Dreptul muncii si institutia politiei

1.1.Izvoarele Institutiei Politiei

Primele atestari privind Politia Romana dateaza din vremea lui Neagoe Basarab sau a lui Mihai Viteazu (crearea institutiei agiei), continua cu domnia lui Mihai Sutzu (organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate si reglementarea portului armelor) iar din 1806, organele de paza si ordine din Capitala primesc denumirea generica de POLITIE. In 1821, Tudor Vladimirescu acorda scutiri de taxe si impozite celor insarcinati sa mentina ordinea publica si sa apere proprietatea cetatenilor, iar in 1831, prin Regulamentele organice, atributiile politiei sunt extinse. In timpul Revolutiei de la 1848 are loc reorganizarea politiei, prin aparitia institutiei sefului politiei Capitalei caruia i se subordoneaza Guardia municipala. La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Voda emite "Cronica politieneasca" prin care, in cele 158 de articole, erau reglementate sarcinile "inaltei politii" si 'obisnuitei politii", ceea ce a constituit momentul crearii primei structuri centrale cu atributii in organizarea si coordonarea activitatilor politienesti. Incepand cu Legea de organizare a politiei a lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmata de Legea lui Vasile Lascar (1 aprilie 1903) si de Legea pentru organizarea politiei generale a statului (8 iulie 1929), competentele organelor de politie sunt extinse, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate. Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se infiinteaza Militia, apoi, prin Decretul - Lege nr. 2/27 decembrie 1989 se reinfiinteaza Politia Romana ale carei competente vor fi reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 si prin Legea 218 din 23 aprilie 2002.

Din 1990, Politia Romana a cunoscut mai multe etape de transformari menite sa asigure siguranta persoanelor, a colectivitatilor, drepturilor legitime ale cetatenilor, precum si a altor drepturi prevazute in acte internationale la care Romania este parte.

La 9 mai 2002 a intrat in vigoare Legea 218¹ privind organizarea si functionarea Politiei Romane, iar la 24 iunie 2002 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Legea 360² privind Statutul politistului, care a intrat in vigoare la 24 august 2002.

Cele doua acte normative au o importanta vitala atat pentru Politie, ca institutie cat si pentru celelalte structuri cu care aceasta relationeaza, dar, in mod deosebit pentru persoana, in jurul si in beneficial careia graviteaza majoritatea normelor inserate in cuprinsul lor.

Pentru politist cele doua acte normative de referinta, reprezinta nu numai un cadru juridic caruia trebuie sa-si circumscribe existenta lor ci si un moment real de schimbare impusa de relatiile economico-sociale care s-au statuat in Romania, precum si de contextul international si indeosebi European.

In prezent politistii isi desfasoara activitatea conform Legii 360 din iunie 2002, privind statutul politistului, completata de Legea 188 din 1999, privind Statutul functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare si a altor acte normative in vigoare, aplicabile functionarului public, in situatia in care domeniile respective nu sunt reglementate in legislatia specifica politistului.

Politia Romana ca parte integranta Ministerul Administratiei si Internelor este institutia specializata a statului, care exercita atributii privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice, in conditiile legii.

Activitatea Politiei Romane constituie serviciu public specializat si se realizeaza in interesul persoanei, al comunitatii, precum si in sprijinul institutiilor statului, exclusiv pe baza si in executarea legii.

Politistul este functionar public civil, cu statut special, inarmat, ce poarta, de regula, uniforma si exercita atributiile stabilite pentru Politia Romana prin lege, ca institutie specializata a statului. Politistul isi desfasoara activitatea profesionala in interesul si in sprijinul persoanei, comunitatii si institutiilor statului, exclusiv pe baza si in executarea legii, cu respectarea principiilor impartialitatii, nediscriminarii, proportionalitatii si gradualitatii.

A fi membru al Politiei Romane nu inseamna numai prevenire, solutionarea unor cazuri sau confruntarea cu situatii dramatice, ci inseamna si sa fii parte a comunitatii.

A fi politist in Romania, pe un teritoriu ce reprezinta un amestec unic de comunitati urbane si rurale, inseamna a infrunta zilnic noi provocari, fiind chemat sa indeplinesti diferite roluri:

Diplomat, consilier, controlor de trafic, expert in securitate, lucrator social toti politistii trebuie sa fie cate putin din fiecare. Dar, mai presus de toate acestea, munca unui politist presupune a lucra cu oameni, buni si rai, iar pentru asta trebuie sa fii sensibil, discret si hotarat.

1.2.Principii generale

Principiile care guverneaza conduita profesionala a politistului sunt urmatoarele:

a)    legalitatea - in exercitarea atributiilor sale politistul este obligat sa respecte legea, precum si drepturile si libertatile constitutionale ale persoanelor;

   b) egalitatea, impartialitatea si nediscriminarea - in indeplinirea atributiilor profesionale politistul aplica tratamente egale tuturor persoanelor, luand aceleasi masuri pentru situatii similare de incalcare a normelor protejate de lege, fara a fi influentat de considerente etnice, de nationalitate, rasa, religie, opinie politica sau de orice alta opinie, varsta, sex, orientare sexuala, avere, origine nationala, sociala sau decurgand din orice alta situatie;

   c) transparenta - consta in deschiderea pe care politistul trebuie sa o manifeste fata de societate in limitele stabilite de reglementarile politienesti;

  d) capacitatea si datoria de exprimare - reprezinta posibilitatea politistului de a analiza situatiile profesionale pe care le intalneste si de a-si exprima punctul de vedere, potrivit pregatirii si experientei sale, pentru a imbunatati calitatea si eficacitatea serviciului politienesc cu privire la acestea;

 e) disponibilitatea - presupune interventia politistului in orice situatie in care ia cunostinta despre atingerea adusa vreuneia dintre valorile aparate de lege, indiferent de momentul constatarii acesteia, capacitatea de a asculta si de a rezolva problemele celor aflati in dificultate ori de a indruma catre alte autoritati cazurile care se situeaza in afara competentei ori atributiilor sale;

  f) prioritatea interesului public - se manifesta prin aceea ca pentru indeplinirea atributiilor functionale politistul acorda prioritate realizarii serviciului in folosul comunitatii;

  g) profesionalismul - presupune aplicarea corecta si responsabila a cunostintelor teoretice si a deprinderilor practice pentru exercitarea atributiilor de serviciu;

  h) confidentialitatea - determina obligatia politistului de a garanta securitatea datelor si informatiilor obtinute in exercitarea autoritatii conferite de lege;

  i) respectul - se manifesta prin consideratia pe care politistul o acorda persoanelor, colegilor, superiorilor, subordonatilor, drepturilor si libertatilor acestora, institutiilor, legilor, valorilor sociale, normelor etice si deontologice;

   j) integritatea morala - presupune adoptarea unui comportament conform normelor etice acceptate si practicate in societate;

 k) independenta operationala - consta in indeplinirea atributiilor si misiunilor potrivit competentelor stabilite pentru nivelul ierarhic pe care il ocupa in cadrul politiei, fara imixtiunea ilegala a altor politisti, persoane sau autoritati;

   l) loialitatea - se exprima prin atasamentul fata de institutie si valorile promovate de aceasta, adeziunea constienta manifestata de catre politist, din proprie initiativa, fata de obiectivele institutiei, respectul fata de ierarhia institutiei, onestitate in relatiile interpersonale, respectul fata de adevar si dreptate, constiinciozitate in indeplinirea atributiilor, respectarea angajamentelor asumate, asigurarea confidentialitatii informatiilor obtinute in procesul muncii

1.3. Selectionarea si pregatirea politistilor

Profesia de politist poate fi exercitata numai de catre persoana care a dobandit aceasta calitate, in conditiile legii.

Politistii provin, de regula, din randul absolventilor institutiilor de invatamant ale Ministerului Administratiei si Internelor.

Ofiterii de politie pot proveni si din randul agentilor de politie absolventi, cu diploma sau licenta, ai institutiilor de invatamant superior de lunga sau scurta durata ale Ministerului Administratiei si Internelor sau ai altor institutii de invatamant superior cu profil corespunzator specialitatilor necesare politiei, stabilite prin ordin al ministrului de interne.

Pentru unele functii pot fi incadrati direct sau transferati din institutiile publice de aparare si siguranta nationala specialisti cu studii corespunzatoare cerintelor postului si care indeplinesc conditiile legale.'

Admiterea in institutiile de invatamant ale Ministerului Administratiei si Internelor se realizeaza prin concurs.'

Incadrarea unor specialisti in politie se realizeaza prin concurs sau examen, dupa caz.'

La concursul de admitere in institutiile de invatamant ale Ministerului Administratiei si Internelor si la incadrarea directa a unor specialisti are acces orice persoana, indiferent de rasa, nationalitate, sex, religie, avere sau origine sociala, care indeplineste, pe langa conditiile generale legale prevazute pentru functionarii publici.

Conditii generale de recrutare in vederea incadrarii

din sursa externa a politistilor

Conform art. 20 din Ordinul M.A.I. Nr. 665/28.11.2008 privind unele activitati de management resurse umane in unitatile Ministerului Administratiei si Internelor, pentru a putea participa la concurs, candidatii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii generale:

o   sa aiba cetatenia romana si domiciliul in Romania;

o   sa cunoasca limba romana scris si vorbit;

o   sa aiba capacitate deplina de exercitiu;

o   sa fie declarati "apt" din punct de vedere medical, fizic si psihic; verificarile privind starea de sanatate medicala, fizica si psihica vor fi efectuate de catre structurile de specialitate ale Ministerului Administratiei si Internelor;

o   sa aiba varsta de minim 18 ani impliniti, iar in cazul candidatilor la concursurile de admitere in institutiile de invatamant ale Ministerului Administratiei si Internelor sa-i implineasca in cursul anului in care participa la concurs;

o   sa aiba studii corespunzatoare cerintelor postului pentru care candideaza, iar candidatii la concursurile de admitere in institutiile de invatamant ale Ministerului Administratiei si Internelor sa fie absolventi de liceu cu diploma de bacalaureat; dovada absolvirii se face cu diploma sau adeverinta din care sa rezulte faptul ca a sustinut si promovat examenul de bacalaureat;

o   sa aiba un comportament corespunzator cerintelor de conduita admise si practicate in societate;

o   sa nu aiba antecedente penale sau sa nu fie in curs de urmarire penala ori de judecata pentru savarsirea de infractiuni, cu exceptia situatiilor in care a intervenit reabilitarea;

o   sa nu fi fost destituiti dintr-o functie publica in ultimii 7 ani;

o   sa nu fi desfasurat activitati de politie politica, astfel cum sunt definite prin lege;

o   sa indeplineasca conditiile prevazute la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului ("candidatii care au promovat concursul de admitere in institutiile de invatamant ale Ministerului Administratiei si Internelor, precum si persoanele care urmeaza sa fie incadrate direct in politie nu trebuie sa aiba calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizatii cu caracter politic");

o   sa indeplineasca conditiile specifice pentru ocuparea prin concurs a functiei publice cu statut special.

In functie de specificul activitatii profesionale pentru care sunt scoase la concurs functiile, pot fi stabilite criterii specifice de recrutare, cu respectarea conditiilor si a criteriilor prevazute de actele normative in vigoare.

Politistul poate fi trimis la studii in strainatate, prin concurs, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.

Categoriile, formele de pregatire si modul de desfasurare, precum si durata de perfectionare a pregatirii politistului sunt stabilite prin ordin al ministrului de interne.

In programele de pregatire a viitorilor politisti, elevi sau studenti din institutiile de invatamant ale Ministerului de Interne se prevad activitati specifice pregatirii militare, pentru primul an de studii, fapt ce le asigura, dupa promovarea acestui an, echivalarea indeplinirii serviciului militar obligatoriu.

1.4. Obtinerea gradelor profesionale si incadrarea politistilor in categorii si grade profesionale

Politistii pot fi debutanti sau definitivi.

Politistii debutanti sunt persoanele care ocupa, pe durata perioadei de stagiu, un post in cadrul Politiei Romane.

Politistii se incadreaza in doua categorii, definite in raport cu nivelul studiilor necesare, dupa cum urmeaza:

a) categoria A - Corpul ofiterilor de politie - cuprinde ofiteri de politie cu studii superioare;

b) categoria B - Corpul agentilor de politie - cuprinde agenti de politie cu studii liceale sau postliceale cu diploma.

1) Categoriile de politisti se impart pe corpuri si grade profesionale, dupa cum urmeaza:

I. Corpul ofiterilor de politie:

a) chestor general de politie;

b) chestor-sef de politie;

c) chestor principal de politie;

d) chestor de politie;

e) comisar-sef de politie;

f) comisar de politie;

g) subcomisar de politie;

h) inspector principal de politie;

i) inspector de politie;

j) subinspector de politie.'

II. Corpul agentilor de politie:

a) agent-sef principal de politie;

b) agent-sef de politie;

c) agent-sef adjunct de politie;

d) agent principal de politie;

e) agent de politie.

Gradele profesionale de chestor, comisar-sef si comisar pot fi obtinute numai de catre ofiteri cu studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta.

Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de catre:

a) Presedintele Romaniei, pentru ofiterii de politie la gradul de chestor de politie, chestor principal de politie, chestor-sef de politie si chestor general de politie, la propunerea ministrului administratiei si internelor;

b) ministrul administratiei si internelor, pentru ceilalti ofiteri de politie, la propunerea inspectorului general al Politiei Romane;

c) inspectorul general al Politiei Romane si sefii celorlalte structuri ale Ministerului Administratiei si Internelor, potrivit competentelor stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor, pentru agentii de politie.'

Acordarea gradelor profesionale se face cu avizul consultativ al Corpului National al Politistilor.

Pentru obtinerea gradului profesional urmator politistul trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

a) sa aiba implinit stagiul minim in gradul profesional detinut sau sa il implineasca in cursul anului calendaristic respectiv, cu exceptia comisarilor-sefi de politie cu o vechime minima de 2 ani in gradul profesional, care au indeplinit cel putin 5 ani functii cu gradul profesional de chestor de politie sau general de brigada ori superioare;'

b) sa fi fost apreciat in ultimii doi ani ai stagiului minim in grad cu calificativul 'exceptional' sau 'foarte bun', iar in ceilalti ani ai stagiului, cel putin cu calificativul 'bun'. Anii in care politistului i s-au acordat calificative inferioare acestora nu intra in calculul stagiului minim in grad.

2) Pentru obtinerea gradelor profesionale de comisar sef, subcomisar si agent-sef, politistul este obligat sa absolveasca un curs de capacitate profesionala ale carui organizare si desfasurare pentru fiecare categorie vor fi stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor, iar pentru obtinerea gradului profesional de chestor este necesara promovarea examenului organizat in acest scop.'

3) La calculul stagiului minim in gradul profesional nu se ia in considerare timpul in care politistul a absentat de la program datorita incapacitatii temporare de munca si a concediilor de maternitate, respectiv cele pentru ingrijirea copilului, daca absentele insumeaza 365 de zile pe parcursul a 2 ani calendaristici consecutivi.'

Stagiul minim in gradele profesionale este:

I. Corpul ofiterilor de politie:

a) chestor-sef de politie - 2 ani;'

b) chestor principal de politie - 2 ani;

c) chestor de politie - 2 ani;

d) comisar-sef de politie - 3 ani;

e) comisar de politie - 3 ani;

f) subcomisar de politie - 4 ani;

g) inspector principal de politie - 3 ani;

h) inspector de politie - 3 ani;

i) subinspector de politie - 4 ani.

II. Corpul agentilor de politie:

a) agent-sef de politie - 5 ani;

b) agent-sef adjunct de politie - 5 ani;

c) agent principal de politie - 5 ani;

d) agent de politie - 5 ani.

Posturile de conducere se ocupa, de regula, prin examen sau concurs, dupa caz, in situatiile si in conditiile stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor.

Acordarea gradelor profesionale urmatoare in cadrul aceleiasi categorii se face in ordinea ierarhica a gradelor, in raport cu nevoile si posibilitatile existente, in limita numarului de posturi prevazute cu gradele respective, aprobat de ministrul de interne.