FORME DE RASPUNDERE CONTRAVENTIONALA SI PENALA A PERSOANELOR CARE DESFASOARA ILEGAL ACTIVITATEA DE AVOCAT IN ROMANIA

FORME DE RASPUNDERE CONTRAVENTIONALA SI PENALA A PERSOANELOR CARE DESFASOARA ILEGAL ACTIVITATEA DE AVOCAT IN ROMANIA

In ultimii ani, in Romania au aparut multe societati comerciale care desfasoara ilegal activitati specifice profesiei de avocat. Majoritatea acestor societati au avut ca punct de pornire lipsa reactiei autoritatilor la infiintarea asa-zisului Barou Constitutional. Sunt de notorietate protestele repetate ale Barourilor legal constituite impotriva nepedepsirii membrilor acestei institutii. Organele de urmarire penala nu au trimis in judecata nici un "membru" al Baroului Constitutional (sau, mai degraba, al fostului Barou Constitutional), ceea ce a sporit increderea si unor alte persoane care au infiintat societati comerciale cu obiect de activitate (principal sau secundar) consultanta juridica.

Odata cu aparitia Legii nr. 255/2004 prin care s-a modificat Legea nr. 51/1995 s-a sperat in stoparea acestor activitati ilegale, ceea ce s-ar fi putut realiza, daca organele de urmarire penala ar fi tinut cont de prevederile speciale din textul citat.

Articolul 82 alin. 1 din Legea nr. 51/1995, astfel cum a fost modificat de Legea nr. 255/2004 prevede:

" La data intrarii in vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate in baza altor acte normative ori au fost incuviintate prin hotarari judecatoresti sa desfasoare activitati de consultanta, reprezentare sau asistenta juridica, in orice domenii, isi inceteaza de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activitati constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale",

in aliniatul 4 stipulandu-se:

" Consiliile si decanii barourilor au obligatia si autorizarea sa urmareasca ducerea la indeplinire a prevederilor alin. 1 si 2 si sa ia masuri legale in acest sens".

Principalul motiv pentru care s-a introdus, prin Legea nr. 255/2004, articolul citat, il reprezinta existenta unor barouri paralele si a unor societati comerciale care au ca obiect de activitate asistenta juridica. Legiuitorul a avut in vedere ca, la momentul intrarii in vigoare a normei citate, existau mai multe entitati juridice care desfasurau, ilegal, activitatea de avocat, instituind chiar obligatia, pentru organele de conducere ale barourilor, sa ia masuri "legale" pentru aducerea la indeplinire a prevederilor legii.

Chiar daca, in general, consiliile barourilor si-au indeplinit obligatia legala si au semnalat, ori de cate ori au avut cunostinta, incalcarea art. 82 si 25 din Legea nr. 51/1995, parchetele nu au raspuns acestor solicitari, neexistand pana acum nici o trimitere in judecata pentru savarsirea acestor infractiuni.

Desi organele de urmarire penala nu au reactionat pana acum la numeroasele sesizari ale membrilor barourilor, exercitarea fara drept a profesiei de avocat, precum si incercarea de a prelua o parte din activitatile desfasurate de avocati de catre persoane care nu au aceasta calitate a fost de multe ori sanctionata de catre instantele din Romania.

Prin decizia nr. XXII din 12 iunie 2006 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite s-a admis recursul in interesul legii declarat de Procurorul General al Romaniei, instanta suprema stabilind ca :

" Cererile de autorizare a constituirii de si de inmatriculare a societatilor comerciale de consultanta, asistenta si reprezentare juridica sunt inadmisibile"

In motivarea deciziei Sectiile Unite ale instantei supreme au aratat ca nici consilierii juridici nu pot exercita activitati care sunt specifice profesiei de avocat, atata timp cat nu au aceasta calitate. S-a aratat ca:

" Pe de alta parte, activitatile juridice de consultanta, de reprezentare si asistenta juridica, precum si de redactare de acte juridice, inclusiv a actiunilor introductive in instanta, cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor, apararea si reprezentarea cu mijloace juridice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice, in raporturile cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana romana sau straina, constituie, dupa caz, activitati specifice profesiei de avocat, reglementate in art. 3 din Legea nr. 51/1995, profesiei de notar public (art. 8, 9 si 10 din Legea nr. 36/1995) sau celei de executor judecatoresc (art. 7 din Legea nr. 188/2000)." (pag. 5 alin. 1 din decizia nr. XXII din 12 iunie 2006 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite). Iata ca, la cererea Procurorului General al Romaniei, instanta suprema a statuat ca sunt nelegale activitatile juridice de consultanta, reprezentare si asistenta juridica exercitate in afara profesiei de avocat.

Este de remarcat ca instanta suprema face o diferenta clara intre profesiile cu profil juridic, stabilind clar, si definitiv, ca numai avocatii sunt cei care pot sa desfasoare activitatile specifice profesiei lor. Chiar daca si consilierii juridici au (spre diferenta de membrii barourilor paralele si ai societatilor comerciale care fac obiectul prezentului studiu) o organizare separata, organe de conducere si statut specific profesiei lor, acestea nu ii indreptatesc sa infiinteze societati de consultanta sau asistenta juridica.

In plus, trebuie sa avem in vedere numeroasele decizii ale instantelor judecatoresti (Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea Constitutionala si chiar Curtea Europeana a Drepturilor Omului) cu privire la incercarile de organizare a unor barouri paralele.

Astfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului - Sectiunea a II-a, pronuntandu-se asupra cererii nr. 24057/03 depusa de Bota Pompiliu contra Romaniei, prin care se contesta dizolvarea asociatiei "Bonis Potra" a apreciat ca:

" printre obiectivele statutare ale asociatiei Bonis Potra figura crearea de barouri, fapt care contravine dispozitiilor Legii nr. 51/1995 care interzice crearea de barouri si exercitarea profesiei de avocat in afara Uniunii Avocatilor din Romania.

Curtea ia in considerare, la fel ca si jurisdictiile interne, indeosebi faptul ca membrii asociatiei s-au livrat la acte concrete, anume crearea unui barou, si ca ei si-au arogat prerogative care erau de competenta exclusiva a Uniunii Avocatilor din Romania.

In consecinta, tinand cont de marja de apreciere de care beneficiaza Statele in aceasta materie, Curtea considera ca dizolvarea asociatiei "Bonis Potra" este proportionala cu scopul vizat si ca motivele invocate de jurisdictiile interne se dovedesc pertinente si suficiente" (pag. 8 alin. 5 din decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului in cazul Bota Pompiliu contra Romania).

Si Curtea Constitutionala a apreciat ca exercitarea profesiei de avocat se poate face doar in formele prevazute de Legea nr. 51/1995 cu modificarile ulterioare.

Astfel, in motivarea deciziei nr. 233/2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 alin.1 si ale art. 57 alin. (1) si (3) din Legea nr.51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat se arata ca:

" Libertatea de asociere, consacrata de art. 40 din Legea fundamentala, nu inseamna ca orice persoana, indiferent de statutul sau civil si profesional, poate face parte din orice tip de asociatie. Legiuitorul are libertatea de a reglementa conditiile in care pot fi constituite, organizate si in care functioneaza diferite tipuri si forme de asociatie, inclusiv sa dispuna constituirea obligatorie a unor asociatii pentru exercitarea unor profesii ori indeplinirea unor atributii de interes public".

Aceleasi argumente au fost folosite si in motivarea altor decizii care au avut ca obiect exceptii de neconstitutionalitate ale acelorasi articole. Citam Decizia nr. 234 din 25 mai 2004, Decizia nr. 321din 14 septembrie 2004 si Decizia 688 din 20 decembrie 2005.

Curtea Constitutionala a respins si exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. 1 si 2 din Legea nr. 51/1995 (Decizia nr. 260 din 12 mai 2005, Decizia nr. 88 din 10 februarie 2005 si Decizia nr. 61 din 2 februarie 2006) statuand ca articolul care prevede tragerea la raspundere penala a celor care exercita fara drept profesia de avocat este constitutional.

Am citat o parte din hotararile care au analizat problema care face obiectul prezentului studiu, intrucat este important sa se aiba in vedere faptul ca instantele sunt pregatite sa condamne persoanele care se fac vinovate de savarsirea unor infractiuni, prin practicarea nelegala a meseriei de avocat. Practica constanta in aceasta materie, premergatoare unor sperate trimiteri in judecata, este de bun augur in vederea tragerii la raspundere penala a acestora.

In afara infractiunilor prevazute in Legea nr. 51/1995, raportate la art. 281 c.pen., practicarea fara drept a profesiei de avocat, sau a unor activitati specifice exclusiv acestei profesii duce, aproape in mod direct, la alte fapte de natura penala.

Nu sunt putine cauzele in care, in dosare penale, cercetarea judecatoreasca sau urmarirea penala au fost ingreunate de prezenta, in fata acestor autoritati, a unor asa-zisi avocati din barourile paralele. Sunt cazuri in care fie cercetarea judecatoreasca a trebuit sa fie reluata, fie s-au implinit anumite termene care au creat avantaje nelegale celor cercetati. Mai mult, sunt cauze in care inculpati cercetati pentru infractiuni grave au fost pusi in libertate, intrucat instantele au descoperit ca acestia au fost reprezentati de persoane care nu au calitatea de avocat.

In aceasta situatie, cei care au generat aceste situatii, prin prezentarea in fata instantelor ca avocati, au savarsit fapte care impiedica infaptuirea justitiei, respectiv favorizarea infractorului, prevazuta de art. 264 cod penal. Potrivit aliniatului 1 al textului citat :

" Ajutorul dat unui infractor fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul savarsirii infractiunii, pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 7 ani.."

Este evident ca inculpatii din dosarele respective au fost favorizati de catre "avocatii" care i-au asistat sau reprezentat. Nu are relevanta, pentru existenta infractiunii, daca cel care s-a prezentat ca avocat a anticipat urmarea faptelor sale, impreuna cu "clientul " sau intrucat, potrivit textului incriminator, nu este necesara o intelegere prealabila intre infractor si acesta.

O alta posibila infractiune savarsita de cei care exercita fara drept profesia de avocat o poate reprezenta infractiunea de inselaciune.

Potrivit art. 215 alin. 1 si 2 c.pen:

" Inducerea in eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 12 ani.

Inselaciunea savarsita prin folosire de nume sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani. Daca mijlocul fraudulos constituie el insusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni

Este evident ca membrii barourilor paralele ii induc in eroare pe justitiabilii care, vazand "cabinetele" care au placi cu denumirea de avocat in dreptul numelui persoanelor respective, sau ii vad pe acestia intrand in instanta cu robe identice cu cele ale avocatilor, cred ca sunt in fata unui avocat si nu a unui infractor. Este exclus ca, la contactul dintre asa-zisul avocat si clientul sau, primul sa-i arate celui din urma ca nu face parte dintr-un barou afiliat la Uniunea Nationala a Barourilor din Romania si ca, deci, nu exercita legal aceasta profesie.

Acelasi lucru se poate spune si despre societatile comerciale care au ca profil acordarea de asistenta juridica. Din moment ce asistenta juridica nu poate fi acordata decat de avocati, astfel cum am aratat mai sus, pentru a nu-i induce in eroare pe justitiabili, angajatii firmelor ar trebui sa le comunice acestora ca nu sunt avocati si ca nu isi pot asuma raspunderea profesionala pentru prestatiile lor.

In realitate, clientii au credinta ca se adreseaza unor persoane abilitate sa le rezolve problemele, de cele mai multe ori crezand ca se afla in fata unor avocati.

Pentru a ne afla in prezenta unei infractiuni de inselaciune, este necesar sa demonstram existenta unui prejudiciu. Din punctul nostru de vedere prejudiciul il reprezinta, pentru clientul pacalit, chiar onorariul sau suma de bani pe care o ofera in schimbul prestatiei pe care o efectueaza avocatul din baroul paralel sau angajatul firmei de consultanta juridica.

Clientul plateste avand credinta, astfel cum am aratat mai sus, ca se afla in fata unui avocat. Urmarea imediata a acestei plati poate fi neexercitarea prestatiei sau exercitarea acesteia. In ambele cazuri clientul este prejudiciat, intrucat orice act al unui neavocat nu are valoare in fata autoritatilor, iar calitatea prestatiei, cel putin teoretic, nu este aceeasi cu aceea a unui membru al unui barou.

Modalitatile de intrare in profesie, stagiul profesional, participarea la sedintele de pregatire si perfectionare in cadrul stagiului, examenul de definitivat, sunt cateva din garantiile pe care le ofera Legea 51/1995 in ceea ce priveste pregatirea profesionala a avocatului. Avocatul indeplineste o prestatie de interes public (acesta fiind si motivul pentru care a devenit, cu toata opozitia barourilor subiect activ potential al Legii 78/2000) si raspunde pentru exercitarea defectuoasa a activitatilor specifice profesiei. Acestea sunt cateva din motivele pentru care prestatiile membrilor barourilor paralele sau ale unor societati comerciale cu profil juridic nu pot fi asimilate si nici nu au calitatea celor efectuate de avocatii care sunt membrii ai barourilor din cadrul U.N.B.R.

Activitatea de avocatura ilegala la care am facut referire incalca si dispozitiile legii nr. 241 din 15 iulie 2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, coroborate cu dispozitiile Legii nr. 51/1995.

Astfel, potrivit art. 42 din Legea nr. 51/1995, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 255/2004:

" Avocatul este obligat sa tina evidentele cerute de lege si de statut cu privire la cauzele in care s-a angajat si sa achite cu regularitate si la timp taxele si contributiile stabilite pentru formarea bugetului baroului si a fondurilor Casei de Asigurari a Avocatilor din Romania si ale filialelor. Bugetul U.N.B.R. este format din contributiile barourilor, stabilite conform legii si statutului profesiei"

iar potrivit art. 7 din Legea nr. 241/2005:

"(1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 7 ani si interzicerea unor drepturi punerea in circulatie, fara drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special.

(2) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 ani la 12 ani si interzicerea unor drepturi tiparirea sau punerea in circulatie, cu stiinta, de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.

Avocatii care fac parte din barourile legal constituite sunt obligati sa isi tina evidenta contabila proprie si sa achite toate taxele stabilite de Legea nr. 51/1995 coroborata cu Statutul profesiei de avocat. Chitantierele care fac dovada platii onorariilor se obtin de catre avocat, doar pe baza dovezii apartenentei la un barou legal constituit.

Membrii barourilor paralele folosesc tipizate asemanatoare cu cele la care ne-am referit mai sus si, foarte probabil, nu platesc impozitele aferente castigurilor pe care le obtin. Ei se folosesc de constituirea in Societati cu Raspundere Limitata sau in alte forme de organizare si eludeaza astfel dispozitiile referitoare la plata impozitelor catre stat.

Altfel dupa cum am aratat mai sus, in masura in care acesti "avocati" folosesc aceleasi fel de tipizate fiscale ca si cele ale barourilor din cadrul U.N.B.R., ei savarsesc infractiunea prevazuta de art. 7 din Legea nr. 241/2005.

Aspectele referitoare la eludarea dispozitiilor legale privind plata impozitelor sunt valabile si pentru societatile comerciale care acorda ilegal servicii de consultanta intrucat si acestea sunt organizate ca Societati cu Raspundere Limitata sau Societati pe Actiuni, ocolind dispozitiile referitoare la plata impozitelor de catre avocati.

Organele de urmarire penala sesizate cu faptele de care am facut vorbire in prezentul studiu ar trebui sa faca cercetari, fata de persoanele vizate, si cu privire la infractiunea de asociere pentru savarsire de infractiuni, prevazuta si pedepsita de art. 323 cod penal.

Este clar ca, in momentul in care acestia au infiintat, ilegal, societati care acorda asistenta juridica, fie prin reprezentarea sau asistarea clientului in fata instantei, fie prin intermediul unui contract de consultanta, au cunoscut faptul ca savarsesc infractiuni, actiunile U.N.B.R. pentru combaterea acestor fapte fiind de notorietate.

Imprejurarea ca acesti faptuitori s-au asociat, fie prin intermediul afilierii la barouri paralele, fie prin infiintarea unor societati comerciale sau prin aderarea la acestea, pentru a realiza activitatile ilegale la care ne-am referit mai sus, este de natura a atrage incidenta dispozitiilor art. 323 cod penal,

Faptuitorii nu pot invoca in apararea lor necunoasterea dispozitiilor legale incalcate intrucat, pe de o parte, necunoasterea legii nu poate fi folosita pentru disculpare, iar pe de alta parte multi dintre acestia au fost anuntati ca practica ilegal avocatura chiar de catre barourile din tara.

Este evident ca publicitatea nelegala si informatiile false privind calitatea de avocat a celor care isi desfasoara activitatea in firmele care asigura consultanta, dar si asistenta juridica, reprezinta si o concurenta neloiala. Potrivit art. 4 lit. d din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, astfel cum a fost completata de Legea nr. 298 din 7 iunie 2001 constituie contraventie "comunicarea sau raspandirea in public de catre un comerciant de afirmatii asupra intreprinderii sale sau activitatii acesteia, menite sa induca in eroare si sa ii creeze o situatie de favoare in dauna unor concurenti".

Toate aceste firme functioneaza ca societati comerciale si au posibilitatea de a-si face reclama sau publicitate, ceea ce avocatilor le este interzis. Articolul 46 din Legea nr. 51/1995 prevede ca:

"Este interzis avocatului ca, in mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, sa foloseasca procedee incompatibile cu demnitatea profesiei in scopul dobandirii clientelei.

De asemenea, este interzis avocatului sa foloseasca mijloace de reclama sau publicitate in acelasi scop. Statutul stabileste cazurile si masurile in care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.

Din punctul de vedere al barourilor legal constituite, aceste forme de publicitate nu constituie o concurenta neloiala, intrucat acestea nu au calitatea de comercianti dar, societatilor care isi fac reclama si care desfasoara o activitate comerciala, le sunt aplicabile dispozitiile la care am facut referire.

Acelasi lucru il putem spune si despre membrii barourilor paralele care folosesc titulatura de "barou", incercand sa se confunde cu avocatii care-si desfasoara activitatea legal. Fondatorilor acestor Societati cu Raspundere Limitata le sunt aplicabile dispozitiile art. 5 din Legea nr. 11/1991, completata de Legea nr. 298 din 7 iunie 2001, care stipuleaza:

" Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei:

a) folosirea unei firme, inventii, marci, indicatii geografice, unui desen sau model industrial, unor topografii ale unui circuit integrat, unei embleme sau unui ambalaj de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant.

Unii dintre membrii barourilor paralele ar trebui cercetati si pentru infractiunile de fals material in inscrisuri oficiale si uz de fals, prevazute de art. 288 si 291 c.pen. Prin emiterea unor delegatii care poarta insemnele "Barou", "Cabinet de avocat" ,"Imputernicire avocatiala", acestia nu fac decat sa falsifice tipizatele oficiale pe care le folosesc avocatii. Utilizarea acestora intruneste, din punctul nostru de vedere, elementele constitutive ale infractiunii prevazuta de art. 291 c.pen.

De asemenea, se impune verificarea incidentei art. 240 c.pen., potrivit caruia:

" Folosirea fara drept a unei calitati oficiale, insotita sau urmata de indeplinirea unui act legat de acea calitate se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani."

Apreciem ca, atata timp cat avocatul desfasoara o activitate de interes public, are contact cu autoritatile (instante, organe de urmarire penala, institutii publice sau private), iar acest contact ii este permis doar pentru ca are calitatea de avocat conferita de apartenenta la un barou din cadrul U.N.B.R., el indeplineste conditia ceruta de infractiunea de uzurpare de calitati oficiale.

"Avocatii" din barourile paralele se prezinta in fata tuturor acestor autoritati declinandu-si calitatea de avocat, iar toti cei cu care intra in contact sunt indusi in eroare, fara sa stie ca sunt in fata unei persoane care nu are, de fapt, aceasta calitate, ceea ce aduce prejudicii importante atat ordinii de drept, cat si profesiei de avocat.

Aceste exemple de infractiuni care sunt, sau pot fi savarsite de catre cei care exercita fara drept profesia de avocat demonstreaza complexitatea si amploarea pe care o pot lua astfel de manifestari, care nu au fost stopate la timp. Din pacate, dupa cum am aratat si la inceputul materialului nostru, lipsa de reactie a autoritatilor la infiintarea "Baroului Constitutional", care s-a perpetuat pana in prezent, a dat avant unor alte persoane sa infiinteze din ce in ce mai multe societati care acorda, ilegal, asistenta juridica, iar sfera faptelor penale pe care acestia le savarsesc se largeste, intrucat atat formele de organizare cat si modul de lucru al acestor firme sunt diferite, de la caz la caz.

Un exemplu in acest sens il constituie firma "Consultanta & Investigatii Financiare" condusa de fostul demnitar Blanculescu Ionel. Acesta a publicat intr-un ziar, la rubrica "publicitate" o reclama privind societatea pe care o conduce. In cadrul acestui articol se sustine ca faptuitorul ar fi gestionat mii de procese comerciale, iar in prezent ar gestiona procese de peste un miliard de euro. Blanculescu se considera " numarul 1 in Romania in domeniul litigiilor comerciale, alaturi de echipele sale de avocati".

In finalul paginii publicitare se afirma: " Avocatii nostri castiga pentru Dvs! Garantez aceasta!".

Concluzia este simpla, firma faptuitorului Blanculescu desfasoara ilegal activitati specifice profesiei de avocat. Nu e vorba de o simpla intermediere, intre firme de avocati si potentialii clienti intrucat, pe de o parte aceasta activitate ar fi ea insasi ilegala, iar pe de alta parte Blanculescu se refera la "echipele sale de avocati", aratand ca "gestioneaza" litigii, fara sa aiba acest drept, dupa cum am aratat mai sus.

Sintagma din finalul articolului publicitar: "Avocatii nostri castiga pentru Dvs.! Garantez aceasta!" poate reprezenta o infractiune de sine statatoare, de competenta Directiei Nationale Anticoruptie. Faptuitorul Blanculescu garanteaza solutia in procesele potentialilor sai clienti, lasand sa se inteleaga ca, intr-un fel, are putere asupra magistratilor care urmeaza sa judece cauzele respective. Putem sa avem de a face fie cu un trafic de influenta, fie chiar cu o instigare la dare de mita, in masura in care aceste garantii ar fi, intr-adevar, bazate pe o relatie concreta intre faptuitor si judecatori.

Afirmatia este foarte grava, intrucat pune la indoiala corectitudinea si independenta magistratilor, despre care se lasa sa se creada ca vor da solutii favorabile doar in cazul in care clientul ar fi reprezentat de firma lui Blanculescu. Este de reflectat care ar fi masurile pe care le-ar lua parchetul in cazul in care un avocat din Baroul Bucuresti ar garanta clientilor sai solutia in procesele in care ii reprezinta

Garantarea solutiei la un proces poate fi considerata si o tentativa la infractiunea de inselaciune, intrucat justitiabilul care citeste articolul respectiv este indus in eroare cu privire la o eventuala solutie favorabila pe care o poate obtine pentru el firma "Consultanta & Investigatii Financiare", fara sa stie ca NIMENI nu poate garanta castigarea unui proces aflat in curs de judecata. Plata pe care justitiabilul ar face-o catre o astfel de societate reprezinta prejudiciul pe care el il sufera, intrucat a dat suma de bani cu certitudinea ca va castiga procesul. Exista multe persoane care au convingerea ca au dreptate in litigiile in care sunt parti, iar citirea unui astfel de articol publicitar le creeaza siguranta (iluzorie - spunem noi) ca angajarea societatii faptuitorului Blanculescu va duce la castigarea dosarelor. Fapta este cu atat mai grava cu cat se adreseaza si multor persoane care nu cunosc foarte bine nici legile si nici modalitatea in care se desfasoara un proces, putand crede ca este suficient sa plateasca un onorariu unor avocati sau chiar lui Blanculescu, pentru ca solutia sa fie cea pe care o urmaresc.

Pentru a verifica, exact, modul in care isi desfasoara activitatea aceasta firma, am apelat la un justitiabil care a sunat la numerele de telefon indicate. Desi acesta a aratat ca are un litigiu civil, i s-a spus ca i se va face o programare pentru a sta de vorba direct cu presedintele Blanculescu.

Iata ca indicatiile din ziar nu sunt doar forme de publicitate. Desi presedintele societatii nu are calitatea de avocat, el discuta direct cu justitiabilii despre litigiile pe care le au acestia, dandu-le, probabil, atat consultatii cat si garantii privind modul in care se vor rezolva litigiile in care acestia sunt implicati, contra plata.

Firma lui Ionel Blanculescu este, din pacate, doar un exemplu care demonstreaza ca raspunderea penala a celor care exercita fara drept profesia de avocat trebuie privita in raport de mai multi factori si nu doar de prevederile din legea speciala (Legea nr. 51/1995).

In tara sunt deja multe firme care isi fac astfel de publicitate, apeland atat la ziare, cat si la brosuri in care se specifica faptul ca se acorda consultanta sau chiar reprezentare in fata instantei.

Este posibil ca, multi dintre cei care ajung sa isi faca publicitate sa nu cunoasca faptul ca, pentru avocati, aceasta este interzisa. Acesta este pericolul pe care il reprezinta neluarea masurilor legale pentru neutralizarea unor astfel de activitati.

Perpetuarea acestei stari de nelegalitate va duce, probabil, la o incredere si mai mica a justitiabililor in actul de justitie. Dupa ce vor fi dezamagiti de prestatiile si de rezultatele profesionale ale celor care exercita fara drept profesia de avocat, vor ajunge la concluzia ca nu isi pot rezolva, legal, litigiile, fara sa aiba in vedere ca s-au adresat unor persoane care nu aveau dreptul de a le reprezenta interesele.

Este evident ca toate aceste activitati ilegale stirbesc si prestigiul profesiei noastre, atat in fata justitiabililor, cat si a autoritatilor cu care intram in contact.

Un alt pericol in reprezinta chiar neincrederea avocatilor in rezolvarea acestei situatii si descurajarea unora dintre ei (mai ales cei tineri). Vazand ca "avocatii" din barourile paralele nu platesc taxe pentru intrarea in profesie, nu platesc taxe pentru examenul de definitivat, sau pentru deschiderea unui birou, nu platesc nici contributiile lunare catre barou sau U.N.B.R., se vor putea indrepta spre astfel de forme profesionale ilegale, atata timp cat aceasta trecere nu reprezinta nici un risc.

In plus, multi absolventi ai Facultatii de Drept ajung sa fie "racolati" de societati care acorda asistenta juridica, unde li se promite un castig sigur, imediat si sunt angajati chiar cu carte de munca. Formarea lor profesionala, legalitatea desfasurarii activitatii sunt puse, cel putin sub semnul intrebarii, atata timp cat contribuie (chiar fara sa stie) la savarsirea unor fapte de natura penala, inca din primele zile de munca.

Din pacate, asa cum am precizat mai sus, aceste forme ilegale de exercitare a profesiei de avocat au luat in ultima vreme o amploare deosebita.

Ceea ce nu s-a inteles la nivelul organelor de urmarire penala este ca, in viitor, toti cei care isi desfasoara activitatea in justitie (deci si ei) vor fi afectati de acest fenomen infractional. Punerile in libertate ale infractorilor cercetati pentru fapte grave, refacerea unor acte procedurale sau chiar anularea lor pentru ca au fost intocmite in prezenta unui asa-zis avocat ar trebui sa puna semne de intrebare, la nivelul parchetelor.

Solutia este una singura: solutionarea cat mai rapida a plangerilor privindu-i pe membrii barourilor paralele si verificarea tuturor firmelor care acorda asistenta juridica direct, sau prin intermediari.

In functie de fiecare caz in parte, cercetarile pot fi extinse si pentru alte fapte decat cele prevazute de art. 82 si 25 din Legea nr. 512/1995, raportate la art. 281 c.pen., fiind evident ca pot fi incidente oricare dintre infractiunile la care am facut referire in acest studiu.