa-si adapteze mijloacele si metodele specifice de munca in raport de evolutia si tendintele criminalitatii.

Eficienta activitatii de culegere si exploatare a informatiilor pentru prevenirea savarsirii de infractiuni ori pentru demascarea si probarea faptelor ilegale ale unor infractori este conditionata de operativitatea, caracterul inopinat, ofensiv si permanent al actiunilor si masurilor intreprinse de ofiterii operativi, momentul identificarii si tragerii la raspundere a autoritatilor fiind strans legat de cunoasterea permanenta a situatiei operative si de profesionalismul politistilor desemnati sa solutioneze o cauza penala.

Stiinta dreptului politienesc a departajat activitatile specifice de culegere si exploatare a informatiilor in mijloace si metode ale muncii informativ-operative. Printre aceste metode se afla si combinatia care reprezinta o chintesenta a tuturor procedeelor utilizate in mod concret intr-o cauza ce se solutioneaza printr-un dosar de urmarire informativa, o expresie transpusa in plan practic a experientei, inteligentei. cunoasterii aprofundate a normelor stricte de desfasurare a muncii de informatii, a gandirii creatoare si maturitatii profesionale a politistului ce are o asemenea misiune.

Cazuistica deosebit de bogata a politiei ofera numeroase exemple in care prin folosirea inteligentii a unor combinatii adecvate s-au rezolvat probleme care initial pareau aproape imposibil de solutionat si s-au creat acele imprejurari de fapt care au condus la arestarea unor infractori periculosi si versati, fara ca acestia sa fi banuit ca demascarea lor, de catre politisti, s-a facut cu ajutorul unor informatori din anturajul apropiat, ori prin folosirea viciilor, slabiciunilor si a fisurilor manifestate in propriul lor comportament infractional.

Combinatia informativ-operativa este o metoda secreta a muncii de politie, folosita in activitatea de culegere si exploatare a informatiilor pentru a crea in mod artificial sau prin folosirea favorabila a unor imprejurari de fapt existente, acele conditii menite sa asigure realizarea eficienta si in ritm accelerat a masurilor stabilite si necesare solutionarii cazurilor concrete, care prezinta o mai mare dificultate, ce se afla in lucru potrivit competentei legale a politiei.

In mod concret, combinatia consta intr-un complex de masuri informativ-operative elaborate dupa o conceptie tactica bine conturata, ce se bazeaza pe particularitatile specifice fiecarui caz, prin exploatarea cu discernamant si profesionalism a circumstantelor, imprejurarilor si informatiilor existente intr-o cauza aflata in curs de solutionare, cu respectarea prevederilor legale si evitarea unor eventuale provocari la savarsirea de infractiuni.

Ca metoda de lucru specifica unitatilor si formatiunilor care desfasoara activitati de culegere si exploatare a informatiilor, inclusiv politiei, combinatia informativ-operativa, are urmatoarele caracteristici:

a) combinatia este o metoda a muncii informative desfasurata de politie in mod operativ, dinamic si ofensiv.

Utilizarea acestei metode specifice de munca permite politiei sa ajunga la solutionarea cazurilor concrete date in competenta cu mai multa operativitate, sa inlature dificultatile intervenite pe parcursul realizarii masurilor informative si sa ajunga, la rezultatul previzibil intr-o perioada, mai scurta, de timp.

b) combinatia este metoda secreta de a munca cu ajutorul careia se rezolva cele mai dificile sarcini in cazurile documentate informativ de catre politie.

Activitatea specifica desfasurata de organele si formatiunile de politie pentru prevenirea si descoperirea infractiunilor precum si pentru urmarirea si prinderea infractorilor care se sustrag raspunderii penale necesita o munca permanenta, perseverenta si materializata prin masuri adecvate, judicios concepute, riguros executate, diversificate si variate in raport de complexitatea si particularitatile fiecarei cauze aflate in curs de solutionare.

Nu in toate cazurile se recurg insa la folosirea combinatiei informativ-operative. De regula in cauzele ce pot fi solutionate prin mijloace si metode obisnuite de actiune, masurile informativ-operative ce se impun se executa prin verificari si investigatii directe.

In cauzele cu un grad ridicat de dificultate pentru a caror solutionare se recurge la deschiderea unor dosare de urmarire informativa, masurile concrete stabilite in raport de particularitatile si complexitatea fiecarui caz, se recurge la elaborarea si realizarea de combinatii informativ-operative care permit politistilor sa realizeze in mod deliberat acele conditii favorabile, necesare pentru curmarea ori zadarnicirea activitatii infractionale, probarea faptelor si trimiterea in justitie a infractorilor.

Practica muncii de politie evidentiaza ca se recurge la folosirea de combinatii informativ-operative pentru documentarea activitatii unor infractori periculosi care prin abilitatea, dexteritatea si prudenta de care dau dovada, prin intinderea legaturilor infractionale sau prin metodele folosite in savarsirea faptelor penale, fac deosebit de dificila, descoperirea si probarea acestora.

Depistarea si probarea activitatii infractionale a unor astfel de infractori, necesita, de regula un complex de masuri politienesti in care sunt antrenati numerosi politisti si uneori chiar mai multe organe si formatiuni de politie, fiind necesar sa se actioneze cu hotarare prin masuri ferme, in mod organizat, in deplina conspirativitate si la infaptuirea carora se utilizeaza intreaga gama de mijloace si metode informativ-operative inclusiv cele privind introducerea si scoaterea din cauza a mai multor informatori.

c) combinatia este o metoda de lucru bazata pe o conceptie tactica; bine determinata, ce se manifesta printr-un ansamblu de masuri informativ-operative subordonate aceluiasi scop.

Fiecare combinatie informativ-operativa este strans legata de particularitatile ce le impun masurile a caror realizare se preconizeaza prin aceasta metoda a muncii speciale.

In functie de masurile informativ-operative ce urmeaza a fi realizate se stabileste conceptia tactica a combinatiei prin care se fixeaza obiectivele urmarite si, in mod concret, cum trebuie sa procedeze politistii, informatorii si alte persoane la care se apeleaza, in raport de varianta de actiune considerata optima, de specificul fiecarui caz, de informatiile obtinute si imprejurarile de fapt existente.

La elaborarea conceptiei tactice a combinatiei informativ-operative se vor avea in vedere urmatoarele elemente:

- particularitatile dosarului de urmarire informativa aflat in lucru, ori specificul cazului ce urmeaza a fi solutionat;

- evolutia previzibila si favorabila, a situatiei operative existente in cauza concreta, in raport de masurile preconizate;

- posibilitatile concrete existente in teren si modalitatile de folosire a acestora in raport de modificarile intervenite fata, de conceptia initiala de realizare a combinatiei;

- modalitatile cele mai potrivite de actiune (masurile ce urmeaza a fi intreprinse, ordinea efectuarii si motivarea lor cat mai fireasca, astfel incat sa asigure conspirativitatea deplina a scopului urmarit); cu alte cuvinte, alegerea legendei sub care se va realiza fiecare masura;

Masurile (operatiunile) ce se realizeaza in mod succesiv in cadrul unei combinatii se bazeaza pe:

- folosirea mijloacelor si metodelor muncii informative adecvate cazului ce urmeaza a fi solutionat si care pot viza: instruirea si dirijarea informatorilor existenti; recrutarea sau introducerea ori scoaterea unor informatori din cauza; investigatii, supravegheri operative, filajul, observarea directa etc.

- cooperarea cu alte organe sau formatiuni de politie ori unitati ale Ministerului de Interne;

- colaborarea cu alte organisme specializate de control ale statului (Garda Financiara, unitatile vamale, politia sanitara etc.) sau unele institutii publice din sistemul de invatamant, sanitar, de transporturi etc.

Deci, fiecare masura preconizata a se realiza in cadrul combinatiei are un continut tactic propriu care uneori difera, nu trebuie omis faptul ca toate actiunile intreprinse sunt destinate sa serveasca aceluiasi scop si anume: crearea premiselor necesare pentru solutionarea optima si operativa a cazului; clarificarea unor probleme ce fac obiectul urmaririi informative sau a dosarului penal; realizarea altei sarcini informative etc. In consecinta toate masurile trebuie sa fie perfect sincronizate, iar realizarea lor sa se faca in succesiunea stabilita.

d) combinatia este o metoda de munca avansata ce reprezinta rezultatul unei atitudini active su creatoare a politistilor in activitatea de prevenire si combatere a infractiunilor, rodul gandirii mature, al profesionalismului si raspunderii pe care trebuie sa le manifeste in indeplinirea rolului social al institutiei din care fac parte.

Conditiile actuale ale statului de drept si principiile democratiei au impus adaptarea rolului si misiunilor politiei la noile valente impuse de apararea drepturilor si libertatilor cetatenesti, a avutului public si privat prin diversificarea formelor si metodelor de prevenire si descoperire a infractiunilor, functia sociala a acestui organism specializat al statului, devenind din ce in ce mai strans legata de nevoile societatii si ale cetateanului. In aceste imprejurari atitudinea politistilor fata de activitatea si propria munca este reflectata si conditionata direct de eficienta si rezultatele pe care ei le obtin in misiunea primordiala pe care o au, aceea de terapie sociala materializata prin identificare operativa a infractorilor recuperarea prejudiciilor produse de acestia si asigurarea probatiunii in vederea tragerii lor la raspundere penala.

Folosirea combinatiei informativ-operative devine in aceste conditii o metoda, larg raspandita in activitatea specifica a politiei si are rolul sa asigure rezolvarea eficienta a unor sarcini complexe de munca. Particularitatea oricarei combinatii o constituie originalitatea acesteia si modul in care se reflecta in realizarea ei maturitatea gandirii si profesionalismului celor care au elaborat-o. Fiecare combinatie implica un proces complex in care, pe baza analizei multilaterale si sub toate aspectele datelor existente si cauza concreta, se stabilesc conceptia tactica si masurile necesare realizarii acesteia. Proiectele si planul combinatiei se analizeaza in mod critic, prin confruntare cu situatia de ansamblu a cauzei, pentru a se fundamenta cat mai temeinic si mai judicios posibil valoarea operativa si aplicabilitatea practica a fiecarei masuri preconizate.

In elaborarea combinatiei, politistul trebuie sa ia in considerare toate variantele posibile cu privire la evolutia probabila a situatiei operative si a reactiilor persoanelor vizate in cauza concreta. Este necesar sa aiba in vedere faptul ca, desi conceptia tactica de actiune trebuie sa fie suficient de precis conturata, aceasta se impune sa aiba si elasticitatea care sa-i permita adaptarea ei la schimbarile ce pot surveni pe parcurs.

Capacitatea si profesionalismul politistului, pe parcursul realizarii combinatiei rezulta din confruntarea permanenta a masurilor stabilite prin conceptia tactica de realizare a lor, cu evolutia situatiei din teren. El trebuie sa intervina, ori de cate ori se impune, cu noi masuri, sa renunte la cele preconizate initial daca nu mai sunt actuale ori sa schimbe ordinea de executare a lor iar daca este in pericol rezolvarea cauzei sa amane sau chiar sa renunte la executarea combinatiei.

2. Rolul legendei si cerintele acesteia in procesul de elaborare si realizare a combinatiei informativ-operative

Prin legenda, in sensul muncii specifice a politiei, se intelege o anumita imprejurare (un fapt, pretext. motiv etc.) invocata de politist pentru a motiva masurile sau actiunile pe care le intreprinde in executarea atributiilor sale legate de serviciu cu scopul de a asigura conspirativitatea unor activitati informativ-operative.

Legenda este destinata sa induca in eroare persoanele vizate prin masura luata de politist, sa creeze acestora o cu totul alta impresie decat scopul real pe care il urmareste.

Ganditorul italian Niccolo Machiavelli, afirma in opera sa Principele ca: Cel mai bun mijloc de actiune impotriva dusmanului este acela de sti sa-ti ascunzi de dansul intentiile pana la infaptuirea lor.

Aceste precepte elaborate in Evul mediu, prin intelepciunea si importanta lor pentru munca de informatii au ramas valabile si astazi.

In activitatea specifica pe care o desfasoara, politistii recurg in mod frecvent la folosirea unor legende, atat in munca informativa cat si in cea de urmarire penala, pentru conspirarea scopului investigatiilor, chemare la organul de politie, a unor persoane pentru audieri conspirative, justificarea prezentei unor informatori in casele de intalnire, motivarea unor intalniri cu informatorii in locuri publice etc.

Indiferent de cauzele in care este utilizata, legenda trebuie sa fie judicios gandita, sa cuprinda motivatii cat mai verosimile si mai firesti posibile, iar politistul care o foloseste trebuie sa evite improvizatiile sau explicatiile puerile ori neadecvate momentului si imprejurarilor normale ale situatiei de fapt pentru a nu se ajunge la deconspirarea scopului real urmarit.

In cadrul combinatiei informativ-operative, legenda ocupa rolul central, fiind elementul esential care determina reusita intregii actiuni. Ea constituie imprejurarea inventata de politist ori existenta in realitate dar folosita in avantajul masurilor preconizate.

Ca si combinatia, legenda este rezultatul gandirii creatoare, a experientei si profesionalismului de care dispune politistul. In elaborarea acesteia el porneste de la fiecare caz concret sau situatie in parte folosind versiuni originale cat mai verosimile si adecvate scopului urmarit, menite sa deruteze in mod voit pe cei fata de care si-a propus o anumita masura.

Avand permanent in atentie datele si informatiile existente in cazul concret; politistul inventeaza prin legendele folosite in cadrul unei combinatii una sau mai multe imprejurari perfect plauzibile si le suprapune peste elementele reale ale situatiei din teren, astfel incat activitatea sa si masurile intreprinse sa, para cat mai firesti.

Legenda este nelipsita dintr-o combinatie informativ-operativa si cu ajutorul ei se pot determina un anumit comportament sau reactiile previzibile din partea persoanelor implicate in cauza, care sunt astfel determinate sa, participe, fara voia lor, la scenariul bine gandit si     pregatit de politist. .

Viabilitatea, functionalitatea operativa si eficacitatea legendei sunt conditionate de urmatoarele cerinte fundamentale:

A) legenda sa fie cat mai verosimila, sa nu trezeasca banuieli din partea celor vizati. Iar situatiile create pe baza ei sa para cat mai normale si firesti.

Aceasta cerinta impune asigurarea unei varietati bogate si multiple de versiuni care stau la baza legendelor utilizate pentru a nu se relua aceleasi explicatii in situatii diferite.

Pentru ca situatia creata pe baza legendei sa apara cat mai fireasca, este necesar sa se imbine cat mai armonios unele conditii existente in realitate cu cele create prin legenda folosita De exemplu, daca un politist trebuie sa-si conspire aceasta calitate in legenda de acoperire folosita el va alege o profesie care sa fie in concordanta deplina cu varsta, pregatirea sau infatisarea sa, iar imprejurarile la care face referire in discutii sa existe in realitate astfel incat comportamentul sau sa fie cat mai normal si, in general, prezenta sa sa nu trezeasca suspiciuni.

B) legenda sa fie astfel conceputa incat sa reziste la eventualele verificari din partea persoanelor fata de care se foloseste.

Cu ocazia elaborarii si folosirii unei legende, politistul trebuie sa aiba in vedere ca persoanele aflate in atentia sa sunt marcate permanent de ideea ca activitatea lor infractionala sa nu fie descoperita, iar in cazul demascarii lor, faptele sa nu poata fi probate. Ca urmare, atat elementele infractoare, cat si cele din anturajul lor apropiat, devin foarte circumspecte si sunt interesate sa verifice, uneori sub toate aspectele, verosimilitatea unor fapte, situatii sau imprejurari ce par deosebite si mai ales sinceritatea interlocutorilor.

Din aceste considerate, atunci cand foloseste o legenda, politistul trebuie sa tina seama ca persoanele interesate vor verifica realitatea tuturor datelor, imprejurarilor si faptelor ce le vizeaza, sau despre care iau cunostintei.

Politistul trebuie sa ia masuri ca persoanele vizate, in cazul verificarii legendei, sa fie convinse de realitatea acesteia, iar daca prin vreuna din modalitatile de verificare sau din intamplare ar putea sa afle situatia adevarata, sa renunte la legenda ori sa elaboreze alta, care sa inlature orice suspiciuni.

C) legenda trebuie sa fie bine insusita si aplicata in mod riguros.

Odata elaborata pe baza unei documentari temeinice cu privire la datele si imprejurarile ce particularizeaza cazul concret, legenda trebuie sa fie insusita sub toate aspectele si implicatiile ce ar putea apare cu ocazia sustinerii ei fata persoanele vizate, astfel ca acestea sa nu poata sesiza in comportamentul celui care aplica versiunea considerata optima, nici un fel de lacune, ezitari sau greseli.

La folosirea legendelor indeosebi in cadrul unor combinatii de regula, pe langa politistii desemnati, participa informatorii si alte persoane de incredere care trebuie sa intre perfect in 'rolul' ce urmeaza a fi interpretat.

De aceea, pentru sustinerea unei legende, atat politistul cat si informatorii sau persoanele care il sprijina este necesar sa aiba un minim de cunostinte in legatura cu pretextul sau imprejurarile folosite, sa-si insuseasca atitudini, preocupari sau reguli de conduita, adecvate situatiei in care se transpun: astfel incat comportamentul lor sa fie cat se poate de firesc. Ei trebuie sa-si controleze vocabularul, vestimentatia, traseul parcurs inainte si dupa consumarea momentelor operative ale legendei pentru a nu trezi suspiciuni si nici un fel de banuieli.

Nerespectarea acestor cerinte pune in pericol realizarea masurilor informativ-operative sau chiar a intregii combinatii. Toate eforturile depuse pentru elaborarea si aplicarea lor pot deveni zadarnice ori se soldeaza cu un efect contrar din cauza unei mici scapari sau a neatentiei manifestate de cei stabiliti sa aplice legenda.

3. Imprejurarile (situatiile) cele mai frecvente in care se recurge la combinatii informativ-operative

Practica muncii de politie cunoaste o infinitate de situatii operative care se preteaza la elaborarea si folosirea de combinatii, incepand cu identificarea de martori, efectuarea unor verificari conspirate, asigurarea mijloacelor materiale de proba si terminand cu unele activitati complexe cum sunt: recrutarea de informatori, introducerea si scoaterea acestora din cauza, prinderea in flagrant a infractorilor, identificarea persoanelor suspecte disparute de la domiciliu ori a autorilor unor fapte penale care se sustrag urmaririi organelor de politie etc.

Metoda combinatiei informativ-operative nu trebuie insa sa fie utilizata in toate imprejurarile posibile sau situatiile de fapt existente pe care trebuie sa le solutioneze politia in virtutea atributiilor legale ce ii revin.

Atunci cand masurile informativ-operative curente pot fi realizate in mod corespunzator prin metode si procedee mai simple, dar eficiente, este recomandabil sa nu se recurga la combinatii pentru a nu irosi fortele si mijloacele de munca si a nu complica in mod inutil situatia.

Caracteristic pentru combinatia informativ-operativa este ca prin

Aceasta metoda sa se rezolve cele mai complexe sarcini, de regula, in cadrul dosarelor de urmarire informativa.

Cele mai frecvente situatii, rezultate din practica muncii politiei, In care se recurge la folosirea unor combinatii informativ-operative, sunt urmatoarele:

A) cand conditiile concrete de desfasurare a urmaririi informative

Nu pornit realizarea in timp util a masurilor planificate.

In majoritatea cazurilor documentate informativ, infaptuirea masuri lor informativ-operativa necesare stabilirii activitatii infractionale, ori a finalizarii cauzei prin depistarea si trimiterea in fata justitiei a infractorilor, este posibila prin folosirea profesionalismului si in timp util a unor conditii favorabile existente sau create in procesul derularii urmaririi informative.

Practica a demonstrat insa al in unele cazuri, asemenea conditii favorabile nu exista nici nu este posibila aparitia lor in mod spontan ca urmare a faptului ca, infractorii sunt deosebit de versati, folosesc moduri de operare ingenioase, manifesta, o precautie ridicata ori si-au asigurat o acoperire legala foarte greu de demascat. In astfel de situatii nu se poate astepta ca ele sa evolueze de la sine in speranta ivirii unor conditii prielnice trecerii la actiune de catre politisti, iar infractorii ar continua sa actioneze nestingheriti.

De aceea, cu ajutorul combinatiei informativ-operative, politistii

Pot schimba situatia existenta si realiza conditiile necesare pentru infaptuirea masurilor stabilite.

B) cand unele masuri informativ-operative planificate nu pot fi

Realizate in secret si este necesara convingerea suspectilor ca operatiunile intreprinse de politie nu ii vizeaza ori nu sunt indreptate impotriva lor.

Pe parcursul documentarii informative a unor cazuri de competenta politiei, se iveste uneori necesitatea de a realiza fara intarziere anumite masuri ce nu pot fi efectuate in secret fata de persoanele vizate.

Asemenea masuri au in vedere indeosebi ridicarea sau conservarea unor probe si mijloace de proba ori acele activitati politienesti in care prezenta suspectilor nu poate fi evitata. De aceea, politistii vor recurge la folosirea unei combinatii informativ-operative in cadrul caruia pe baza unor legende create urmeaza sa se formeze celor vizati convingerea ca actiunile intreprinse urmaresc cu totul alte scopuri decat cele pe care le-ar putea banui infractorii sau ca nu au nici o legatura cu activitatea lor ilicita.

C) pentru asigurarea conspirativitatii retelei informative ori a altor mijloace secrete ale muncii de politie, cu ocazia realizarii prinderii in flagrant a informatorilor au a desfasurarii unor activitati operative de transformare in probe.

In toate cazurile in care este necesara folosirea unor informatori, politistul are obligatia de a actiona de asa maniera incat sa asigure conspirarea surselor de informare si a mijloacelor secrete de muncii pe care le foloseste. Neglijarea sau tratarea superficiala a acestei obligatii, precum si unele scapari sau greseli pot compromite grav intreaga cauza si chiar pune in pericol integritatea sau viata persoanelor care contribuie la demascarea infractorilor si probarea faptelor ilegale ale acestora .

Cea mai eficienta metoda de a conspira sursele de informare si mijloacele secrete de muncii ale politiei o constituie folosirea combinatiei informativ-operative. La aceasta se recurge, de regula, in cauzele in care masurile stabilite urmeaza sa se realizeze in mod direct sau cand pentru identificarea si depistarea infractorilor se organizeaza prinderea lor in flagrant.

In aceste cazuri combinatia informativ-operativa are rolul de a crea suspectilor convingerea ca esuarea activitatii lor infractionale se datoreaza propriilor greseli, unor imprejurari intamplatoare sau cu totul altor cauze decat cele ale muncii de informatii desfasurate de politisti.

d) cand infractorii supravegheati informativ trebuie determinati ca independent de vointa lor sa contribuie la descoperirea infractiunilor pe care le-au savarsit.

Folosirea combinatiei informativ-operative in aceasta situatie are in vedere factorii de natura psihologica ce actioneaza asupra persoanelor suspecte. Oricat de versati ar fi unii infractori, ei sunt preocupati de consecintele faptelor pe care le-au comis si sunt stapaniti aproape permanent de teama de a nu fi descoperiti, cu toate masurile de precautie luate. De regula, ei se intereseaza sau urmaresc direct ori indirect daca, infractiunile savarsite au fost descoperite, cum se desfasoara cercetarile si investigatiile efectuate de organele politiei, ce masuri se intreprind pentru descoperirea autorilor si de multe ori intra in panica, actioneaza pripit, necugetat si savarsesc greseli ce pot fi si trebuie exploatate de politisti.

Pornind de la datele si informatiile obtinute in fiecare caz in parte si exploatand starea psihologica in care se afla persoanele suspecte in timpul si imediat dupa savarsirea unor infractiuni, politistii pot elabora combinatii bine gandite si in masura sa-i determine pe infractori ca sub imperiul fricii sau al nelinistii permanente in care se afla sa comita greseli care sa conduca la identificarea si demascarea lor.

4. Principalele reguli de pregatire si utilizare a combinatiei

informativ-operative

Prin utilizarea combinatiei informativ-operative politistii urmaresc sa-i impiedice pe infractori sa-si materializeze intentia infractionala, iar daca acestia au comis infractiunea, sa-i depisteze si sa le probeze activitatile ilegale in timp util.

In ambele situatii, cu ajutorul combinatiei, infractorii sunt indusi in eroare. Politistii intervin prin masurile luate si prin suprapunerea peste elementele de fapt existente a unor imprejurari noi ce constituie rezultatul legendelor combinatiei imaginate si deturneaza pe infractori din cadrul organizatoric de comitere a faptelor sau de ascundere a rezultatului acestora. Cu alte cuvinte, il determina sa actioneze in mod dirijat, din umbra, dupa un program prevazut si analizat anterior, care sa faciliteze descoperirea si tragerea lor la raspundere penala.

Caile de realizare a combinatiei se stabilesc in functie de situatia si particularitatile concrete ale fiecarui caz, iar masurile ce se intreprind de politisti se elaboreaza si se infaptuiesc pe baza unei analize temeinice si riguroase deoarece fiecare din acestea prezinta avantaje si dezavantaje ce trebuie apreciate in functie de scopul urmarit.

Practica muncii de politie, desi fiecare caz in parte are particularitatile sale, a consacrat principalele reguli aplicabile in principiu la orice combinatie informativ-operativa:

a) In toate cazurile, pentru elaborarea legendei se folosesc acele imprejurari care rezulta in mod firesc in desfasurarea cazului, confera verosimilitatea necesara si ofera politistului conditii optime de realizare a masurii preconizate.

Folosirea unor imprejurari firesti, existente in cauza pentru elaborarea legendei, mareste sansele de reusita ale combinatiei informativ-operative, deoarece diminueaza caracterul artificial al masurilor intreprinse de politie, iar suspectii nu au posibilitatea sa intuiasca scopurile reale urmarite.

In orice cauza ce face obiectul de investigare al politiei exista imprejurari favorabile care fiind cunoscute in amanunt si folosite cu inteligenta si profesionalism de catre politisti faciliteaza acestora realizarea masurilor informativ-operative pe care le preconizeaza prin combinatia utilizata. Cu cat actiunile intreprinse sunt mai firesti, cu atat mai mult suspectii nu vor banui ca acestea ii vizeaza in mod direct.

b) in elaborarea combinatiei sa se acorde aceiasi importanta, atat problemelor principale, cat si detaliilor de amanunt rezultate din situatia operativa.

Pregatirea si efectuarea combinatiei trebuie sa fie precedata de analiza aprofundata si sub toate aspectele posibile ale cauzei aflate in lucru care sa conduca la cunoasterea de catre politist atat a elementelor principale, cat si a celor de detaliu care se interfereaza si pot juca un rol determinant in reusita actiunii.

Atat pentru elaborarea legendelor, cat si a combinatiei in ansamblul sau nu pot fi ignorate amanuntele care completeaza situatia concreta si intaresc verosimilitatea si caracterul firesc si natural al masurilor intreprinse.

c) pentru solutionarea unor eventuale schimbari de situatie intervenite pe parcursul fata de elementele initial previzibile, atat legenda cat si masurile mai importante ale combinatiei trebuie sa fie prevazute cu variante suplimentare de rezerva.

In desfasurarea combinatiei informativ-operative adesea pot interveni schimbari neasteptate, determinate de unele imprejurari obiective, care impiedica sau pot influenta negativ punerea in executare a masurilor planificate in varianta initial conceputa. De asemenea, unii suspecti pot reactiona diferit fata de cum au prevazut politistii.

Diversitatea tipurilor umane si reactiile psihice uneori imprevizibile ale infractorilor, nu trebuie sa-i surprinda nepregatiti pe politistii angrenati in solutionarea unor cauze. Din aceste motive este absolut necesar ca in procesul elaborarii si realizarii de combinatii informativ-operative sa se prevada mai multe modalitati de reactii din partea celor vizati si in functie de aceasta sa fie pregatite variante de rezerva, atat pentru legende, cat si pentru cele mai importante masuri.

Toate aceste variante trebuie sa fie bine insusite si cunoscute de politisti, astfel incat atunci cand realitatea din teren nu permite aplicarea masurilor considerate principale, sa poata fi inlocuite in mod operativ si eficient fara a periclita reusita combinatiei si a actiunilor preconizate.

d) pregatirea si desfasurarea combinatiei informativ-operative trebuie sa se desfasoare cu respectarea stricta legii si normelor muncii de informatii.

Conform acestei reguli, combinatia informativ-operativa nu poate fi pregatita si pusa in practica decat in conditiile respectarii principiilor.

statului de drept, ale libertatilor si drepturilor cetatenilor prevazute in Constitutia Romaniei si legile tarii. Orice masura intreprinsa de politisti in exercitarea atributiilor de serviciu, cu ajutorul acestei metode a muncii informative, trebuie sa aiba in vedere prevederile legale si asigurarea drepturilor omului.

Atat politistii cat si informatori ori alte persoane care contribuie la realizarea combinatiei este necesar sa adopte o conduita si un comportament care sa evite provocarea la comiterea de noi infractiuni si sa contribuie la diminuarea efectelor faptelor penale ce s-au comis pana la interventia politiei.

Nerespectarea prevederilor legale cu ocazia elaborarii si efectuarii unei combinatii informativ-operative poate conduce la abuzuri si ilegalitati care pun intr-o lumina nefavorabila politia ca institutie a statului de drept si pericliteaza deconspirarea metodelor secrete ale muncii, cu consecinte deosebit de grave asupra informatorilor si altor persoane de incredere ale politistilor, care pot fi supuse unor acte de razbunare din partea infractorilor.

Practica muncii de politie cunoaste si cazuri negative cand unii politisti care nu au respectat aceasta regula de munca au fost ei insusi trasi la raspundere administrativa sau penala.

In vederea evitarii acestor neajunsuri se impune o analiza riguroasa din partea sefilor nemijlociti ai politistului atat a planului cat si a fiecarei masuri informativ-operative ce urmeaza a fi realizata cu ajutorul combinatiei pentru a se renunta la acele actiuni care pot conduce la incalcarea legilor, a drepturilor si libertatilor cetatenesti ori la deconspirarea muncii secrete.

e) combinatiile informativ-operative trebuie sa se realizeze pe baza unui plan aprobat de sefii directi sau nemijlociti.

Aceasta regula ofera posibilitatea de a se analiza si aprecia temeinic fiecare moment al combinatiei, de a asigura succesiunea si concordanta optima a fiecarei masuri informativ-operative Intreprinse, precum si de a folosi In mod judicios mijloacele secrete, efectivele si tehnica necesara.

Planificarea desfasurarii combinatiei inlatura caracterul arbitrar al masurilor intreprinse, evita eventualele greseli ce pot interveni, asigura continutul concret al sarcinilor prevazute si stabileste responsabilitati bine determinate pentru indeplinirea lor.

Planul combinatiei informativ-operative se intocmeste de politistul care documenteaza cauza si este elaborat separat de planurile de masuri obisnuite din dosarele de urmarire informativa atat pentru faptul ca necesitatea, aplicarii combinatiei este ulterioara declansarii activitatii calificate a muncii speciale, cat si din nevoia asigurarii unei depline conspirativitati. Secretul deplin al acestei metode politienesti trebuie pastrat fata de toti cei care nu sunt angrenati in realizarea ei.

In principal, planul combinatiei informativ-operative trebuie sa

cuprinda:

- o scurta sinteza a cazului si enuntarea scopului combinatiei;

- masurile ce urmeaza a se realiza cu ajutorul combinatiei;

- conditiile ce se vor crea in mod deliberat cu ajutorul legendei;

- activitatile ce vor fi executate in mod concret de catre politisti;

- informatorii care vor fi implicati si sarcinile concrete ale acestora;

- alte mijloace necesare (dotare, mijloacele de comunicare, de transport, de deghizare, de filaj etc.);

- ordinea si termenele de executare a masurilor propuse.

Expunerea problemelor din plan trebuie sa fie scurta, clara si concisa, iar in cazul cand seful care il aproba indruma personal activitatile cauzei nu este neaparat necesar sa se prezinte in scris o scurta sinteza a cazului si obiectului combinatiei, ci numai celelalte masuri si elemente sus mentionate.

Ordinele si instructiunile de linie nu reglementeaza in mod precis care este competenta de aprobare a planului combinat informativ-operative.

Regula este ca acesta sa fie aprobat de seful direct sau nemijlocit care a aprobat deschiderea dosarului de urmarire informativa, tinand cont si de amploarea masurilor, de numarul politistilor, al informatorilor si al altor persoane participante, de mijloacele necesare si locurile unde se desfasoara actiunea.

Astfel, planul unei combinatii la care participa numai ofiterii unei politisti de la mai multe formatiuni aprobarea este data de seful unitatii de politie.

In cazul combinatiilor care impun unele activitati deosebite, deplasarea unor politisti ori informatori pentru a indeplini misiuni si sarcini pe raza altor localitati din judet sau din alte judete, planurile vor fi aprobate de seful Inspectoratului Judetean de Politie.

Atunci cand pentru efectuarea combinatiei este prevazuta implicarea unor cetateni straini sau se documenteaza activitatile unor grupuri de infractori, ce au actionat pe raza mai multor judete, este recomandabil ca planul sa fie avizat si de seful formatiunii centrale de linie din Inspectoratul General al Politiei. Cazurile deosebite vor fi raportate si conducerii Inspectoratului General al Politiei.

f) masurile preconizate si activitatile informativ-operative plin care se realizeaza acestea sa fie perfect sincronizate si convergente spre realizarea scopului combinatiei.

Aceasta regula impune ca masurile informativ-operative incluse in planul combinatiei sa fie o succesiune logica, sa cuprinda in detaliu sarcinile, responsabilitatile si termenele concrete pentru fiecare participant (politisti, informatori sau alte persoane de incredere ale politiei) si sa se desfasoare conform conceptiei tactice care a stat la baza elaborarii intregii combinatii.

In concret cerinta sincronizarii si convergentei masurilor informativ-operative spre realizarea scopului combinatiei se poate realiza daca se au in vedere urmatoarele obiective:

- alegerea unor procedee si metode de munca cat mai potrivite cazului ce urmeaza a fi solutionat;

- folosirea acelor masuri care pot sa asigure realizarea sarcinilor combinatiei in conditiile conspirativitatii si legalitatii depline;

- evitarea masurilor nejustificate si complicate si a sablonismului;

- asigurarea respectarii principiilor cooperarii cu alte organe si formatiuni ale M.I. si a colaborarii cu unitatile administratiei centrale sau locale ce contribuie la realizarea combinatiei (daca este cazul);

- asigurarea respectarii stricte a normelor de folosire a informatorului si a altor mijloace secrete ale muncii de politie (investigatia, filajul etc.)

Insusirea normelor, principiilor si cerintelor de elaborare si realizare a combinatiilor informativ-operative, asigurarea caracterului unitar si organizat a tuturor masurilor politienesti puse in aplicare cu ajutorul muncii secrete, dau garantia reusitei si satisfactiei profesionale. Pentru a putea aplica cu succes aceasta metoda de lucru deosebit de complexe, politistii trebuie sa dispuna pe langa cunostintele de specialitate, de un puternic suport cultural si o inalta experienta in activitatea de culegere si exploatare a informatiilor.

Numai folosirea cu discernamant, in mod natural si firesc si atunci cand necesitatile concrete ale cauzei o impun, asigura combinatiei informativ-operative finalitatea optima in prevenirea si descoperirea infractiunilor si autorilor acestora, care in perioada contemporana actioneaza din ce in ce mai violent, cu mijloace sofisticate, asociati de multe ori in organizatii criminale interne si internationale si dispun de mai multe posibilitati materiale decat cea mai dotata unitate de politie. Acest decalaj permanent trebuie inlocuit de politisti prin inteligenta si profesionalismul de care trebuie sa dea dovada, prin daruirea si pasiunea fata de cariera imbratisata.