Concesiunea de servicii si lucrari

Concesiunea de servicii si lucrari.

Sectiunea 1 Regimul legal potrivit reglementarilor in vigoare.

Contractul de concesiune de lucrari publice potrivit legii actuale care spre deosebire de legea anterioara, defineste in mod separat contractul de concesiune de lucrari publice si pe cel de concesiune de servicii prin art.3 lit. g) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 ca fiind acel contract care are aceleasi caracteristici ca si contractul de lucrari, cu deosebirea ca in contrapartida lucrarilor executate contractantul ,in calitate de concesionar, primeste din partea autoritatii contractante, in calitate de concendent, dreptul de a exploata rezultatul lucrarilor pe o peroiada determinata sau acest drept , insotit de plata unei sume de bani prestabilite.

In baza art. 4 din OUG nr. 34/2006 regasim definitia contractului de lucrari ca fiind acel contract care are ca obiect executia unor lucrari sau proiectarea cat si executia unor asemenea lucrari sau realizarea prin orice mijloace a unei constructii care corespunde necesitatii si obiectivelor autoritatii contractante, constructia insemnand , in sensul articolului alin. 2) din OUG nr 34/2006, rezultatul unui ansamblu de lucrari de constructii de cladiri sau lucrari de geniu civil, destinat sa indeplineasca prin el insusi o functie tehnica sau economica.

Contractul de concesiune de servicii ca parte definita in articolului alin. 2) din OUG nr 34/2006 este contractul care are aceleasi caracteristici ca si contractul de servicii, cu deosebirea ca in contrapartida srviciilor prestate , contractantul in calitate de concesionar, primeste din partea autoritatilor contractante in calitate de concendent ,dreptul de a exploata serviciile pe o perioada determinata sau acest drept insotit de plata unei sume de bani prestabilite.

Potrivit definitiei de mai sus unde facem trimitere catre contractul de servicii care are ca baza legala articolul 6 din OUG nr. 34/2006 prin care definim acest contract , un contract de achizitie publica, altul de cit contractul de lucrari sau de furnizare, care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii, astfel cum acestea sunt prevazute in unele din anexele legii.

Prin articolul 220 din OUG nr. 34/2006 legiuitorul stabileste materiile in care nu se aplica prevederile ordonantei, unde spre exemplu la litera c), situatia in care are ca scop concesionarea bunurulor publice, dar numai in cazul in care prin obiectul contractului in cauza, autoritatea contractanta nu urmareste dobandirea executiei unei lucrari sau a unui serviciu , fapt care ar incadra contractul cu pricina fie in categoria contractelor de achizitie publica, fie in categoria contractelor de concesiune a caror atribuire este reglementata de ordonanata mai sus amintita,

In prezent se aplica OUG nr 54/2006, pe care am analiza-to in capitolul precedent.

Sectiunea 2 Partile contractului de concesiune de servicii si lucrari

Concendentul si concesionarul reprezinta cele doua parti intre care se incheie contractul de concesiune de servicii si lucrari .

Concedentul reprezinta patea care transmite concesiunea iar concesionarul, partea care primeste in concesiune activitatea sau respectivul serviciu.

Potrivit art. 8 din OUG nr. 34/2006 poate avea calitate de concedent sau de autoritate contractanta;

a)      oricare organism al statului, autoritate publica sau institutie publica, care actioneaza la nivel central , regional sau local;

b)      oricare organism de drept public, altul de cat cel prevazut mai sus cu personalitate juridica, infiintat pentru satisfacerea unor nevoi de interes general industrial sau comercial aflat intr-una din urmatoarele situatii: este infiintat de o autoritate contractanta, se afla in subordinea unei autoritati contractante sau in competenta consiliului de administratie a organului de conducere sau de supervizare , se afla mai mult de jumatate din numarul membrilor care sunt numiti de o autoritate contractanta sau de un organism de drept public;

c)oricare asociere formata din doua sau mai multe autoritati contractante, dintre cle prevazute la litera a) si b) ;

d)      oricare subiect de drept, altul decat cele prevazute la literele anterioare, care desfasoara activitati prevazute de lege;

e)oricare subiect de drept, altul decat cele prevazute la literele anterioare, care desfasoara activitati de natura celor prevazute de reglementare cadru actuala.

Calitate de concesionar o poate avea, orice persoana fizica sau persoana juridica de drept privat, romana sau straina, care este selectat printr-una din procedurile de atribuire prevazute de lege.

Sectiunea 3 Proceduri de atribuire a contractului de concesiune

Pentru a putea observa in ansamblu evolutia procedurilor de concesionare de servicii si lucrari publice , putem porni de la regimul concesiunii din Legea nr. 219/1998 ,, care din pacate'' nu facea distinctie intre proprietatea publica si proprietatea privata pe de-o parte, iar pe de alta parte, abroga prin art. 42 prevederile referitoare la concesiune potrivit Legii nr.15/1990 de unde desprindem ca actul normativ amintit reprezinta un regim general al concesiunii, indiferent de natura juridica a dreptului de proprietate asupra bunurilor concesionate.

Potrivit Legii nr.15/1990 in baza dreptului public, concesiunea se referea la servicii publice si la anumite bunuri proprietate de stat, in speta terenuri proprietate de stat, putind vorbi despre un regim de drept public,cind acesta are ca obiect , servicii publice ori terenuri proprietate publica, respectiv despre un regim de drept privat,cind acesta are ca obiect activitati economice unitati de productie, ce nu sunt servicii publice ori terenuri proprietate privata , ( de stat, judetene sau comunale).

Astfel Legea nr. 15/1990 avea la baza cateva solutii cu valoare de principii care au reprezentat de altfel ,, doar palide reluari'' ale unor elemente juridice ale concesionarii prezente in Legea din 1929 incercind astfel sa se acopere anumite lipsuri constatate in Legea din 1990 prin H.G. nr 128/1990, hotatire prin care se adauga Legii desi ea trebuia sa cuprinda doar " regulile generale privind incheierea contractelor ,, de tipul celor mai sus denumite.

In concret , conform Legii nr. 18/1990 erau consacrate:

1) principiul licitatiei publice, sub autoritatea unui organ guvernamental ;

2) principiul coordonarii licitatiei prin caietul de sarcini , aprobat de Guvern si publicat in Monitorul Oficial;

3) principiul asigurarii statului a unui venit fix anual ;

4) principiul controlului concesionarului de catre o autoritate a administratiei publice;

5) principiul subconcesionarii numai pe baza aprobarii Guvernului;

6) principiul solutionarii litigiilor de instantele de drept comun, in sens de instante ale ,,puterii judecatoresti'' .

Legislatia din 1990 este schimbata odata cu aparitia Legii nr 219/1998 introducind pe linga licitatia publica de la primul principiu si negocierea directa (,,concesiunea unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public se realizeaza prin licitatie publica sau prin negociere directa , conform prevederilor prezentei legi '' - art 10).

Potrivit acestei Legi obligatia de elaborare a caietului de sarcini, fara obligatia publicarii in Monitorul Oficial, apare doar in cazul concesionarii prin licitatie publica.

Tot potrivit aceleiasi Legi se renunta la venitul fix anual , retinindu-se drept plata a concesiunii doar revedenta: ,,Revedenta astfel obtinuta prin concesionare se face venit la bugetul de stat sau bugetele locale, dupa caz''[art.4 alin.(1)].

Controlul statului se facea conform acestei legi astfel, printr-o

autoritate specializata dublat, in baza art. 33 alin, 2) din Legea nr. 219/1998 de controlul concendentului, iar aceasta calitate, in numele statului, judetului, orasului sau comunei o au potrivit art.5 (1):

a) ministerele sau alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, pentru bunurile proprietate publica sau privata a statului ori pentru activitati si servicii publice de interes national;

b) consillile judetene, consillile locale sau institutii publice de interes local, pentru bunurile proprietate publica ori privata a judetului, orasului sau comunei ori pentru activitatile si serviciile publice de interes local.

Fata de subconcesiune de asta data reglementarea este mult mai oportuna si interzice aceasta operatiune :,, In toate cazurile, contractul de concesiune va mentiona interdictia pentru concesionar de a subconcesiona, in total sau in parte, unei alte persoane obiectul concesiunii'' [art.28 alin. (6)].

Statul ,prin organele sale de resort realizeaza controlul asupra acestor activitati de concesionare.

Prin ministerul de resort si ministerul finantelor ( pentru concesiunile de interes national), respective directia generala a finantelor publice de la nivel judetean (pentru concesiunile de interes local) , urmareste astfel respectarea cu strictete prevederile referitoare la: a) hotarirea de concesionare; b) publicitate ; c) continutul caietului de sarcini si a instructiunilor privind organizarea si desfasurarea licitatiei ; d) componenta si modul de lucru ale Comisiei de evaluare a ofertelor ; e) informarea factorilor intresati despre acordarea sau incetarea concesiunii ; f ) indeplinirea obligatiilor contractuale de catre concendent si concesionar (art.36).

Insa dupa cum amintea marele profesor Antonie Iorgovan in ce priveste solutionarea litigiilor ,, trebuie sa amintim ca legea face un pas inapoi si acest lucru este de regretat, admitind ca partile sa poata stipula in contractul de concesiune o clauza compromisorie [art.30 alin.(2)], care este lesne de inteles ca poate fi si o clauza arbitrara inclusiv la un arbitraj dintr-o tara straina ,prin simplul fapt ca legea cere ca numai incheierea contractului de concesiune sa se faca in conformitate cu legea romana indiferent de nationalitatea sau de cetatenia concesionarului [ art.30 alin.(2)], nu si executare sau solutionarea eventualelor litigii.''

Litigiile la care facem referire ,in baza Legii nr. 219/1998 , apar in principal ca litigii de contencios administrativ, nu ca litigii comerciale.

Spre deosebire de legislatia din anii 90 , legea nr.219/1998 aduce principii noi, cum ar fi: necesitatea studiului de oportunitate al concendentului pentru initierea concesiunii ; publicarea anuntului licitatiei publice deschise ( in Monitorul Oficial, Partea IV, intr-un cotidian de circulatie nationala si intr-unul de circulatie locala) , respectiv a intentiei de a recurge la procedura de negociere directa (art.13 si 27 ) ; echilibrul financiar al concesiunii, respectiv realizarea unei posibile egalitati intre avantajele care-i sunt acordate concesionarului si sarcinile care-i sunt impuse ( art.32) .

Un alt element nou aparut in Legea nr. 219/1998 este reprezentat prin faptul ca aceasta clasifica sfera cocendentilor si concesionarilor (,, calitatea de concesionar o poate avea orice persoana fizica sau persoana juridica de drept privat, romana sau straina'').

O data cu intrarea in vigoare , Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 a instituit prin capitolul III procedurile de atribuire a contractului de concesiune si anume:

A ) Licitatia deschisa , desfasurata de regula , intr-o singura etapa, cu posibilitatea ca autoritatea contractanta sa poata decide daca organizeaza o etapa suplimentara de licitatie electreonica, caz in care va anunta acest lucru in anuntul de particupare si documentatia de atribuire.

Procedura de initiere se desfasoara prin transmiterea spre publicare a unui anunt de participare, prin care se solicita celor interesati de participare depunerea de oferte.

Anuntul de participare se publica in sistemul electronic de achizitii publice, in Monitorul oficial al Romaniei, partea a IV a , si dupa caz in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , ,, in cazurile prevazute de ordonanta''

Operatorii economici interesati au dreptul de a solicita si de a obtine documentatia de atribuire si clarificari privind aceasta documentatie.

La data si la locul indicat in anuntul de participare Autoritatea contractanta va deschide ofertele trimise de participanti.

B) Licitatia restrinsa ,

Aceasta se desfasoara de regula in doua etape ;

a)etapa de selectare a candidatilor, prin aplicarea criteriilor de selectie ;

b)      etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidatii selectati , prin aplicarea criteriului de atribuire.

,, In afara de aceste doua etape, autoritatea contractanta are dreptul sa decida organizarea unei etape suplimentare de licitatie electronica , situatie in care este obligata sa anunte decizia respectiva in anuntul de participare si in documentele de atribuire.''

C) Dialogul competitiv

Interpretind continutul articolului 94 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 putem deduce ca autoritaea contractanta poate apela la dialogul competitiv doar daca sunt indeplinite doua conditii:

- contractul are un grad de complexitate deosebita;

- procedura licitatiei, deschise sau cu preselectie, nu ar permite atribuirea contractului de achizitie publica in discutie.

Dialogul competitiv presupune si acesta, o procedura care la rindul ei are trei etape distincte:

- etapa de preselectie a candidatilor;

- etapa de dialog cu candidatii admisi in urma preselectiei pentru identificarea solutiilor corespunzatoare necesitatilor autoritatii contractante si in baza careia candidatii vor elabora si depune oferta ;

- etapa de evaluare a ofertelor finale depuse.

D) Procedura de negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare.

Autoritatea contractanta poate apela la aceasta procedura in urmatoarele cazuri:

- in urma aplicarii licitatiei deschise , restrinse sau a dialogului competitiv, daca nu a fost depusa nici o oferta sau au fost depuse oferte inacceptabile sau neconforme.

Daca este necesar a se apela la aceasta procedura de negociere, atunci pasul urmator , consta in ,, anulare procedurii initiale a licitatiei deschise, restrinse sau a dialogului competitiv'' totodata cerintele initiale ale licitatiei nu trebuie sa sufere modificari substantiale;

- in cazul unor situatii de exceptie, motivate deosebit de riguros si anume , cind natura lucrarilor, produselor sau serviciilor sau riscurile pe care acestea le implica,, nu permit o estimare initiala globala a contractului'' ;

- in cazul in care serviciile ce vor fi furnizate , cu precadere financiare sau intelectuale, sunt de asa natura incit caietul de sarcini nu poate fi eleborat cu precizia necesara , atribuirii prin licitatie;

- in cazul in care categoria de lucrari ce urmeaza a fi executate au ca scop exclusiv cercetari stiintifice, experimentari sau dezvoltari tehnologice si numai daca acestea nu se realizeaza pentru obtinerea unui profit si nici nu urmaresc acoperirea costurilor aferente.

E) Procedura de negociere fara publicare prealabila a unui anunt de participare.

Autoritatea contractanta poate apela la aceasta procedura in urmatoarele situatii:

- in cazul in care pe baza unor motive tehnice, artistice sau de protectie a unor drepturi de exclusivitate, contractul de achizitie poate fi atribuit numai unui singur operator economic;

- in cazul in care in mod special procedura licitatiei sau a negocierii cu publicare prealabila a unui anunt de participare nu poate fi respectata din motive speciale , de extrema urgenta, provocate imprevizibil , care nu se datoreaza autoritatii contractante;

- in cazul in care produse care urmeaza sa faca obiectul contractului sunt fabricate exclusiv pentru cercetarea stiintifica dezvoltarea tehnologica , experimentare,fara a urmari producerea unui profit si nici acoperirea costurilor;

- in cazul in care este necesara achizitionarea, de la furnizorul initial, cantitati suplimentare de produse peste cele livrate anterior;

- in cazul in care produsele necesare achizitionarii sunt cotate la bursa de marfuri si achizitionarea acestora implica operatiuni pe piata de disponibil;

- in cazul in care exista oportunitati in achizitii foarte avantajoase de la operatori economici care-si lichideaza definitiv afacerile , de la un judecator sindic sau printr-o procedura de faliment sau lichidare reglementata prin lege ;

- in cazul in care este necesara achizitionarea unor lucrari sau ser-vicii suplimentare, care nu au fost trecute in contractul initial sau autoritatea contractanta i-si propune propune sa achizitioneze noi lucrari sau servicii similare celor deja achizitionate prin contractul initial care a fost atribuit prin licitatie.

G) Cererea de oferte .

Are aplicabilitate doar in cazul in care valoare estimata, fara TVA esta mai mica de 40 000 Euro pentru contractul de furnizare si servicii si 250 000 Euro pentru contractul de lucrari.

H) Concursul de solutii.

Poate fi organizat ca o procedura independenta, atunci cind cei care participa la concurs pot obtine premii sau prime de participare, sau ca parte a unei alte proceduri, ce duce la atribuirea contractului de servicii.

J) Procedura atribuirii contractului de concesiune

In baza si spiritul legii autoritatea contractanta este obligata sa asigure ,, transparenta atribuirii contractelor de concesiune''.

Initierea procedurii , se realizeaza , prin publicarea unui anunt de participare, in Sistemul Electronic de Achizitii Publice si in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV a , precum si in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , in cazul in care valoarea estimata a contractului de concesiune este mai mare de cit echivalentul a 5000 000 Euro.

Anuntul de participare trebuie trimis spre publicare cu cel putin 52 de zile, inainte de data limita de depunere a aplicatiilor.

Daca exista persoane care se considera vatamate intr-un drept al lor ori intr-un interes legitim printr-un act al autoritatilor contractante ele au dreptul de a contesta acest act pe cale administrativ jurisdictionala in conditiile Ordonantei de Urgenta nr. 34/2006, ori in justitie in conditiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Pot fi solicitate si acordate despagubiri pe calea actiunilor in justitie

Daca ne raportam la procedura administrativ jurisdictionala in baza Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aceasta este realizata prin intermediul Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor.

Acest organism cu activitate administrativ jurisdictionala, activeaza pe linga Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice. Acest consiliu este format din 21 de membrii si 16 persoane cu statut de personal tehnico - administrativ, din care cel putin jumatate din numarul memebrilor trebuie sa fie licentiat in drept.

,,Legea spune ca acest consiliu este independent si nu se subordoneaza Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice. Problema este ca articolul 257 din OUG nr. 34/2006 prevede ca acest Consiliu se infiinteaza pe linga Autoritatera Nationaa pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizittiilor Publice, exprimare care duce la idea unei subordonari, a unei structuri constituite intr-o anumita relatie cu Autoritatea, relatie care nu poate fi de cit de subordonare'' .

,, Cit priveste calitatea de organism independent , precizam ca in Constitutia noastra se face referire la organe ale administratiei centrale

autonome , nu independente'' . Prin articolul 269 din OUG nr. 34/2006, procedura de solutionare a contestatiilor de catre Consiliu se desfasoara cu respectarea principiului legalitatii, contrdictorialitatii si a dreptului la aparare. ,, In doctrina a fost semnalata contradictia dintre acest text si continutul artcolului 275 alin.(5), care prevede ca procedura in fata Consiliului este scrisa, iar partile vor putea fi audiate numai daca acest lucru este considerat necesar de catre completul de solutionare a contestatiilor'' .

,,Contradictia provine din faptul ca prin conditionarea audierii partilor de acordul completului, se incalca atit principiul contradictorialitatii cit si a dreptului de aparare, acesta din urma fiind garantat de articolul 24 din Constitutie''.

Articolul 225 alin .(1 ) din OUG nr. 34/2006, prevede ca persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim printr-un act al autoritatii contractante, cu incalcarea dispozitiilor privind achizitiile publice, se poate adresa de la bun inceput instantei de contencios administrativ competente, renuntind la calea administrativ jurisdictionara de atac. ,, Textul este in deplina concordanta cu art. 21 alin.(4) din Constitutie, care proclama caracterul facultativ si gratuit al jurisdictiilor administrativ teritoriale'' .

In incheierea acestui capitol putem aduce iarasi in discutie importanta Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor , ca organism cu activitate administrativ - jurisdictionala care la 01 Ianuarie 2007 a obtinut statutul de persoana juridica romana, astfel Romania si-a respectat un angajament asumat in procesul de aderare la structurile europene , si Parlamentul Romaniei a incheiat cu brio o etapa importanta in conceptia , promovarea si mai mult de atit , implementarea politicii in domeniul administratiei publice si in special in domeniul achizitiilor publice.