DREPT ADMINISTRATIV I - test grila

DREPT ADMINISTRATIV I - test grila

Administratia publica se caracterizeaza prin aceea ca

A. se identifica cu administratia de stat;

B. include si activitatea administratiei publice locale, a regiilor autonome, a societatilor comerciale si companiilor de interes national, precum si a altor institutii publice;

C. este strans legata de puterea executiva si se confunda cu aceasta;

D. nu se realizeaza prin regii autonome si societati comerciale de interes national.

Sunt principii ale administratiei publice

A. principiul legalitatii;

B. principiul ierarhiei;

C. principiul transparentei decizionale;

D. principiul continuitatii;

E. principiul operativitatii;

F. principiul oportunitatii;

Principiul ierarhiei este expresia raporturilor stabilite intrepag. 18-20

A. organele administratiei publice centrale si organele administratiei publice locale;

B. Guvern si ministere, in cadrul unor raporturi de subordonare;

C. Guvern si autoritati ale administratiei publice, in cadrul unor raporturi de tutela administrativa.

Nu sunt principii ale administratiei publicepag. 18-20

A. principiul legalitatii contractelor negociate cu beneficiarii serviciilor publice;

B.    principiul ierarhiei autoritatilor si actelor administrativ-fiscale;

C.    principiul transparentei decizionale;

D.    principiul solidaritatii sociale

E.    principiul continuitatii;

F.    principiul operativitatii;

G.    principiul oportunitatii;

H.    principiul comunicativitatii.

I.    principiul concentrarii activitatii.

Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizeaza prin urmatoarelepag. 21-22

A. mediul social manifesta influenta asupra sistemului administratiei publice, care este obligat sa se adapteze permanent la circumstantele in continua transformare din mediul social;

B. intre sistemul administratiei publice si sistemul social global se stabilesc raporturi sociale speciale, care produc o influentare reciproca a sistemului administratiei publice si a mediului social.

C. sociabilitatea sistemului administratiei publice este determinata de permeabilitatea sistemului fata de stimulii transmisi de mediul social.

Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizeaza prin urmatoarelepag. 22-23

A. mediul politic constituie o dimensiune esentiala a administratiei publice;

B. administratia publica este subordonata, din punct de vedere organizatoric si functional, in principal, puterii legiuitoare si, subsecvent, puterii executive;

C. sistemul administratiei publice actioneaza pe baza si pentru executarea legilor adoptate de Parlament si in care sunt incorporate valorile politice;

D. administratia publica este subordonata puterii executive, intrucat Guvernul exercita conducerea si controlul intregului sistem al administratiei publice

E. intre sistemul administratiei publice si partidele politice nu exista relatii speciale;

F. in statele cu sistem de guvernamant bazate pe existenta unui singur partid politic, sistemul administratiei publice este subordonat structural si functional partidului politic respectiv;

G. in statele democratice, bazate pe regimuri politice cu mai multe partide, mediul politic are relatii directe cu sistemul administratiei publice.

H. functiile de demnitate publica din ministere si cele de conducere a serviciilor publice deconcentrate din unitatile administrativ-teritoriale sunt ocupate de oameni politici sau de persoane agreate de partidul aflat la guvernare;

I. oamenii politici sunt cei care au competenta de a elabora proiecte de decizii pe care sistemul administratiei le ia pentru restructurarea puterii executive, cum ar fi, de exemplu, proiectele de legi sau de ordonante.

J. sistemul administratiei publice nu are competenta si capacitatea de a intra in relatii cu grupurile de presiune, ca elemente ale sistemului politic, cum sunt gruparile sociale sindicale, patronale, confesionale sau ale minoritatilor nationale.

Relatia dintre stiinta administratiei si stiinta dreptului administrativ se caracterizeaza prin urmatoarele aspectepag. 24-25

A. dreptul administrativ nu are un obiect de cercetare distinct fata de stiinta administratiei;

B. stiinta administratiei se preocupa la modul general si de dreptul aplicabil administratiei publice, folosind rezultatele obtinute de stiintele juridice;

C. intre dreptul administrativ si stiinta administratiei exista o relatie similara celei existente intre dreptul public si dreptul privat, intre administratia publica si administratia privata.

Principiul fundamental al administratiei publice estepag. 25

A. principiul legalitatii;

B. principiul organizarii ierarhice;

C. principiul realizarii programului de Guvernare.

Sunt izvoare directe ale dreptului administrativpag. 29-30

A.    decretele prezidentiale;

B. ordinele emise de sefii serviciilor publice deconcentrate in unitatile administrativ-teritoriale;

C. doctrina si jurisprudenta.

D. hotararile, deciziile si dispozitiile adoptate si, respectiv, emise de catre autoritatile administratiei publice locale: consiliile judetene, consiliile locale, presedintii consiliilor judetene, primarii;

E. Constitutia;

F. contractele administrative.

Sunt izvoare ale dreptului administrativpag. 29-30

A.    decretele prezidentiale;

B. ordinele emise de sefii serviciilor publice deconcentrate in unitatile administrativ-teritoriale;

C. doctrina si jurisprudenta.

D. hotararile, deciziile si dispozitiile adoptate si, respectiv, emise de catre autoritatile administratiei publice locale: consiliile judetene, consiliile locale, presedintii consiliilor judetene, primarii;

E. Constitutia;

F. contractele administrative.

Raporturile de drept administrativ au in continutul lorpag. 31

a) subiectele raportului;

b) obiectul raportului;

c) norma juridica.

Raporturile de drept administrativ se stabilesc in urmatoarele domenii de activitatepag. 31-32

A. numai in activitatea organelor administratiei publice;

B. in activitatea organelor administratiei publice si in domeniul de activitate al altor autoritati publice, cum sunt organele puterii legislative, organele autoritatii judecatoresti ori in domeniul de activitate al unor institutii publice sau de interes public.

C. numai in domeniul de activitate al institutii publice sau de interes public.

Cea mai des intalnita categorie de raporturi juridice de drept administrativ estepag. 34-38

a) categoria raporturilor juridice de subordonare ierarhica;

b) categoria raporturilor juridice de participare si colaborare a organelor administratiei publice;

c) categoria raporturilor juridice de subordonare a particularilor fata de organele administratiei

publice.

Performantele organelor administratiei publice sunt in directa legatura cupag. 46-47

A. calitatea oamenilor care formeaza personalul acestora;

B. competenta si atributiile specifice care le sunt conferite de lege si de actul normativ subsecvent

de organizare si functionare;

C. capitalul social initial, constituit din resursele materiale si financiare puse la dispozitie de catre stat.

Resursele financiare extrabugetare ale organelor administratiei publice pot proveni si dinpag. 48

A. din retinerea, potrivit legii, a unei cote procentuale din amenzile si confiscarile dispuse in cadrul

activitatii lor specifice;

B. de la bugetul de stat, in completarea fondurilor, constituite din taxe si impozite, destinate

functionarii institutiei publice in raport cu domeniul specific de activitate;

C. din prestatiile realizate prin activitati cu caracter economic.

Competenta organelor administratiei publice este acel element definitoriu care le da dreptul sa actionezepag. 49-50

A. acel element definitoriu, aceea care le da dreptul de a actiona in regim de autoritate suprema in

domeniul specific de activitate;

B. acel element definitoriu, aceea care le da dreptul de a actiona in regim de drept administrativ, pe

baza si in executarea legii;

C. acel element definitoriu, aceea care le da dreptul de a actiona in regim de drept public, raportat

exclusiv la necesitatea satisfacerii depline a interesului public general.

Competenta organelor administratiei publice este un ansamblu de atributii publicepag. 49-50

46) Competenta organelor administratiei publice este:

A. ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si in

executarea legii, efectuand acte administrative, operatii administrative si/sau simple operatii materiale;

B. ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si in

executarea legii, efectuand operatii administrative cu caracter normativ sau individual, constand in acte

administrative si/sau simple operatii materiale;

C. ansamblul atributiilor publice si private conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si in executarea legii.

Atributia publica este definita ca fiindpag. 50-51

A. operatiunea administrativa prin a carei indeplinire se realizeaza competenta organului

administratiei publice;

B. investirea legala cu anumite prerogative;

C. dreptul de a lua o anumita decizie si de a actiona intr-un anumit mod, dar si obligatia de a

face aceste lucruri.

Capacitatea de drept administrativ reprezinta pag. 50-51

A. aptitudinea organelor administratiei publice de a actiona pe baza si in executarea legii;

B. competenta de a face acte administrative;

C. dreptul pe care il au organele administratiei publice de a participa la raporturile de drept

administrativ.

Sunt elemente constitutive ale personalitatii juridice a organelor administratiei publicepag. 53-54

A. existenta unui colectiv cu o organizare de sine statatoare, ceea ce inseamna o structura

interna, organe de conducere, competenta acestora, modul de reorganizare, etc., care sa-i permita sa

participe la raporturile juridice ca un tot unitar;

B. un patrimoniu propriu, constand in capitalul social initial, deosebit de cel al altor persoane

juridice, precum si de cel al persoanelor ce formeaza colectivul a carui expresie este persoana juridica;

C. un anumit scop, in acord cu interesele generale ale partidului de guvernamant, in raport cu

care se defineste capacitatea sa juridica.

In cazul organelor administratiei publice lipsa calitatii de subiect de drept civil are drept consecinta

pag. 55-57

A. lipsa calitatii de subiect de drept civil atrage, in mod necesar, lipsa capacitatii juridice atat in

dreptul constitutional cat si in dreptul administrativ;

B. lipsa calitatii de subiect de drept civil atrage, in mod necesar, lipsa capacitatii juridice in

dreptul administrativ, dar nu si in dreptul constitutional;

C. lipsa calitatii de subiect de drept civil nu echivaleaza cu lipsa unei capacitati juridice in

dreptul constitutional sau in dreptul administrativ.

Organele administratiei de stat se infiinteaza prin urmatoarele acte administrativepag.

A. decizie a organului de conducere, numit de organul ierarhic superior;

B. actul de dispozitie al organului competent al puterii sau administratiei;

C. actul de dispozitie al puterii din care face parte, respectiv legislativa, executiva sau judecatoreasca.

Este element component obligatoriu al organelor administratiei publicepag. 62-63

A. capacitatea juridica de drept civil;

B. personalitatea juridica;

C. competenta.

Prin structura teritoriala a sistemului administratiei publice se intelegepag. 63

A. clasificarea organelor administratiei publice in functie de unitatea administrativ-teritoriala in

raza careia isi au sediul;

B. temeiul de drept al impartirii organelor administratiei publice in organe centrale, organe locale

si autoritati autonome;

C. organizarea sistemului administratiei publice in raport cu teritoriul statului si al unitatilor

administrativ-teritoriale.

Sunt criterii de organizare a sistemului organelor administratiei publicepag. 63

A. criteriul teritorial;

B. criteriul sursei mijloacelor materiale si resurselor financiare;

C. criteriul functional.

Potrivit criteriului teritorial organele administratiei publice se impart inpag. 64

A. Parlament, Guvern, ministere, institutii publice si servicii publice;

B. organe centrale si organe locale;

C. Parlament, Guvern, ministere si autoritati ale administratie publice.

Atributiile generale ale Presedintelui Romaniei privesc pag. 67

A. legiferarea;

B. domeniul politicii externe;

C. conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor in teritoriu.

Atributiile Presedintelui Romaniei ca sef al Executivului privesc pag. 67

A. consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita;

B. declararea mobilizarii partiale sau totale, cu aprobarea prealabila sau, in cazuri exceptionale,

ulterioara a Parlamentului;

C. infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

D. desemnarea candidatilor pentru functiile de ministru;

E. desemnarea membrilor Guvernului pe baza votului de incredere acordat de Parlament;

F. revocarea si numirea unor membri ai Guvernului, in caz de remaniere.

Pot fi atacate in contencios administrativ decretele emise de Presedintele Romaniei care privesc

pag. 70-71

A. desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru;

B. numirea Guvernului sau a unor membri ai Guvernului in caz de remaniere;

C. aplicarea regimului starii de razboi, al starii de asediu sau al starii de urgenta, in cazul in

care au fost emise cu exces de putere.

Limita maxima a mandatului Guvernului este data depag. 77-79

A. durata mandatului Parlamentului;

B. adoptarea unei motiuni de cenzura;

C. organizarea alegerilor generale pentru Camera Deputatilor si Senat.

Guvernul isi exercita mandatul pana la datapag. 80-81

A. validarii mandatelor deputatilor si senatorilor de fiecare camera in parte, moment in care se

considera ca Parlamentul poate functiona din punct de vedere constitutional si regulamentar;

B. constatarii rezultatelor alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat;

C. validarii alegerilor parlamentare generale.

Guvernul este alcatuit din urmatorii demnitaripag. 81-82

A. primul-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica;

B. primul-ministru, ministri, secretari de stat si alti membri stabiliti prin lege organica;

C. primul-ministru si ministri.

Functia de membru al Guvernului este incompatibila cupag. 83-84

A. exercitarea functiei de deputat sau senator;

B. exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu

scop comercial;

C. exercitarea unei functii publice in serviciul unei organizatii straine prevazute in acordurile si

conventiile la care Romania este parte.

Mandatul de membru al Guvernului nu inceteaza in una dintre urmatorele situatiipag. 84-85

A. in urma demisiei;

B. in urma pierderii drepturilor electorale;

C. in urma unei motiuni simple care a vizat activitatea acestuia, iar Parlamentul si-a exprimat

pozitia in sensul retragerii increderii acordate cu ocazia votului de investitura.

Mandatul de membru inceteaza in toate cele 3 moduri.

Actele Guvernului se adopta astfelpag. 84-85

A. prin consensul membrilor prezenti ai Guvernului;

B. cu majoritate calificata, in cazul participarii la sedinta a Presedintelui Romaniei;

C. cu votul a 2/3 din numarul membrilor Guvernului, in cazul actelor care privesc ordinea

publica si siguranta nationala.

Cvorumul necesar pentru sedintele Guvernului este reprezentat depag. 85-87

A. majoritatea calificata a membrilor;

B. majoritatea membrilor;

C. toti membrii Guvernului.

Proiectele de hotarari si de ordonante supuse adoptarii Guvernului pot fi initiate depag. 87-91

A. ministere;

B. prefecturi;

C. consiliile judetene si consiliile locale, in nume propriu.

Autoritatile administrative autonome se pot infiinta prin unul din urmatoarele acte normative

pag. 120-121

A. prin hotarare a Guvernului;

B. prin hotarare a consiliului local sau judetean in raport cu interesul public, local sau

judetean, caruia sunt chemate sa ii raspunda;

C. prin lege organica.

Din punct de vedere al limitelor autonomiei lor institutiile autonome ale administratiei publice centrale isi desfasoara activitateapag. 123-127

A. in coordonarea Guvernului,

B. sub controlul Camerelor Parlamentului;

C. in afara unui control constitutional reglementat in mod expres, cum este cazul Consiliului

Superior al magistraturii.

Actele administrative adoptate sau emise de institutiile administrative autonome au urmatoarele

caracteristicipag. 123-127

A. sunt sustrase controlului Guvernului;

B. pot fi sustrase, uneori, oricarei forme de control;

C. pot fi anulate de autoritatea care a emis actul de infiintare a institutiei administrative

autonome.

Au statutul de autoritati administrative autonomepag. 141-150

A. Avocatul Poporului;

B. Curtea Constitutionala;

C. Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii.

Institutia prefectului reprezintapag. 177-178

A. un organ al administratiei publice locale;

B. un organ unipersonal al administratiei ministeriale, avand competenta teritoriala limitata la

unitatea administrativ-teritoriala in care isi desfasoara activitatea;

C. o institutie administrativa autonoma, avand competenta teritoriala limitata la unitatea

administrativ-teritoriala in care isi desfasoara activitatea.

Prefectul este numit si revocat depag. 177-179

A. de Guvern;

B. la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor;

C. cu consultarea partidelor politice, care formeaza coalitia de guvernare.

Institutia prefectului isi desfasoara activitatea potrivit urmatoarelor principiipag. 177-179

A. potrivit principiului subordonarii ierarhice fata de Guvern si Ministerul Administratiei si

Internelor;

B. potrivit principiului autonomiei locale, in raport cu autoritatile administratiei publice locale;

C. potrivit principiului legalitatii.

Prefectul si subprefectul fac parte din una dintre urmatoarele categorii de functionari publici

pag. 179-180

A. inaltilor functionari publici;

B. persoanelor care ocupa functii de demnitate publica;

C. personalului autoritatilor administratiei publice locale.

Intre altele sunt atributii ale prefectului si urmatoarelepag. 181-183

A. verificarea legalitatii actelor administrative de gestiune si a celorlalte acte adoptate sau emise

de autoritatile administratiei publice locale si judetene;

B. stabilirea, cu avizul autoritatilor administratiei publice locale si judetene, a prioritatilor de

dezvoltare teritoriala;

C. actionarea pentru asigurarea climatului de pace sociala.

D. acordarea unei atentii constante prevenirii tensiunilor sociale;

E. dispunerea masurilor corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor

si a sigurantei cetatenilor, prin organele legal abilitate;

F. asigurarea realizarii planului de masuri pentru integrare europeana si intensificarea relatiilor

externe.

In exercitarea atributiilor legale ce ii revin prefectul emitepag. 183-184

A. decizii;

B. instructiuni;

C. ordine.

Intre altele sunt principii ale administratiei publice locale si urmatoarelepag. 183-85

A. principiul descentralizarii serviciilor publice apartinand administratiei ministeriale;

B. principiul deconcentrarii serviciilor publice de interes local;

C. principiul autonomiei locale;

D. principiul legalitatii.

E. principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale;

F. principiul legalitatii;

G. principiul consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit;

H. principiile cooperarii si solidaritatii.

Consiliile locale si judetene sunt acele autoritatipag. 190-196

A. autoritati reprezentative ale administratiei publice locale;

B. autoritati deconcentrate cu caracter eligibil, colegial si deliberativ;

C. autoritati cu competenta speciala in limitele unitatii administrativ-teritoriale.

Consiliile locale si primarii sunt au intre altele si urmatoarele caracteristici si suntpag. 190-196

A. autoritati administrative autonome;

B. autoritati intre care se stabilesc si raporturi de subordonare;

C. autoritati intre care se stabilesc raporturi de colaborare si participare.

Consiliul judetean este o autoritatepag. 196-200

A. autoritate a administratiei publice care asigura conducerea activitatii consiliilor locale

comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean;

B. autoritate a administratiei publice cu competenta generala in limitele unitatii administrativteritoriale;

C. autoritate deconcentrata a administratiei publice locale.

Consiliile locale si consiliile judetene se aleg astfelpag. 198-202

A. prin vot universal, egal, indirect, secret si liber exprimat;

B. pe baza scrutinului pe lista;

C. potrivit principiului reprezentarii proportionale.

Mandatul de consilier in consiliul local sau judetean poate inceta inainte de termen in una din

urmatoarele situatiipag. 196-200

A. prin revocare;

B. prin pierderea drepturilor electorale;

C. pentru lipsa nemotivata la mai mult de 5 sedinte ordinare consecutive ale consiliului.

Consiliul local isi desfasoara activitatea in cadrul unor sedintepag. 201

A. unor sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului;

B. unor sedinte extraordinare, la cererea primarului;

C. unor sedinte extraordinare, la cererea a cel putin jumatate din numarul consilierilor.

Sedintele consiliului local se desfasoara astfelpag. 201-202

A. sunt legal constituite daca este prezenta majoritatea calificata a consilierilor in functie,

prezenta acestora la sedinta fiind obligatorie;

B. sunt, de regula, publice;

C. sunt conduse de cel mai varstnic dintre consilieri.

Din punct de vedere al numarului de voturi hotararile consiliului local se adopta astfelpag. 201-202

A. se adopta cu votul majoritatii membrilor consiliului;

B. prin care se stabilesc taxe si impozite locale se adopta cu votul majoritatii consilierilor in functie;

C. trebuie sa fie semnate de presedintele de sedinta si contrasemnate pentru legalitate de

primarul localitatii.

Consiliul local poate fi dizolvat in una din urmatoarele situatiipag. 203-204

A. 3 hotarari, adoptate intr-un interval de cel mult 9 luni, au fost anulate in mod irevocabil de

instanta de contencios administrativ;

B. nu se intruneste timp de 3 luni in cursul unui an;

C. nu a adoptat nici o hotarare in 3 sedinte ordinare consecutive.

Intre altele sunt atributii ale consiliului judetean si urmatoarelepag. 205-208

A. coordonarea activitatii consiliilor locale ale comunelor si oraselor in vederea realizarii

serviciilor publice de interes judetean;

B. adoptarea de hotarari privind repartizarea pe comune, orase si municipii a cotei din sumele

defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse;

C. adoptarea de hotarari privind concesionarea a serviciilor publice de interes judetean.

D. stabilirea, cu avizul autoritatilor administratiei publice locale comunale si orasenesti, a

proiectele de dezvoltare urbanistica generala a unitatilor administrativ-teritoriale componente;

E. adoptarea de hotarari privind avizarea infiintarii de societatile comerciale in raza teritoriala a

unitatii administrativ-teritoriale;

F. adoptarea de hotarari privind privatizarea societati comerciale pe care le-a infiintat si la care

exercita toate drepturile aferente actiunilor detinute.

G. asigurarea de sprijin financiar pentru actiuni culturale sau desfasurate de cultele religioase,

precum si pentru activitati educativ-stiintifice si sportive;

H. adoptarea de hotarari privind cooperarea cu autoritati ale administratiei publice locale din

strainatate in vederea promovarii unor interese comune;

I. adoptarea de hotarari privind asocierea cu persoane juridice straine in vederea finantarii si

realizarii in comun a unor lucrari de interes public judetean.

Consiliul judetean isi desfasoara activitatea in una dintre urmatoarele formepag. 208-212

A. in sedinte ordinare lunare, la convocarea presedintelui;

B. in sedinte ordinare o data la doua luni, la convocarea secretarului general al judetului;

C. in sedinte ordinare o data la doua luni, la convocarea presedintelui sau a vicepresedintelui,

desemnat de presedinte prin dispozitie, atunci cand acesta se afla in imposibilitate temporara de a-si

indeplini atributiile.

Intre altele Consiliul judetean se dizolva de drept in una dintre urmatoarele situatiipag. 208-212

A. nu se intruneste timp de 3 luni consecutive;

B. nu a adoptat, in 2 sedinte ordinare, nici o hotarare;

C. numarul consilierilor se reduce sub doua treimi si nu se poate completa prin supleanti.

Intre altele calitatea de primar sau viceprimar este incompatibila cu una dintre urmatoarele functii

pag. 208-212

A. functia de consilier local;

B. functia de cadru didactic;

C. orice functie in cadrul unei asociatii neguvernamentale.

Intre altele calitatea de primar sau viceprimar este compatibila cu una dintre urmatoarele functii

pag. 208-212

A. functia de reprezentant al unitatii administrativ-teritoriale in adunarile generale ale societatilor comerciale de interes local;

B. functia de membru al adunarii generale a actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala;

C. functia de reprezentant al statului in adunarea generala a unei societati comerciale de interes national.

Mandatul primarului nu inceteaza inainte de termen in una dintre situatiile urmatoarepag. 208-212

A. in situatia in care isi schimba domiciliul intr-o alta unitate administrativ-teritoriala, dar in acelasi judet;

B. ca urmare a rezultatului unui referendum organizat anume in acest scop, la cererea a cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot din fiecare localitate componenta a comunei sau orasului;

C. in situatia in care este revocat din functie de ministrul administratiei si internelor.

Intre altele sunt atributii ale primarului si urmatoarelepag. 220-222

A. asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor in unitatea administrativ-teritoriala;

B. acordarea de sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale;

C. asigurarea aducerii la indeplinire a hotararilor consiliului local.

D. aprobarea bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar;

E. exercitarea functiei de ordonator secundar de credite, pe baza si in executarea bugetului aprobat de consiliul judetean;

F. indrumarea si supravegherea activitatii gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale.

G. luarea de masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de animale, in conditiile legii

H. controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si produselor alimentare puse in vanzare pentru populatie, cu sprijinul serviciilor de specialitate

I. emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege.

In exercitarea atributiilor conferite de lege primarul emite una din urmatoarele categorii de acte

administrativepag. 220-222

A. dispozitii cu caracter normativ sau individual;

B. ordine si instructiuni;

C. decizii.

Actele emise de primar se contrasemneaza de catrepag. 220-222

A. presedintele de sedinta al consiliului local;

B. secretarul comunei sau orasului;

C. secretarul consiliului local.

Secretarul comunei orasului sau municipiului este numit in functie prin unul din urmatoarele acte

administrativepag. 213-215

A. dispozitie a primarului;

B. hotarare a consiliului local;

C. ordin al prefectului.

Secretarul comunei orasului sau municipiului nu are ca atributii principalepag. 213-215

A. legalizarea semnaturii primarului de pe hotararile consiliului local;

B. avizarea dispozitiilor primarului pentru legalitate;

C. pregatirea lucrarile consiliului local supuse dezbaterii consiliului judetean.

Secretarul comunei orasului sau municipiului are intre altele ca atributii principale si pe urmatoarelepag. 213-215

A. legalizarea semnaturii primarului de pe hotararile consiliului local;

B. avizarea dispozitiilor primarului pentru legalitate;

C. pregatirea lucrarile consiliului local supuse dezbaterii consiliului judetean.

D. avizarea proiectelor de hotarari ale consiliului local;

E. asumarea raspunderii pentru legalitatea hotararilor consiliului local;

F. contrasemnarea hotararilor consiliului local pe care le considera legale.

Primaria nu estepag. 220

A. o structura functionala cu activitate permanenta, formata din primar, viceprimar, respectiv viceprimari, secretarul localitatii si aparatul propriu de specialitate al consiliului local;

B. o structura functionala, fara personalitate juridica si fara competenta proprie;

C. o structura functionala care nu emite si nu adopta acte juridice administrative, ci savarseste doar operatiuni administrative si acte materiale.

Toate 3 sunt bune.

Sunt trasaturi caracteristice ale functiei publice intre altele si urmatoarelepag. 230-231

A. este o situatie juridica reglementata legal, in sensul ca drepturile si obligatiile care formeaza continutul acesteia sunt prestabilite prin norme juridice si prin actele de numire in functie emise de catre organele administratiei publice.

B. reprezinta un ansamblu complex de drepturi si obligatii conferite titularului ei, care capata un adevarat statut propriu si participa la realizarea competentei intregului sistem al administratiei publice;

C. are caracter continuu in sensul ca existenta drepturilor si obligatiilor care formeaza continutul sau dureaza atata timp cat dureaza competenta organului administratiei publice pe care functionarul public o realizeaza, fara intermitente.

Functia publica se caracterizeaza si prin urmatoarele trasaturipag. 230-231

A. apartine numai functionarului public, investit cu realizarea competentei ce revine organului administratiei publice din care face parte;

B. exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor care formeaza continutul sau reprezinta o facultate la aprecierea titularului functiei;

C. drepturile si obligatiile care formeaza continutul functiei publice sunt exercitate in regim de putere publica.

Sunt principii ale exercitarii functiei publice intre altele si urmatoarelepag. 231-232

A. principiul transparentei, potrivit caruia exercitarea functiei publice implica furnizarea catre structurile de informare a opiniei publice a tuturor informatiilor legate de exercitarea functiei;

B. principiul eficientei si eficacitatii, potrivit caruia functia publica trebuie exercitata cu respectarea limitelor bugetului alocat organului respectiv si, totodata, cu urmarirea celui mai bun rezultat social pentru cetatean si/sau colectivitate;

C. principiul impartialitatii, in sensul ca functia publica va trebui sa fie exercitata fata de subiectii tuturor raporturile juridice de drept administrativ ce intra sub incidenta reglementarii aplicabile.

D. principiul legalitatii, potrivit caruia sarcinile ce revin functionarului public sunt prevazute de lege;

E. principiul obiectivitatii, potrivit caruia exercitarea functiei publice trebuie facuta cu respectarea adevarului si a prevederilor legale aplicabile in cauza aflata spre solutionare;

F. principiul orientarii catre cetatean, in sensul ca exercitarea functiei publice trebuie sa aiba ca scop satisfacerea drepturilor legale si intereselor legitime ale membrilor colectivitatii.

In raport cu nivelul studiilor necesare ocuparii lor functiile publice se impart in trei clase

pag. 232-234

A. clasa I, care cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta;

B. clasa a II-a, care cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii liceale, absolvite cu diploma de licenta;

C. clasa a III-a, care cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii medii, absolvite cu diploma.

Functiile publice de executie sunt structurate pe urmatoarele grade profesionalepag. 233

A. pe 4 grade profesionale: superior, principal, asistent si debutant;

B. pe 3 grade profesionale: superior, principal si debutant;

C. pe 3 grade profesionale: superior, principal si asistent.

Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplica urmatoarelor categorii de functionari publicipag. 233

A. functionarilor publici din administratia publica;

B. functionarilor publici din cabinetul demnitarului;

C. cadrelor didactice.

Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplica urmatoarelor categorii de functionari publicipag. 235-238

A. functionarilor publici din structurile de specialitate ale Parlamentului;

B. functionarilor publici din structurile de specialitate ale Administratiei Prezidentiale;

C. functionarilor publici din structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ.

D) functionarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului;

E) functionarilor publici din autoritatea vamala;

F) functionarilor publici din politie.

Nu pot beneficia de statute speciale proprii functionarii care isi desfasoara activitatea in cadrul

urmatoarelor structuripag. 243-244

A. aparatul de lucru al Guvernului;

B. structurile de specialitate ale Parlamentului Romaniei;

C. structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ.

Categoria inaltilor functionari publici nu cuprinde persoanele care sunt numite in una dintre

urmatoarele functiipag. 243-245

A. consilier de stat;

B. secretar de stat;

C. secretar general al prefecturii, al judetului si, respectiv, al municipiului Bucuresti.

Categoria functionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite in una dintre urmatoarele functii publicepag. 242-245

A. secretar general al ministerului;

B. primar al municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului si al comunei;

C. sef de serviciu si sef de birou.

Sunt conditii cerute de lege unei persoane pentru ocuparea unei functii publice intre altelepag. 242-247

A. sa aiba varsta de minim 21 de ani impliniti;

B. sa aiba exclusiv cetatenia romana;

C. sa cunoasca limba romana, scris si vorbit.

D. sa indeplineasca conditiile de studii prevazute de lege pentru functia publica;

E. sa nu fi fost condamnata pentru savarsirea unei infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei;

F. sa nu fi desfasurat activitate de politie politica.

Calitatea de functionar public este compatibila cu una din urmatoarele calitatipag. 250

A. calitate de membru al unui grup de interes economic;

B. calitatea de reprezentant al institutiei publice in cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite in temeiul actelor normative in vigoare;

C. calitatea de mandatar al unei persoane in ceea ce priveste efectuarea unor acte in legatura cu functia publica pe care o exercita.

D. exercitarea unei functii neremunerate in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice;

E. exercitarea unei functii in cadrul cabinetului demnitarului;

F. exercitarea oricarei activitati in calitate de persoana fizica autorizata.

Functionarul public este in conflict de interese daca se afla in una dintre urmatoarele situatiipag. 237-238

A. este chemat sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu caracter nepatrimonial;

B. participa in cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, cu functionari publici care au calitatea de sot sau ruda de gradul IV;

C. interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea functiei publice.

Organizarea si dezvoltarea carierei in functia publica se realizeaza si pe baza unuia din principiile urmatoarepag. 239-240

A. principiul competitiei;

B. principiul egalitatii de sanse;

C. principiul motivarii.

Sunt drepturi ale functionarilor publice prevazute de lege intre altele si urmatoarele pag. 247-249

A. dreptul la opinie, in virtutea caruia este interzisa orice discriminare pe criterii de apartenenta sindicala, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuala, stare materiala, origine sociala sau de orice alta asemenea natura, cu exceptia celor de natura politica;

B. dreptul functionarului public de a fi informat cu privire la deciziile care se iau cu privire la organizarea si functionarea institutiei publice din care face parte si a carei competenta o realizeaza;

C. dreptul la greva.

D. dreptul la salariu;

E. dreptul la uniforma gratuita;

F. dreptul functionarului publici de a fi despagubit de autoritatea sau institutia publica din culpa careia a suferit un prejudiciu material in timpul indeplinirii atributiilor de serviciu.

Sunt potrivit legii intre altele indatoriri ale functionarilor publicipag. 249-250

A. obligatia de a se abtine de la fapte care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului Corpului functionarilor publici;

B. obligatia de a se abtine de la exprimarea sau manifestarea publica sau particulara a convingerilor si preferintelor politice;

C. obligatia de a nu solicita sau accepta daruri sau orice avantaj, direct sau indirect, pentru el sau pentru altii, in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu.

Modificarea raportului de serviciu are loc prin una dintre urmatoarele operatiunipag. 250

A. detasare, care reprezinta masura unilaterala dispusa de conducere pe timp nelimitat prin care

functionarul public subordonat are obligatia de a indeplini functia publica in interesul unei alte

autoritati sau institutii publice, unde urmeaza sa functioneze, de regula intr-o alta localitate;

B. delegare, care reprezinta masura permanenta dispusa de conducerea autoritatii sau institutiei

publice si prin care functionarul subordonat are posibilitatea de a indepliniri activitati in interesul, dar

in afara organului din care face parte;

C. prin schimbarea definitiva sau temporara a unora dintre atributiile ce revin functionarului

public.

Din punct de vedere al interesului delegarea functionarului public se realizeazapag. 251-252

A. in interesul autoritatii sau institutiei publice care deleaga si al functionarului public delegat;

B. in interesul autoritatii sau institutiei publice care deleaga;

C. in interesul functionarului public delegat.

Detasarea functionarului public se dispunepag. 251-252

a) in interesul autoritatii sau institutiei publice care dispune detasarea;

b) pentru o perioada de cel mult 6 luni;

c) pentru o perioada de 12 luni, cu acordul functionarului public.

Transferul functionarului public se poate facepag. 252

A. in interesul serviciului, in mod unilateral de catre autoritatea sau institutia publica din care

face parte functionarul si numai in interesul autoritatii sau institutiei publice la care se face transferul;

B. in urma aprobarii cererii de transfer de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice de

la care se transfera functionarul public;

C. in interesul serviciului, numai cu acordul scris al functionarului public.

Suspendarea raportului de serviciu al functionarului public are loc in una din urmatoarele situatii

pag. 253-255

A. cand functionarul public a fost transferat in interesul serviciului;

B. desfasoara activitate sindicala pentru care este prevazuta suspendarea, in conditiile legii;

C. este disparut, iar disparitia a fost constatata prin hotarare judecatoreasca irevocabila.

Raportul de serviciu al functionarului public inceteaza de drept in una din urmatoarele situatii

pag. 255-256

A. la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii functionarului

public;

B. ca urmare a constatarii nulitatii absolute a actului administrativ de numire in functia de

demnitate publica, de la data la care nulitatea a fost constatata prin hotarare judecatoreasca definitiva;

C. la data expirarii termenului pe care a fost exercitata, cu caracter temporar, functia publica.

Incetarea raportului de serviciu are loc prin eliberarea din functia publica pentru motive neimputabile functionarului public in unul din urmatoarele cazuripag. 256-257

A. starea sanatatii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatata prin decizie a

organelor competente de expertiza medicala, nu ii mai permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile

corespunzatoare functiei publice detinute;

B. ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia publica ocupata de catre functionarul

public a unui functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neintemeiate, de la data

ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de reintegrare;

C. pentru incompetenta profesionala in cazul obtinerii calificativului 'satisfacator' la evaluarea

performantelor profesionale individuale pe o perioada de 2 ani consecutivi.

Raportul de serviciu va inceta prin destituirea functionarului public in urmatoarele cazuripag. 257-258

186) Raportul de serviciu va inceta prin destituirea functionarului public in urmatoarele cazuri:

A. starea sanatatii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatata prin decizie a

organelor competente de expertiza medicala, nu ii mai permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile

corespunzatoare functiei publice detinute;

B. ca sanctiune disciplinara, aplicata pentru savarsirea repetata a unor abateri disciplinare;

C. daca s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public nu actioneaza pentru

incetarea acestuia intr-un termen de 5 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de

incompatibilitate.

Nu constituie abateri disciplinare savarsite de functionarii publicipag. 258-259

A. intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor;

B. stabilirea de catre functionarii publici de executie de relatii directe cu petentii in vederea

solutionarii cererilor acestora;

C. neglijenta in rezolvarea lucrarii.

Raspunderea disciplinara a functionarilor publici este guvernata de urmatoarele principii de drept

pag. 260-261

A. principiul proportionalitatii abaterii disciplinare si urmarilor acesteia;

B. principiul unicitatii raspunderii disciplinare;

C. principiul celeritatii si operativitatii tragerii la raspundere disciplinara.

Din punct de vedere al statutului Agentia Nationala a Functionarilor Publici estepag. 261

A. o autoritate administrativa autonoma care asigura managementul functiei publice si al

functionarilor publici;

B. un organ de specialitate al administratiei ministeriale aflat in subordinea Ministerului

Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei;

C. un organ de specialitate al administratiei publice centrale care asigura managementul functiei

publice si al functionarilor publici.

Sunt izvoare ale dreptului administrativpag. 29

A. hotararile de Guvern, legile organice, hotararile prefectului;

B. ordonantele Guvernului, decretele Presedintelui, instructiunile ministrilor;

C. tratatele internationale, legile constitutionale, dispozitiile consiliilor judetene.

Din punct de vedere al competentei teritoriale pot exista urmatoarele categorii de organe si institutii

pag. 32-34

A. organe ale administratiei publice de specialitate;

B. administratia ministeriala deconcentrata in teritoriu;

C. administratia publica locala.

Centralizarea administratiei publice presupunepag. 32-34

A. concentrarea unor sarcini de pe teritoriul tarii intr-o administratie ierarhizata, unificata;

B. autoritatile locale sunt autonome si adopta toate masurile necesare pentru indeplinirea

obligatiilor asumate la nivel central;

C. ansamblul deciziilor administrative revine organelor centrale ale administratiei de stat.

Presedintele Romaniei conform prevederilor constitutionale are urmatoarele roluripag. 67

A. este sef al puterii executive, alaturi de Guvern;

B. are rolul de mediator intre stat si societate;

C. este garantul respectarii Constitutiei.

Caracteristic decretelor emise de Presedintelui Romaniei este faptul capag. 69

A. sunt acte juridice cu caracter general;

B. nu pot fi supuse controlului de legalitate prin actiune la instanta de contencios administrativ;

C. sunt inexistente fara publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei.

Mandatul Guvernului poate inceta prinpag. 80-81

A. demisia primului-ministru;

B. motiune de cenzura adoptata de Parlament, in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si

Senatului;

C. nedepunerea juramantului in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta reunita, a noului

Guvern.

Ministerele ca organe centrale de specialitate se pot organiza astfelpag. 105-107

A. se pot organiza ca autoritati centrale autonome pe domenii diverse de activitate;

B. pot avea servicii descentralizate in orice municipiu resedinta de judet de pe teritoriul Romaniei;

C. pot avea in subordine servicii publice deconcentrate.

Revocarea membrilor Guvernului apare in situatiapag. 134-138

A. demiterii;

B. remanierii guvernamentale;

C. pierderii drepturilor electorale.

Indicati care dintre actele juridice enumerate mai jos nu fac parte din categoria izvoarelor scrise ale dreptului administrativpag. 29

A. legile;

B. cutuma;

C.Constitutia.

Dreptul administrativ are stranse legaturi cu urmatoarele ramuri de dreptpag. 39-40

A. dreptul constitutional;

B. dreptul financiar;

C. dreptul privat international.

Prin deconcentrare administrativa se intelegepag. 190-192

A. autonomie locala;

B. transferul unor atributii care revin organelor centrale, unor organe din subordine ce

functioneaza in teritoriu;

C. existenta unor agenti administrativi fara competenta proprie de decizie.

Prefectul conduce una din urmatoarele unitati administrativ - teritorialepag. 179-180

A. orasul;

B. judetul;

C. Municipiul Bucuresti.

Prin statutul sau prefectul se gaseste intr-o situatie depag. 180-181

A. cooperare cu Guvernul;

B. colaborare cu Guvernul;

C. subordonare ierarhica in raport cu Guvernul.

In calitatea sa de supraveghetor al respectarii legii de catre autoritatile locale prefectul poate ataca in fata instantei de contencios administrativpag. 181-182

A. hotararile consiliilor locale;

B. dispozitiile primarilor;

C. actele administrative de gestiune curente;

D. actele administrative ale autoritatilor administratiei publice locale.

In exercitarea atributiilor sale Prefectul emitepag. 181-182

A. ordine;

B. dispozitii;

C. instructiuni;

D. alte acte juridice.

Consiliile locale suntpag. 195-196

A. autoritati ale administratiei publice locale;

B. organe ale administratiei de stat;

C. autoritati ale administratiei centrale specializate de stat.

In exercitarea atributiilor ce-i revin consiliul local adoptapag. 196-200

A. ordine;

B. dispozitii;

C. hotarari;

D. recomandari.

Consiliul local este considerat dizolvat de drept candpag. 203-204

A. nu se intalneste timp de trei luni consecutiv;

B. nu a adoptat intre sedintele ordinare consecutive nici o hotarare;

C. numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unu si nu se poate completa prin supleanti;

Consiliul judetean este dizolvat de drept dacapag. 208-213

A. nu se intruneste timp de 6 luni consecutiv;

B. nu a adoptat intre sedintele ordinare consecutive nici o hotarare;

C. numarul consilierilor a scazut la 2/3 si nu se poate completa prin supleanti.

Vicepresedintele Consiliului judetean este numit/ales depag. 208-213

A. sunt alesi de consiliul judetean;

B. numiti de prefect;

C. alesi de catre locuitorii cu drept de vot ai judetului.

Calitatea de primar este compatibila cu una dintre urmatoarele functiipag. 217-222

A. functii didactice;

B. orice functie de conducere din cadrul societatilor comerciale la care statul sau o unitate

administrativ - teritoriala este actionar majoritar ori in cadrul societatilor nationale, companiilor

nationale sau regiilor autonome;

C. orice alte activitati sau functii publice.

In exercitarea atributiilor sale primarul emitepag. 217-222

A. dispozitii;

B. dispozitii cu caracter individual;

C. ordine.

Mandatul primarului inceteaza de drept in una dintre urmatoarele situatiipag. 217-222

A. demisie;

B. punerea sub interdictie judecatoreasca;

C. schimbarea domiciliului intr-o alta unitate teritorial - administrativa.

Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza la cerereapag. 217-222

A. prefectului;

B. consilierilor locali;

C. a 25% din locuitorii cu drept de vot.

Mandatul primarului este suspendat de drept in una din urmatoarele situatiipag. 217-220

A. pierderea drepturilor electorale;

B. ivirea unor situatii de incompatibilitate;

C. arestarea preventiva.

Viceprimarul este ales de catrepag. 217-220

A. locuitorii cu drept de vot ai localitatii;

B. consilierii locali;

C. consilierii judeteni, la propunerea primarului.

Primarul indeplineste intre altele si urmatoarele atributiipag. 220-222

A. ordonator principal de credite;

B. ofiter de stare civila;

C. aproba proiectul bugetului local si incheierea contului exercitiului bugetar precedent.

Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face depag. 218

A. prefect;

B. Ministerul Administratiei si Internelor;

C. consiliul local.

Guvernul nu raspunde politic in una din urmatoarele situatiipag. 79-80

A. in fata Presedintelui Romaniei;

B. in fata partidului politic sau aliantei de partide politice aflate la guvernare;

C. in fata Parlamentului Romaniei.

Functia de membru al Guvernului nu inceteaza pag. 84-85

A. in urma demisiei;

B. a pierderii drepturilor electorale;

C. a demiterii.

D. nici una de mai sus

In exercitarea atributiilor sale ministrul emite pag. 130-131

A. instructiuni;

B. ordine;

C. hotarari de Guvern.

Din punct de vedere al statutului sau secretarul general al Guvernului estepag. 125-129

A. membru al Guvernului;

B. reprezentant al partidului de guvernamant;

C. inalt functionar public.

Candidatul pentru functia de prim - ministru este desemnat de catrepag. 91-92

A. partidul sau formatiunea politica ce a castigat alegerile;

B. Presedintele Romaniei;

C. Parlament.

Functia de membru al Guvernului este compatibila cu una din urmatoarele functiipag. 93-94

A. exercitarea altei functii publice de autoritate;

B. exercitarea functiei de deputat sau senator;

C. exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizate in cadrul organizatiilor cu scop comercial.

Presedintele Romaniei isi exercita mandatul pana lapag. 69-70

a) data alegerilor prezidentiale;

b) data depunerii juramantului de catre presedintele nou ales;

c) data validarii rezultatului alegerilor prezidentiale.

Presedintele Romaniei are rolulpag. 66-67

A. de a reprezenta statul roman;

B. de a veghea la respectarea constitutiei si la buna functionare a autoritatii publice;

C. de a conduce administratia publica centrala de specialitate.

Presedintele Romaniei depune juramantul in fatapag. 69-70

A. Curtii Constitutionale;

B. Consiliului Legislativ;

C. Camerei Deputatilor si Senatului in sedinta comuna.

Sedintele Guvernului la care participa Presedintele Romaniei sunt prezidate depag. 68

A. Primul - ministru;

B. Presedintele Romaniei;

C. de cei doi impreuna.

Prefectul este numit depag. 180

A. consiliul judetean;

B. Ministerul Administratiei si Internelor;

C. Guvern.

Sunt atributii ale consiliului judeteanpag. 205-208

Pag.253.

• alege, din randul consilierilor judeteni, un presedinte si 2 vicepresedinti;
• hotaraste infiintarea sau reorganizarea de institutii, servicii publice si societati comerciale de interes judetean, precum si reorganizarea regiilor autonome de interes judetean;
• se ocupa de organizarea si functionarea consiliului judetean, precum si de institutiile, serviciile publice, societatile comerciale si regiilor autonome de interes judetean;
• exercita, in numele judetului, toate drepturile si obligatiile corespunzatoare participatiilor detinute la societati comerciale sau regii autonome;
• decide in cazul  conducatorilor institutiilor si serviciilor publice de interes judetean;
• aproba, la propunerea presedintelui consiliului judetean, bugetul propriu al judetului, virarile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare si contul de incheiere a exercitiului bugetar;
• aproba, la propunerea presedintelui consiliului judetean, contractarea si/sau garantarea imprumuturilor, precum si contractarea de datorie publica locala prin emisiuni de titluri de valoare in numele judetului;
• stabileste impozite si taxe judetene;
• adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala si de mediu a judetului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aproba si urmareste, in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti interesate, masurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
• stabileste, pe baza avizului consiliilor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale implicate, proiectele de organizare si amenajare a teritoriului judetului, precum si de dezvoltare urbanistica generala a acestuia si a unitatilor administrativ-teritoriale componente; urmareste modul de realizare a acestora, in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale, orasenesti sau municipale implicate
• aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes judetean;
•  hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a judetului si a serviciilor publice de interes judetean;
• hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a judetului;
• atribuie denumiri de obiective de interes judetean;
• asigura cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judetean (in ceea ce priveste educatia, serviciile sociale pentru protectia copilului, sanatatea, cultura, tineretul, sportul, ordinea publica etc.) ; 
• sprijina activitatea cultelor religioase
• emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin leg
• acorda consultanta in domenii specifice unitatilor administrativ-teritoriale din judet;
• hotaraste cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane ori straine, inclusiv cu parteneri din societatea civila, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public judetean;
• hotaraste infratirea judetului cu unitati administrativ-teritoriale din alte tari;
• hotaraste cooperarea sau asocierea cu alte unitati administrativ-teritoriale din tara ori din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune.

Intre altele sunt atributii ale secretarului unitatii administrativ-teritoriale si urmatoarele

pag. 214-215

A. asigura gestionarea procedurilor administrative privind relatia dintre consiliul

local si primar, respectiv consiliul judetean si presedintele acestuia, precum si intre

acestia si prefect

B. urmareste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului

judetean adoptarea masurilor necesare pentru incasarea acestora la termen;

D. prezinta consiliului judetean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de

indeplinire a atribuiilor sale si a hotararilor consiliului judetean;

a) avizeaza, pentru legalitate, dispozitiile primarului si ale presedintelui consiliului judetean, hotararile consiliului local, respectiv ale consiliului judetean;
b) participa la sedintele consiliului local, respectiv ale consiliului judetean;
c) asigura gestionarea procedurilor administrative privind relatia dintre consiliul local si primar, respectiv consiliul judetean si presedintele acestuia, precum si intre acestia si prefect;
d) organizeaza arhiva si evidenta statistica a hotararilor consiliului local si a dispozitiilor primarului, respectiv a hotararilor consiliului judetean si a dispozitiilor presedintelui consiliului judetean;
e) asigura transparenta si comunicarea catre autoritatile, institutiile publice si persoanele interesate a actelor prevazute la lit. a), in conditiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare;
f) asigura procedurile de convocare a consiliului local, respectiv a consiliului judetean, si efectuarea lucrarilor de secretariat, comunica ordinea de zi, intocmeste procesul-verbal al sedintelor consiliului local, respectiv ale consiliului judetean, si redacteaza hotararile consiliului local, respectiv ale consiliului judetean;
g) pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiliului local, respectiv a consiliului judetean, si comisiilor de specialitate ale acestuia;
h) alte atributii prevazute de lege sau insarcinari date de consiliul local, de primar, de consiliul judetean sau de presedintele consiliului judetean, dupa caz.

Promovarea proiectelor de hotarari propuse de cetateni consiliilor locale si judetene poate fi initiata depag. 213

Cand poate avea loc eliberarea din functie a vicepresedintelui Consiliului judeteanpag. 205-208

Eliberarea din functie a presedintelui consiliului judetean se face prin votul secret a cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie, la propunerea a cel putin unei treimi din numarul acestora, daca a emis, in decurs de 3 luni, cel putin 3 dispozitii care au fost anulate irevocabil de instanta de judecata intrucat au contravenit intereselor generale ale statului ori ale judetului sau au incalcat Constitutia si legile tarii. Vicepresedintii pot fi eliberati din functie, in aceleasi conditii, numai daca s-a constatat prin hotarare judecatoreasca irevocabila ca acestia au contravenit, in exercitarea sarcinilor ce le-au revenit, intereselor generale ale statului sau ale judetului ori au incalcat Constitutia si legile tarii

Sunt atributii ale consiliilor locale ale sectoarelor mun. pag. 215-217

Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza ca urmare a pag. 217-222

Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens prefectului de locuitorii comunei sau orasului, ca urmare a nesocotirii de catre acesta a intereselor generale ale colectivitatii locale sau neexercitarii atributiilor ce ii revin potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercita ca reprezentant al statului

Primarul isi desfasoara activitatea ca reprezentant al statului in unitatea administrativ-teritoriala unde a fost ales in exercitarea atributiilor de pag. 217-222

Hotararile consiliului local se semneaza depag. 201-202

Hotararile Consiliului Local se semneaza de consilierul care conduce sedintele de consiliu si se contrasemneaza pentru legalitate de catre secretar.

Precizati cui revine atributia de a desemna candidatul pentru functia de prim-ministru.pag. 92-93

A. partidul sau formatiunea politica ce a castigat alegerile;

B. Presedintele Romaniei;

C. Parlament.

Precizati in ce categorie intra atributia de a numi Guvernul pe baza votului de incredere acordat de catre Parlament.pag. 67-68

In calitatea sa de comandant al fortelor armate Presedintele Romaniei poate declara mobilizarea

partiala sau totala cu aprobarea prealabila sau in cazuri exceptionale ulterioarapag. 67-68

Decretele emise de catre Presedintele Romaniei care sunt acte administrative sunt supuse controlului pag. 70-71

In judetul in care este numit prefectul pag. 177-180

Potrivit dispozitiilor constitutionale atributiile prefectului se stabilescpag. 180-181

Intre prefecti pe de o parte si consiliile locale si primari precum si consiliile judetene si presedintii acestora pe de alta parte pag. 180-181

Prefectul care are calitatea de inalt functionar public este numit de catre Guvern pag. 177- 180

In exercitarea atributiilor sale legale prefectul emite acte juridice iarpag. 183- 184

Actele emise de catre prefect care vatama drepturile sau interesele legitime ale persoanelor pot fi

atacate pag. 184

In cadrul Prefecturii se organizeaza si functioneaza Cancelaria Prefectului carepag. 179- 181

Bibliografie obligatorie

- Drept administrativ I de

Drept administrativ si stiinta administratiei I de 2005

Legea nr.90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor

Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale republicata

Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici republicata.

Bibliografie facultativa

Alexandru Negoita Drept administrativ Sylvi 1998