Efectele contractului fata de terti - relativitatea efectelor contractului fata de terti si opozabilitatea contractului fata de terti

EFECTELE CONTRACTULUI FATA DE TERTI - RELATIVITATEA EFECTELOR CONTRACTULUI FATA DE TERTI SI OPOZABILITATEA CONTRACTULUI FATA DE TERTI

I. PRINCIPIUL RELATIVITATII EFECTELOR CONTRACTULUI

1. Notiune si justificare. Orice contract are menirea principala de aproduce efecte între partile sale. Se pune însa întrebarea daca va produce vreun efect juridic în raport cu tertii fata de contract. Raspunsul la aceasta întrebare este dat de principiul relativitatii efectelor contractului.

Conform art. 973 Cod civil: “Conventiile nu au efect decât între partile contractante”, acest text legal consacrând principiul relativitatii efectelor contractului. Potrivit acestui principiu contractul încheiat între parti nu poate da nastere la drepturi si obligatii în favoarea respectiv, în sarcina unei persoane care nu a participat la încheierea sa. Nimeni nu poate deveni creditor sau debitor printr-un contract la care nu si-a dat consimtamântul.

2. DOMENIUL DE APLICARE AL PRINCIPIULUI

1) Determinarea notiunilor de parti, terti si succesori în drepturi ai partilor (avânzi cauza).

Pentru a putea determina domeniul de aplicare a princvipiului relativitatii efectelor contractului este necesara explicarea notiunilor de parti contractante, terti propriu-zisi si succesori în drepturi ai partilor sau avânzi cauza.

- partile contractante - sunt persoanele fizice sau juridice care au participat efectiv, personal si direct sau prin reprezentant la încheierea contractului si fata de care efectele acestuia se produc conform clauzelor stabilite prin acordul lor de vointa;

- tertii propriu-zisi - sunt persoanele fizice sau juridice care nu au participat în nici un fel la încheierea contractului, neavând deci calitatea de parti si fata de care contractul nu produce nici un efect neputând da nastere la drepturi si obligatii în favoarea sau în sarcina lor;

- succesorii în drepturi ai partilor (“avânzii cauza”) - sunt acele persoane care nu au participat la încheierea contractului, dar fata de care se produc totusi efectele contractului, datorita legaturii sau raportului în care se afla cu partile. Notiunea de succesori ai partilor are în acest caz un înteles propriu, care nu se suprapune cu cea utilizata în dreptul succesoral. Intra în aceasta categorie:

- succesorii universali - acele persoane dobândesc nefractionat patrimoniul autorului lor, adica toate drepturile si obligatiile acestuia – asa sunt: succesorul legal unic, legatarul universal si persoana juridica dobânditoare a întregului patrimoniu al unei alte persoane juridice;

- succesorii cu titlu univarsal – sunt acele persoane care dobândesc o cota-parte sau o fractiune din patrimoniul autorului lor – asa sunt: succesorii legali cu titlu universal si legatarii cu titlu universal (care primesc o fractiune din patrimoniul lui decujus) si persoana juridica ce dobândeste o cota-parte din patrimoniul alte persoane juridice (prin divizarea acesteia din urma)

Efectele contractului se produc si fata de aceste persoane, în masura în care ele subzista în momentul dobândirii patrimoniului sau fractiunii din patrimoniu care a apartinut uneia dintre partile contractante, cu exceptia cazurilor în care partile au prevazut expres ca efectele contractului nu se vor produce si fata de succesorii lor universali sau cu titlu universal, precum si atunci când contractul are un caracter intuitu personae si efectele sale înceteaza la moartea partii contractante ale carei calitati sau însusiri au fost determinante la încheierea acestuia.

Mostenitorul legal rezervatar, care este un succesor universal sau cu titlu universal al lui decujus, devine tert propriu-zis fata de actele de liberalitate încheiate de decujus, prin care s-a adus atingere rezervei sale succesorale.

- succesorii cu titlu particular - sunt acele persoane care dobândesc de la autor unul sau mai multe drepturi determinate. Are aceasta calitate, de exemplu, cumparatorul unui bun. O asemenea persoana nu poate fi considerata ca un continuator al personalitatii autorului, astfel incât nu îi succede în drepturi si obligatii, spre deosebire de categoria succesorilor universali so cu titlu universal. Succesorul cu titlu particular este tinut sa respecte doar obligatiile sau sarcinile reale nascute din contractele încheiate de autorul sau în legatura cu bunul sau dreptul ce i-a fost transmis (daca acestea sunt strâns legate de bunul dobândit – cum ar fi obligatiile propter rem, daca se nasc dintr-un contract care are data certa anterioara contractului încheiat cu succesorul cu titlu particular si daca sunt îndeplinite cerintele de publicitate, când acestea sunt necesare).

Succesorii cu titlu particular devin terti propriu-zisi fata de actele încheiate de autorul lor atunci când nu sunt îndeplinite conditiile aratate mai sus, precum si fata de simulatia facuta în dauna intereselor lor.

- creditorii chirografari: sunt acea categorie de creditori a caror singura garantie comuna si proportionala a realizarii drepturilor lor de creanta o constituie patrimoniul debitorului lor. Patrimoniul debitorului reprezinta gajul lor general. Aceasta categorie este indirect afectata de fluctuatiile patrimoniale generate de contractele încheiate de debitor cu tertii. Prin includerea creditorilor chirografari în categoria avânzilor cauza pot fi explicate anumite mijloace juridice pe care creditorul le poate folosi pentru a-si conserva gajul sau general si anume: actiunea oblica si actiunea pauliana, dreptul de a cere separatia de patrimonii sau de a interveni în procesul de iesire din indiviziune, etc. Desi îi consideram avânzi cauza, trebuie sa precizam ca în cazul în care debitorul încheie acte simulate în scopul fraudarii lor, creditorii devin terti fata de actul secret.