IMPARTEALA DE ASCENDENT

IMPARTEALA DE ASCENDENT

Def.Avand in vedere inconvenientele starii de indiviziune, ificultatile partajului succesoral si faptul ca ascendentii cunosc foarte bine necesitatile si preferintele descendentilor in ceea ce priveste bunurile din (viitorul) patrimoniu succesoral, legea permite ca ascndentul sa-si imparta prin donatie sau testament bunurile sale intre descendenti, preintampinand nasterea starii de indiviziune intre ei total sau partial la decesul ascendentului.

Natura juridica. Imparteala de ascendent este un act juridic mixt, ea reprezinta o donatie sau o dispozitie testamentara, dar pe de alta parte un act de imparteala, dar de natura speciala intrucat nu este menit sa puna capat unei stari de indiviziune, ci dimpotriva preantampina nasterea unei astfel de stari

Conditiile de validitate ale impartelii de ascendent

Conditii de forma

Imparteala de ascendent se poate face, sub sanctiunea nulitatii absolute numai cu respectarea regulilor de forma prevazute de lege pentru donatii si testamente. Imparteala - donatie imobiliara facuta prin inzestrari la incheierea casatoriei este nula in lipsa formei autentice. Partajul de ascendent prin act intre vii incheiat cu nerespectarea formei autentice este nul daca nu intruneste nici conditiile de validitate ale unui testament olograf.

Conditii de fond

Conditii de drept comun si speciale - in afara conditiilor de drept comun, legea prevede anumite conditii speciale pentru validitatea partajului de ascendent vizand persoanele care pot face si intre care se face aceasta imparteala, obiectul ei si modul de partajare a bunurilor.

Persoanele indreptatire a face imparteala de ascendent

Numai parintii si ceilalti ascendenti pot sa-si imparta bunurile pe aceasta cale intre descendentii lor. Ascendentii pot fi din casatorie sau din afara casatoriei ori din adoptie.

Persoanele intre care se face imparteala

Imparteala de ascendent indiferent ca se face prin donatie sau dispozitie testamentara - se poate face numai intre dscendentii dispunatorului (din casatorie, din afara ei sau din adoptie).

Sub sanctiunea nulitatii absolute imparteala de ascendent trebuie sa cuprinda toti descendentii care vin efectiv la mostenire, in nume propriu sau prin reprezentare. Actiunea in nulitatea impartelii pentru omisiunea unui descendent poate fi exercitata nu numai de cel omis dar si de ceilalti erezei, fara distinctie.

Omiterea sotului supravietuitor din partajul de ascendent nu atrage nulitatea impartelii.

Obiectul impartelii

Partajul testamentar poate avea ca obiect bunurile ce ascendentul a lasat la moartea sa (intreaga masa succesorala) sau numai o parte a acestora

Imparteala donatie nu poate avea ca obiect decat bunurile prezente nu si cele viitoare ale dispunatorului.

Bunurile care nu au fost cuprinse in imparteala de ascendent se vor mosteni in indiviziune si se vor partaja potrivit dreptului comun.

Bunurile trebuie sa apartina in mod exclusv ascendentului dispunator.

Conditiile impartelii propriu ziese

Imparteala de ascendent trebuie sa fie efectiva, in sensul de a divia material bunurile, iar nu numai a indica cote-parti cuvenite descendentilor.

Imparteala de ascendent trebuie sa fie facuta cu respectarea partii legitime (rezerva succesorala). In cadrul impartelii de ascendent nu opereaza principiul egalitatii, ascendentul putand favoriza pe unii dintre ascendenti dar numai in limitele cotitatii disponibile, atribuindu-le bunuri de mai mare valoare.

Alturi de descendentii intre care s-a facut imparteala de ascendent, la mostenire este chemat si sotul supravietuitor, trebuind sa-I fie asigurata rezerva succesorala. In caz de nerespectare a rezervei va putea ataca si el actul de imparteala cu actiunea in reductiune, potrivit dreptului comun in materie.

Efectele impartelii de ascendent

Consideratii preliminare.

Intrucat actul de imparteala de ascendent se incheie in timpul vietii ascendentului, urmeaza sa precizam efectele pe care actul le produce pana la data deschiderii mostenirii si dupa aceasta data.

Efectele impartelii-donatie

Efectele inainte de deschiderea mostenirii. Daca partajul s-a realizat pe cale de donatie, intre ascendentul-donator si descendentii sai donatari se nasc raporturi specifice contractului de donatie, potrivit dreptului comun.

Donatarii putand dispune liber de bunurile ce le-au fost atribuite, fara sa mai astepte deschiderea succesiunii ascendentului donator. In cazul imobilelor va necesara respectarea formelor de publicitate imobiliara, donatia va fi revocabila pentru neexecutarea sarcinilor stipulate si pentru ingratitudine.

Imparteala-donatie produce efecte nu numai in raporturile dintre donator si donatari dar - fiind un act juridic mixt donatie si imparteala-produce efecte si in raporturile dintre acestia din urma. Descendentii donatari au unii fata de altii calitatea de copartasi, raporturi nascute din imparteala. Copartasul evins se bucura de actiunea in garantie impotriva celorlalti, inclusiv de privilegiul imobiliar corespunzator.

Efectele dupa deschiderea mostenirii

Din momentul deschiderii mostenirii, descendentii donatari devin succesibili, dar pastreaza si calitatea de donatari.

In calitate de succesibili ei se bucura de dreptul de optiune succesorala, putand accepta mostenirea sau renunta la ea potrivit dreptului comun.

Descendentii donatari care accepta mostenirea:

-raspund de pasivul mostenirii, proportional cu partea ereditara a fiecaruia

-dobandesc mostenirea in stare divizata, ceea ce inseamna ca fiecare pastreaza bunurile primite in donatie.

-pot intenta actiunea in reductiunea liberalitatilor excesive daca rezerva succesorala a fost incalcata prin imparteala de ascendent.

Descendentii donatari pot cere numai reductiunea donatiilor excesive, nu si raportul lor, raportul ar echivala cu anularea impartelii facute de ascendentul defunct, imparteala ce constituie o lichidare anticipata a mostenirii.

Descendentul-donatar care nu poate sau nu vrea sa vina la mostenire (este renuntator) pastreaza bunurile primite donatie in conditiile dreptului comun., calitatea de donatar al descendentului si efectele donatiei nu sunt conditionate de venirea lui la mostenire, putand pastra bunurile in limita cotitatii disponibile.

Efectele impartelii testamentare

Lipsa de efecte in timpul vietii ascendentului-testator.

Fiind o dispozitie mortis cauza, imparteala testamentara nu produce nici un efect cat timp ascendentul traieste si el o poate revoca sau modifica pana in ultima clipa a vietii lui

Efecte dupa deschiderea mostenirii

In temeiul impartelii testamentare de ascendent, descendentii dobandesc bunurile atribuite in stare divizata, chiar din momentul deschiderii mostenirii, potrivit voinetei testorului. Ei urmeaza sa-si exercite dreptul de optiune succesorala fie acceptand mostenirea asa cum le-a fost impartita, fie renuntand la ea.

Ca urmare a impartelii testamentare, intre descendenti se nasc raporturi de imparteala la dschiderea mostenirii si ca atare datoreaza garantie in calitate de copartasi si se bucura de privilegiul imobiliar al copartasului, potrivit dreptului comun in materie de imparteala.

Descendentul ramas fara lot poate cere constatarea nulitatii actului de imparteala in calitate de descendent omis la partaj, iar daca lotul sau a fost numai diminuat in asa masura incat nu mai asigura rezerva succesorala, va putea ataca actul de imparteala cu actiunea in reductiunea loturilor copartasilor avantajati.

Ineficacitatea impartelii de ascendent

Cauze de ineficacitate de drept comun

Donatia prin care s-a realizat imparteala poate deveni ineficace in privinta descendentului culpabil si prin revocare pentru neexecutarea sarcinii sau pentru ingratitudine. Creditorii ascendentului donator pot cere revocarea actului de imparteala-donatie prin actiunea pauliana.

Cauze de ineficacitate speciala

Imparteala de ascendent este nula pentru omisiunea unui descendent chemat efectiv la mostenire, iar in cazul in care prin imparteala sau alte acte s-a adus atingere rezervei succesorale, descendentul vatamat poate ataca imparteala cu actiunea in reductiune.