Formele de structura ale infractiunii

Formele de structura ale infractiunii

1. Notiune

Unitatea de infractiune, ca si pluralitatea de infractiuni, formand o singura infractiune sau, dimpotriva, doua sau mai multe infractiuni, presupune in primul caz ca faptuitorul urmeaza sa raspunda pentru o singura infractiune, pe cand in al doilea caz urmeaza sa raspunda pentru doua sau mai multe infractiuni.

In consecinta, baza de evaluare in vederea stabilirii unitatii si pluralitatii de infractiuni este reprezentata de continutul infractiunii. Deci, exista unitate de infractiune in cazul in care fapta sau activitatea desfasurata corespunde continutului unei singure infractiuni, iar pluralitate de infractiuni, atunci cand in fapta ori activitatea savarsita se stabilesc continuturile a doua sau mai multe infractiuni.

Prin urmare, unitatea de infractiune presupune activitatea infractionala formata dintr-o singura actiune ori inactiune ce decurge din natura faptei sau din vointa legiuitorului, savarsita de o persoana si in care se identifica continutul unei singure infractiuni.

2. Felurile unitatii de infractiune

Unitatea de infractiune este cunoscuta in doctrina penala sub doua forme: unitatea naturala si unitatea legala.

a. Unitatea naturala de infractiune

1. Notiune

Unitatea naturala de infractiune desemneaza unitatea actiunii sau inactiunii care formeaza datorita starii de fapt sau in mod natural o activitate unica, prin care se realizeaza continutul unei singure infractiuni.

Unitatea naturala de infractiune rezulta din unicitatea actiunii sau inactiunii, formand elementul material al infractiunii. Spre exemplu, infractiunea de omor constituie o unitate de infractiune, deoarece s-a savarsit printr-un singur act de impuscare. Totusi, sunt si cazuri cand infractiunea se realizeaza prin mai multe interventii ori prin mai multe acte care se succed imediat. Repetarea actelor nu schimba felul unitatii naturale, deoarece actele se succed imediat, si nu la diferite intervale de timp.

2. Formele unitatii naturale de infractiune

In doctrina penala, cei mai multi autori considera ca unitatea naturala de infractiune se prezinta sub forma infractiunii simple, infractiunii continue si infractiunii deviate.

Unitatea legala de infractiune

1. Notiune

Unitatea legala de infractiune este o creatie a legiuitorului si se caracterizeaza prin reunirea in continutul unei singure infractiuni a doua sau mai multe actiuni (inactiuni) care ar putea constitui fiecare in parte o infractiune de sine statatoare.

Legiuitorul a creat unitatea legala de infractiune din doua sau mai multe actiuni cu semnificatie proprie tocmai datorita legaturii stranse intre ele, fie prin pozitia uneia fata de alta, fie datorita elementului subiectiv care le reu neste si care duce la considerarea lor intr-un tot unic.

2. Formele unitatii legale

Codul penal in vigoare a consacrat in partea generala patru forme ale unitatii legale de infractiune: infractiunea continuata, infractiunea complexa, infractiunea de obicei si infractiunea progresiva.