Contul bancar constituit de unul dintre soti poate ramane al lui si dupa divort

Oamenii de afaceri si persoanele care exercita profesii liberale si-au exprimat de mult interesul pentru contractul matrimonial (pre-nuptial) si regimul separatiei de patrimonii, care au menirea sa clarifice regimul juridic al bunurilor dobandite de soti in timpul casatoriei si a le separa in bunuri proprii si bunuri comune, noteaza Curierul National. Modificarile aduse Codului Civil si ale celui de Procedura civila, care au facut obiectul unor ample dezbateri sustinute la Aula Magna a Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti, sunt cu atat mai importante cu cat regimul actual al comunitatii sotilor presupune ca acestia se afla in stare de coproprietate in devalmasie (adica niciunul dintre ei nu are o cota prestabilita, necunoscandu-si in detaliu drepturile asupra bunurilor proprii decat dupa divort).

Astfel, una dintre modificarile importante aduse Codului Civil, prezentata de conferentiarul Flavius Baias, decanul Facultatii de Drept, priveste dreptul sotilor de a constitui, fara a fi nevoie de acordul celuilalt, un cont bancar, de care poate beneficia in totalitate si dupa divort.

La fel se intampla si in cazul constituirii asociatiilor si fundatiilor, dar si al societatilor comerciale: sotul care nu si-a dat acordul pentru folosirea bunurilor comune nu poate pretinde celuilalt sot, in cazul unui divort, decat daune interese, fara a fi afectate drepturile tertilor. Evenimentul, care a avut loc la sfarsitul saptamanii trecute, a fost primul din seria de dezbateri publice care vor urma publicarii celor doua proiecte de catre Ministerul Justitiei, dezbaterile fiind sustinute chiar de autorii proiectelor, adica membrii comisiilor de redactare.

Bunurile mobile dobandite inaintea casatoriei, inventariate

In prezent, capitolul din Codul civil referitor la familie este abrogat, existand separat Codul Familiei. Elementele de noutate ale Titlului II, Casatoria, din Codul Civil, sunt prevederile potrivit carora sotii pot, expres sau alaturi de alte persoane, sa constituie societati, asociatii sau fundatii, aducand ca aport bunuri comune. Potrivit art. 269 din proiect, bunurile proprii sunt bunuri supuse separatiei de bunuri, dovada unui bun propriu putandu-se face prin orice mijloc de proba. Astfel, pentru bunurile mobile dobandite inainte de casatorie se va intocmi un inventar, oricare dintre soti putand cere sa se faca mentiune in cartea funciara ori, dupa caz, in alte registre de publicitate prevazute de lege despre apartenenta unui bun la comunitate.

'Fiecare sot are dreptul de a folosi bunul comun fara consimtamantul expres al celuilalt sot. Cu toate acestea, schimbarea destinatiei bunului comun nu se poate face decat prin acordul sotilor', se arata la art. 272 alin. (1), ultimul alineat prevazand ca 'in masura in care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate, sotul care nu a participat la incheierea actului nu poate pretinde decat daune-interese de la celalalt sot, fara a fi insa afectate drepturile dobandite de terti'.

In ceea ce priveste actele de dispozitie avand ca obiect bunurile comune, acestea nu pot fi incheiate decat cu acordul ambilor soti, actul incheiat fara consimtamantul expres al celuilalt sot, atunci cand el este necesar potrivit legii, fiind lovit de nulitate relativa (art. 274).

Regimul aporturilor comune

Sub sanctiunea prevazuta anterior (art. 274), niciunul dintre soti nu poate deveni singur asociat intrebuintand, fara acordul celuilalt sot, bunurile comune ca aport la o societate civila ori comerciala sau pentru dobandirea de parti sociale ori, dupa caz, de actiuni. In cazul societatilor comerciale ale caror actiuni sunt tranzactionate pe o piata organizata, sotul care nu si-a dat acordul la intrebuintarea bunurilor comune nu poate pretinde decat daune-interese de la celalalt sot, fara a fi afectate drepturile dobandite de terti. In toate cazurile, partile sociale sau, dupa caz, actiunile sunt bunuri comune. Cu toate acestea, sotul care a devenit asociat exercita singur toate drepturile ce decurg din aceasta calitate.

Imparteala

Potrivit art.283, alin (1), 'in cadrul lichidarii comunitatii, fiecare dintre soti isi va prelua bunurile sale proprii, dupa care se va proceda la imparteala bunurilor comune'. In acest scop, se vor determina mai intai cotele-parti ideale ce revin fiecarui sot, pe baza contributiei sale atat la dobandirea bunurilor comune, cat si la indeplinirea obligatiilor comune, pana la proba contrarie prezumandu-se ca sotii au avut o contributie egala. Bunurile atribuite prin imparteala devin bunuri proprii, iar celelalte raman bunuri comune.

Referitor la folosinta bunurilor celuilalt sot, art. 289 prevede ca sotul care le foloseste fara impotrivirea partenerului are obligatiile unui uzufructuar si va fi dator sa restituie numai fructele si veniturile existente la data solicitarii lor de catre celalalt sot sau, dupa caz, la data incetarii ori schimbarii regimului matrimonial.

Alineatul 2 al aceluiasi articol stipuleaza ca, in cazul in care unul dintre soti incheie un act prin care dobandeste un bun folosindu-se, in tot sau in parte, de bunuri apartinand celuilalt sot, acesta din urma poate alege, in proportia bunurilor proprii folosite fara acordul sau, intre a reclama pentru sine proprietatea bunului achizitionat si a pretinde daune-interese de la sotul achizitor, proprietatea neputand fi reclamata decat inainte ca sotul achizitor sa dispuna de bunul dobandit'.

Garantiile

Regimul garantiilor va suferi, de asemenea, multe si inedite modificari. Spre exemplu, gajul si garantia reala imobiliara vor fi inlocuite cu ipoteca imobiliara, constituita pe baza conceptului de mortgadge din dreptul anglo-saxon. Conceptul amintit a permis constituirea si dezvoltarea pietei titlurilor ipotecare, adica a acelor valori care incorporeaza drepturi de garantie si care, in caz de nevoie de lichiditati, pot fi vandute, fara ca tranzactia sa fie, in mod necesar, insotita de multitudinea de formalitati existenta in prezent in legea noastra.

Transferul proprietatii se va face prin intabulare

Un alt aspect important dezbatut in cadrul evenimentului de la sfarsitul saptamanii trecute priveste intabularea, respectiv inscrierea in cartea funciara, de noutatile noului regim juridic urmand sa beneficieze in primul rand afacerile imobiliare si cele bancare. Astfel, contractul de vanzare-cumparare nu va mai avea, in sine, efect de transfer al dreptului de proprietate de la vanzator la cumparator, acest efect fiind produs de intabulare. Spre exemplu, ipoteca nu va mai putea fi constituita printr-un singur act, ci numai ca efect al inscrierii in cartea funciara.

Forta probanta a intabularii sau a inscrierii in cartea funciara va fi absoluta, astfel ca dobanditorul cu titlu oneros (cu plata) al dreptului de proprietate sau beneficiarul ipotecii, daca sunt de buna-credinta si intabularea sau inscrierea s-au facut in mod regulat, vor fi aparati de orice revendicare din partea adevaratului proprietar, calitatea lor de proprietari sau beneficiari ai ipotecii fiind, practic, imposibil de desfiintat. Pentru creditorii ipotecari (in special  bancile) consecinta cea mai importanta este ca acesti creditori raman beneficiari ai ipotecii, chiar daca titlul de proprietate al bunului ipotecat este desfiintat. Ipoteca urmeaza bunul in mainile oricui s-ar afla, inclusiv al adevaratului proprietar.