ORGANIZAREA MAGISTRATURII - Principiile organizarii judiciare

ORGANIZAREA MAGISTRATURII

Sediul materiei:

- Legea nr. privind organizarea judiciara - republicata, modificata si completata;

- Legea nr. privind Consiliul Superior al Magistraturii - Republicata , Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005;

- Legea nr. privind statutul judecatorilor si procurorilor - republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, modificata si completata;

Legea nr. privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.

- REGULAMENT din 24 august 2005 de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii

I. Principiile organizarii judiciare

Organizarea judiciara se instituie avand ca obiectiv asigurarea respectarii drepturilor si a libertatilor fundamentale ale persoanei prevazute, in Carta internationala a drepturilor omului, Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Conventia Organizatiei Natiunilor Unite asupra drepturilor copilului si Carta drepturilor funda-mentale ale Uniunii Europene, precum si pentru garantarea respectarii Constitutiei si a legilor tarii.

In societatile contemporane, justitia este o functie fundamentala a statului, iar administrarea ei reprezinta unul din atributele esentiale ale puterii suverane.

Aceasta functie implica existenta unor servicii publice apte sa realizeze activitatea jurisdictionala si organizate pe baza unor principii proprii, functionale si autonome.

Doctrina nu este unanima in ceea ce priveste determi-narea principiilor de organizare a sistemului judiciar, unele stau la baza organizarii sistemului judiciar democratic, altele vizeaza mai degraba functionarea acestuia, iar altele insasi democratismul si umanismul sistemului procesual, sau chiar fizionomia procesului civil (egalitatea in drepturi, gratuitatea justitiei etc.) decat organizarea judecatoreasca propriu-zisa.

Vom incerca in cele ce urmeaza sa oglindim acele principii care au tins sa cistige recunoasterea unanima.

I.1. Justitia constituie monopol de stat

I.2. Principiul autonomiei instantelor judecatoresti

I.3. Principiul independentei judecatorilor

I.4. Principiul inamovibilitatii judecatorilor

I.5. Principiul legalitatii instantei

I.6. Principiul caracterului permanent si a sediului stabil al instantelor

I.7. Principiul organizarii justitiei pe sistemul dublului grad de jurisdictie

I.8. Principiul colegialitatii

I.9. Principiul conform caruia instantele judecatoresti sunt unitare

I.10. Principiul specializarii instantelor judecatoresti

I.11. Egalitatea in fata justitiei

I.12. Principiul dreptul la aparare

I.13. Principiul gratuitatii justitiei

I.14. Principiul accesul liber la justitie

II. Chestiuni prealabile referitoare

la procedura judiciara

Procedura judiciara se desfasoara in limba romana. Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna, in fata instantelor de judecata, in conditiile prezentei legi. In cazul in care una sau mai multe parti solicita sa se exprime in limba materna, instanta de judecata trebuie sa asigure, in mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducator autorizat.

In situatia in care toate partile solicita sau sunt de acord sa se exprime in limba materna, instanta de judecata trebuie sa asi-gure exercitarea acestui drept, precum si buna administrare a justitiei, cu respectarea principiilor contradictorialitatii, oralitatii si publicitatii.

De retinut insa ca cererile si actele procedurale se intocmesc numai in limba romana.

Sedintele de judecata sunt publice, in afara de cazurile prevazute de lege. Pronuntarea hotararilor se face in sedinta publica, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

Sedintele de judecata se inregistreaza prin mijloace tehnice video sau audio ori se consemneaza prin stenografiere. Inregistrarile sau stenogramele se transcriu de indata.

Grefierul sau specialistul in stenografie consemneaza toate afirmatiile, intrebarile si sustinerile celor prezenti, inclusiv ale presedintelui completului de judecata.

La cerere si contra unei taxe de timbru, partile pot primi o copie a transcrierii inregistrarilor, stenogramelor sau notelor grefierului.

Reguli comune desfasurarii activitatii instantelor

Repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu, in sistem informatizat.

Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui complet decat in conditiile prevazute de lege.

Cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriei, tribunalului si curtii de apel se judeca in complet format dintr-un judecator, cu exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale.

Apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori, iar recursurile, in complet format din 3 judecatori, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.

In cazul completului format din 2 judecatori, daca acestia nu ajung la un acord asupra hotararii ce urmeaza a se pronunta, procesul se judeca din nou in complet de divergenta, in conditiile legii.

Completul de divergenta se constituie prin includerea, in completul de judecata, a presedintelui sau a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie ori a judecatorului din planificarea de permanenta.

Completul pentru solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale se constituie din 2 judecatori si 2 asistenti judiciari. Asistentii judiciari participa la deliberari cu vot consultativ si semneaza hotararile pronuntate. Opinia acestora se consemneaza in hotarare, iar opinia separata se motiveaza.

III. Organizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, curtilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate si a judecatoriilor

Puterea judecatoreasca se exercita de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.

Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii.

Justitia se infaptuieste in numele legii, este unica, impartiala si egala pentru toti.

Justitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti:

a)Inalta Curte de Casatie si Justitie;

b)Curti de apel;

c)Tribunale;

d)Tribunale specializate;

e)Instante militare;

f)Judecatorii.

Competenta organelor judiciare si procedura judiciara sunt stabilite de lege.

In activitatea judiciara Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.

Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata, conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, in conditiile legii.

Ministerul Justitiei asigura buna organizare si administrarea justitiei ca serviciu public.

III.1. Inalta Curte de Casatie si Justitie

III.2. Curtile de apel

III.3. Tribunalele

III.4. Instantele militare

IV. Ministerul Public

Potrivit Constitutiei Romaniei, in activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.

Natura juridica a Ministerului Public a fost obiectul unor permanente controverse.

Modalitatile prin care ministrul justitiei isi exercita autoritatea asupra Ministerului Public au fost stabilite prin art.66 din Legea pentru organizarea judecatoreasca.

Insemnatatea deosebita a asigurarii independentei politice a procurorului in contextul garantarii legalitatii si impartialitatii urmaririi penale a fost evidentiata si in cadrul Congresului ONU din 1995 de la Cairo pentru prevenirea crimei si tratamentul delicventilor.

Astfel, din continutul documentelor cadru prezentate la acest congres, in conditiile unei tendinte generale de influentare prin mijloace politice ori administrative a deciziilor adoptate de procurori in cursul investigatiilor penale, rezulta necesitatea de a se proceda la o reconsiderare si reafirmare a rolului crucial care ii revine procurorului in administrarea justitiei penale si de a se garanta exercitarea, independent de orice imixtiune politica, a acestor importante responsabilitati, in conformitate cu litera si spiritul principiilor directoare ale ONU.

Instantele nu au dreptul sa‑si modifice actele de sesizare si nici sa faca aprecieri orale sau in motivarea hotararilor asupra valorii actiunii procurorilor.

De asemenea, presedintele completului de judecata nu are dreptul sa refuze cuvantul procurorului si nici sa‑l retraga.

     Procurorul este titularul actiunii penale, dar misiunea de a descoperi infractiuni si de a-i identifica pe autorii acestora revine politiei. Conform art.218 din Codul de procedura penala, procurorul conduce si controleaza activitatea de cercetare penala a politiei si a altor organe si supravegheaza ca actele de urmarire penala sa fie efectuate cu respectarea dispozitiilor legale. Organele de cercetare penala sunt obligate sa incunostinteze de indata pe procuror despre infractiunile de care au luat cunostinta.

IV.1. Organizarea Ministerului Public

IV.1.1. Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

IV.1.2. Parchetele de pe langa curtile de apel, tribu-nale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii.

IV.2. Atributiile Ministerului Public

IV.3. Departamentului National Anticoruptie

V. Organizarea si functionarea Institutului National

al Magistraturii

V.1. Organizarea Institutului National al Magistraturii

Institutul National al Magistraturii este institutia publica cu personalitate juridica, aflata in coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizeaza formarea initiala a judecatorilor si procurorilor, formarea profesionala continua a judecatorilor si procurorilor in functie, precum si formarea formatorilor, in conditiile legii. Institutul National al Magistraturii are sediul in municipiul Bucuresti.

Institutul National al Magistraturii nu face parte din sistemul national de invatamant si educatie si nu este supus dispozitiilor legale in vigoare cu privire la acreditarea institutiilor de invatamant superior si recunoasterea diplomelor.

V.2. Admiterea in magistratura. Formarea profesio-nala initiala a magistratilor

V.3. Magistratii stagiari

V.4. Asistentii judiciari

V.5. Consiliul Superior al Magistraturii

V.5.1. Organizarea Consiliului Superior al Magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, din care:

1. 9 judecatori si 5 procurori, alesi in adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor, care compun cele doua sectii ale Consiliului, una pentru judecatori si una pentru procurori;
2. 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat;
3. presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, reprezentant al puterii judecatoresti, ministrul justitiei si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care sunt membri de drept ai Consiliului.

Consiliul Superior al Magistraturii are doua sectii - una pentru judecatori si alta pentru procurori.

V.5.2. Functionarea Consiliului Superior al Magistraturii

V.5.3. Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii

Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii sunt, in general, legate de misiunea acestuia de a apara corpul magistratilor si membrii acestuia impotriva oricarui act de natura sa aduca atingere independentei sau impartialitatii magistratului in infaptuirea justitiei, precum si acela de a apara reputatia profesionala a magistratilor.

V.5.3.1. Atributiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

V.5.3.2. Atributiile sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii

VI. Ministerul Justitiei

Ministerul Justitiei este organul de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, care asigura elaborarea, coordonarea si aplicarea strategiei si a programului de Guvernare in vederea bunei functionari a justitiei si vegheaza la stricta aplicare a legii, in conformitate cu principiile democratice ale statului de drept.

Atributii ale Ministerului Justitiei.

Conducerea Ministerului Justitiei este asigurata de ministrul justitiei. Atributiile acestuia au fost considerabil reduse prin noile legi privind organizarea judiciara, si statutul magistratului, majoritatea competentelor in materia carierei magistratilor fiind preluate de Consiliul Superior al Magistraturii.

VII. Statutul magistratilor

VII.1. Corpul magistratilor

VII.2. Admiterea in magistratura. Formarea profesio-nala initiala a magistratilor.

VII.3. Numirea, promovarea, delegarea, detasarea si transferul magistratilor.

VII.3.1. Numirea magistratilor

VII.3.2. Promovarea magistratilor.

VII.3.3. Delegarea, detasarea si transferul magistratilor

VIII. Drepturile si indatoririle magistratilor. Incompatibilitati si interdictii

VIII.1. Drepturile si indatoririle magistratilor.

VIII.2. Incompatibilitati si interdictii

IX. Raspunderea magistratilor

Potrivit legii privind statutul magistratilor, acestia raspund:

civil,

disciplinar,

administrativ

penal.

IX.1. Raspunderea civila

IX.2. Raspunderea disciplinara

X. Compartimentele auxiliare de specialitate

din cadrul instantelor si al parchetelor

Toate instantele judecatoresti si toate parchetele au in structura urmatoarele compartimente auxiliare de specialitate:

a)registratura;

b)grefa;

c)arhiva;

d)biroul de informare si relatii publice;

e)biblioteca.

X.2. Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instantelor sau parchetelor unde functioneaza. Repartizarea personalului in cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de presedintele instantei sau de procurorul general ori, dupa caz, de prim-procurorul parchetului.

X.3. Personalul de specialitate informatica

X.4. Grefierii

XI. Paza instantelor judecatoresti si a parchetelor

si protectia magistratilor

TESTE SI INTREBARI DE AUTOEVALUARE

1. Aratati care este sediul materiei organizarii magistraturii ;
2. Enumerati principiile organizarii judiciare;
3. Aratati in ce consta principiul autonomiei instantelor judecatoresti ( sau a altui principiu );
4. Indicati modul de organizare al Inaltei Curti de Casatie si Justitie ( sau a altei instante );
5. Indicati competentele Inaltei Curti de Casatie si Justitie ( sau a altei instante );
6. Explicati natura juridica a Ministerului Public;
7. Indicati modul de organizare al Ministerului Public;
8. Aratati in ce constau    atributiile Ministerului Public;
9. Departamentului National Anticoruptie;
10. Organizarea Institutului National al Magistraturii;
11. Admiterea in magistratura;
12. Formarea profesionala initiala a magistratilor;
13. Magistratii stagiari;
14. Asistentii judiciari;
15. Organizarea Consiliului Superior al Magistraturii;
16. Functionarea Consiliului Superior al Magistraturii;
17. Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii;
18. Competentele Ministerul Justitiei in domeniul administrarii justitiei ;
19. Numirea, promovarea magistratilor;
20. Delegarea, detasarea si transferul magistratilor;
21. Drepturile magistratilor;
22. Indatoririle magistratilor;
23. Inamovibilitatea judecatorilor ;
24. Incompatibilitati si interdictii privind functia de magistrat ;
25. Raspunderea civila a magistratilor;
26. Raspunderea disciplinara a magistratilor;
27. Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instantelor si al parchetelor.