DREPT FUNCIAR REGLEMENTARI PRIVIND CIRCULATIA TERENURILOR IN ROMANIA

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA

FACULTATEA DE DREPT SIMION BARNUTIU

CENTRUL TUTORIAL MIERCUREA CIUC

DREPT FUNCIAR

REGLEMENTARI PRIVIND CIRCULATIA

TERENURILOR IN ROMANIA

I. NOTIUNI INTRODUCTIVE

Terenurile pot face obiectul dreptului de proprietate privata sau a altor drepturi reale, avand ca titulari persoanele fizice sau juridice, ori pot apartine domeniului public sau privat.

Proprietatea publica si regimul juridic al acesteia este reglementat de prevederile Legii 213 din 17 noiembrie 1998.

Dreptul de proprietate publica apartine statului sau unitatilor administrative teritoriale, domeniul public este alcatuit din bunurile prevazute la art.135 din Constitutie, din cele stabilite in anexa care face parte integranta din Legea 213/1998 si acestea sunt de uz sau interes public national, declarate ca atare prin lege, domeniu public al judetelor sunt cele prevazute la punctul II. In anexa si din alte bunuri de uz sau interes public judetean declarate ca atare prin hotarare a consiliului judetean daca nu sunt declarate prin lege de interes national.

Domeniul public al comunelor, oraselor si municipiilor este alcatuit din bunurile prevazute la pct.III. din anexa declarate ca atare prin hotararea Consiliului Local, daca acestea nu au fost declarate prin lege bunuri de uz sau interes public national ori judetean.

Domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ teritoriale este alcatuit din bunuri aflate in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniu public.

II. REGLEMENTARI PRIVIND CIRCULATIA TERENURILOR INAINTE DE 1989.

Consider ca este important a se prezenta si reglementarile juridice a circulatiei terenurilor pentru terenurile din intravilanele si extravilanele localitatilor inainte de 1989, deoarece prin intelegerea lor se pot solutiona multe probleme si litigii aparute la reconstituirea dreptului de proprietate in baza Legii 18/1991 si Legii 1/2000.

Regimul juridic al circulatiei terenurilor a evoluat in timp in mod radical pornindu-se initial de la consacrarea in acest domeniu a principiilor libertatii contractuale, trecandu-se apoi odata cu schimbarea sistemului politico-juridic de organizare a societatii romanesti dupa anul 1944, s-a trecut la un regim sever si restrictiv de circulatie a terenurilor, pana la scoaterea lor totala din circuitul civil, revenindu-se dupa 1989 la vechile principii ale libertatii contractuale cu unele exceptii de protejarea intereselor generale ale societatii.

In continuare, voi prezenta in cateva pagini in linii generale, modul cum pe cale legislativa, s-a ajuns inainte de 1989 ca in mod treptat sa se restranga progresiv dreptul persoanelor fizice de a-si mai putea instraina terenurile, acestea urmand sa devina proprietatea statului sau a formei de proprietate cooperatista.

Prin legea 203 din 23 iunie 1947 terenurile situate in comunele rurale, in afara vetrei satului, precum si terenurile agricole, arabile, pasuni, fanete, situate in afara perimetrelor construibile ale municipiilor, comunelor urbane si suburbane, statiuni climaterice sau balneare nu puteau fi dobandite prin acte intre vii decat cu autorizatie si prin acte autentice transcrise.

In perioada 20 iulie 1950 - 5 noiembrie 1974 au fost in vigoare dispozitiile Decretului nr.151/1950 ; instrainarea sub orice forma a terenurilor arabile, pasuni, fanete, vii, livezi, iazuri si balti, situate in extravilanul localitatilor sau in intravilan se putea face numai cu autorizatie administrativa data de comitetele executive ale sfaturilor populare si in forma autentica.

In perioada 1968 si 1 noiembrie 1974 cand a fost in vigoare Legea 19/1968 prin care au fost scoase din circuitul civil terenurile cu sau fara constructii de pe teritoriul oraselor si municipiilor, fiind declarate indisponibile si expropriabile. Aceste terenuri nu puteau fi instrainate sau grevate cu sarcini reale, proprietarii pastrandu-si posesia si folosinta lor, ele puteau fi transmise prin mostenire.

Legea 19/1968 a ramas in vigoare pana la 1 noiembrie 1974 cand a fost adoptata Legea nr.58/1974 si Legea 59/1974, acte normative prin care au fost scoase din circuitul civil general, toate categoriile de terenuri, exceptie facand din anul 1984 categoriile de terenuri prevazute in Decretul 112/1984 prin care s-a modificat articolul nr.44 din Legea nr.59/1974 prin care se prevedea ca producatorii agricoli particulari din zonele necooperativizate pot transmite copiilor lor o parte din terenurile agricole pe care le au in proprietate daca acestia locuiesc sau urmeaza sa-si stabileasca domiciliul in aceeasi comuna, isi asuma obligatia de-a asigura cultivarea lor in bune conditii etc.

Prin Legea 58/1974 terenurile nu mai putea fi instrainate sub nici un fel, ci numai dobandite pe singura cale a mostenirii legale cu exceptia celor prevazute in Decretul 112/1984.

In cazul instrainarii constructiilor, terenul aferent acestor constructii trecea in proprietatea statului, iar dobanditorul constructiei va primi din partea statului in folosinta terenul necesar in limitele de lege, atribuirea se face pe durata existentei constructiei cu plata unei taxe.

Stabilirea terenului aferent constructiei a fost foarte mult discutat si interpretat, in practica organelor administrative au emis in majoritatea cazurilor decizii prin care au avut in vedere parcele integrale pe care erau amplasate constructiile vandute.

Cadrul juridic existent inainte de anul 1989 in legatura cu circulatia terenurilor din intravilanul localitatilor, la care m-am referit mai inainte a lasat posibilitatea ca in anumite perioade de timp sa poate fi incheiate conventii de instrainare, realizate prin simplul consimtamant al partilor, care au fost perfect valabile.

Se pot identifica urmatoarele perioade de timp care au permis realizarea conventiilor de acest gen pe baza consensuala.

-perioada dintre 23 iunie 1947 - 20 iunie 1950 cand s-au putut incheia aceste conventii pentru terenuri ;

perioada 20 iunie 1950 - 29 martie 1958 cand s-au putut incheia astfel de conventii pentru terenurile situate in intravilanul localitatilor neatestate de planurile de sistematizare

-perioada dupa intrarea in vigoare a Decretului nr.112/1984 cu privire la terenurile din zonele necooperativizate.

Mai trebuie mentionat ca in intravilanele localitatilor rurale din zonele cooperativizate taranii cooperatori nu puteau avea in proprietate personala decat o suprafata de 250 mp atat cat permitea statutul cooperativei agricole de productie aprobat prin Decretul 95/1983.

III. REGLEMENTARI CU PRIVIRE LA REGIMUL JURIDIC AL CIRCULATIEI TERENURILOR DUPA ANUL 1989.

Prin Decretul 1/1989 a fost abrogata Legea 58/1974, iar Legea 59/1974 a abrogat partial Decretul 9/1989 si de Legea 18/1991, ramanand capitolul cadastrul funciar " care a fost abrogat prin Legea nr.7/1996.

Legea 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor a abrogat prevederile Decretul nr.144/1958.

Prin aceste abrogari s-au inlaturat dispozitiale legale rigide care scosesera terenurile din circuitul civil cu mici exceptii care conditionau transmiterea dreptului de proprietate asupra lor de autorizarea administrativa.

In cea de-a doua etapa a desfintarii cooperativelor agricole de productie, inagurata prin adoptarea Legii 18/1991, prevederile legale ale articolului 8 din Decretul Lege nr.42/1990 au fost reiterate prin articolul 22 al noului act normativ prevazandu-se ca "sunt si raman in proprietate privata a cooperatorilor sau dupa caz, a mostenitorilor acestora indiferent de ocupatia sau domiciliul lor terenurile aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti precum si curtea si gradina din jurul acestora determinate potrivit articolul 8 din Decretul Lege 42/1990" - ( adica maximum 1000 mp ).

Prin aceste doua acte normative a fost sporit dreptul de proprietate personala a membrilor cooperatori asupra terenurilor de la suprafata de 250 mp cat avea dreptul potrivit fostului statut al C.A.P. la 1000 mp.

De la acest regim juridic general s-au facut trei exceptii prin care legiuitorul a adoptat masuri reparatorii pentru actualii detinatori de terenuri aflate in proprietatea statului. Este vorba de situatiile juridice reglementate prin articolul 35 aliniatul 2, 3 si 4 din Legea 18/1991 si anume

a terenurile proprietate de stat situate in intravilanul localitatilor, atribuite, potrivit legii in folosinta vesnica sau in folosinta pe durata existentei constructiei, in vederea construirii de locuinte proprietate personala sau cu ocazia cumpararii de la stat a unor asemenea locuinte trec la cererea proprietarilor actuali ai locuintelor in proprietatea acestora, integral sau dupa caz proportional cu cota detinuta de constructie.

b)terenurile atribuite in folosinta pe durata existentei constructiilor dobanditorilor acestora ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, in conditiile articolul 30 din Legea 58/1974 trec in proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinta a terenurilor, proprietari ai locuintelor.

O problema aparte in legatura cu circulatia terenurilor o constituie fara indoiala si cea referitoare la posibilitatea persoanelor fizice si juridice straine de a dobandii terenuri in Romania.

In conformitate cu articolul 47 din Legea nr.18/1991, persoanele fizice care nu au cetatenia romana si domiciliul in Romania, precum si persoanele juridice care nu au sediu in Romania nu pot dobandi in proprietate terenuri de orice fel prin acte intre vii.

Persoanele prevazute in aliniatul precedent care dobandesc in proprietate terenuri prin mostenire sunt obligate sa le instraineze in termen de 1 an de la aceasta data sub sanctionunea trecerii in mod gratuit in proprietatea statului.

Dupa aparitia Legii 7/1996 s-a creat cadrul prin care ulterior au fost infintate institutiile pentru coordonarea si executarea cadastrului general si cadastrelor de specialitate cat si a publicitatii imobiliare.

Prin aceasta Lege a fost introdus regimul de carte funciara pe intreg teritoriul tarii.

O.N.C.G.C. este organismul care coordoneaza, conduce, avizeaza, autorizeaza persoane fizice si juridice, elaboreaza norme si metodologii etc.

Publicitatea imobiliara intemeiata pe sistemul de evidenta a cadastrului general are ca obiect inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeasi localitate.

Cartea funciara este alcatuita din trei parti.

Partea I este cea referitoare la descrierea imobilelor care va cuprinde :

-numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui imobil ;

-suprafata terenului, categoria de folosinta si constructiile daca exista ;

-amplasamentul si vecinatatiile ;

-valoarea impozabila.

Partea II care cuprinde inscrierile privind dreptul de proprietate cuprinde :

-numele proprietarului ;

-actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum si mentionarea inscrisului pe care se intemeiaza acest drept ;

-stramutarile de proprietate ;

-servitutile constituite in folosul imobilului ;

-faptele juridice si actiunile privitoare la proprietate.

Partea III cuprinde inscrieri privind dezmembramintele dreptului de proprietate si sarcinile care va cuprinde

-dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinta, abitatie, servitutile in sarcina fondului aservit, ipoteca si privilegiile imobiliare, precum si locatiunea si cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani etc.

Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor inscrie in cartea funciara pe baza actului prin care s-au constituit sau s-a transmis in mod valabil.

Radierea inscrierii dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale se va face in temeiul actului care exprima consimtamantul titularului la stingerea lor, cu exceptia drepturilor care se sting la implinirea termenului mentionat in inscriere sau a drepturilor viagere care se sting prin moartea titularului lor.

Hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila sau in cazuri anume prevazute de lege, decizia autoritatii administrative va inlocui actele prevazute la aliniatele anterioare.

Prin Ordinul 834/14.06.2000 al Presedintelui O.N.C.G.C. s-au aprobat "Instructiunile privind intocmirea documentatiilor cadastrale tehnice necesare la inscrierea cu caracter nedefinitiv in cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la terenuri si constructii".

Incepand cu 1 iulie 1999, pe baza Ordinului Ministrului Justitiei, nr.1330/C si a Protocolului incheiat intre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, Uniunea Nationala a Notarilor Publici si Ministerul Justitiei, s-a trecut la inscrierea cu caracter nedefinitiv in Cartile Funciare.

Ca urmare, orice act si fapt juridic cu privire la terenuri sau constructii, trebuie inscris cu caracter nedefinitiv in Cartea Funciara, daca pe acel teritoriu administrativ nu s-au definitivat lucrarile de introducere a cadastrului general ( daca identificarea imobilelor nu se poate face cu numerele topografice din CF si acolo unde s-au infiintat BCF in anul 1999 ).

Potrivit art.61 din Legea nr.7/1996, " Actele si faptele juridice privind terenurile si constructiile situate pe un teritoriu administrativ pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general se vor inscrie cu caracter nedefinitiv, in cate o carte funciara, urmand ca inscrierea definitiva sa fie efectuata la punerea in aplicare a cadastrului general si pe acel teritoriu. In aceleasi conditii se vor inscrie si titlurile de proprietate emise in temeiul Legii fondului funciar nr.18/1991. La cererea de inscriere se va atasa schita de plan a terenului sau a constructiei la care se refera inscrierea, intocmita de un cadru tehnic de specialitate autorizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie. Schita de plan va cuprinde configuratia parcelelor de teren sau a constructiilor, suprafetele, categoriile de folosinta, caracteristicele calitative ale terenului, elementele pentru precizarea locului unde este situat imobilul, data intocmirii si numele celui care a intocmit schita.

Masuratorile cadastrale efectuate in cadrul actiunilor de aplicare a Legii fondului funciar nr.18/1991 si evidentiate ca atare in documentele cadastrale si in titlurile de proprietate se preiau ca date definitive ale cadastrului pentru teritoriul administrativ respectiv, daca acestea corespund normelor metodologice de cadastru elaborate de catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie

Potrivit Regulamentului privind avizarea lucrarilor de geodezie, cartografie, cadastru, fotogrammetrie si teledetectie aprobat prin Ordinul Presedintelui ONCGC, nr.347/30.09.1998, art.9 ailn.2 " Avizul este obligatoriu pentru lucrarile de profil finantate din banii publici, cat si pentru cele finantate din alte surse, cu exceptia planurilor de amplasament si delimitare a bunurilor imobile, necesare inregistrarii in evidentele cadastral - juridice sau utilizarii in circuitul civil, daca suprafata implicata este sub un hectar in intravilan, respectiv 10 hectare in extravilan ".

Fluxul informational privind inscrierea cu caracter nedefinitiv in Cartea Funciara, cuprinde urmatoarele etape :

Solicitantul ( proprietarul bunului imobil sau reprezentantul legal al acestuia ) se adreseaza, notarului public, OJCGC, BCF, dupa ce in prealabil a contactat o persoana fizica / juridica autorizata pentru intocmirea documentatiei tehnice cadastrale ;

Persoana fizica / juridica autorizata intocmeste documentatia cadastrala tehnica (pentru bunurile imobile situate in intravilan care au suprafata mai mare de 1 ha si de 10 ha pentru cele din extravilan planurile de amplasament si delimitare vor fi supuse verificarii de catre persoane fizice / persoane juridice autorizate de ONCGC in categoria D inainte de a fi receptionate de OJCGC) si o inainteaza Oficiului Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie ( O.J.C.G.C. ) sau proprietarului bunului imobil ;

O.J.C.G.C. verifica, receptioneaza si dupa caz, avizeaza documentatia, atribuie numar cadastral provizoriu si o elibereaza persoanei fizice autorizate sau proprietarului bunului imobil ;

Solicitantul prezinta documentatia eliberata de OJCGC la BCF care deschide o Carte Funciara nedefinitiva si emite o incheiere. Daca un imobil a fost inscris in CF nedefinitiva, BCF elibereaza la cerere un extras de Carte Funciara ;

Cand are loc un act sau fapt juridic la teren sau constructii, pe baza documentatiei tehnice cadastrale receptionate, notarul public intocmeste actul notarial si transmite Biroului de Carte Funciara, sau dupa caz, solicitantului ( in cazul tranzactiilor ), intreaga documentatie ;

Biroul de Carte Funciara transmite O.J.C.G.C. incheierea efectuata si documentatia privind inscrierea efectuata ( saptamanal ), inclusiv numarul Cartii Funciare si dupa caz date referitoare la noul proprietar.

In data de 2 martie 1998 a fost promulgata Legea ne.54 privind circulatia juridica a terenurilor.

IV. REGLEMENTARI CU PRIVIRE LA INSTRAINAREA SI DOBANDIREA DE TERENURI

Prin aceasta Lege in articolul 1 se stipuleaza ca terenurile proprietate privata indiferent de titularul lor sunt si raman in circuitul civil, putand fi instrainate si dobandite cu respectarea dispozitiilor din prezenta lege. Suprafatele de terenuri situate in intravilanul si extravilanul localitatii pot fi instrainate si dobandite prin acte juridice intre vii, incheiata in forma autentica.

Tot in aceasta lege se legifereaza in cazul dobandirii prin acte intre vii, proprietatea funciara a dobanditorului nu poate depasii 200 ha teren agricol in echivalent arabil de familie, in sensul acestei legi prin familie se intelege sotii si copii necasatoriti, daca gospodaresc impreuna cu parintii lor.

Coeficientii de transformarea terenurilor in echivalent arabil sunt cei prevazuti in Legea 18/1991.

Nerespectarea limitei de 200 ha se sanctioneaza cu reductia actului juridic pana la limita suprafetei legale.

Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor.

Persoanele fizice care au cetatenie romana si domiciliul in stranatate pot dobandii in Romania prin acte juridice intre vii si prin mostenire, terenurile de orice fel.

Persoanele juridice straine nu pot dobandi terenuri in Romania prin acte juridice intre vii sau pentru cauza de moarte.

Pentru terenurile ce fac obiectul investitiilor persoanelor fizice sau juridice straine sunt si raman aplicabile dispozitiile legislatiei in vigoare cu privire la regimul juridic al investitiilor straine.

Pentru terenurile situate in intravilan instrainarea lor este libera, iar la terenurile agricole din extravilan instrainarea prin vanzare se face cu respectarea dreptului de preemtiune al coproprietarilor, al vecinilor ori al arendasilor.

Vanzatorul va inregistra oferta de vanzare a terenului agricol situat in extravilan la Consiliul Local in teritoriul administrativ in care se afla terenul.

Secretarul unitatii administrativ - teritoriale va afisa oferta in aceeasi zi sub semnatura si cu aplicarea stampilei, afisarea se va face la sediul primariei. Oferta va cuprinde numele si prenumele vanzatorului, suprafata si categoria de folosinta a terenului care se vinde cat si locul unde este situat terenul.

Titularii dreptului de preemtiune, prevazuti in aceasta lege, trebuie sa se pronunte in termen de 45 de zile de la data afisarii ofertei de vanzare, in care se va arata si pretul oferit. Oferta de cumparare se inregistreaza si ea la primarie. In cazul in care in termenul de 45 de zile, isi exercita, dreptul de preemtiune mai multi titulari din cei prevazuti de lege, vanzatorul are dreptul de a alege pe unul dintre ofertanti.

In cazul in care pretul oferit de titularii dreptului de preemtiune din categoriile prevazute de lege nu este convenabil vanzatorului, acesta poate sa vanda terenul oricarei alte persoane.

Daca in termenul de 45 de zile nici unul dintre titularii dreptului de preemtiune nu si-a manifestat vointa de a cumpara terenul, acesta se vinde liber.

Dovada acestei publicitati se face in fata notarului cu actul eliberat de secretarul unitatii administrativ - teritoriale, dupa expirarea termenului de 45 de zile.

Dupa intrarea in vigoare a Legii 54/1998 la nivelul judetului Harghita s-au inregistrat urmatoarele date pe perioada de un an calendaristic - anul 2000:

I. In intravilanul localitatilor

1.Numarul contractelor de vanzare-cumparare 711

2.Suprafata instrainata prin aceste contracte    178 ha

3.Valoarea totala cumulata    18102,6 mii lei

4.Valoarea medie / ha 101,7 mii lei

5.S-au incheiat un numar de 19 acte de donatie

II. In extravilanul localitatilor

6.Numarul solicitantilor care au cerut instrainarea de terenuri    651

7.Suprafata oferita pentru instrainare 722 ha

8.Numarul contractelor de vanzare - cumparare incheiate    647

9.Suprafata instrainata conform contractelor de vanzare -

cumparare incheiate 705 ha

10.Valoarea totala cumulata a contractelor    9306 mii lei

11.Valoarea medie / ha    13,20 mii lei

12.In aceasta perioada s-au incheiat 23 de acte de donatie

pentru suprafetele din intravilan

13.Numarul persoanelor cu cetatenie romana si domiciliul

in strainatate care au dobandit terenuri in judetul Harghita 36

14.Suprafata dobandita de persoanele cu domiciliul in strainatate

este de 66 ha

V. REGLEMENTARI CU PRIVIRE LA SCHIMBURILE DE TERENURI

Schimburile de terenuri intre persoanele fizice sau intre persoane juridice private se face cu acordul partilor contractante incheiate in forma autentica.

In toate cazurile de schimb de terenuri, actul de schimb se incheie in forma autentica sub sanctiunea nulitatii absolute.

Terenurile agricole proprietate publica, indiferent de titularul care le administreaza nu pot face obiectul schimbului.

Reglementarile cu privire la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia sunt prezentate in Legea 213/1998 si vor fi tratate in partea finala a lucrarii.

Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobandeste situatia juridica a terenului inlocuit cu respectarea drepturilor si a sarcinilor anterior si legal constituite.

Punerea in posesie a noilor detinatori in urma schimbului realizat potrivit prezentei legi se face de catre delegatul O.C.A.O.T.A judetean in prezenta partilor contractante sau a reprezentantilor acestora, operandu-se in documentele cadastrale si in registrul agricol modificarile cuvenite.

Nerespectarea dispozitiilor prezentei legi atrage nulitatea absoluta a contractului de vanzare - cumparare sau dupa caz a contractului de schimb, iar nerespectarea dreptului de preemtiune atrage nulitatea relativa a contractului.

Actiunea in constatare a nulitatii poate fi introdusa de catre parti, procuror, primar sau de catre orice persoana interesata.

Pentru terenurile in care exista litigii la instantele judecatoresti cu privire la titlu sunt interzise instrainarile pe tot timpul solutionarii acestor litigii, instrainarile incheiate cu incalcarea prevederilor acestui aliniat sunt nule.

Serviciile de transcriptiuni si inscriptiuni, precum si birourile de carte funciara a judecatoriilor vor evidentia in registrele de publicitate opozitiile de instrainare formulate de partea interesata in si aceste cazuri, vor refuza eliberarea certificatelor de sarcini necesare autentificarii instrainarilor soliciate de persoanele care vor sa instraineze.

Instrainarile realizate sub orice forma in temeiul prevederilor prezentei legi, nu valideaza titlurile de proprietate ale instrainarilor, daca anterior instrainarii acestea erau lovite de nulitate absoluta, izvorata din incalcarea unor norme imperative ale Legii fondului funciar 18/1991 republicata, si care au fost constatate prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.

Pentru terenurile cu vegetatie forestiera regimul de circulatie juridica se va stabilii prin lege speciala.

Legea 54/1998 a fost modificata prin Legea nr. 247/2005 , principalele modificari se refera la eliminarea limitei de 200ha, la eliminarea obligativitatii dreptului de preemtiune la terenurilor din extravilan. Principalele modoficarii sunt prezentate mai jos:

Terenurile cu sau fara constructii, situate in intravilan si extravilan, indiferent de destinatia sau de intinderea lor, pot fi instrainate si dobandite prin acte juridice intre vii, incheiate in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.

In cazul in care prin acte juridice intre vii se constituie un drept real asupra unui teren cu sau fara constructie, indiferent de destinatia sau intinderea acestora.

Cetatenii straini si apatrizii, precum si persoanele juridice straine pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania in conditiile prevazute de legea speciala.

Cu exceptia litigiilor privind reconstituirea dreptului de proprietate privata si legalitatea titlului de proprietate, conform legilor fondului funciar, existenta unui litigiu privitor la un teren cu sau fara constructii nu impiedica instrainarea acestuia si nici constituirea altor drepturi reale sau de creanta, dupa caz.

Instrainarile realizate sub orice forma, in temeiul prezentei legi, nu valideaza titlurile de proprietate ale instrainatorilor si dobanditorilor, daca acestea erau lovite de nulitate, ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale in vigoare la data incheierii lor.

In situatia in care dupa incheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fara constructii, una dintre parti refuza ulterior sa incheie contractul, partea care si-a indeplinit obligatiile poate sesiza instanta competenta care poate pronunta o hotarare care sa tina loc de contract.

Instrainarile efectuate in scopul comasarii parcelelor si loturilor de teren, prin constituirea unor corpuri de proprietate mai mari care sa cuprinda suprafete continue, indiferent de destinatia lor, precum si instrainarile efectuate de catre persoanele indreptatite sa obtina renta viagera agricola, pot fi efectuate si pe baza schitelor care au stat la baza titlurilor de proprietate emise cu ocazia aplicarii legilor fondului funciar si sunt scutite de taxa de timbru si de timbrul judiciar.

VI. REGIMUL JURIDIC AL PROPRIETATII PUBLICE

Dreptul de proprietate publica se dobandeste

a) pe cale naturala

b prin achizitii publice efectuate in conditiile legii ;

c prin expropriere pentru cauza de utilitate publica ;

d prin acte de donatie ;

e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatilor

administrativ - teritoriale in domeniul public al acestora pentru cauza de utilitate publica

f prin alte moduri prevazute de lege.

Trecerea din domeniul public in domeniu privat se face dupa caz prin hotarare a Guvernului, a Consiliului Judetean sau al Consiliului Local.

Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile dupa cum urmeaza :

a) nu pot fi instrainate, ele pot fi date numai in administrare, concesionate sau inchiriate in conditiile legii ;

b) nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale ;

c) nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna credinta asupra bunurilor mobile.

Concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica se face prin licitatie publica in conditiile legii.

Datorita necunoasterii prevederilor legale din perioada de dinaintea anului 1989 s-au creat confuzii in reconstituirea si constituirea dreptului de proprietate conform Legii 18/1991, ajungand multe persoane in litigii cu anumite probleme de litigii care puteau fi rezolvate de Comisia Locala pentru Aplicarea Legii 18/1991.

INTOCMIT

Expert Tehnic Judiciar

Ing. Geodez. Faur Robert Tiberiu

BIBLIOGRAFIE

- Legea 58/1974 si Legea 59/1974

- Legea 18/1991

- Legea 169/1997

- Legea 7/1996

- Legea 213/1998

- Legea 54/1998

- Ordinul Presedintelui O.N.C.G.C. 834/2000

- Regimul juridic al circulatiei terenurilor situate in intravilanul localitatilor - autor Vasile Patulea

OUG nr. 226/2000 si Legea 66/2002

10. - Legea 247/2005