Comert
international si politici comerciale - test grila
TRUE/FALSE
1. Este
adevarat ca in comertul international produsele manufacturate
reprezentau in anul 2000 o pondere de 20%?
ANS: F REF: Manual, p.20
2. Ponderea
tarilor dezvoltate in comertul international cu bunuri in ultimul sfert al sec.
XX a fost intre 70-80%
ANS: T REF: Manual, p.28
3. In
perioada 1975-1985 tarile in curs de dezvoltare s-au aflat pe primul loc in
exportul mondial de produse de baza.
ANS: T REF: Sinteza, p. 229; Manual p.22
4. La
importul de produse manufacturate tarile capitaliste dezvoltate s-au situat
permanent pe locul II in perioada 1975-1998
ANS: F REF: Sinteze, p. 229; Manual p. 22
5. In
anii de la sfarsitul secolului XX, in exportul si importul mondial de servicii
pe primul loc, ca tara, s-au aflat Statele
Unite ale Americii.
ANS: T REF: Sinteza, p.237; Manual p. 45
6. Un
fenomen negativ in comertul exterior al unui stat apare atunci cand structura
fizica a bunurilor livrate in strainatate abunda in marfuri cu valoare adaugata
scazuta.
ANS: T REF: Sinteza, p.249; Manual p. 54-55
7. Soldul
balantei comerciale de bunuri a Romaniei in perioada 2001-2005 a fost pozitiv.
ANS: F REF: Sinteza, p.251;Manual p. 136
8. Produsele
romanesti de confectii ,tricotaje, materiale textile destinate pietelor straine
sunt in mare parte exportate prin efectuarea de operatiuni in lohn.
ANS: T REF: Sinteza, p.254; Manual p. 138
9. In
primii ani ai sec. XXI Romania este net importatoare la produsele industriei
usoare si ale industriei metalurgice
ANS: F REF: Sinteza, p.254; Manual p. 138
10. Schimburile
internationale de servicii comerciale constituie a doua componenta principala a
contului curent al balantei de plati a Romaniei.
ANS: T REF: Sinteza, p.256; Manual p. 141
11. Ponderea
exporturilor romanesti de bunuri in totalul exporturilor mondiale este mai mica
decat ponderea exporturilor romanesti de servicii.
ANS: F REF: Sinteza, p.256; Manual p. 141
12. La
jumatatea anilor '80 ai sec. XX, comertul transpacific devine superior
comertului transatlantic
ANS: T REF: Sinteza, p.233; Manual p. 33
13. In
perioada 1972-1998 mutatiile cele mai spectaculoase privind exporturile au avut
loc la grupa tarilor in curs de dezvoltare si la grupa tarilor socialiste sau
in tranzitie la economia de piata.
ANS: T REF: Manual, p.32
14. In
anii '80 importul de bunuri al Romaniei
a devansat sensibil exportul consecinta a scaderii drastice a productiei ,
indeosebi industriale.
ANS: F REF: manual, p. 86
15. In
perioada 1980-1990 gradul de acoperire a importului cu exportul Romaniei a
atins cote peste 100%.
ANS: T REF: manual, p.91
16. Activitatea
de comert exterior reprezinta o componenta esentiala a complexului economic
national, exercitand o influenta determinanta asupra dezvoltarii si
modernizarii productiei de bunuri si serviciilor, precum si cresterii
eficientei economice generale.
ANS: T REF: manual, p.92
17. Uniunea
Europeana, ca grupare economica, este primul exportator mondial de bunuri.
ANS: T REF: manual, p.92
18. Inainte
de al doilea razboi mondial produsele de baza reprezentau 1/3 din exportul
mondial
ANS: F
19. In
perioada 2001-2005, de cativa ani, Germania a devenit principalul exportator
mondial de bunuri, depasind SUA.
ANS: T
20. La
sfarsitul secolului XX pe primul loc atat la export, cat si la importul mondial
de servicii s-a aflat Japonia.
ANS: F
21.
Media ponderii exporturilor de servicii in totalul cumulat al exporturilor de
bunuri si servicii ale Uniunii Europene depaseste 25%.
ANS: T
22. Ponderea
exporturilor romanesti de servicii in totalul exporturilor romanesti prezinta o
ramanere in urma fata de media mondiala.
ANS: T
23. Pe
locul trei la importul romanesc de bunuri in perioada 2001-2003 se afla
Federatia Rusa.
ANS: T
24.
In perioada 2001-2005, ponderea exporturilor romanesti de bunuri in UE si SUA
reprezenta peste 70% din totalul exporturilor romanesti de bunuri.
ANS: T
25. In
anii 1990-2000 s-a inregistrat o diminuare continua a ponderii exportului
romanesc la grupa produselor agroalimentare.
ANS: T
26.
In a doua jumatate a sec. XX se evidentiaza o crestere a ponderii produselor
industriei constructiilor de masini in volumul valoric al exportului Romaniei.
ANS: T
27. Aproximativ
40% din exporturile Romaniei s-au desfasoara cu Italia si Germania, in primii
ani ai secolului al XXI-lea
ANS: T
28.
In perioada 1997-2001 se remarca o scadere continua a volumului valoric al
exportului Romaniei in tarile membre ale Uniunii Europene.
ANS: F
29.
Liberalizarea comertului, respectiv eliminarea unor bariere tarifare si
netarifare, in special, in relatiile cu tarile dezvoltate a determinat
cresterea exportului Romaniei.
ANS: T
30. Reducerea
exportului romanesc la grupa produselor minerale poate fi apreciata ca un
fenomen pozitiv.
ANS: T
31.
In perioada 1996-2000, pe principalele pozitii la exportul Romaniei se aflau
bunuri cu prelucrare industriala superioara.
ANS: F
32.
In perioada 1996-2000, Romania a avut un grad mai mare de concentrare la
exportul principalelor 10 marfuri, ca urmare a unei mai reduse diversificari a
productiti industriale
ANS: T
33. La
inceputul si la sfarsitul sec.XX Germania s-a aflat printre cele dintai tari
cumparatoare de marfuri romanesti
ANS: T
34. Ritmul
decenal al exporturilor mondiale de servicii in ultimile doua decenii ale sec.
al XX-lea a fost inferior ritmului exportului mondial de bunuri.
ANS: F
35. Discrepantele
dintre milioanele de tone livrate la export si sutele de mii de tone cumparate
la import demonstreaza stadiul redus de dezvoltare a economiei Romaniei din
prima jumatate a secolului al XX-lea.
ANS: T
36.
In anii 1981-1989 balanta comerciala de bunuri a Romaniei a fost deficitara,
iar in anii 1990-1999 balanta comerciala a fost excedentara.
ANS: F
37.
In perioada anilor 2001-2005 balanta comerciala de bunuri a Romaniei a fost
excedentara.
ANS: F
38.
In perioada anilor 2001-2005 Uniunea Europeana 25 - export intra si extra - nu
a fost cel mai mare exportator mondial de bunuri.
ANS: F
39.
In anul 1938 petrolul, cerealele, lemnul si vitele reprezentau circa 90% din
totalul exportului romanesc.
ANS: T
40.
Soldul balantei comerciale de bunuri a Romaniei in perioada anilor 1990-2000 in
relatia cu Uniunea Europeana a fost excedentar.
ANS: F
41. Clauza
natiunii celei mai favorizate nu este prevederea dintr-un tratat international
prin care o tara se obliga sa acorde celeilalte parti tratamentul cel mai
favorabil acordat sau care va fi acordat unui stat tert.
ANS: F
42. Exceptia
de la clauza natiunii celei mai favorizate sub forma de tratamente prefereniale
nu se mai aplica atunci cand tarile dezvoltate acorda tarilor in curs de
dezvoltare astfel de preferinte.
ANS: F
43. In
cadrul barierelor netarifare care implica o limitare cantitativa directa a importurilor
si exporturilor nu sunt si contingentele de import si de export
ANS: F
44. Favorizarea
firmelor nationale de catre stat in dauna firmelor straine la achizitiile
guvernamentale nu este o bariera netarifara care deriva din participarea
statului la acivitatile comerciale.
ANS: F
45. Cand
exportatorii preschimba valuta obtinuta din vanzarile in starinatate in moneda
nationala la un curs de schimb mai avantajos decat cursul oficial, masura de
stimulare a exportului este de natura bugetara.
ANS: F
46. Una
din cele patru reguli principale ale GATT-1994 este aceea ca, taxele vamale
trebuie reduse si consolidate impotriva unor majorari viitoare.
ANS: T
47. Aplicarea
principiului clauzei natiunii celei mai favorizate si aplicarea tratamentului national
nu fac parte din cele patru reguli principale ale GATT-1994.
ANS: F
48. In
cadrul atributiilor si competentelor specifice ale consilierilor economici
trimisi de Ministerul Economiei si Comertului in strainatate pentru a constitui
reteaua de reprezentare externa a Romaniei nu intra si atributii in domeniul
atragerii investitiilor straine.
ANS: F
49. Incepand
cu 1 ianuarie 2007, Romania a aderat la Uniunea Europeana, eliminandu-se astfel
ultimele restrictii din comertul reciproc de marfuri cu statele membre ale UE.
ANS: T
50. De
cand Romania a aderat la UE, competentele nationale in elaborarea si aplicarea
politicii comerciale externe a Romaniei nu s-au transferat la nivelul UE, in
cadrul unei politici comerciale comune in relatiile cu terte tari
extracomunitare.
ANS: F
MULTIPLE CHOICE
1. Care
din grupele principale prezentate ocupa primul loc in exportul mondial
in ultimele 3 decenii ale sec. al XX-lea
a.
produse alimentare
c.
masini, utilaje, mijloace de transport
b.
combustibili
ANS: C REF: Manual, p. 24
2. In
cadrul comertului mondial cu marfuri pe continente in ultimele doua decenii ale
sec.XX liderul mondial a fost:
a.
America de Nord
c.
Asia
b.
Europa
ANS: B REF: Manual, p.29
3. Precizati
care din fluxurile comerciale internationale de bunuri in anii '90 ai sec. XX
s-a aflat pe primul loc, utilizand punctele cardinale ale curentelor de schimb:
a.
Nord-Sud
c.
Nord-Nord
b.
Sud-Sud
ANS: C REF: Manual, p.30
4. Alegeti
tara sau gruparea economica ce s-a situat pe primul loc in lume in anul
2000 in cadrul schimburilor comerciale
cu bunuri:
a.
SUA
c.
Japonia
b.
UE
d.
Germania
ANS: A REF: Manual, p.39
5. In
perioada 1975-1998 pe primul loc in importul mondial de produse de baza s-au
aflat:
a.
tarile capitaliste dezvoltate
c.
tarile in tranzitie la economia de piata
b.
tarile in curs de dezvoltare
ANS: A REF: Sinteza, p.229; Manual p. 22
6. Pe
primul loc in totalul exporturilor de servicii mondiale in ultimul deceniu al
secolului XX s-a aflat grupa:
a.
transporturi
c.
alte servicii si venituri
b.
turism
ANS: C REF: Sinteza, p.236; Manual p.44-45
7. In
perioada 1990-2000 balanta comerciala a Romaniei a fost:
a.
excedentara
c.
deficitara
b.
echilibrata
ANS: C REF: Sinteza, p.239; Manual p.95
8. Grupa
de produse ce nu a depasit o pondere de 5,5% in importul Romaniei de bunuri in
perioada 1951-1990 a fost:
a.
grupa masini, utilaje si mijloace de transport
c.
grupa produselor alimentare
b.
grupa de marfuri industriale de larg consum
d.
grupa de produse chimice, ingrasaminte, cauciuc
ANS: B REF: Sinteza, p.240; Manual p.104
9. In
perioada 1990-2000 exportul Romaniei era orientat in special spre:
a.
CEFTA
c.
America
b.
Asia si Oceania
d.
Uniunea Europeana
ANS: D REF: Sinteza, p. 246; Manual p.120
10. Cate
tari membre ale Uniunii Europene se aflau intre primele 10 tari partenere in
exportul romanesc de bunuri in perioada 1990-2000:
a.
c.
b.
d.
ANS: B REF: Sinteza, p.248; Manual p.120
11. Pe
primul loc in exportul de bunuri al Romaniei in perioada 2001-2005 se afla:
a.
produse electronice
c.
produse metalurgice
b.
produse ale industriei usoare
ANS: B REF: Sinteza, p.251; Manual p.137
12. In
perioada 1993-2000 pe primul loc in totalul schimburilor comerciale de servicii
ale Romaniei se afla grupa:
a.
alte servicii
c.
transporturi
b.
turism
ANS: A REF: Sinteza, p.257; Manual p.143
13. In
perioada 1950-1998 pozitia de lider permanent in comertul international cu
bunuri a fost detinuta de:
a.
tari in curs de dezvoltare
c.
tari socialiste (foste socialiste)
b.
tari capitaliste dezvoltate
ANS: B REF: Sinteza, p.231; Manual p.28
14. Curentul
de schimburi comerciale Nord-Nord, cel mai important in comertul mondial cu
bunuri, se desfasoara intre:
a.
tari capitaliste dezvoltate
c.
tari capitaliste dezvoltate si tari in curs de dezvoltare
b.
tari in curs de dezvoltare
d.
tari in tranzitie la economia de piata
ANS: A REF: Manual, p.30
15. La
exportul categoriei "transport international" ponderea cea mai mare o detinea
in 1999 si 2004:
a.
SUA
c.
Germania
b.
Franta
d.
Japonia
ANS: D REF: Manual, p. 47
16. Soldul
balantei comerciale se calculeaza ca:
a.
suma intre exportul si importul unei tari
c.
raport intre exportul si importul unei tari
b.
diferenta intre exportul si importul unei tari
ANS: B REF: Manual, p. 149
17. Activitatea
de comert exterior a Romaniei, in ultimul deceniu al sec. al XX-lea, a fost
influentata in evolutia sa puternic descrescatoare de:
a.
factori interni
c.
factori interni si factori externi
b.
factori externi
ANS: C REF: manual, p.93
18. In
anul 2000, grupa de marfuri cu ponderea cea mai mare in exportul Romaniei a
fost:
a.
masini, utilaje si mijloace de transport
c.
combustibili
b.
produse agroalimentare
d.
marfuri industriale de larg consum
ANS: D REF: manual, p. 99
19. La
importul mondial de produse manufacturate, in a doua jumatate a sec. XX tarile
in curs de dezvoltare s-au situat permanent pe:
a.
primul loc
c.
al treilea loc
b.
al doilea loc
ANS: B
20. Clasificarea
tip standard elaborata de ONU-CTCI privind structura fizica a comertului
international permite o analiza a mutatiilor la nivelul a:
a.
4 grupe de produse
c.
6 grupe de produse
b.
2 grupe de produse
d.
8 grupe de produse
ANS: C
21. Pe
locul II in importul mondial de produse de baza , la sfarsitul sec. XX s-au
aflat:
a.
tarile capitaliste dezvoltate
c.
tarile in curs de dezvoltare
b.
tarile in tranzitie la economia de piata
ANS: C
22. In
anii '90 gradul de acoperire al importului cu exportul romanesc s-a situat in
jurul ponderii de:
a.
c.
b.
d.
ANS: C
23. La
sfarsitul sec. XX pe primul loc in exportul romanesc s-a aflat grupa:
a.
combustibili
c.
masini, utilaje si mijloace de transport
b.
produse agroalimentare
d.
marfuri industriale de larg consum
ANS: D
24. Curentul
de schimburi comerciale Nord-Sud, aflat pe locul secund in comertul mondial cu
bunuri, se desfasoara intre:
a.
tari in curs de dezvoltare
c.
tari capitaliste dezvoltate si tari in curs de dezvoltare
b.
tari capitaliste dezvoltate
d.
tari in tranzitie la economia de piata
ANS: C
25. Sectiunea
de bunuri cu valoare adaugata ridicata cea mai dinamica la exportul romanesc in
Uniunea Europeana, in anii 1997-2001a fost cea a produselor:
a.
industriei constructoare de masini
c.
industriei textile si pielariei
b.
agricole
d.
industriei tutunului
ANS: A
26. In
anul 2000, ponderea cea mai mica la importul Romaniei a detinut-o grupa de
produse:
a.
agroalimentare
c.
marfuri industriale de larg consum
b.
alte materii prime si produse prelucrate, materiale de
constructii si accesorii
d.
produse chimice
ANS: B
27. In
perioada 1990-2000 balanta comerciala a Romaniei la grupa produselor industriei
chimice a fost:
a.
deficitara
c.
excedentara
b.
echilibrata
ANS: A
28. In
perioada 1996-2000, locul I la importul Romaniei l-au detinut cumpararile de:
a.
produse ale industriei usoare
c.
produse petroliere (titei)
b.
produse laminate plate din fier sau otel
d.
medicamente, produse farmaceutice
ANS: C
29. In
primii 50 de ani ai sec. XX importul romanesc de materii prime nu a depasit, cu
mici exceptii, ponderea de:
a.
c.
b.
ANS: C
30. La
sfarsitul sec. XX principalul partener comercial la exportul si importul
Romaniei a fost
a.
SUA
c.
Italia
b.
Germania
ANS: C
31. Gradul
de acoperire a importului cu exportul unei tari se calculeaza folosind formula:
a.
x100
c.
E-I
b.
x100
ANS: A
32. Dintre
factorii externi care au avut un efect nociv asupra dezvoltarii comertului
exterior al Romaniei in perioada 1990-2000 fac parte:
a.
pierederea unor importante piete externe
c.
lichidarea monopolului de stat
b.
reducerea productiei industriei alimentare
ANS: A
33. Care
tara a reusit incepand cu anul 2004 si 2005, in afara de Germania si SUA, sa
ocupe locul trei in exportul mondial de bunuri?
a.
Japonia
c.
R.P. Chineza
b.
Franta
ANS: C
34. In
ultimii ani ai sec. XX al doilea principal partener la importul Romaniei a
fost:
a.
Germania
c.
Italia
b.
Franta
d.
Federatia Rusa
ANS: A
35. Intre
1950-1970 tarile care detineau impreuna in importul Romaniei cea mai mare
pondere au fost:
a.
tari capitaliste dezvoltate
c.
tari socialiste
b.
tari in curs de dezvoltare
ANS: C
36. Pretul
CIF reprezinta pretul la frontiera tarii importatoare si cuprinde elementele
componente urmatoare:
a.
pretul FOB si costurile de asigurare
c.
pretul FOB, costurile de asigurare si transport
international
b.
pretul FOB si costurile de transport international
ANS: C
37. Exportul
si importul de servicii comerciale, adica de bunuri intangibile se mai numeste
si:
a.
comert electronic
c.
comert mut
b.
comert international invizibil
ANS: B
38. Totalitatea
schimburilor comerciale externe realizate de o "societate fiica" se mai
numeste:
a.
comert captiv
c.
comert in lohn
b.
comert invizibil
ANS: A
39. Totalitatea
schimburilor intre doua sau mai multe state se numeste:
a.
comert exterior
c.
comert international
b.
comert transfrontalier
ANS: C
40. Pretul
la frontiera tarii exportatoare se numeste pretul:
a.
CIF
c.
CIF-FOB
b.
FOB
ANS: B
41. Care
este tara partenera aflata pe primul loc
la importul Romaniei, la inceputul secolului al XXI-lea?
a.
Federatia Rusa
b.
Italia
c.
SUA
ANS: B
42. Care
este grupa de produse situata pe primul locu la exportul Romaniei la inceputul secolului al XXI-lea?
a.
confectii tricotaje
b.
masini mecanice, aparate electrice
c.
produse metalurgice
ANS: A
43. Care
etse grupa de produse situata pe primul loc la importul Romaniei la inceputul secolului al XXI-lea?
a.
masini mecanice, aparate electrice
b.
produse minerale
c.
produse ale
industriei chimice
ANS: A
44. Care
a fost tara aflata pe primul loc in
exportul de bunuri din Europa, in anul 2000?
a.
Italia
b.
Germania
c.
Marea Britanie
ANS: B
45.
Care a fost tara aflata pe
primul loc in cadrul exportului de
bunuri din Asia si Oceania, in anul 2000?
a.
Japonia
b.
India
c.
Hong Komg, China
ANS: A
46.
Care a fost tara aflata pe
primul loc in cadrul exportului de bunuri
din America de Nord si de Sud, in anul 2000?
a.
Mexic
b.
Brazilia
c.
SUA
ANS: C
47.
Care a fost principalul flux comercial de bunuri in comertul mondial
in anii 90 ai secolului al XX-lea?
a.
Est-Est
b.
Nord-Nord
c.
Sud-Sud
ANS: B
48. Care
a fost principalul exportator de
servicii comerciale din lume la sfarsitul secolului al XX-lea?
a.
Germania
b.
Japonia
c.
SUA
ANS: C
49. Care
a fost principalul continent in exporturile mondiale de servicii comerciale la
sfarsitul secolului al XX-lea?
a.
America de Sud
b.
Europa
c.
Asia si Oceania
ANS: B
50. Selectati tarila cu cea mai mare pondere a exportului
de servicii comerciale in totalul exportului ei de bunuri si servicii la
sfarsitul secolului al XX.lea
a.
Grecia
b.
Austria
c.
Turcia
ANS: A
51. Selectati tara vecina Romaniei unde am efectuat cele
mai mari exporturi de bunuri in anii 1997-2001
a.
Ucraina
b.
R. Moldova
c.
Ungaria
ANS: C
52. Selectati tara vecina Romaniei din care s-au efectuat
cele mai mari importuri de bunuri in anii 1997-2001
a.
Ungaria
b.
Ucraina
c.
Fosta Iugoslavie
ANS: A
53. Selectati
o zona geografica care a ocupat ponderea cea mai mare in exporturile Romaniei
de bunuri in anul 2000
a.
Africa si Orientul Mijlociu
b.
Europa
c.
Asia si Oceania
ANS: B
54. Care
este tara partenera aflata pe primul loc
la exportul Romaniei, la inceputul secolului al XXI-lea?
a.
Franta
b.
Marea Britanie
c.
Italia
ANS: C
55. Care
este bariera netarifara cu efectul cel mai mare in limitarea cantitativa a
importurilor sau exporturilor?
a.
licentele de import sau de export
c.
interdictiile la import sau la export
b.
contingentele de export sau de import
d.
acordurile privind comercializarea ordonata a produselor
ANS: C
56. Selectati
doua tipuri de norme care fac parte din barierele netarifare care decurg din
standardele aplicate produselor importate
1. norme de asigurare
2. norme de scuritate tehnica si de calitate
3. norme de securitate publica
4. norme valutare
a.
c.
b.
d.
ANS: C
57. Selectati
doua tipuri de subventii bugetare indirecte de export care stimuleaza indeosebi
IMM-urile
1. creditele de export
2. informatiile comerciale gratuite
3. scutirea de taxe fiscale
4. primele valutare
5. studiile de piata gratuite sau partial platite
a.
c.
b.
d.
ANS: D
58. Din
ce categorie de masuri de stimulare a exportului face parte scutirea
conditionata de la plata taxelor vamale (drawback)?
a.
bugetara
c.
financiar-bancara
b.
valutara
d.
fiscala
ANS: D
59. Comisia
Europeana utilizeaza, in principal, trei metode de administrare a cotelor
cantitative (contingenteleor). Selectati metodele corecte.
1. metoda bazata pe fluxurile traditionale
2. metoda studierii utilizarii contingentelor
3. metoda de administrare a licentelor de import aprobate
4. metoda bazata pe ordinea in care cererile de licenta
sunt inaintate
5. metoda de alocare a cotelor proportional cu cantitatile
solicitate
a.
c.
b.
d.
ANS: C
60. SGP
al UE cuprinde trei acorduri pentru care preferintele vamale difera in functie
de regimul aplicat tarii beneficiare. Selectati regimurile corecte:
1. regimul Sistemului Global de Preferinte Comerciale
2. regimul general, acordat pentru 113 tari
3. regimul SGP+, acordat pentru 15 tari
4. regimul rezultat din Protocolul celor 16 tari in curs de
dezvoltare
5. regimul special pentru tarile mai putin dezvoltate, in
numar de 50
a.
c.
b.
d.
ANS: D
61. Selectati
obiectivele UE in domeniul agriculturii in cadrul Agendei de Dezvoltare Doha:
1. eliminarea practicilor de export care distorsioneaza
comertul
2. protejarea producatorilor din UE
3. reducerea sprijinului intern care distorsioneaza
comertul
4. asigurarea comertului loial
5. crearea de oportunitati pentru noi piete
a.
c.
b.
d.
ANS: B
62. Selectati
masurile corecte de politica comerciala a UE in domeniul comertului cu produse
textile:
1. sisteme de dubla supraveghere
2. sisteme de unica supraveghere
3. sistemul comercial mondial
4. limite cantitative la importul din R.P. Chineza,
Uzbekistan, Coreea de Nord si Muntenegru
5. Sistemul Generalizat de Preferinte
a.
c.
b.
d.
ANS: C
63. Selectati
ce se aplica in domeniul produselor siderurgice la nivelul UE:
1. acordurile bilaterale
2. autorizatiile de export
3. acordurile cu dubla supraveghere fara limite cantitative
4. sistemul de supraveghere
5. Tariful Vamal Comun
a.
c.
b.
d.
ANS: B
64. Selectati
ce stimulente se pot acorda conform reglementarilor comunitare in materie de
credite pentru export reprezentand, la nivelul UE, sprijinul direct al
guvernului sau in numele guvernului pentru exportul de marfuri si servicii:
1. linii de credite
2. primele valutare
3. garantarea si asigurarea creditelor de export
4. finantarea directa, indirecta si refinantarea sau prin
intermediul ratei dobanzii
5. o combinatie a celor doua categorii de instrumente
mentionate
a.
c.
b.
d.
ANS: C
Comert
international si politici comerciale
TRUE/FALSE
1. Pentru lansarea unei noi runde de
negocieri comerciale multilaterale este nevoie de acordul (consensul) tuturor
tarilor membre ale OMC
ANS: T REF: curs p.123
2. OMC
va fi cadrul unic pentru elaborarea de reguli comerciale si de liberalizare a
schimburilor la nivel mondial.
ANS: T REF: cursp.124
3. Atunci
cand teritoriul vamal al unei tari este mai mic decat teritoriul national se
formeaza uniunile vamale.
ANS: F REF: curs p.124
4. In
anul 1997 urmare a negocierilor in cadrul OMC s-a ajuns la adoptarea unui Acord
in sectorul tehnologiei informatiei(IT).
ANS: T REF: curs p. 122
5. R.P.Chineza
nu este membru a OMC.
ANS: F REF: curs. p.124
6. In Programul de lucru al OMC pentru a
IX-a runda de negocieri DOHA (2002-2005) nu sunt incluse problemele privind:
comertul cu servicii, comertul electronic, precum si comertul si mediul
inconjurator.
ANS: F REF: curs p.125
7. La
primele runde de negocieri comerciale multilaterale ale GATT au fost negociate
indeosebi concesii din domeniul tarifar.
ANS: T REF: curs p.125
8. Republica
Moldova nu este membru al OMC
ANS: F REF: curs p.124
9. Conform
sistemului OMC guvernele nu pot sa initieze actiuni de salvgardare si sa
perceapa taxe antidumping sau taxe compensatorii
ANS: F REF: curs p.126
10. La
sesiunea UNCTAD VIII de la Cartagena (Columbia) (1992) s-a acceptat, in mod
general, doctrina liberala, bazata pe economia de piata si recunoasterea rolului motor al sectorului privat.
ANS: T REF: curs p.134
11. Adoptarea
Acordului privind SGPC, a deschis o noua etapa in cadrul cooperarii "Sud-Sud",
evidentiind solidaritatea tarilor in curs de dezvoltare.
ANS: T REF: curs p.143
12. Odata
aderata la UE, Romania nu va avea posibilitatea sa-si promoveze mai eficient
interesele in negocierile comerciale internationale.
ANS: F REF: curs p.145
13. Regionalizarea
comertului international a avut ca principala motivatie dinamizarea
schimburilor de marfuri interzonale, prin diminuarea puternica a nivelului
taxelor vamale.
ANS: T REF: curs p.145
14. Tariful
vamal de import a devenit, dupa 1990, principalul instrument de politica
comerciala a Romaniei.
ANS: T
15. Eliminarea
progresiva a obstacolelor din calea comertului prin negocieri multilaterale
reprezinta una din principalele functii ale OMC.
ANS: T
16. Comertul
cu textile a fost integrat in cadrul GATT la Runda Uruguay.
ANS: T
17. La a XI-a Sesiune a UNCTAD (2004) s-a
adoptat documentul "SAO-PAOLO CONSENSUS".
ANS: T
18. Pentru a aplica o masura (taxa)
antidumping conform Acordului convenit la Runda Uruguay tara importatoare are
obligatia de a stabili o legatura de cauzalitate clara intre importurile cu
pret de dumping si prejudiciul cauzat ramurei de productie nationale
ANS: T
19. Subventiile, pentru o perioada
limitata de timp, ce incurajeaza privatizarea sunt tratate ca subventii
neactionabile in plan multilateral in cadrul Acordului privind subventiile si
taxele compensatorii.
ANS: T
20. Achizitiile guvernamentale (publice)
sunt cumpararile prin licitatie de bunuri si servicii de catre si pentru uzul
diferitelor institutii si agentii publice nationale.
ANS: T
21. Acordul privind aeronavele civile,
anexa la Acordul privind crearea OMC, vizeaza liberalizarea schimburilor
comerciale la toate produsele din domeniu, prin eliminarea partiala a taxelor
vamale de import, precum si a eventualelor obstacole netarifare.
ANS: F
22. Acordul pentru produse lactate si
Acordul pentru carne de vita, ulterior Rundei Uruguay, nu au fost desfiintate
si scoase din grupul acordurilor comerciale plurilaterale, aplicandu-se in
domeniile vizate de aceste acorduri, in continuare, prevederile generale ale
OMC.
ANS: F
23. Conferinta
Ministeriala este organul suprem al OMC.
ANS: T
24. OMC urmareste ca Sistemul Comercial
Mondial (SCM) sa contribuie cat mai mult la cresterea economica , la dezvoltare
si utilizarea fortei de munca.
ANS: T
25. OMC nu reafirma principiile si
obiectivele din Acordul de la Marrakesh (Maroc) si incurajeaza recurgerea la
protectionism.
ANS: F
26. Federatia
Rusa este membra a OMC din anul 2006.
ANS: F
27. Guvernele
tarilor membre ale OMC pot sa initieze actiuni de salvgardare, in circumstante
exceptionale.
ANS: T
28. Guvernele tarilor membre ale OMC nu pot
sa perceapa taxe antidumping sau taxe compensatorii (antisubventie).
ANS: F
29. Politica comerciala externa a Romaniei
a fost un subsistem de baza al politicii
externe a Romaniei in perioada de preaderare la UE.
ANS: T
30. A
exista o relatie din ce in ce mai stransa intre politica comerciala externa a
Romaniei si strategiile marketingului international.
ANS: T
31. Nu
a existat o functie de aparare comerciala, prin masuri si instrumente specifice
in politica comerciala externa a Romaniei in perioada de preaderare la UE.
ANS: F
32. Tariful vamal de import al Romaniei a
avut din punct de vedere al nomenclatorului de marfuri 15 sectiuni si 100 de
capitole.
ANS: F
33. Romania nu practica reduceri sau
exceptari cu caracter temporar de la plata taxelor vamale de import in perioada
de preaderare la UE..
ANS: F
34. Firmele importatoare din Romania pot
formula plangeri si contestatii impotriva autoritatilor vamale, solicitand
diminuarea sau anularea taxei vamale.
ANS: T
35. Incepand cu 1.1.2004 si pana la
31.12.2006, exportul si importul Romaniei din si in teritoiul vamal al Romaniei
s-a desfasurat liber, cu unele exceptii
unde s-au aplicat licente de export si import.
ANS: T
36. Legislatia
Romaniei in materie de masuri de aparare comerciala nu este compatibila cu prevederile
OMC si nici armonizata cu legislatia UE in domeniu.
ANS: F
37. Romania
nu a aderat la Acordul OMC privind aspectele comerciale ale drepturilor de
proprietate intelectuala (Acordul TRIPS).
ANS: F
38. Legislatia
Romaniei privind achizitiile publice (guvernamentale) nu a eliminat preferinta
pentru castigarea proiectelor la licitatii de catre firmele romanesti, spre a
se beneficia din plin de competitia dintre furnizori, indiferent ca sunt
autohtoni sau straini.
ANS: F
39. Politica
comerciala externa cuprinde totalitatea reglementarilor adoptate de un stat in
scopul promovarii sau restrangerii schimburilor comerciale externe si al
protejarii economiei nationale de concurenta straina.
ANS: T
40. Principalele
obiective ale polticii comerciale externe a statelor constau in incurajaraea
exportului si luarea de masuri de aparare pe linie de import fata de concurenta
bunurilor si serviciilor comerciale provenite din strainatate.
ANS: T
41. In
Acordul cu privire la agricultura, convenit la Runda Uruguay, au fost stabilite
obligatii referitoare la masurile de sprijinire a producatorilor nationali si
la masurile de subventionare a exportului.
ANS: T
42. Promovarea
si stimularea exporturilor, continuarea liberalizarii importurilor si
echilibrarea balantei comerciale nu s-au aflat printre obiectivele principale
ale politicii comerciale externe a Romaniei, in perioada de preaderare la UE.
ANS: F
43. Printre directiile prioritare in
politica comerciala externa a Romaniei in perioada de preaderare la UE au fost:
participarea la targuri si expozitii internationale, promovarea exportului prin
Centrul Roman de Promovare a Comertului si convenirea unor noi acorduri de
comert liber.
ANS: T
44. Regimul
taxelor vamale de import la tranzactia comerciala leasing este avantajos pentru
persoanele fizice si juridice romane.
ANS: T
45. Solicitantul
unei licente de export sau import in Romania nu poarta intreaga raspundere
pentru utilizarea ei in conditiile stabilite de eliberarea acesteia.
ANS: F
46. In
Romania nu s-au eliminat restrictiile cantitative la import si la export
incepand cu anii '90 ai secolului al XX-lea.
ANS: F
47. In
Romania nu sunt interzise la export si import arme, munitii, produse
explozibile si toxice, echipament militar.
ANS: F
48. Romania
a luat masuri de aparare comerciala fata de produsele altor tari.
ANS: T
49. Nu au fost luate masuri de salvgardare
si de antidumping de catre alte tari impotriva produelor originare exportate de
Romania.
ANS: F
50. In vederea cresterii exportului
Romaniei sunt folosite ca instrumente promotionale: extinderea continua a
cadrului juridic extern, participarea la targuri si expozitii internationale in
strainatate in parteneriat public-privat si cresterea rolului Camerei de Comert
si Industrie a Romaniei.
ANS: T
51. In
noul sistem de sustinere si promovare a exportului Romaniei, cu finantare de la
bugetul de stat, sunt stabilite programe distincte aflate in administrarea
ministerelor de resort.
ANS: T
52. Consiliul
de Export in Romania nu a fost creat pe baza unui parteneriat public-privat.
ANS: F
53. O principala caracteristica a
Acordurilor de comert liber incheiate de Romania a fost in perioada de
preaderare la UE stabilirea graduala de perioade de tranzitie de cativa ani
pentru realizarea unei zone de comert liber.
ANS: T
54. Romania, ca urmare a aderarii la GATT
si a participarii la negocierile comerciale din cadrul Rundei Tokyo si Uruguay
a obtinut ca avnataje imediate clauza natiunii celei mai favorizate, inclusiv
de la SUA, pe baza de concesii tarifare negociate si eliminarea urgenta a
restrictiilor cantitative discriminatorii.
ANS: F
55. Printre
prioritatile urmarite de Romania in negocierile comerciale multilaterale
declansate la Conferinta Ministeriala a OMC de la Doha (Qatar) nu au fost
obtinerea unor deschideri de piete pentru servicii si producatorii romani de
servicii si continuarea programelor nationale de sprijinire a producatorilor
agricoli si promovarea exportului de produse agricole.
ANS: F
56. GATT
in relatiile comerciale dintre statele membre a avut printre principiile de
baza: principiul discriminarii, admiterea restrictiilor cantitative si
admiterea utilizarii subventiilor.
ANS: F
57. Taxele
vamale ad-valorem se percep la pretul CIF al marfii de import la frontiera, iar
taxele vamale specifice se percep la greutatea, cantitatea sau volumul marfii
de import la frontiera.
ANS: T
58. Exista
doua mari componente ale politicii comerciale externe a statelor, respectiv
componenta (dimensiunea) interna, grupand politicile tarifara, netarifara si
promotionala si de stimulare a exportului, precum si componenta (dimensiunea)
externa, care se constituie din acordurile si aranjamentele comerciale cu alte
tari, grupe de tari, acorduri multilaterale.
ANS: T
59. Politica
comerciala comuna a UE nu este de competenta exclusiva a Uniunii Europene.
ANS: F
60. Uniunea Europeana nu aplica o politica
comerciala comuna care vizeaza liberalizarea graduala a importurilor sale si
imbunatatirea conditiilor de acces pe pietele tarilor terte ale produselor si
serviciilor originare din comunitate.
ANS: F
61. Dupa aderarea Romaniei la UE s-au
eliminat ultimele restrictii din comertul reciproc de marfuri cu Statele Membre
ale UE.
ANS: T
62. Piata Unica a Uniunii Europene nu consta
in libera circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalului si populatiei intre
tarile membre.
ANS: F
63. Exista limite ale pietei unice a UE in
sectorul serviciilor, al pastrarii unor bariere tehnice si administrative, al
aplicarii Acordului de la Schengen de catre toate Statele Membre ale UE.
ANS: T
64. In domeniul circulatiei libere a
serviciilor in cadrul pietei unice a UE s-a extins nivelul performantelor
liberei circulatii a bunurilor.
ANS: F
65. Tratatul de aderare a Romaniei la UE
stipuleaza la capitolul 3 - Libera circulatie a serviciilor, o perioada de
tranzitie de cinci ani pentru transpunerea Directivei Comisiei Europene privind
schemele de compensare a investitorilor.
ANS: T
66. Achizitiile publice fac obiectul
reglementarilor UE si a regulilor internationale, dar nu toate achizitiile
publice sunt subiectul acestor reglementari (spre exemplu, achizitiile de
echipamente militare pentru aparare).
ANS: T
67. In anul 2006 nu s-a multiplicat gradul
de liberalizare a importului Romaniei prin exceptarea si reducerea temporara a
taxelor vamale pentru unele categorii de marfuri.
ANS: F
68. In Romania pana in anul 2006, nivelul
taxelor vamale la import a fost aproximativ acelasi atat la produse agricole,
cat si la produse industriale.
ANS: F
69. In planul de masuri al Strategiei
Nationale de Export a Romaniei pentru perioada 2007 - 2009, Consiliul de Export
nu a aprobat extinderea activitatii acestuia la nivel judetean si preluarea de
initiative de competitivitate la export de la judete.
ANS: F
70. De la 1 ianuarie 2002, Romania a
eliminat taxele vamale la produsele industriale originare din Uniunea
Europeana.
ANS: T
71. Pana la data aderarii din 1 ianuarie
2007, Romania a depus eforturile necesare pentru a compatibiliza toate acordurile
sale bilaterale comerciale cu dreptul comunitar.
ANS: T
72. Dupa semnarea Tratatului de Aderare la
UE nu s-au mai intensificat consultarile cu expertii Comisiei Europene pentru
armonizarea pozitiilor de negociere comerciala multilaterala ale Rundei Doha
din cadrul OMC.
ANS: F
73. Dupa semnarea Tratatului de Aderare la
UE, Romania nu a participat la lucrarile Comitetelor care sprijina Comisia
Europeana in implementarea programelor de asistenta externa destinate tarilor
in curs de dezvoltare.
ANS: F
74. Comisia Europeana asigura reprezentarea
uniforma a intereselor Comunitatii, precum si exercitarea politicii comerciale
comune atat la nivel bilateral, cat si multilateral.
ANS: T
75. Principiul libertatii de a exporta
interzice Statelor Membre ale UE mentinerea sau introducerea de restrictii
cantitative, inclusiv oprirea justificata a unor exporturi, pe motive legale de
moralitate publica, ordine publica, securitate publica, etc.
ANS: F
76. Masurile de protectie luate de UE pot
limita exportul, din cauza lipsei unor produse esentiale pe piata comunitara -
catre anumite tari sau exporturile din anumite regiuni ale Comunitatii.
ANS: T
77. Exportul de bunuri culturale nu este
supus prezentarii unei licente de export care este valabila in toata
Comunitatea.
ANS: F
78. Produsele si tehnologiile cu dubla
utilizare (civila si militara) nu sunt supuse controlului in toate Statele
Membre ale UE.
ANS: F
79. Scopul principal al suspendarilor de
taxe vamale la import, din tari terte, este de a permite operatorilor din UE sa
utilizeze materii prime , semifabricate sau componente , care nu sunt
disponibile in interiorul comunitatii, fara a mai plati taxele vamale prevazute
in Tariful Vamal Comun.
ANS: T
80. Marja de dumping reprezinta suma cu
care valoarea normala a marfii depaseste pretul de export.
ANS: T
81. Apararea impotriva barierelor
comerciale impuse de tari terte este o atributie a Comisiei Europene pentru
sprijinirea exportului Statelor Membre ale UE.
ANS: T
82. Elvetia face parte din AELS, precum si
din Spatiul Economic European.
ANS: F
83. Republica Moldova a devenit beneficiara
a SGP+ al UE si continua dialogul in vederea includerii pe lista tarilor
beneficiare ale SPCA, acordat de UE statelor din Balcanii de Vest.
ANS: T
84. Comertul cu produse agricole nu este
unul din dosarele cele mai sensibile pentru UE in negocierile comerciale
multilaterale ale Agendei de Dezvoltare Doha.
ANS: F
85. Prin aderarea Romaniei la Uniunea
Europeana, competentele nationale in domeniul politicii comerciale externe ale
Romaniei s-au transferat la nivelul Uniunii Europene.
ANS: T
86. Politica comerciala comuna a Uniunii
Europene nu se aplica in relatiile cu terte tari extracomunitare.
ANS: F
87. Reglementarile UE nu permit unui stat
membru, cum este si Romania, sa mentina si sa introduca restrictii cantitative
sau chiar interziceri pentru unele importuri.
ANS: F
88. De la 1 ianuarie 2007, Romania este
parte la SGP al UE in calitate de donator de preferinte vamale.
ANS: T
89. Aplicarea de catre Romania, ca stat
membru al UE a shemei de preferinte vamale a acesteia pe perioada 2006-2008,
inseamna utilizarea SGP, SGP+ si a regimului special pentru tarile mai putin
dezvoltate.
ANS: T
90. Statele membre comunitare, care includ
si Romania de la 1 ianuarie 2007, formeaza o piata unica, iar in interiorul
Uniunii Europene nu sunt posibile luarea de masuri de aparare comerciala intre
aceste state membre.
ANS: T
91. Romania, din momentul aderarii la UE,
nu s-a retras din toate acordurile de comert liber pe care le incheiase
anterior in plan bilateral si regional (CEFTA si AELS).
ANS: F
92. De la 1 ianuarie 2007, Romania ca
membru UE, nu aplica toate prevederile din acordurile comerciale preferentiale
incheiate de UE cu tari terte.
ANS: F
93. La capitolul 26 - Relatii economice
externe de negociere a Romaniei la UE, obiectivul stabilit pentru EXIMBANK S.A.
a fost ,, Armonizarea legislatiei (romane) cu aquis-ul comunitar aferent
creditelor de export pe termen mediu si lung ".
ANS: T
94. In
cadrul Acordurilor OMC nu sunt prevederi privind tratamentul special si
diferentiat acordat tarilor in curs de dezvoltare de catre tarile dezvoltate.
ANS: F
95. Conferinta
Ministeriala a OMC de la Doha (Qatar) - 2001 si-a propus sa incheie negocierile
comerciale multilaterale la sfarsitul anului 2007.
ANS: F
96. Acordul
European de Asociere a Romaniei la UE, incheiat in 1993, a prevazut realizarea
unei zone de comert liber prin eliminarea graduala, in cadrul unei perioade de
tranzitie de 5 ani a tuturor obstacolelor tarifare si netarifare din calea
comertului reciproc.
ANS: F
97. Tipologia
politicii comerciale externe a statelor dupa gradul de protectie a productiei
nationale se manifesta prin formele: politica comerciala autarhica, protectionista
si a liberului schimb.
ANS: T
98. Sistemul
de Preferinte Comerciale Autonome (SPCA) nu a fost acordat de UE pentru tarile
din Balcanii de Vest.
ANS: F
99. In
cadrul "Parteneriatului UE cu tarile mediteraneene", UE nu a incheiat inca cu
aceste state Acorduri de asociere Euro-Mediteraneene.
ANS: F
100. UE
a incheiat cu tarile din America de Nord (SUA si Canada) acorduri
nepreferentiale.
ANS: T
MULTIPLE CHOICE
1. OMC
va colabora pentru o mai mare coerenta in elaborarea politicilor economice la
nivel mondial cu organizatiile internationale:
a.
FMI si Organizatia Mondiala a Muncii
b.
FMI si Banca Mondiala
c.
Banca Mondiala si Organizatia Mondiala a Vamilor
ANS: B
2. Care
dintre Rundele de negocieri comerciale multilaterale din cadrul GATT a avut
cele mai importante rezultate?
a.
Runda Kennedy
c.
Runda Tokio
b.
Runda Uruguay
ANS: B
3. La
primele 6 runde de negocieri comerciale multilaterale in cadrul GATT
rezultatele au fost in marea lor majoritate din domeniile:
a.
concesii netarifare
c.
concesii tarifare la produse agricole
b.
concesii tarifare la produse industriale
ANS: B
4. Care
este unul din Acordurile comerciale plurilaterale anexat la Acordul privind
crearea OMC
a.
Acordul privind agricultura
c.
Acordul cu privire la textile si imbracaminte
b.
Acordul cu privire la aeronave civile
ANS: B
5. In
cadrul politicii comerciale externe a UE se are in vedere si instaurarea unei
zone de comert liber euro-mediteraneean pana in anul 2010 prin incheierea de
acorduri de asociere cu:
a.
8 state
c.
12 state
b.
10 state
ANS: C
6. O
directie importanta a politicii comerciale externe a Uniunii Europene este
cooperarea si integrarea comercial economica cu tarile din Africa, Caraibe si
Pacific (ACP) - total 71 de tari - prin realizarea unei zone de comert liber
cel mai devreme in anul
a.
c.
b.
ANS: B
7. In
cadrul politicii de liberalizare a comertului Uniunii Europene cu statele
lumii, UE aplica tratamentul pe baza clauzei natiunii celei mai favorizate exclusiv
cu
a.
SUA, Canada, Japonia
c.
SUA, Canada, Japonia, Australia, Noua Zeelanda,
R.P.Chineza, Hong Kong (China), R. Coreea si Singapore
b.
SUA, Canada, Japonia, Australia si Noua Zeelanda
ANS: C
8. Care
din tarile mentionate au avut initiativa de organizare a Rundei Tokio in cadrul
GATT?
a.
tarile in curs de dezvoltare
c.
SUA, CEE, Japonia
b.
tarile foste socialiste
ANS: C
9. Masurile
de salvgardare provizorie, in cazul unui prejudiciu grav, pe ce durata pot fi
luate conform Acordului cu privire la salvgardare convenit in cadrul Rundei
Uruguay?
a.
6 luni
c.
12 luni
b.
200 zile
ANS: B
10. Care
este timpul maxim necesar pentru rezolvarea unui diferend comercial in cadrul
OMC, de catre Organul unic de
reglementare a diferendelor (ORD)?
a.
6 luni
b.
10 luni
c.
14 luni
ANS: C
11. Conform
Acordului pentru crearea OMC reunirea Conferintei Ministeriale are loc cel
putin la:
a.
1 an
c.
4 ani
b.
2 ani
ANS: B
12. A
IX a runda de negocieri adoptata de Conferinta Ministeriala de la Doha (Qatar,2001)
s-a stabilit sa aiba loc in perioada:
a.
c.
b.
ANS: C
13. Care a fost principalul instrument de
import in politica comerciala externa a Romaniei in perioada de preaderare la
UE:
a.
contingentul tarifar
c.
regimul licentelor (autorizatiilor)
b.
tariful vamal
ANS: B
14. Tariful vamal de import al Romaniei
pana in anul 2006 avea nomenclatorul de
marfuri divizat in:
a.
15 sectiuni si 100 capitole
c.
21 sectiuni si 97 capitole
b.
12 sectiuni si 80 capitole
ANS: C
15. Regimurile
vamale definitive prevad:
a.
suspendarea temporara a platii taxei vamale
c.
proceduri simplificate de vamuire
b.
vamuirea exportului sau importului de marfuri prin
perceperea taxei vamale
ANS: B
16. Perioada
de examinare a cererilor pentru licente neautmate la importul in Romania corect
completate, atunci cand cererile se analizeaza simultan, nu va depasi termenul
limita de la data inregistrarii de:
a.
5 zile lucratoare
c.
15 zile lucratoare
b.
10 zile lucratoare
ANS: C
17. In
cazul in care, din diferite motive licenta de import neautomata nu a fost
utilizata in termenul stabilit acesta va fi returnata la Ministerul Economiei
si Comertului in urmatorul termen de la data expirarii valabilitatii acesteia:
a.
5 zile lucratoare
c.
15 zile lucratoare
b.
10 zile lucratoare
ANS: B
18. Bazata
pe acordurile convenite in cadrul OMC Romania a adoptat in ultimul deceniu
masuri de aparare comerciala
a.
antidumping
c.
de salvgardare
b.
compensatorii(antisubventie)
ANS: C
19. In
ce scop se efectueaza atent evaluarea marfii de import in vamile Romaniei
a.
ca pretul marfii sa nu fie putin mai mic decat preturile
normale
c.
ca preturile sa fie mult mai mici decat preturile normale
si sa diminueze cu sume importante, urmare a aplicarii de taxe vamale, TVA,
accize, sursele bugetului de stat.
b.
ca preturile sa fie putin mai mari fata de preturile
normale
ANS: C
20. Standardele
si reglementarile tehnice, masurile sanitare si fitosanitare sunt:
a.
instrumente de politica tarifara (vamala)
c.
instrumente de politica promotionala
b.
instrumente de politica netarifara
ANS: B
21. Care
este tara cu care Romania nu a incheiat un Acord de comert liber, inainte de 1
ianuarie 2007?
a.
R. Moldova
d.
Israel
b.
Albania
e.
Turcia
c.
Fed. Rusa
ANS: C
22. Romania acorda prime de export din fonduri de la
bugetul de stat pentru urmatoarele produse:
a.
masini si utilaje
b.
mijloace de transport
c.
agroalimentare
ANS: C
23. Mecanismul
de negociere a concesiilor tarifare in cadrul rundelor GATT a cuprins:
a.
2 etape
c.
5 etape
b.
4 etape
d.
3 etape
ANS: D
24. Care
grup de tari in curs de dezvoltare s-a opus categoric modalitatilor de
negociere propuse de UE si SUA in domeniul agriculturii la Conferinta
Ministeriala a OMC de la Cancn (Mexic) 2003?
a.
Argentina, Nigeria, Indonezia
b.
Mexic, Egipt, Pakistan
c.
Brazilia, India, R.P. Chineza
ANS: C
25. In
cadrul politicii comerciale externe a UE pana in ce an se are in vedere si
instaurarea unei zone de comert liber euro-mediteraneean prin incheierea de
acorduri de asociere?
a.
b.
c.
ANS: A
26. Politica
comerciala autarhica face parte din clasificarea politicilor comerciale dupa:
a.
instrumentele de politica comerciala utilizate
c.
gradul de protectie a productiei nationale
b.
criteriul domeniului de aplicabilitate
d.
numarul partenerilor si felul acordurilor incheiate
ANS: C
27. Conferinta
Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare s-a infiintat in anul:
a.
c.
b.
d.
ANS: B
28. A
X-a Sesiune UNCTAD, care a stabilit activitatile prioritare pe urmatorii 4 ani,
a avut loc la:
a.
Geneva (Elvetia)
c.
Sao-Paolo (Brazilia)
b.
Bangkok(Thailanda)
d.
Santiago de Chile (Chile)
ANS: B
29. Prin
Acordul de comert liber dintre Romania si statele Asociatiei Europene a
Liberului Schimb (AELS) si Acordul Central European de Comert Liber (CEFTA) au
fost complet eliminate taxele vamale in comertul cu produse industriale in mod
reciproc de la data de:
a.
b.
c.
ANS: A
30. Aderarea
Romaniei la GATT in 1971 s-a efectuat pe baza de:
a.
tarif vamal de import
b.
concesii tarifare
c.
cresterea importurilor din tarile membre GATT in acelasi
ritm cu importurile totale ale Romaniei
ANS: C
31. Cu
reprezentantii caror tari, Romania a conlucrat activ la Conferinta Ministeriala
a OMC de la Cancn (Mexic)-2003 si Hong Kong, China-2005?
a.
tarilor in curs de dezvoltare
b.
Comisiei Europene
c.
SUA si Japonia
ANS: B
32. Unul
din principalele obiective ale politicii comerciale externe a statelor consta
in:
a.
cresterea nelimitata a importurilor
b.
incurajarea selectiva a exportului
c.
descurajarea exporturilor
ANS: B
33. Politica
comerciala externa a unui stat reprezinta o parte importanta a politicii:
a.
economice interne
b.
economice externe
c.
economice generale si a politicii externe
ANS: C
34. Participarea
Romaniei la o serie de acorduri, a reprezentat o masura de stimulare a
exporturilor romanesti in cazul in care:
a.
se incurajeaza importurile
b.
se faciliteaza imprumuturile externe
c.
se obtine un cat mai mare acces al produselor romanesti
pe pietele straine
ANS: C
35. Taxa
asupra valorii adaugate face parte din:
a.
bariere netarifare care implica indirect o limitare a
importurilor prin mecanismul preturilor
c.
bariere care deriva din participarea statului la
activitatile comerciale
b.
formalitati vamale si administrative la import
d.
obstacole tehnice
ANS: A
36. Scutirile
de taxe la export fac parte din categoria de stimulare a exporturilor de
natura:
a.
bugetara
c.
financiar-bancara
b.
valutara
d.
fiscala
ANS: D
37. Restituirea
contravalorii taxei vamale de import a reprezentat o masura de stimulare a
exporturilor romanesti, sub forma aplicarii:
a.
regimului de perfectionare pasiva
b.
regimului de admitere temporara
c.
regimului de drawback
ANS: C
38. Aplicarea
cotei 0 la impozitarea prin TVA la export in perioada de preaderare la UE facea
parte din:
a.
masuri promotionale aplicate de Romania
b.
masuri de stimulare a exportului aplicate de Romania
c.
masuri de politica comerciala netarifara aplicate de
Romania
ANS: B
39. Necesitatea
participarii Romaniei la ajutorul financiar pentru dezvoltare a UE reprezinta:
a.
un avantaj al adoptarii de catre Romania a politicii
comerciale comune din punct de vedere comercial
b.
un cost al adoptarii de catre Romania a politicii
comerciale comune din punct de vedere financiar
c.
un avantaj al adoptarii de catre Romania a politicii
comerciale comune din punct de vedere financiar
ANS: B
40. Selectati
raspunsurile corecte privind elementele principale ale Sistemului Generalizat
de Preferinte vamale:
1. gama de marfuri care intra sub incidenta SGP
2. contingente tarifare
3. amplitudinea reducerii taxelor vamale
4. taxele antidumping
a.
c.
b.
d.
ANS: B
41. Selectati
care sunt taxele de retorsiune aplicate de state pentru limitarea importului
prin influentarea pretului rezultat din practici neloiale ale firmelor straine:
1. taxe portuare
2. taxe antidumping
3. taxe consulare
4. taxe compensatorii (antisubventii)
a.
c.
b.
d.
ANS: C
42. Mentionati care acorduri in domeniul
netarifar convenite la Runda Uruguay prezinta caracteristicile de noutate in
negocieri?
1. Acordul privind achizitiile guvernamentale
2. Codul antidumping
3. Acordul cu privire la masurile care vizeaza investitiile
legate de comert
4. Acordul cu privire la inspectia inainte de expediere
a.
c.
b.
d.
ANS: D
43. Care
sunt masurile ce sunt interzise sa fie aplicate de catre tarile membre OMC
prevazute in Acordul cu privire la masurile ce vizeaza investitiile legate de
comert (TRIMs)?
1. taxele de salvgardare
2. obligatia cumpararii de produse de origine nationala
3. TVA
4. limitarea importului de produse la valoarea produselor
exportate
a.
c.
b.
d.
ANS: A
44. Selectati
acordurile in domeniul netarifar convenite la Runda Uruguay:
1. Mecanismul de examinare a politicilor comerciale ale
statelor
2. Acordul in domeniul regulilor de origine
3. Acordul in domeniul obstacolelor tehnice
4. Acordul cu privire la textile si imbracaminte.
a.
c.
b.
d.
ANS: B
45. Care acorduri si coduri in domeniul
netarifar convenite la Runda Tokio au caracteristica intaririi acestor reguli
anterioare urmare a negocierilor purtate in cadrul Rundei Urugauy?
1. Acordul privind obstacolele tehnice
2. Acordul cu privire la procedurile in materie de licente
la import
3. Acordul cu privire la inspectia inainte de expediere
4. Acordul cu privire la agricultura
a.
c.
b.
d.
ANS: C
46. Selectati
drepturile de proprietate intelectuala prevazute in Acordul privind aspecte
comerciale ale drepturilor de proprietate, inclusiv comertul cu marfuri
contrafacute (TRIPs).
1. dreptul de autor
2. indicatii geografice
3. marci de fabrica, de comert si marci de servicii
4. programe de concert
a.
c.
b.
d.
ANS: D
47. Selectati
obligatiile tarilor membre ale OMC in cadrul Acordului privind agricultura,
convenit la Runda Uruguay.
1. Obligatii referitoare la masurile de politica comerciala
aplicate la frontiera
2. Angajamente de crestere a nivelului consolidat al
taxelor vamale
3. Angajamente de crestere a subventiilor in cadrul
listelor nationale
4. Obligatii referitoare la
masurile de sprijinire a producatorilor nationali si la masurile de
subventionare a exportului
a.
c.
b.
d.
ANS: A
48. Care
sunt subventiile permise neactionabile stabilite la Runda Uruguay in cadrul
Acordului pentru subventii si taxe compensatorii?
1. ajutor pentru cercetare-dezvoltare
2. exceptarea de la plata impozitelor directe
3. subventii directe in favoarea firmelor exportatoare
4. ajutor pentru ajustare structurala in cazul reducerii
capacitatii de productie a unui producator
a.
c.
b.
d.
ANS: B
49. Selectati care din cele 4 reguli
principale ale GATT-1994, convenite la Runda Uruguay sunt corecte?
1. protejarea industriei interne numai prin tariful vamal,
respectiv prin taxe vamale
2. taxele vamale trebuie reduse si consolidate impotriva
unor viitoare majorari
3. comertul se desfasoara in conformitate cu clauza
natiunii celei mai favorizate
4. aplicarea de restrictii cantitative
a.
c.
b.
d.
ANS: C
50. Precizati
unele din principiile fundamentale ale sistemului comercial mondial adoptate de
OMC
1. realizarea folosirii integrale a fortei de munca
2. eliminarea progresiva a obstacolelor din calea
comertului prin negocieri multilaterale
3. reciprocitatea in asumarea de angajamente
4. folosirea taxelor vamale, ca
principal instrument de politica comerciala si interzicerea, in principiu a
restrictiilor cantitative
a.
c.
b.
d.
ANS: C
51. Acorduri
comerciale multilaterale cu bunuri facand parte din Anexa 1A a Acordului OMC:
1. Acordul privind aeronavele civile
2. Acordul cu privire la agricultura
3. Acordul cu privire la textile si imbracaminte
4. Acordul international privind produsele lactate
a.
c.
b.
d.
ANS: D
52. Selectati
acordurile in domeniul netarifar convenite la Runda Uruguay:
1. Acordul privind evaluarea in vama
2. Acordul privind subventiile si taxele compensatorii
3. Acordul cu privire la salvgardare
4. Acordul privind achizitiile guvernamentale (publice)
a.
c.
b.
d.
ANS: A
53. Selectati
unele din principalele functii ale OMC:
1. transparenta masurilor de politica comerciala prin
publicarea si notificarea lor la OMC
2. administarrea Organului de reglementare a diferendelor
3. administrarea Mecanismului de examinare a politicilor
comerciale nationale
4. cooperarea cu FMI si BM in vederea asigurarii unei mai mari coerente a politicilor
economice globale
a.
c.
b.
d.
ANS: B
54. Selectati
unele din obiectivele Acordului de la Marrakech (Maroc) privind constituirea
OMC:
1. partile la Acord recunosc ca
raporturile lor in domeniul comercial si economic trebuie sa fie orientate spre
ridicarea nivelului de trai
2. utilizarea nediscriminarii pe
baza aplicarii clauzei natiunii celei mai favorizate si a tratamentului
national
3. contracararea concurentei
neloiale prin masuri antidumping, taxe antisubventie, precum si prin limitarea
si eliminarea subventiilor
4. partile recunosc ca este
necesar sa se depuna eforturi pentru ca tarile in curs de dezvoltare, si in
special cele mai putin dezvoltate dintre ele, pentru reducerea substantiala a
taxelor vamale si a altor obstacole in calea schimburilor comerciale
a.
c.
b.
d.
ANS: C
55. Identificati
bilantul realizarilor negocierilor comerciale din cadrul Rundei Uruguay:
1. liberalizari sporite in comertul international
2. marirea gradului de cuprindere sectoriala a
liberalizarii comertului cu servicii
3. cresterea insuficenta a accesului pe piete in unele
sectoare de marfuri pentru tarile in curs de dezvoltare (agricultura, textile,
imbracaminte)
4. recunoasterea problemelor specifice ale tarilor in curs
de dezvoltare si ale tarilor in tranzitie la economia de piata
a.
c.
b.
d.
ANS: B
56. Selectati
caracteristicile integrarii comertului cu textile in cadrul GATT, care a avut
loc in contextul negocierilor din Runda Uruguay:
1. toate statele membre GATT care mentin restrictii le vor
elimina intr-o perioada de 10 ani
2. procesul de integrare s-a prevazut sa se desfasoare in 4
etape din 1.1.1995 pana la 1.1.2005
3. statele membre nu vor fi constranse sa includa in
reducerea de restrictii produse, respectiv fire si fibre textile, tesaturi,
produse textile fine, imbracaminte
4. programul de eliminare treptata va fi prezentat
Organului de Monitorizare a Textilelor
a.
c.
b.
d.
ANS: A
57. Selectati
cele 3 grupe de instrumente de stimulare a exportului Romaniei, aflate in
atentia Consiliului de Export:
1. primele de export pentru produse industriale
2. instrumente in administrarea EXIMBANK
3. instrumente in administrarea ministerelor de resort
4. prime de export pentru produse agroalimentare
a.
c.
b.
d.
ANS: B
58. Avantajele in plan comercial si financiar
obtinute prin adoptarea de catre Romania a politicii comerciale a UE sunt:
1. ameliorarea accesului produselor si serviciilor
romanesti pe piata unica a UE
2. beneficierea de SGP al UE si de contingente tarifare
3. accesul ameliorat pe pietele tarilor terte cu care UE
are sau va incheia acorduri comerciale preferentiale
4. primirea de subventii de la bugetul comunitar, inclusiv
la exportul de produse agroalimentare
a.
c.
b.
d.
ANS: C
59. Costurile
pe plan comercial si financiar care decurg din adoptarea de catre Romania a
politicii comerciale a UE sunt:
1. cresterea considerabila a gradului de liberalizare a
importului va diminua protectia productiei nationale fata de concurenta straina
2. diminuarea subventiilor dupa aderare fata de faza de
preaderare
3. reducerea incasarilor la buget urmare a eliminarii sau
diminuarii taxelor vamale perecpute la import
4. participarea Romaniei la finantarea bugetului UE si la
ajutoarele financiare ale UE acordate tarilor in curs de dezvoltare
a.
c.
b.
d.
ANS: D
60. Libera
circulatie a marfurilor in cadrul pietei unice a UE are la baza principiile:
1. principiul recunoasterii reciproce a pietei unice
2. principiul tratamentului national
3. principiul regulii de origine
4. principiul tratamentului clauzei natiunii celei mai
favorizate.
a.
c.
b.
d.
ANS: D
61. Tratatul de aderare a Romaniei la UE
prevede la capitolul 4 - Libera circulatie a capitalurilor pentru
achizitionarea de teren agricol, paduri si teren forestier de catre cetatenii
UE si din Spatiul Economic European, o perioada de tranzitie de:
a.
3 ani
c.
7 ani
b.
5 ani
d.
9 ani
ANS: C
62. Tratatul de aderare a Romaniei la UE
prevede la capitolul 4 - Libera circulatie a capitalurilor pentru dreptul de
achizitie asupra terenului pentru resedinta secundara o perioada de tranzitie
de:
a.
2 ani
c.
4 ani
b.
3 ani
d.
5 ani
ANS: D
63. Directiva comunitara privind dreptul de
proprietate intelectuala si industriala ce a fost adoptata in anul 2004, a
permis armonizarea reglementarilor nationale ale Statelor Membre ale UE intr-o
perioada de:
a.
1 an
c.
3 ani
b.
2 ani
d.
4 ani
ANS: B
64. Tratatul de aderare a Romaniei la UE
stipuleaza la capitolul 2 - Libera circulatie a persoanelor o perioada de
tranzitie pentru libera circulatie a lucratorilor romani, de la data aderarii,
respectiv de:
a.
1+2+3 ani
c.
2+3+2 ani
b.
2+2+2 ani
d.
2+3+3 ani
ANS: C
65. Programul de promovare a exportului din
Romania, administrat de catre Ministerul
Economiei si Comertului, dispune de fonduri de la bugetul de stat pentru:
1. participarea la targuri si expozitii internationale
2 acordarea de
credite pentru export
3 realizarea de
studii de piata si pe produse
4 suportarea a 50%
din cheltuielile de organizare si functionare a reprezentantelor
comerciale in strainatate
a.
c.
b.
d.
ANS: C
66. Care Programe de crestere a
competitivitatii produselor romanesti sunt finantate de la bugetul de stat?
1. produse agroalimentare
2. produse minerale
3. produse semifinite
4. produse industriale
a.
c.
b.
d.
ANS: C
67. Care
sunt solutiile de finantare a exporturilor complexe romanesti:
1. Facilitati acordate de stat pentru stimularea si
promovarea exporturilor complexe
2. Programul de promovare a exportului, administrat de
Ministerul Economiei si Comertului
3. Finantarea de catre bancile comerciale a exporturilor cu
asigurare din partea Eximbank.
4. Programul de sprijinire a intreprinderilor mici si mijlocii
pentru dezvoltarea exporturilor.
5. Analiza creditelor si procesul emiterii serviciilor de
garantie bancara (SGB).
a.
c.
b.
d.
ANS: C
68. Atributiile reprezentantilor economici
externi ai Romaniei pentru sprijinirea mediului de afaceri sunt cu prioritate
indreptate spre:
1. promovarea si dezvoltarea schimburilor comerciale, in
principal, a exportului si cooperarii economice
2. intensificarea importului de pe piata spre Romania
3. atragerea investitiilor straine catre Romania
4. dezvoltarea relatiilor consulare cu tara partenera
a.
c.
b.
d.
ANS: D
69. Selectati ce categorii de informatii
cuprinde "Indrumarul de afaceri pe tari" elaborat de consilierii economici din
cadrul ambasadelor, consulatelor si birourilor economice proprii din
strainatate.
1. marimea pietei (import, export)
2. politica externa
3. politica comerciala
4. taxe vamale si bariere netarifare la import
a.
c.
b.
ANS: C
70. Care a fost tara terta careia UE i-a aplicat
cele mai multe masuri antidumping la sfarsitul primului trimestru al anului
2006?
a.
Federatia Rusa
d.
Thailanda
b.
India
e.
Ucraina
c.
R.P. Chineza
ANS: C
71. Care a fost tara terta care a aplicat
pana la sfarsitul primei jumatati a anului 2006 la importurile din UE cele mai
multe masuri antidumping?
a.
R.P. Chineza
d.
Egipt
b.
India
e.
Malayesia
c.
Thailanda
ANS: B
72. Tariful Vamal Comun cuprinde taxele
vamale aplicate importurilor din tari terte in ansamblul Statelor Membre ale UE,
in regimul:
a.
tratamentului national
c.
preferential
b.
clauzei natiunii celei mai favorizate
d.
tratament special si diferentiat
ANS: B
73. Tipurile
de taxe vamale de import folosite in Comunitatea Europeana sunt:
1. taxe ad-valorem
2. taxe statistice
3. taxe consulare
4 taxe specifice
5 taxe compuse
a.
c.
b.
d.
ANS: C
74. Sistemul Generalizat de Preferinte al
UE in favoarea a 178 de tari in curs de dezvoltare, pentru o perioada de 10 ani
(2006-2015), are in prezent o Schema de etapa pentru anii:
a.
c.
b.
d.
ANS: B
75. Care dintre masurile de aparare
comerciala aplicate la importul din tari terte de catre UE este cel mai mult
utilizata?
a.
masurile antidumping
c.
masurile de salvgardare
b.
masurile antisubventie
ANS: A
76. Care este tara terta, care pana in luna
mai 2006, UE i-a aplicat cele mai multe masuri antisubventie?
a.
Brazilia
d.
Israel
b.
Indonezia
e.
Rep. Coreea
c.
India
ANS: C
77. Care este tara terta, care la
importurile din UE a adoptat cele mai multe masuri antisubventie?
a.
Argentina
d.
Mexic
b.
Australia
e.
SUA
c.
Canada
ANS: E
78. Care
au fost cele doua tari terte care au alicat cele mai multe masuri de salvardare
la importul din UE in anul 2006?
1. Brazilia
2. Indonezia
3. Federatia Rusa
4. Filipine
5. Turcia
6. Ucraina
a.
c.
b.
d.
ANS: C
79. Oferta UE pentru agricultura in cadrul
Agendei de Dezvoltare Doha a prevazut eliminarea totala a subventiilor la
export pana in anul:
a.
c.
b.
d.
ANS: C
80. Selectati doua tari din America Latina
cu care UE a incheiat Acorduri preferentiale care prevad liberalizarea
progresiva a schimbului de marfuri.
1. Venezuela
2. Mexic
3. Peru
4. Chile
a.
c.
b.
d.
ANS: D
81. Care din instrumentele de politica
comerciala comuna a UE aplica taxe vamale pe baza clauzei natiunii celei mai
favorizate?
a.
SGP al UE
c.
Tariful Vamal Comun
b.
SGP+ al UE
ANS: C
82. Prin aplicarea tarifului vamal comun al
UE, dupa aderarea la UE la 1 ianuarie 2007, cum este nivelul taxelor vamale la
importul din terte piete pentru operatorii economici din Romania?
a.
neschimbat
c.
mai ridicat
b.
mai redus
ANS: B
83. Pentru stabilirea de catre operatorii
economici din Romania a planurilor de afaceri, care este cea mai complexa baza
de date ce poate fi accesata direct pe site-ul web al UE?
a.
Tariful Vamal Comun
c.
Alte elemente ale regimului de import
b.
Tariful Integrat al Comunitatii Europene ( TARIC)
ANS: B
84. Dupa aderarea Romaniei la UE si
trecerea la aplicarea politicii comerciale comune a UE fata de tari terte, care
sunt acordurile, aranjamentele sau sistemele de referinta care si-au pierdut
valabilitatea pentru Romania.
1. Acordul cu
Albania
2. SGPC
3. SGP
4. Acordul cu
R.P.Chineza
5. Acordul cu India
a.
c.
b.
ANS: C
85. Care sunt politicile sectoriale in
materie de bunuri ale Uniunii Europene, care de la aderarea Romaniei la UE
urmeaza sa fie aplicate de tara noastra?
1. Comertul cu
produse agricole
2. Comertul cu
produse chimice
3. Comertul cu
produse textile
4. Comertul cu
produse siderurgice
5. Comertul cu
produse farmaceutice
a.
c.
b.
ANS: B
86. Selectati care sunt tipurile de sprijin
acordate de UE, dupa aderarea tarii noastre la UE, pentru accesul
exportatorilor romani pe pietele din afara zonei UE?
1. Date statistice
ale UE
2. Acces la Tariful
Vamal de Import a tarilor terte
3. Prime de export
la produsele industriale
4. Rezolvarea
plangerilor pentru eliminarea barierelor netarifare din terte tari