EFECTELE CONTRACTULUI DE VANZARE-CUMPARARE

EFECTELE CONTRACTULUI DE VANZARE-CUMPARARE

Prin efectele unui contract se inteleg obligatiile pe care acesta le creeaza in sarcina partilor contractante.

In cazul in care contractul cuprinde clauze indoielnice, interpretarea acestora se face potrivit regulii generale inscrise in art. 983 C. civ., si anume, in favoarea debitorului.

In materia contractului de vanzare-cumparare, art. 1312 C. civ. contine o regula speciala si derogatorie, potrivit careia vanzatorul trebuie sa explice clar obligatiile sale, iar daca intelesul actului ar fi indoielnic, clauzele neclare se interpreteaza in contra vanzatorului. Ceea ce inseamna ca se interpreteaza in favoarea cumparatorului atat clauzele referitoare la propriile obligatii, cat si cele referitoare la obligatiile vanzatorului.

2. Obligatiile vanzatorului

Potrivit art. 1313 C. civ., vanzatorului ii revin doua obligatii principale, si anume:

a. obligatia de a preda bunul vandut in posesia cumparatorului si de a-l pastra pana la predare;

b. obligatia de a-l garanta pe cumparator impotriva evictiunii si de a raspunde de viciile ascunse ale lucrului vandut.

Partile pot sa modifice obligatiile prevazute de lege sau pot sa stipuleze si alte obligatii accesorii (de exemplu, informatii asupra utilizarii si pastrarii bunului).

Din momentul incheierii contractului, cumparatorul este indreptatit sa perceapa si fructele lucrului cumparat.

A. Predarea lucrului vandut

Prin predarea bunului de catre vanzator se intelege punerea bunului la dispozitia cumparatorului, astfel incat acesta sa‑l aiba in posesie efectiva si sa‑l poata folosi in calitate de proprietar.

Vanzatorul are si obligatia accesorie de a pastra si conserva lucrul vandut pana la predarea sa cumparatorului.

Bunurile imobile se predau potrivit art. 1315 C. civ., daca partile nu au convenit altfel, respectiv prin remiterea titlului de proprietate, iar daca bunul care formeaza obiectul

vanzarii este o constructie (cladire sau apartament) si prin predarea cheilor.

Bunurile mobile se predau, potrivit art. 1316 C. civ., prin consimtamantul partilor daca vanzarea are ca obiect lucruri viitoare sau daca cumparatorul le avea in detentie in momentul incheierii contractului de vanzare‑cumparare cu titlu de comodatar, depozitar, locatar, ori prin traditiunea reala in cazul bunurilor mobile corporale, sau prin remiterea titlurilor in cazul mobilelor incorporale (de exemplu, recipise, chitante, tichete).

Bunurile individual determinate trebuie predate in starea in care se aflau la momentul incheierii contractului de vanzare‑cumparare, impreuna cu fructele percepute din ziua vanzarii, precum si cu toate accesoriile acestora (art. 1324‑1325 C. civ.).

In privinta bunurilor generic determinate, precizam ca vanzatorul, in absenta unor clauze expres stipulate de parti, va putea sa‑si execute aceasta obligatie prin predarea unor bunuri de calitate mijlocie (art. 1103 C. civ.).

Vanzatorul este obligat de a preda bunul vandut in marimea prevazuta in contract, astfel cum prevede art. 1326 C. civ.

Momentul predarii lucrului de catre vanzator este lasat de lege la aprecierea partilor.

Daca partile nu au stipulat un termen, se vor aplica dispozitiile generale, ceea ce inseamna ca aceasta se face imediat sau la cererea cumparatorului.

In ceea ce priveste locul predarii, potrivit art. 1319 C. civ., daca bunul este individual determinat, predarea se va face la locul unde se afla bunul in momentul incheierii contractului.

Dovada predarii lucrului vandut de catre vanzator se face potrivit regulilor generale referitoare la executarea obligatiilor.

Cheltuielile de predare (cantarire, masurare, numarare) sunt in sarcina vanzatorului, iar cheltuielile de ridicare de la locul predarii (incarcare, transport, descarcare) revin cumparatorului, daca partile nu au stabilit altfel (art. 1317 C. civ).

In caz de neexecutare (totala sau partiala) a obligatiei de predare a bunului de catre vanzator, cumparatorul poate invoca exceptia de neexecutare a contractului sau poate cere rezolutiunea contractului cu daune‑interese sau executarea in natura a contractului (art. 1320 C. civ.).

B. Obligatia de garantie

Obligatia de garantie a vanzatorului decurge din principiul ca acesta trebuie sa faca tot ceea ce ii sta in putinta pentru a‑i asigura cumparatorului o posesiune linistita si utila.

Obligatia de garantie a vanzatorului prezinta un dublu aspect:

vanzatorul trebuie sa‑l garanteze pe cumparator de linistita posesiune a lucrului vandut (art. 1336 C. civ.), deci contra evictiunii;

vanzatorul trebuie sa‑l garanteze pe cumparator de utila folosinta a lucrului, prin urmare contra viciilor acestuia, care il fac impropriu intrebuintarii dupa destinatia sa (art. 1336 si art. 1352 C. civ.).

a. Garantia contra evictiunii (art. 1337-1351 C. civ.)

Notiunea de evictiune. Prin evictiune se intelege pierderea in tot sau in parte a proprietatii bunului cumparat sau tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor de proprietar ca urmare a valorificarii de catre vanzator sau de catre o terta persoana a unui drept care exclude, in tot sau in parte, dreptul cumparatorului asupra acelui bun.

Conditiile de existenta a obligatiei de garantie contra evictiunii

a. Sa fie vorba de o tulburare de drept.

b. Vanzatorul este tinut de aceasta garantie atunci cand cauza tulburarii provocata de tert cumparatorului este anterioara sau concomitenta vanzarii

c. O a treia conditie pentru antrenarea obligatiei de garantie contra evictiunii este necunoasterea cauzei evictiunii de catre cumparator..

Deosebit de garantia contra evictiunii rezultand din fapta unei terte persoane, vanzatorul este tinut garant contra evictiunii rezultand si dintr‑un fapt personal.

Prin fapt personal, in intelesul art. 1339 C. civ., se intelege orice fapt sau act (anterior contractului, dar tainuit fata de cumparator, ori ulterior vanzarii, dar neprevazut in contract) savarsit de catre vanzator sau succesorii sai (universali sau cu titlu universal) de natura a‑l tulbura pe cumparator in linistita folosinta a lucrului.

In acest caz este irelevant daca tulburarea este de fapt sau de drept.

Modul de functionare a obligatiei de garantie contra evictiunii. In cazul in care cumparatorul este pe cale de a fi evins, el este dator sa-l cheme in garantie pe vanzator in procesul intentat de tertul reclamant.

daca evictiunea s‑a produs, vanzatorul este raspunzator de daune (obligatie de a da).

Efectele obligatiei de garantie contra evictiunii

Evictiunea totala. Evictiunea este totala in situatia in care cumparatorul pierde in intregime proprietatea asupra lucrului care a format obiectul vanzarii‑cumpararii.

1341 C. civ., in caz de evicti totala se produc urmat efecte:

a. Vanzatorul trebuie sa restituie integral pretul

b. Cumparatorul are dreptul si la valoarea fructelor naturale si civile pe care a fost obligat sa le inapoieze celui care l-a evins (art. 1341 pct. 2 C. civ.);

c. Cumparatorul este indreptatit si la restituirea cheltuielilor de judecata, precum si a cheltuielilor contractului (autentificare, taxe de timbru etc. ‑ art. 1341 pct. 3 si 4 C. civ.);

d. De asemenea, cumparatorul are dreptul la daune‑interese (art. 1341 pct. 4 C. civ.).

Evictiunea partiala In caz de evictiune partiala, cumparatorul pierde doar o parte a proprietatii sau sufera o restrangere a dreptului de proprietate asupra bunului care formeaza obiectul vanzarii‑cumpararii.

Modificarea obligatiei de garantie contra evictiunii. Garantia contra evictiunii este de esenta vanzarii, astfel ca vanzatorul este de drept obligat sa‑l garanteze pe cumparator. Aceasta garantie poarta denumirea de garantie de drept.

a. Vanzatorul va raspunde pentru evictiunea care a rezultat dintr‑o fapta personala a sa sau a succesorilor sai in drepturi, indiferent daca fapta a fost savarsita anterior sau ulterior incheierii contractului de vanzare‑cumparare (art. 1339 C. civ.), afara daca in clauza de exonerare s‑ar fi mentionat expres fapta pentru care vanzatorul intelege sa se exonereze.

b. Tot astfel, daca s‑ar exonera de raspundere pentru evictiunea provenita din fapta tertilor, vanzatorul nu se poate exonera de obligatia restituirii pretului, afara de cazul cand in contractul de vanzare‑cumparare se mentioneaza expres ca bunul este cumparat pe riscul cumparatorului sau ca acesta cumpara cu toate ca avea cunostinta de pericolul evictiunii (art. 1340 C. civ.).

b. Obligatia vanzatorului de garantie contra viciilor

Notiunea de vicii ascunse. Vanzatorul este dator sa asigure cumparatorului folosinta linistita a lucrului.

In cazul in care viciile pot fi inlaturate prin repararea bunului, cumparatorul va putea cere acest lucru.

Conditiile obligatiei de garantie contra viciilor. Pentru a fi antrenata raspunderea vanzatorului, viciile trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

a. Viciile sa fie ascunse. Potrivit art. 1353 C. civ., vanzatorul nu raspunde de "viciile aparente si despre care cumparatorul a putut singur sa se convinga".

Viciul are caracter ascuns daca el nu poate fi observat la o atenta verificare a lucrului si, evident, cumparatorul nu l‑a cunoscut si nici nu putea sa‑l cunoasca, iar vanzatorul nu l‑a incunostintat despre existenta acestuia. Sarcina probei cunoasterii viciului

de catre cumparator incumba vanzatorului.

Raspunderea pentru viciile ascunse ale lucrului va reveni vanzatorului, chiar daca a fost de buna‑credinta, adica nu a cunoscut viciile.

b. Viciile sa existe in momentul incheierii contractului, adica viciul ascuns al lucrului sa fi existat anterior sau sa fie concomitent vanzarii.

Pentru viciile care survin ulterior vanzarii-cumpararii, vanzatorul nu poate fi tinut raspunzator, deoarece, prin efectul transmiterii proprietatii, riscurile trec asupra cumparatorului.

In cazul in care transferul dreptului de proprietate asupra bunului urmeaza sa aiba loc la o data ulterioara celei a incheierii contractului de vanzare‑cumparare, vanzatorul are obligatia de a raspunde pentru viciile ascunse ivite intre momentul incheierii contractului si transferul dreptului de proprietate.

Daca vanzarea s‑a efectuat sub conditie suspensiva, viciul ascuns trebuie sa existe la momentul indeplinirii conditiei.

a.          Viciile sa fie grave. Se considera ca viciile sunt grave daca din cauza lor lucrul este impropriu intrebuintarii potrivit destinatiei sau naturii sale sau atunci cand acestea ii micsoreaza intr‑atat valoarea de intrebuintare incat, in cazul in care cumparatorul

le-ar fi cunoscut, nu ar fi cumparat bunul sau ar fi platit un pret mai mic.

Raspunderea vanzatorului pentru viciile ascunse ale lucrului se antreneaza indiferent daca acesta le cunostea sau nu, respectiv daca a fost de buna sau de rea-credinta.

Dovada intrunirii cumulative a cerintelor legale care conditioneaza raspunderea vanzatorului pentru viciile lucrului cade in sarcina cumparatorului.

Efectele raspunderii pentru vicii ascunse. In cazul in care descopera ca lucrul vandut este afectat de vicii ascunse, cumparatorul are facultatea de a cere, potrivit art. 1355 C. civ., fie rezolutiunea vanzarii, fie o reducere a pretului.

In cazul in care vanzatorul a fost de rea-credinta este tinut, potrivit art. 1356 C. civ., si la plata de daune‑interese, inclusiv beneficiul nerealizat.

- Actiunea prin care cumparatorul cere rezolutiunea vanzarii este numita actiune redhibitorie. Aceasta actiune este admisa in cazul in care, datorita viciului, bunul este impropriu intrebuintarii potrivit destinatiei sau naturii sale ori valoarea de intrebuintare este intr‑atat de micsorata incat, in cunostinta de cauza, cumparatorul nu ar fi incheiat contractul. Nu se cere, insa, ca bunul sa fie absolut impropriu utilizarii potrivit destinatiei sale normale.

Daca actiunea redhibitorie a fost admisa, cumparatorul va trebui sa restituie lucrul in starea in care se afla, iar vanzatorul sa restituie pretul incasat si sa‑l despagubeasca pe cumparator pentru cheltuielile ocazionate de incheierea contractului.

- Daca cumparatorul nu cere rezolutiunea contractului, el va pastra bunul, putand solicita reducerea corespunzatoare a pretului, proportional cu paguba provocata de viciile ascunse si restituirea partii respective din pretul achitat (art. 1355 C. civ.). Actiunea de reducere a pretului este numita actiune estimatorie sau quanti minoris, caci aprecierea valorii lucrului se apreciaza prin expertiza.

Cumparatorul are si posibilitatea remedierii defectiunilor de catre vanzator sau chiar de catre el pe seama vanzatorului, cand aceasta reparare este posibila si cand ea nu ar ocaziona cheltuieli disproportionate in raport cu valoarea lucrului. In aceeasi masura se poate cere si inlocuirea de catre vanzator bunului defect.

Termenul de intentare a actiunilor. Potrivit art. 5 din Decretul nr. 167/1958, "dreptul la actiunea privitoare la viciile ascunse ale unui lucru transmis se prescrie prin implinirea unui termen de 6 luni, in cazul in care viciile nu au fost ascunse cu viclenie".

In cazul in care viciile au fost ascunse cu viclenie, adica vanzatorul a fost de rea‑credinta (a cunoscut viciile), actiunea redhibitorie si cea estimatorie se prescriu in termenul general de prescriptie extinctiva, adica in termen de 3 ani.

Modificarea conventionala a garantiei pentru vicii. Nefiind reglementata prin norme imperative, partile pot conveni asupra agravarii raspunderii vanzatorului pentru vicii, instituind si raspunderea pentru viciile aparente sau pentru cele aparute ulterior vanzarii s.a.

Daca vanzatorul a fost de buna‑credinta, partile pot conveni limitarea ori inlaturarea

garantiei pentru vicii (art. 1354 C. civ.). In cazul in care vanzatorul a fost de rea‑credinta, clauza expresa de exonerare sau limitare a raspunderii nu poate fi invocata contra cumparatorului de buna‑credinta, vanzatorul facandu‑se vinovat de dol prin omisiune.

C. Alte obligatii ale vanzatorului

Alaturi de obligatia predarii bunului si cea de garantie sub cele doua aspecte, vanzatorul isi poate asuma si alte obligatii accesorii cum ar fi, de exemplu, sa‑l instruiasca pe cumparator asupra pastrarii si utilizarii bunului vandut, indeosebi la bunuri casnice electro-tehnice si electronice de folosinta indelungata, autoturisme etc.

3. Obligatiile cumparatorului A. Plata pretului

1361 C. c. "Princi oblig a cump este de a plati pretul la ziua si la locul determinat prin contract".

Plata pret trebuie facuta vanzi, insa ea poate fi facuta si unei alte persoane, indicata de vanzator.

Cat priv locul platii pretului acesta este cel stab de parti prin contr    1361 C. civ.). In cazul in care partile nu au conv nimic cu priv la acesta, plata pret se va face acolo unde are loc pred bun 1362 domicil vanzat, plata fiind portabila.

modalitatea de plata a pretului, aceasta se poate realiza:

- fie sub forunei sume glob care sa faca ob unei prest unice;

- fie in mod fract, esal in timp, in rate la anum term, de regula lunar, caz in care vanz isi poate lua mas de prec in ved garant plat pret, rezervandu-si in contr prop lucr pana la achit ultimei rate.

1363 C. civ., cump este oblig sa plat dobanzi, pana la achitarea integrala a pretului in urmatoarele cazuri:

- daca partile au convenit expres prin contract acest fapt;

- daca lucrul vandut si predat este producator de fructe (naturale sau civile) ori alte venituri;

- in toate cele caz numai daca cump a fost pus la intarziere printr‑o notificare.

In cazul in care vanzat ref primirea platii pret, cump se va putea elibera de aceasta oblig printr‑o oferta reala, iar daca vanz refuza in continuare, cump va putea consemna suma la CEC, cerand inst de jud sa valid plata astfel facuta 1114

In caz de neplata a pret de catre cump, vanz poate sa‑si exercite drep de retentie asupra bun pana in mom platii. Ptr exercit drep de reten de catre vanza, trb intrunite 2 conditii:

- creanta privind pretul sa fie exigibila;

- cump sa nu fi doband detentiunea bun care form ob vanz.

In situatia in care bunul a fost predat cump, vanzat va putea cere execut silita a oblig de plata a pret, avand un privilegiu speci care-i confera drep de a fi satisf cu pref fata de alti credit, din pretul bunului vandut (art. 1737 pct. 1 C. civ.). Act in plata pret are caract pers si se prescrie in term 3 ani.

Vanz poate opta si pentru a cere rezoluti contr de vanz‑cump pentru neplata integrala sau partiala a pretului, inclusiv a dobanzilor. Actiunea in rezolutiunea vanzarii poate fi introdusa de urmatoarele persoane:

- in primul rand de vanzator;

- de succes sai univers, succes cu titlu univers si chiar de catre cei cu titlu partic, daca actiunea se cuprinde in legat;

- de creditor vanzatorului pe calea actiunii oblice;

- de catre tertele persoane care l‑au platit pe vanz si s‑au subrogat in drept acestuia prin act subrogatorie 1106‑1107

Acti in rezolutiunea vanz are un caracter real 1368 ceea ce inseamna ca poate fi intentata impotr oricarei persoane in posesia careia se afla bunul vandut.Rezolut are drept consec desfiint cu efect retroactiv a v‑ cump, cu consec repunerii part in si anterio, ducand, in princ, si la desf tuturor drept constit in fav tertelor pers de catre cumparator asupra bunului vandut.

B. Luarea in primire a lucruluiCump este obligat sa ia in primire lucrul vand la locul si la term la care vanzat este oblig sa‑l predea. aceasta oper trebuie exec la termen stab in contr, iar in lipsa unei asem stipulatii, potriv obicei locului 970 alin. 2 nu exista un obicei, indata dupa incheie contr. In caz in care cumparat refuza prel lucru (mobil), vanzat il poate pune in intarzi, iar daca cumpar persis in refuz sau, vanzat are un drept de optiu intre consemn bun in depoz, cu autoriza justi si pe chelt cumpa si rezolutiunea vanzarii cu daune‑interese.C. Suport chelt v‑cumi 1305.

chelt care incumba cump ca un accesor al pret constau in chel propriu‑zise ale actului, taxele de timbru, de autentificare a actelor in cazul bunurilor imobile. Tot in sarcina cumparatorului sunt si cheltuielile ocazionate de ridicarea si transportul bunurilor.