Formele pluralitatii de infractori

Formele pluralitatii de infractori

Pluralitatea de infractori se poate realiza in trei forme diferite: pluralitatea naturala (necesara), pluralitatea constituita (legala) si pluralitatea ocazionala (participatia penala).

1. Pluralitatea naturala

Este o forma a pluralitatii de infractori ce exista in cazul unor infractiuni care, prin natura lor, nu pot fi savarsite decat de mai multe persoane. Apartin acestei categorii infractiunile de: subminare a puterii de stat (art. 162 C. pen.), incest (art. 203 C. pen.), bigamie (art. 303 C. pen.), adulter (art. 304 C. pen.), incaierare (art. 322 C. pen.), joc de noroc (art. 330 C. pen.) etc. Nu se cere insa ca toate persoanele sa coopereze cu vinovatie la savarsirea infractiunii. Astfel, in caz de bigamie, e posibil ca unul din parteneri sa nu stie ca are de-a face cu o persoana casatorita.

Pluralitatea naturala de infractori nu este reglementata prin norme cu ca racter general. Faptele cu pluralitate naturala de subiecti activi au fost special incriminate si sanctionate ca atare, in conditii specifice fiecarei infractiuni.

Ceea ce este caracteristic pluritatii naturale de infractori este faptul ca fiecare participant la savarsirea faptei este privit ca autor al infractiunii, alaturi de ceilalti faptuitori si raspunde de rezultatul produs.

2. Pluralitatea constituita

Este o forma a pluralitatii de infractori care consta in simplul fapt, incriminat prin lege, de a alcatui, a forma o grupare de persoane in vederea savarsirii de infractiuni. De exemplu, complotul [art. 167 alin. (1) C. pen.], asocierea pentru savarsirea de infractiuni (art. 323 C. pen.), intelegerea in vederea savarsirii infractiunii de genocid (art. 357 alin. final C. pen.). Potrivit dispozitiilor legii, savarsirea vreuneia dintre infractiunile care intra in scopul asocierii sau gruparii infractorilor da nastere unui concurs de infractiuni intre aceasta si infractiunea de complot sau asociere, dupa caz.

Aceasta pluralitate este creata prin vointa legiuitorului, fiindca scopul urmarit de catre cei care s-au asociat prezinta un mare pericol social (pentru savarsirea unor infractiuni). In literatura juridica s-a subliniat ca lupta impotriva fenomenului infractional trebuie sa loveasca in manifestarile infractionale chiar in forma lor embrionara, pentru ca pericolul latent pe care il prezinta aceste manifestari sa fie impiedicat de a evolua catre un rau efectiv.

In practica judiciara, aplicarea dispozitiilor legale care reglementeaza pluralitatea constituita intampina, uneori, anumite dificultati. Aceste greutati sunt determinate de faptul ca, in toate situatiile in care o infractiune este savarsita de mai multe persoane impreuna [art. 75 lit. a) C. pen., art. 192 alin. (2)
C. pen., art. 197 alin. (2), lit. b) C. pen., art. 209 lit. a) C. pen., art. 269 alin. (2) C. pen. etc.], dar si in cazurile prevazute in art. 167 si 323 C. pen., vom avea elemente de asociere, o vointa comuna si interese care coincid, putand fi, in cazul in care vreuna dintre infractiunile ce constituie scopul asociatiei a fost infaptuita, si in prezenta efectuarii impreuna a unor acte materiale. In ase menea situatii exista, pe langa infractiunea respectiva, savarsita in circumstante agravante, si infractiunea prevazuta in art. 167 sau art. 323 C. pen.