| CATEGORII DOCUMENTE |
Aplicarea pedepselor este indisolubil legata de constarea existentei unei infractiuni si a vinovatiei persoanei ce a comis-o. Constatarea aceasta care se face in cadrul unei activitati speciale, de catre organe speciale - si anume in cadrul procesului penal, de catre instantele de judecata penale, constituie ceea ce se numeste individualizarea concreta sau cauzala, iar aplicarea pedepsei inseamna asigurarea eficacitatii legii penale intr-un caz dat, intr-o situatie reala, privind o persoana determinata.
In linii generale, prin individualizarea pedepselor se urmareste:
- alegerea celor mai propice pedepse pentru situatiile deduse judecatii
- proportionalizarea acestora la gradul de pericol social al faptei si al infractorului
- proportionalizarea pedepselor in vederea realizarii preventiei speciale si generale, precum si a reeducarii infractorului.
Corespunzator acestor faze sunt cunoscute urmatoarele trei forme de individualizare:
legala;
judiciara sau judecatoreasca;
administrativa.
Instanta de judecata individualizeaza raspunderea penala care se reflecta in stabilirea si aplicarea pedepselor potrivit criteriilor generale obligatoriu prevazute de art. 72 si 27 Cod penal pentru infractiunea savarsita in functie de gradul de pericol social concret al faptei, de periculozitatea sociala, de imprejurarile in care s-a comis fapta.
Mijloacele de individualizare a pedepsei se refera pe de o parte ca judecatorii au posibilitatea sa se opreasca asupra unei pedepse, daca sunt alternative, pe care o aplica intre limitele prevazute de minimul special si maximul special prevazut de lege.
Criteriile generale sunt acelea care trebuie sa fie avute in vedere, fara exceptie, la individualizarea oricarei pedepse. Acestea sunt:
a. dispozitiile partii generale ale codului penal;
b. limitele de pedeapsa fixate in partea speciala;
c. gradul de pericol social al faptei respective;
d. persoana infractorului, starea psihofizica, mediu, comportament;
e. imprejurari care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
Distinctia care se face intre stari si circumstante este generata de felul actionarii lor in sensul ca starile actioneaza succesiv fiecare in parte produce efecte pe cand circumstantele actioneaza o singura data.
Dupa efectul lor sunt circumstante agravante si atenuante. Ele mai pot fi in functie de alte criterii:
a) legale si judiciare.
b) reale si personale.
c) cunoscute si necunoscute.
Potrivit art. 73 Cod penal sunt trei circumstante atenuante legale:
a) depasirea limitei legitimei aparari - exces scuzabil
b) depasirea limitelor starii de necesitate
c) Provocarea.
Aplicarea lor se face facultativ de catre instanta si chiar daca se constata nu trebuie sa le si retina daca nu se impune o pedeapsa sub minimul special. In art. 74 din Codul penal sunt enumerate exemplificativ urmatoarele imprejurari care pot fi circumstante atenuante judiciare.
a. savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna
b. savarsirea infractiunii prin acte de cruzime, violente asupra membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezinta pericol public
c. savarsirea infractiunii de catre un infractor major cu un infractor minor.
d. savarsirea infractiunii din motive josnice.
e. savarsirea infractiunii in stare de betie anume provocata in vederea comiterii faptei
f. savarsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de o situatie prilejuita de o calamitate, cum ar fi un incendiu, o explozie mare, o inundatie, o catastrofa de cale ferata.
Potrivit art. 75 al. 2 Cod penal, instanta poate retine ca circumstante agravante si alte imprejurari care imprima faptei un caracter penal grav cum ar fi: premeditarea sau modul si mijloacele de savarsire a infractiunii.
Efectele circumstantelor agravante
Potrivit art. 78 Cod penal se aplica o pedeapsa pana la maximul special, care daca nu este indestulator, in cazul inchisorii, se poate adauga un spor pana la 5 ani dar care nu poate depasi o treime din acest maxim, iar la amenda un spor de cel mult 1/2 din maximul special.
Un aspect al individualizarii pedepsei este dat, asa cum s-a mai aratat, de alegerea modalitatii de executare efectiva a pedepsei inchisorii, sau amenzii, dupa ce cuantumul acestora a fost stabilit de catre instanta de judecata.
Suspendarea conditionata a executari pedepsei consta in dispozitia data de catre judecator prin hotararea de condamnare, urmand ca executarea pedepsei sa nu se mai faca pe o anumita perioada de timp, numit termen de incercare, daca sunt indeplinite anumite conditii.
Legiuitorul a stabilit o durata de timp in care condamnatul desi nu trebuie sa aiba privatiuni totusi este obligat sa nu mai savarseasca o alta infractiune.
Pentru revocarea obligatorie este nevoie sa se constate:
condamnatul sa savarseasca in termenul de incercare o noua infractiune;
infractiunea sa fie savarsita cu intentie;
infractiunea sa fie descoperita in termenul de incercare chiar daca faptuitorul este descoperit dupa implinirea termenului de incercare;
pentru infractiunea savarsita in termenul de incercare sa se pronunte o hotarare de condamnare definitiva chiar si dupa implinirea termenului de incercare.
a) cand condamnatul nu mai poate presta munca din cauza pierderii totale a capacitatii de munca, instanta revoca executarea pedepsei la locul de munca
b) Cea de-a doua situatie la care se refera dispozitia legala, este prevazuta in partea speciala a codului penal, mai precis la art. 305 al. 4 Cod penal cand, daca partile nu s-au impacat, dar in cursul judecatii inculpatul isi indeplineste conditiile cerute, obligatiile legale de intretinere, instanta, daca retine vinovatia trebuie sa pronunte o pedeapsa cu suspendare.
A fost introdusa in legislatia romana, prin Legea nr. 104/1992 dupa modelul francez si belgian. Pornind de la notiune, trebuie trasa concluzia ca aceasta modalitate de executare a pedepsei presupune anumite obligatii pe care condamnatul trebuie sa le indeplineasca si care nu sunt altceva decat masuri de supraveghere si de respectarea a unor obligatii care sunt stabilite de catre instanta in cadrul termenului de incercare si pe durata acestuia. Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere se deosebeste de suspendarea conditionata a executarii pedepsei prin conditiile in care se dispune si prin obligatiile stabilite condamnatului in termenul de incercare.
Termenul de incercare
Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere se poate dispune pe un termen fix, compus din doua intervale de timp variabile.
Masuri de supraveghere
Masurile de supraveghere care se iau fata de condamnat pe durata termenului de incercare, se pot lua doar in conditiile art. 86 alin. 1 si 3 Cod penal si anume: sa se prezinte la datele fixate la judecatorul desemnat cu supravegherea lui sau la alte organe stabilite de instanta.
Obligatiile condamnatului
Suplimentar obligatiilor prezentate mai sus, instanta de judecata poate impune condamnatului sa respecte una sau mal multe obligatii.
Executarea pedepsei la locul de munca constituie o masura de individualizare judiciara a executarii pedepsei inchisorii in regim deschis, de libertate, prin munca intr-o unitate economica. Desigur, pe durata executarii pedepsei condamnatul nu va beneficia de anumite drepturi si va fi sanctionat patrimonial, pecuniar.
Institutia este reglementata in art. 62 Cod penal si constituie atat o modalitate de executare a pedepsei inchisorii de cel mult 2 ani, aplicata militarilor in termen, ori celor care au devenit militari in termen, dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare dar in acelasi timp si un mijloc de individualizare a pedepsei. Ea poate fi dispusa pentru militarii in termen numai daca sunt indeplinite anumite conditii. Aceasta modalitate de executare este menita sa duca la reeducarea condamnatilor militari in termen, prin aplicarea unui regim special de munca, de disciplina si instructie si cu pastrarea calitatii de militar in termen.
Liberarea conditionata este un mijloc de individualizare administrativa a pedepsei. Condamnatul in anumite conditii beneficiaza de o liberare inainte de executarea totala a pedepsei. Ea este acordata oricarui condamnat indiferent de natura infractiunii savarsite iar pedeapsa se considera executata daca nu se mai savarseste o alta infractiune pana la implinirea duratei pedepsei.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1431
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
