DREPTUL PENAL CA RAMURA A DREPTULUI

SECTIUNEA 1

CONCEPT

In literatura noastra, Vintila Dongoroz - unul dintre cei mai mari penalisti romani din toate timpurile - da conceptului trei acceptiuni diferite, implinind unghiuri de referire distincte:

prima, de drept penal pozitiv

a doua, de drept penal obiectiv

a treia, de drept penal subiectiv

Consideram ca dreptul penal pozitiv poate fi definit prin acele trasaturi care ii determina profilul, continutul si finalitatea proprie in peisajul legislativ si anume de a reprezenta ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile de aparare sociala si combatere a criminalitatii, prin determinarea actiunilor si inactiunilor care constituie infractiuni si a sanctiunilor ce le sunt aplicabile.

SECTIUNEA 2

OBIECTUL DREPTULUI PENAL SI RAPORTUL JURIDIC DE DREPT PENAL

Pana la nasterea ipotetica a relatiilor de conflict cu destinatarii sai, legea penala indeplineste o evidenta functie formativa, neconflictuala, de recomandare si pretindere a unei anumite conduite din partea membrilor societatii fata de continutul preceptelor inscrise in normele juridice penale.

Cand obligatia legala de conformare este respectata de destinatarii legii penale se naste un raport juridic de conformare, continutul acestuia constituindu-l, pe de o parte, dreptul societatii de a pretinde o anumita conduita, iar pe de alta parte, obligatia membrilor societatii de i se conforma. Cand, insa, obligatia cuprinsa in norma penala nu este respectata, savarsindu-se acte contrarii prescriptiilor legale, se naste un raport conflictual, care contine in principal dreptul societatii de a trage la raspundere si a sanctiona pe faptuitor si obligatia corelativa a acestuia de a se supune rigorii legii penale in conditiile respectarii unor drepturi si garantii procesuale strict reglementate pentru ambii subiecti ai raportului.

SECTIUNEA 3

SCOPUL DREPTULUI PENAL

Scopul dreptului penal este formulat in art. 1 din Codul penal, identificandu-se cu insusi scopul legii penale, in sensul ca "legea penala apara prin mijloace specifice, impotriva infractiunii, Romania, suveranitatea, independenta, unitatea si indivizibilitatea statului, persoana, drepturile si libertatile acesteia, proprietatea, precum si intreaga ordine de drept."

SECTIUNEA 4

CARACTERELE DREPTULUI PENAL

1. Caracterul de drept public

2. Caracterul de drept represiv

3. Caracterul de drept unitar

SECTIUNEA 5

IZVOARELE DREPTULUI PENAL

In conditiile adoptarii noii Constitutii din 2003, principalul izvor de drept penal intern il constituie Legea organica (art.72 pct. 3 lit. g), acesteia alaturandu-i-se decretele-legi si decretele inca in vigoare.

Tratatele si conventiile internationale pot constitui izvoare ale dreptului penal, in anumite conditii, vizand domeniul prevenirii si combaterii criminalitatii pe plan international.

In acest sens, Constitutia din 2003 prevede prin art. 11(2) ca tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

SECTIUNEA 6

LOCUL DREPTULUI PENAL IN SISTEMUL DREPTULUI

Dreptul penal, desi constituie o ramura autonoma si specifica in peisajul reglementarilor juridice, se afla, prin natura lucrurilor, in legatura cu toate celelalte ramuri ale sistemului de drept, care reglementeaza relatiile sociale de tip diferit, dar in scopul ocrotirii acelorasi valori, in special cu:

1. dreptul constitutional, care stabileste prin normele sale, valorile sociale esentiale pentru configurarea ordinii de drept in ansamblul ei.

2. dreptul procesual penal - denumit si "dreptul penal formal sau "instrumental" - care, subsumandu-si eforturile aceluiasi front de aparare sociala contra criminalitatii, stabileste regulile de baza formele, activitatile si actele prin intermediul carora se organizeaza descoperirea, urmarirea, judecarea si sanctionarea celor care savarsesc infractiuni.

3. dreptul executional penal (cu subramura sa de "dreptul penitenciar"), care reglementeaza relatiile sociale de aparare ce se nasc in cursul executarii sanctiunilor de drept penal in regim de libertate sau de penitenciar.

Bibliografie selectiva:

Jean Larguier, Droit Pnal Gnral et Procedure Pnale, Dalloz, 1970, p. 1

G. Stefani et G. Levasseur, Droit Pnal Gnral, Dalloz, 1975, p. 37

Giuseppe Bettiol, Diritto penale, Padova, Cedam, p. 43

Philippe Conte si Patric Maistre Du Chambon, Droit penal gnral, 6^e edition, Ed. Armand Colin, Grenoble, 2002, p. 9

Vintila Dongoroz, Drept penal, Bucuresti, 1939, p. 23

Maria Zolyneak, Drept penal, Partea Generala, vol. I, Fundatia "Chemarea", Iasi. 1992

Matei Basarab, Drept penal, Partea Generala, Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983, p. 4

Constantin Bulai, Drept penal roman,Partea Generala, vol. I, Casa de Editura si Presa "Sansa" S.R.L., Bucuresti, 1992, p. 7; Constantin Mitrache, Drept penal roman, Partea Generala, Casa de Editura si Presa "Sansa " S.R.L., Bucuresti, 1996, p. 8