CONTRACTUL DE SUBINCHIRIERE SI CESIUNEA CONTRACTULUI DE INCHIRIERE A LOCUINTEI

CONTRACTUL DE SUBINCHIRIERE SI CESIUNEA CONTRACTULUI DE INCHIRIERE A LOCUINTEI

A. Contractul de subinchiriere

Potrivit art. 26 din Legea nr. 114/1996, republicata, locatarul are dreptul de a subinchiria locuinta detinuta, insa numai cu acordul prealabil scris si in conditiile stabilite de proprietar, daca subinchirierea nu a fost interzisa prin contractul principal de inchiriere a locuintei.

Contractul de subinchiriere trebuie sa fie incheiat in forma scrisa si inregistrat la organul fiscal teritorial in raza caruia este situata locuinta subinchiriata.

Contractul de subinchiriere trebuie sa prevada obligatoriu durata subinchirierii care nu poate fi mai mare decat cea din contractul de inchiriere principal si chiria care urmeaza sa fie platita de sublocatar.

Contractul de subinchiriere nu produce efecte fata de locator (proprietar).

Spre deosebire de locatarul principal, care beneficiaza de prorogarea legala a contractului de inchiriere si de dreptul la reinnoirea contractului, sublocatarul nu are asemenea beneficii, astfel incat, sublocatarul poate fi evacuat la expirarea termenului sau o data cu incetarea contractului de inchiriere a locatarului principal si aceasta chiar daca termenul din contractul de subinchiriere nu a expirat inca.

B. Cesiunea contractului de inchiriere

Legea nr. 114/1996 nu reglementeaza in mod expres dreptul locatarului de a ceda contractul de inchiriere. Cu toate acestea, prin analogie cu contractul de locatiune, se admite aceasta posibilitate si in cazul contractului de inchiriere.

Cesiunea contractului poate avea loc numai cu acordul scris si prealabil al proprietarului si doar in conditiile stabilite de catre acesta (locator). Ea trebuie consemnata prin act scris, in vederea inregistrarii ei la organele fiscale teritoriale.

Cesiunea nu este permisa in cazul locuintelor de serviciu, de interventie sau de necesitate.