Statutul magistratilor

Statutul magistratilor.

Sectiunea 1. Corpul magistratilor.

Potrivit legii de organizare judiciara, din corpul magistratilor fac parte judecatorii, procurorii, constituiti in parchete si magistratii - asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Este asimilat magistratilor, pe durata functiei, personalul de specialitate juridica din Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, din Institutul National de Criminologie si din Institutul National al Magistraturii.

Sectiunea 2. Admiterea in magistratura. Formarea profesionala initiala a magistratilor.

Recrutarea magistratilor se face prin concurs. Recutarea si formarea profesionala initiala in vederea ocuparii functiei de magistrat se realizeaza prin Institutul National al Magistraturii.

Admiterea la Institutul National al Magistraturii se face pe baza de concurs, la care se poate inscrise persoana care are cetatenie romana, domiciliul in Romania si capacitate deplina de exercitiu, este licentiata in drept, nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal si se bucura de o buna reputatie, cunoaste limba romana si este apta din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei de magistrat.

Cursantii Institutului National al Magistraturii au calitatea de auditori de justitie. Durata cursurilor de formare profesionala a auditorilor de justitie este de 2 ani. Dupa primul an de cursuri, auditorii de justitie vor opta, in ordinea mediilor si in raport de numarul posturilor, pentru functia de judecator sau procuror.

In perioada cursurilor, auditorii de justitie efectueaza stagii de practica in cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor, asista la sedintele de judecata si la activitatea de urmarire penala, pentru a cunoaste in mod direct activitatile pe care le desfasoara magistratii si personalul auxiliar de specialitate. Programul de formare profesionala a auditorilor de justitie se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii.

Dupa incheierea cursurilor in cadrul Institutului National al Magistraturii, auditorii de justitie sustin un examen de absolvire ce consta in probe teoretice si practice    prin care se verifica insusirea cunostintelor necesare exercitarii functiei de judecator sau procuror . Perioada in care o persoana a avut calitatea de auditor de justitie, daca a promovat examenul de absolvire, constituie vechime in magistratura. Auditorii de justitie care promoveaza examenul de absolvire vor fi numiti, de regula, in functiile pentru care au optat dupa primul an de cursuri. Auditorii de justitie care nu promoveaza examenul de absolvire se pot prezenta inca o data pentru sustinerea acestuia la urmatoarea sesiune. In cazul in care auditorul de justitie nu se prezinta, in mod nejustificat, la examen sau nu promoveaza examenul nici in a doua sesiune, el nu poate fi numit magistrat si va fi obligat sa restituie indemnizatia si cheltuielile de scolarizare.

Sectiunea 3. Magistratii stagiari.

Judecatorii si procurorii stagiari sunt numiti in functie de catre Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza rezultatelor obtinute la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii. Acestia nu pot functiona decat la judecatorii sau la parchetele de pe langa acestea.

Durata stagiuluii este de 3 ani. In aceasta perioada judecatorii si procurorii stagiari sunt obligati sa continue formarea profesionala, sub coordonarea unui judecator sau procuror desemnat de presedintele judecatoriei sau, dupa caz, de prim-procurorul parchetului de pe langa aceasta instanta.

In ce priveste competenta functionala, judecatorii stagiari vor putea sa ia parte la activitatea de judecata dar numai alaturi de un judecator inamovibil iar procurorii stagiari vor putea sa puna concluzii in instanta, sa efectueze si sa semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror ce se bucura de stabilitate.

Dupa parcurgerea perioadei de stagiu, magistratii stagiari sunt obligati sa se prezinte la examenul de capacitate. In cazul in care magistratul stagiar este respins la examenul de capacitate, este obligat sa se inscrie la sesiunea urmatoare. Lipsa nejustificata de la examenul de capacitate sau respingerea la doua sesiuni atrage pierderea calitatii de judecator sau procuror stagiar. Daca absenta de la examen este datorata unor motive justificate, se poate sustine examenul daca de la incheierea stagiului pana la data fixata pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani, in caz contrar, persoana in cauza trebuind sa efectueze din nou stagiu prevazut de lege.

Dupa validarea examenului de capacitate de catre Consiliul Superior al Magistraturii, prin grija acestui organism, se publica in Monitorul Oficial si se afisaza la sediile instantelor si parchetelor lista posturilor vacante de la judecatorii si parchetele de pe langa aceste instante. Candidatii declarati admisi la examenul de capacuitate au dreptul, in ordinea mediilor, sa-si aleaga posturile in termen de 15 zile de la publicarea acestora in Monitorul Oficial. Alegea este supusa regulii conform careia judecatorii stagiari pot opta numai pentru posturi de judecatori, iar procurorii stagiari numai pentru posturi de procurori. Candidatilor care nu au optat in termenul legal li se propune, din oficiu, un post de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.

Sectiunea 4. Numirea, promovarea, delegarea, detasarea si transferul magistratilor.

4.1. Numirea magistratilor.

Judecatorii inamovibili si procurorii care se bucura de stabilitate sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Regula o reprezinta numirea celor care au urmat cursurile Institutului National al Magistraturii, au indeplinit functia de judecatori sau procurori stagiari si au absolvit examenul de capacitate.

In mod exeptional, pot fi numiti in magistratura, pe baza de concurs, personalul de specialitate juridica asimilat magistratilor, precum si avocatii, notarii, asistentii judiciari, consilierii juridici, persoanele care au indeplinit functii de specialitate juridica in aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cu o vechime de specialitate de cel putin 5 ani.

Pot fi numiti in magistratura, fara concurs, profesorii universitari din invatamantul juridic superior acreditat, precum si persoanele care au indeplinit functia de magistrat sau magistrat-asistent la Inalta Curte de Csatie si Justitie cel putin 5 ani de la numire si care si-au incetat activitatea din motive neimputabile.

Inainte de a incepe sa-si exercite functia, cu ocazia citirii actului de numire, judecatorii si procurorii depun juramant in fata magistratilor instantei sau ai parchetului la carea a fost numit. Juramantul se depune in forma solemna prevazuta de art.32 alin.1 din legea privind statutul magistratilor. Refuzul depunerii juramantului atrage, de drept, nulitatea numirii in functie. Actele efectuate de magistrat inainte de depunerea juramantului sunt nule.

4.2. Promovarea magistratilor.

4.2.1. Promovarea magistratilor in functii de executie la tribunale, curti de apel si la parchete.

Promovarea magistratilor in functii de executie se face numai prin concurs organizat la nivel national de Institutul National al Magistraturii, la hotararea Consiliului Superior al Magistraturii.

Promovarea magistratilor se face numai cu consimtamantul acestora.

Pentru a putea participa la concursul de promovare magistratii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii a caror verificare revine Consiliului Superior al Magistraturii:

in ultimii 3 ani inaintea concursului au avut calificativul foarte bine si n-au savarsit abateri disciplinare;

indeplinesc urmatoarele conditii de vechime: 8 ani vechime in magistratura, pentru promovarea la tribunal, tribunal specializat sau parchetele de pe langa aceste instante; 12 ani vechime in magistratura, pentru promovarea la curtile de apel sau la parchetele de pe langa aceste instante; 15 ani de vechime in magistratura, pentru promovarea in functia de procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Legea prevede si posibilitatea promovarii pe loc in limita numarului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii. In acest caz, magistratii vor dobandi drepturile aferente functiei in care promoveaza dar nu vor fi obligati sa schimbe instanta la care au functionat inainte de promovare.

4.2.2. Promovarea in functiilor de conducere din cadrul judecatoriilor, tribunalelor, curtilor de apel si parchetelor.

Numirea in functiile de conducere la instantele judecatoresti si parchete se face pe o perioada de 5 ani, fara posibilitatea reinvestirii, de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Magistratii care candideaza la aceste functii trebuie sa fi obtinut calificativul foarte bine in ultimii 5 ani, nu au fost sanctionati disciplinar, s-au remarcat in activitatea profesionala si au o buna capacitate de organizare si decizie. Candidatii trebuie sa indeplineasca si urmatoarele conditii de vechime in functia de magistrat:

8 ani in magistratura, pentru functia de presedinte si vicepresedinte de judecatorie, prim-procuror al parchetului de pe langa judecatorie si adjunct al acestuia;

10 ani in magistratura, pentru functia de presedinte, vicepresedinte si presedinte de sectie de tribunal sau tribunal specializat sau prim-procuror, adjunct al acestuia ori procuror sef de sectie la parchetele de pe langa aceste instante;

18 ani in magistratura, pentru functia de consilier al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si procuror sef sectie al acestui parchet.

4.2.3. Promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie si accesul la functiile de conducere din cadrul Inaltei Curti de Csatie si Justitie si al Parchetului de pe langa aceasta instanta.

Promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie se face de catre Consiliul Superior al Magistraturii pe baza unui raport consultativ intocmit de colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Isi pot depune candidaturile pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie judecatorii sau procurorii care indeplinesc urmatoarele conditii:

au avut calificativul foarte bine in ultimii cinci ani si nu au fost sanctionati disciplinar;

s-au remarcat in activitatea profesionala;

au o vechime efectiva in magistratura sau in invatamantul juridic superior acreditat de cel putin 15 ani.

Presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti pe o perioada de 5 ani, fara posibilitatea reinvestirii, de catre Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecatorii acestei instante care au o vechime minima de 18 ani in magistratura sau in invatamantul juridic superior acreditat. Presedintele Romaniei nu poate refuza numirea in functiile de conducere aratate decat motivat, aducand la cunostinta Consiliului Superior al Magistraturii.

Revocarea din functiile de conducere ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, ca sanctiune disciplinara.

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Csatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie si adjunctul acestuia sunt numiti pe o perioada de 5 ani, fara posibilitatea reinvestirii, de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu recomandarea ministrului justitiei, dintre procurorii care au o vechime minima de 18 ani in magistratura.

Revocarea din functie a procurorilor cu functiile de conducere aratate anterior se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, ca sanctiune disciplinara.

4.3. Delegarea, detasarea si transferul magistratilor.

Delegarea judecatorilor se poate dispune in cazul in care o instanta nu poate functiona normal din cauza absentei temporare a unor judecatori, existentei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze.

Delegarea este un act ce poate interveni numai cu acordul judecatorilor.

In cazul judecatoriilor, tribunalelor si tribunalelor specializate, delegarea se dispune de catre presedintele curtii de apel, la propunerea presedintelui respectivei instante din circumscriptia acelei curti de apel.

In cazul curtilor de apel, delegarea se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea presedintelui respectivei curti de apel.

In cazul procurorilor, acestia pot fi delegati in interes de serviciu fara acordul lor, de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In toate cazurile delegarea are un caracter esentialmente temporar, putandu-se dispune pe o perioada de cel mult 60 de zile si poate fi prelungita cu acordul magistratului cel mult 60 de zile intr-un an.

Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune detasarea magistratilor, numai cu acordul scris al acestora, la alte instante sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul National al Magistraturii, Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia ori la alte autoritati publice.

Detasarea se dispune pe o perioada cuprinsa intre 6 luni si 3 ani si poate fi prelungita, cu acordul scris al magistratului, pe o perioada de pana la 3 ani.

Delegarea si detasarea nu se pot face la instante sau parchete de nivel superior celor la care magistratul are dreptul sa functioneze potrivit legii.

Transferul magistratilor de la o instanta la altaa instanta sau de la un parchet la alt parchet ori la o institutie publica se aproba, la cererea celor in cauza, de Consiliul Superior al Magistraturii. La cerere, judecatorii pot fi numiti in functia de procuror, iar procurorii in functia de judecator, prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea conditiilor de vechime impuse de legea de organizare judiciara.

Sectiunea 5. Drepturile si indatoririle magistratilor. Incompatibilitati si interdictii.

5.1. Drepturile si indatoririle magistratilor.

Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili. Membrii Ministerului Public si procurorii stagiari se bucura de stabilitate.

Inamovibilitatea este o garantie a independentei judecatorilor care se prezinta ca un drept complex din care decurg toate atributele relative la statutul magistratilor: transferarea, avansarea, delegarea, detasarea si eliberarea din functie. Tot in categoria de drepturi ce tin de inamovibilitate se cuprinde si acela ca magistratii pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv numai cu incuviintarea sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii. Numai in caz de infractiune flagranta, magistratii pot fi retinuti si perchezitionati, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat de indata de organul care a dispus masura.

Magistratii au dreptul la o remuneratie stabilita in raport de nivelul instantei sau al parchetului, cu functia detinuta, cu vechimea in magistratura si alte criterii prevazute de lege. Salarizarea judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie se stabileste prin legea privind indemnizatiile pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica.

In scopul asigurarii independentei economice a magistratilor legea le acorda acestora si alte drepturi cu caracter patrimonial: asigurare pentru risc profesional, pentru viata, sanatate si bunuri, asistenta medicala gratuita , medicamente si proteze, dreptul la atribuirea locuintelor e serviciu, care pot fi cumparate dupa 10 ani de vechime in magistratura. Magistratii beneficiaza anual de 6 calatorii in tara dus-intors, gratuite, la transportul pe calea ferata clasa I, auto, naval si aerian.

Magistratii sunt datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in profesie si in societate.

Magistratii sunt datori sa rezolve lucrarile in termenele stabilite si sa solutioneze cauzele in termen rezonabil.

Magistratii sunt obligati sa desfasoare activitatea judiciara in mod independent, sa respecte secretul profesional si sa pastreze secretul deliberarilor.

Magistratii sunt obligati sa prezinte, in termenele legale, declaratia de avere si declaratia de interese.

5.2. Incompatibilitati si interdictii.

Functia de magistrat este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior. In acest sens legea privind statutul magistratilor prevede ca magistratilor le este interzis:

sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;

sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta natura;

sa aiba calitatea de asociat sau membru in organele de conducere, administrare sau control la societati civile, societati comerciale, banci sau institutii de credit, societati de asigurare ori financiare, companii nationale, societati nationale sau regii autonome;

sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic.

Magistratii nu pot face parte din partide politice si sa desfasoare activitati cu caracter politic. De asemenea, in exercitarea functiilor, ei trebuie sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor politice.

Magistratilor le este interzis sa exprime public opinia cu privire la procese aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul, precum si sa comenteze sau sa justifice in presa ori emisiuni audiovizuale hotararile sau solutiile date in dosarele rezolvate de ei.

Magistratii nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase, chiar daca acestea se afla pe rolul altor instante sau parchete decat cele la care functioneaza respectivul magistrat. Ei nu pot indeplini nici o alta activitate care, potrivit legii, revine avocatului.

Totuti, magistratii pot sa pledeze numai in cauzele lor personale, ale ascendentilor si descendentilor, ale sotilor, precum si ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar si in aceste cazuri, magistratii nu trebuie sa se folosesca de calitate ce o au pentru a influenta solutia instantei sau a parchetului si trebuie sa evite a se crea aparenta ca ar putea influenta solutia.

Magistratii pot participa la elaborarea de publicatii sau studii de specialitate, a unor lucrari literare sau stiintifice sau la emisiuni audiovizuale fara caracter politic.

Magistratii mai pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de intocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internationale, cu acordul conducatorului instantei sau al parchetului.

Magistratii au dreptul de a se asocia in asociatii care isi propun promovarea intereselor profesionale, pot fi membri ai societatilor stiintifice sau academice, precum si ai asociatiilor sau fundatiilor care au scop stiintific ori profesional.

Sectiunea 6. Raspunderea magistratilor.

Potrivit legii privind statutul magistratilor, acestia raspund civil, disciplinar, administrativ si penal.

6.1. Raspunderea civila.

Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

Codul de procedura penala stabileste ca statul, prin Ministerul Finantelor Publice, raspunde pentru repararea pagubei pricinuite in cazul condamnarii sau al luarii unei masuri preventive pe nedrept.

In alte cauze decat cele penale, cererea de repararea a prejudiciilor materiale cauzate prin erori judiciare nu se va putea exercita decat in cazul in care s-a stabilit, in prealabil, prin hotarare judecatoreasca definitiva, raspunderea penala sau disciplinara a magistratului pentru o fapta savarsita in cursul judecatii procesului si daca aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciara.

Nu poate primi repararea pagubei persoana care, in cursul procesului, a contribuit in orice mod la savarsirea erorii de catre magistrat.

Persoana vatamata se poate indrepta cu actiune civila numai impotriva statului, reprezentat de Ministerul Finantelor Publice. Numai dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat, acesta se poate indrepta cu o actiune in despagubiri impotriva magistratului daca eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii a fost savarsita de magistrat cu rea-credinta sau grava neglijenta.

6.2. Raspunderea disciplinara.

Magistratii raspund disciplinar pentru abaterile de la indatoririle de serviciu, precum si pentru faptele care afecteaza prestigiul justitiei.

Abaterile disciplinare sunt enuntiativ enumerate in legea privind statutul magistratilor. Intre acestea putem retine:

incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii privind magistratii;

nerespectarea prevederilor cuprinse in codul deontologic al magistratilor;

interventiile pentru solutionarea unor cereri privind satisfacerea intereselor peronale sau ale membrilor    familiei ori ale altor persoane, precum si imixtiunea in activitatea altui magistrat;

desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitatrea atributiilor de serviciu;

nerespectarea secretului deliberarii;

neglijenta grava sau repetata in rezolvarea lucrarilor;

efectuarea cu intarziere a lucrarilor;

absente nemotivate, intarzierea sau plecare de la program, in mod repetat;

atitudini ireverentioase in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, avocati, experti, martori sau justitiabili.

Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducatorii instantelor ori ai parchetelor, in legatura cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a unui magistrat, incalcarea obligatiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori savarsirea de catre acesta a unor abateri disciplinare.

Sanctiunile disciplinare se aplica de sectiile Consiliului Superior al Magistraturii. Impotriva hotararii date de acest organism in materie disciplinara, magistratul poate exercita recurs in termen de 15 zile de la comunicarea. Recursul suspenda exercutarea hotararii. Competenta solutionarii recursului apartine Completului de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, hotararea acestuia fiind irevocabila.

Sanctiunile ce se pot aplica pentru abateri disciplinare sunt expres si limitativ prevazute de lege:

avertismentul;

diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 15% pe o perioada de la o luna la 3 luni;

mutarea disciplinara pentru o perioada de la o luna la 3 luni la o instanta sau la un parchet, situate in circumscriptia aceleiasi curti de apel ori in circumscriptia aceluiasi parchet de pe langa curtea de apel;

revocarea din functia de conducere ocupata;

excluderea din magistratura.