Exceptii de la principiul teritorialitatii

Exceptii de la principiul teritorialitatii

Aplicarea legii penale potrivit principiului teritorialitatii cunoaste anumite restrangeri, in sensul ca acest principiu nu actioneaza cu privire la anumite categorii de infractiuni savarsite pe teritoriul tarii, si anume:

a) Faptele prevazute de legea penala savarsite de persoanele care se bucura de imunitatea de jurisdictie penala. Potrivit prevederilor art. 8 C. pen., legea penala romana nu se aplica infractiunilor savarsite de reprezentantii diplomatici ai statelor straine sau de alte persoane care, in conformitate cu conventiile internationale, nu sunt supuse jurisdictiei penale a statului roman, cum ar fi: sefii statelor sau guvernelor straine, sefii unor delegatii civile sau militare straine etc.

Personalul tehnic si administrativ al ambasadei sau legatiei nu se bucura de imunitate de jurisdictie penala.

Potrivit normelor de drept international, reprezentantii diplomatici au, insa, obligatia sa predea autoritatilor noastre pe acei infractori care s-ar refugia in localurile acestor reprezentante. Totodata, statul acreditar, desi nu poate urmari si judeca pe agentul diplomatic infractor, il poate declara pe acesta persona non grata, ii poate cere sa paraseasca teritoriul sau si poate solicita statului acreditant sa-l judece potrivit propriilor sale legi.

Imunitatea de jurisdictie penala, oferind un camp mai larg de actiune reprezentantilor diplomatici, contribuie la mentinerea unor relatii amicale intre statele lumii.

b) Infractiunile savarsite la bordul unor nave straine aflate in trecere prin marea teritoriala ori pe timpul cat se afla in portfuri, in apele maritime interioare si in marea teritoriala ale Romaniei.

Aceasta exceptie de la aplicarea legii penale romane, potrivit principiului teritorialitatii, isi gaseste consacrarea juridica in Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale si al zonei contigue a Romaniei.

Astfel, potrivit art. 17 alin. (2) din acest act normativ, jurisdictia penala a Romaniei nu se va exercita la bordul unei nave straine folosite in scopuri comerciale, care trece prin marea teritoriala, cu privire la o infractiune savarsita la bordul acesteia, cu exceptia cazurilor cand:

- infractiunea a fost savarsita de un cetatean roman sau de o persoana fara cetatenie care are domiciliul pe teritoriul Romaniei;

- infractiunea este indreptata impotriva intereselor Romaniei sau impotriva unui cetatean roman ori a unei persoane rezidente pe teritoriul Romaniei;

- infractiunea este de natura sa tulbure ordinea si linistea publica in tara sau ordinea in marea teritoriala;

- exercitarea jurisdictiei romane este necesara pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante sau de substante psihotrope;

- asistenta autoritatilor romane a fost ceruta, in scris, de capitanul navei ori de un agent diplomatic sau un functionar consular sub al carui pavilion navigheaza nava..

c) Infractiunile savarsite la bordul aeronavelor straine aflate in limitele teritoriale romanesti.

Din examinarea regimului juridic al aeronavelor si echipajelor acestora,
s-a constatat ca faptele savarsite la bordul aeronavelor militare aflate pe teritoriul altui stat cad sub incidenta statului de origine si ca aceeasi regula se aplica, in general, si in cazul aeronavelor comerciale, daca faptele n-au tulburat ordinea de drept a statului pe teritoriul caruia se afla si n-au pus in pericol interesele statului respectiv ori ale cetatenilor acestuia. Aceleasi reguli se aplica si aeronavelor straine aflate pe aeroporturi romanesti.

Prin urmare, rezulta ca legea noastra penala nu se aplica infractiunilor savarsite pe aeronave straine aflate pe teritoriul tarii noastre.

In cazul aeronavelor militare, regula neaplicarii legii penale romane in raport cu faptele comise la bordul lor sau in timpul serviciului de catre persoanele din echipajele lor, chiar cand se afla in aeroporturi, este absoluta si neconditionata, in sensul ca se aplica totdeauna si in orice conditii. Se porneste de la premisa ca aeronavele militare reprezinta statul caruia apartin si ca, oriunde s-ar afla, ele raman sub suveranitatea statului lor si sunt supuse exclusiv legilor acestuia.

Regula neaplicarii legii noastre penale in raport cu infractiunile savarsite pe aeronave straine, aflate ori stationate in aeroporturi romanesti, rezulta, asa cum s-a aratat in literatura de specialitate si din interpretarea rationala a dispozitiei din art. 143 alin. (1) C. pen.

d) Infractiunile savarsite in sediile misiunilor diplomatice straine aflate in tara noastra de catre membrii si personalul acestora. In art. 22 al Conventiei de la Viena cu privire la relatiile diplomatice se prevede ca localurile misiunilor sunt inviolabile si nu este permis agentilor statului acreditar sa patrunda in ele decat cu consimtamantul sefului misiunii

In mod logic, infractiunile savarsite in localul unor reprezentante diplomatice ori pe o nava sau aeronava aflata pe teritoriul strain, trebuie considerate ca fiind comise in tara in care acestea se gasesc efectiv si nu in strainatate. De aici, consecinta ca un infractor refugiat in sediul unei misiuni diplomatice sau pe un vas (aeronava) se gaseste in tara, si nu in strainatate, astfel ca, pentru a fi retinut si trimis in judecata, nu este nevoie sa se apeleze la extradare, ci la permisiunea sefului reprezentantei diplomatice sau a comandantului navei sau aeronavei, pentru a efectua operatiunile de identificare si retinere.

Admiterea extrateritorialitatii in legislatia noastra penala ar fi in contradictie cu principiul constitutional potrivit caruia teritoriul Romaniei este inalienabil si indivizibil.

e) Infractiunile savarsite de personalul armatelor straine in timpul stationarii sau trecerii pe teritoriul altui stat, sunt, de asemenea, exceptate de la aplicarea legii penale potrivit principiului teritorialitatii.

In dreptul international este admis, in mod unitar, ca trupele straine stationate pe teritoriul unui stat sau aflate in trecere pe acest teritoriu nu sunt supuse jurisdictiei statului pe teritoriul caruia se afla.

Daca stationarea trupelor straine se produce in timp de razboi, sanctionarea faptelor savarsite de militarii straini se realizeaza potrivit reglementarilor specifice starii de razboi.

In conditiile in care stationarea sau trecerea trupelor straine are loc in timp de pace, potrivit conventiilor internationale, pentru infractiunile savarsite de militarii straini nu se aplica legea penala in conformitate cu principiul teritorialitatii. Daca se savarsesc infractiuni de catre unii militari straini impotriva militarilor din aceleasi trupe, se aplica legea penala a statului de care apartine armata straina.

In cazul infractiunilor savarsite de militarii straini impotriva unor persoane care apartin statului pe care se stationeaza, se va aplica acea lege penala care este convenita prin intelegerea bilaterala incheiata.

Prin urmare, in eventualitatea stationarii sau trecerii unor trupe straine pe teritoriul tarii noastre, infractiunile comise de persoane din randul acestora nu vor cadea sub incidenta legii noastre.

f) Imunitatea prezidentiala, parlamentara si guvernamentala. Constitutia Romaniei instituie anumite imunitati, care consideram ca au un caracter relativ restrans, in sensul ca persoanele la care se refera nu sunt total exceptate de la aplicarea legii penale pentru infractiunile comise, imunitatea operand numai cu indeplinirea unor conditii reglementate de normele Constitutiei.

O prima imunitate este cea prezidentiala, consacrata in art. 84 paragraful 2, in care se prevede ca "Presedintele Romaniei se bucura de imunitate". Se intelege ca acesta nu va putea fi pus sub acuzare in timpul exercitarii mandatului sau. De la aceasta regula exista o exceptie, reglementata tot de Constitutie in art. 84 paragraful 3, in care se arata: "Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot hotari punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie, in conditiile legii. Presedintele este demis de drept la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare".

O alta imunitate este cea parlamentara, instituita in art. 69 din Constitutia Romaniei. Conform acestor dispozitii, deputatul sau senatorul nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata penala ori contraventionala fara incuviintarea Camerei din care face parte, dupa ascultarea sa, iar competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie. Numai in caz de infractiune flagranta deputatul sau senatorul poate fi retinut sau perchezitionat, existand, insa, obligatia Ministerului Justitiei sa informeze neintarziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.

O a treia imunitate, mult mai restransa decat cele precedente, se refera la membrii Guvernului Romaniei si vizeaza numai faptele comise in exercitiul functiunii lor.

In baza art. 108 paragraful 2, numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. In baza paragrafului 3 al aceluiasi articol, cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala. Aceasta presupune adoptarea unei legi organice speciale care sa reglementeze situatiile in care este angajata raspunderea penala a membrilor Guvernului si pedepsele ce se aplica acestora pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor.