IMPARTEALA MOSTENIRII

IMPARTEALA MOSTENIRII

Conditii generale

1.Notiune.

Incetarea starii de indiviziune este prevazuta de legiuitor ca o solutie realizabila oricand si de preferinta cat mai degraba.Dificultatile administrarii bunurilor in timpul acestei stari,abuzurile savarsite de unii comostenitori care profita de faptul ca se gasesc in posesia bunului, pericolul uzurparii bunurilor prin uzucapare etc., au fost de natura sa-l determine pe legiuitor sa preconizeze o cat mai grabnica lichidare a indiviziunii.

Acestea au fost si ratiunile care au determinat edictarea dispozitiei art 728.c. civ.,potrivit careia "nimeni nu poate fi obligat a ramana in indiviziune", astfel ca oricare dintre comostenitori poate cere incetarea starii de indiviziune ,solicitand partajul oricand, intrucat acest drept este imprescriptibil sub aspect extinctiv.

Regula instituita prin art.728 C. Civ. are caracter imperativ, motiv pentru care sunt nule absolut conventiile prin care se renunta la dreptul de a cere partajul sau prin care se instituie obligatia de a ramane perpetuu in indiviziune.Aceasta regula poate fi paralizata prin uzucapiunea de 30 de ani, daca unul dintre coproprietari intelege sa transforme coposesia in posesie exclusiva pentru sine si exercita o posesie utila, pe care o va opune celorlalti coproprietari

Iesirea din indiviziune ,respectiv prevederile art 728 c civ. pot fi suspendate prin incheierea de catre copartasi a unei conventii(dand eficienta principiului prevazut de art. 969 c civ. potrivit caruia conventia este legea partilor), prin care acestia hotarasc mentinerea starii coproprietate.Aceasta conventie se incheie pe o durata de 5 ani cu posibilitatea de a o reinnoi dupa expirarea perioadei de 5 ani.

Starea de indiviziune nu inceteaza numai prin partaj,ci si prin alte moduri[1]:

a)un coproprietar poate deveni proprietar exclusiv al bunului comun prin cumparare, donatie succesiune, uzucapiune.

Asadar unul dintre cosuccesori poate dobandi un drept de proprietate exclusiva asupra bunurilor comune sau asupra unora din acestea prin prescriptia achizitiva.

Uzucapiunea insa, nu se poate implini decat printr-o posesiune de 30 de ani, oricare ar fi natura bunurilor, pentru ca in raporturile dintre succesori sau coproprietari niciunul dintre ei nu poate-in lipsa unei imparteli-sa aiba fata de ceilalti un just titlu de proprietate exclusiva a nici unuia din bunurile comune, aceasta prescriptie achizitiva presupunand neaparat o posesiune publica, adica neclandestina, pasnica si continua,exercitata de unul fata de ceilalti cu titlu neechivoc de proprietate exclusiva .De asemenea ,transmisiunile succesorale de drepturi asupra bunului indiviz produc efectul lichidarii indiviziunii,daca acestea sunt culese de un singur mostenitor.

b)de comun acord coproprietarii instraineaza bunul unui tert,acesta devenind proprietar exclusiv al bunului respectiv.

Daca instrainarea s-ar face catre mai multi achizitori,starea de indiviziune ar continua in privinta acestora.Instrainarea acestora poate avea loc cu titlu oneros sau cu titlu gratuit,deci ori prin vanzare ori prin donatie adresata aceleasi persoane.

Intereseaza rezultatul final,deci instrainarea poate avea loc concomitent sau succesiv din partea instrainatorilor,dobanditorul putand primi fie deodata,fie pe rand drepturile indivizarilor.

Daca instrainarea nu are loc concomitent, se produce o iesire partiala din starea de indiviziune,pe masura ce fiecare dintre coproprietari isi alieneaza dreptul sau.Fata de coproprietarul care si a instrainat dreptul,indiviziunea inceteaza ca necesitate,dar ea continua sa existe intre indivizarii anteriori si noul dobanditor.

c)prin expropriere,bunul este trecut in proprietatea statului,care devine proprietar exclusiv al acestuia.

d)intregul bun dispare din caz fortuit sau forta majora.

Indiviziunea mai poate inceta si prin lipsa lucrului,a obiectului material asupra caruia poarta drepturile coproprietarilor, cu deosebire in materie de bunuri mobile.

Situatia este posibila si in privinta imobilelor,in materie de superficie,cand se suprapun doua proprietati distincte,terenul apartinand unui titular,iar constructia altuia.

Intr-o asemenea eventualitate,dreptul proprietarilor constructiei se stinge odata cu demolarea sau cu ruina bunului,si implicit indiviziunea .Aceasta este situatia constructiilor aflate in proprietate personala care se trnsmit prin acte intre vii sau prin succesiuni testamentare,spre deosebire de cele acre se mostenesc pe cale de succesiune legala, cand mostenirea cuprinde si terenul.

2 Definitie

Modul specific de incetare din punct de vedere juridic a indiviziunii succesorale este partajul.[2]

Imparteala este"operatiunea juridica prin care se pune capat starii de coproprietate sau indiviziune, in sensul ca bunul sau bunurile stabilite in comun pe cote-parti sunt impartite materialmente intre copartasi,fiecare dintre acestia devenind proprietar exclusiv asupra unei parti determinate si asupra unui bun din cele ce formeaza obiectul coproprietatii.

3.Conditiile generale de fond ale impartelii.

Aceste conditii vizeaza calitatea persoanelor care o pot cere , capacitatea lor de exercitiu si , in mod exceptional,necesitatea unei autorizatii.

• Persoanele care pot cere imparteala mostenirii.

In primul rand ,imparteala poate fi ceruta de catre coindivizari(mostenitorii legali si legatarii universali sau cu titlu universal):Asa cum am vazut,legatarul cu titlu particular, dobandind un drept real asupra unui bun determinat, nu devine coindivizar si deci nu are calitatea de a cere iesirea din indiviziune(afara numai daca legatul a avut ca obiect o cota-parte ideala asupra unui bun determinat).

Succesorii in drepturi ai coindivizarilor , care se subroga in drepturile lor, pot, de asemenea ,cere imparteala sau continua actiunea inceputa de autorul lor.Astfel, dobanditorii prin acte intre vii(cesionarii)de drepturi succesorale, iar in caz de moarte a unui coindivizar mostenitorii lui,care se bucura de drepturile succesorale prin retransmitere(succesiuni succesive).

In acest din urma caz,daca coindivizarul decedat are mai multi motenitori, se creeaza doua stari de indiviziune(mase indivize),astfel incat se impune partajul acestora in ordinea deschiderii succesiunilor,separat sau in cadrul aceluiasi dosar[4].

Creditorii personali ai coindivizarilor pot cere imparteala sau continua actiunea de imparteala promovata de coindivizarul debitor, pe calea actiunii oblice, in temeiul art.1825 C. Civ. si art.490 alin(1)cod proc civila, dreptul de a cere iesirea din indiviziune neavand caracter exclusiv personal.

Impartasim opinia potrivit careia.desi legea nu prevede, si creditorii succesiunii pot cere partajul pe cale oblica,"aflandu-se intr-o situatie similara celei a creditorilor personali ai succesorilor[5].

Indiferent de cine o cere,imparteala se poate efectua-atat prin buna invoiala, cat si pe cale judecatoreasca-numai cu participarea tuturor coindivizarilor, sub sanctiunea nulitatii actului de partaj,chiar daca s-ar fi rezervat bunuri coindivizarilui lipsa,fie si corespunzatoare cotei sale partilor[6].

• Capacitatea de exercitiu necesara pentru a cere si a participa la imparteala.

Cu toate ca partajul produce efecte declarative,iar nu translative,de drepturi,datorita consecintelor pe care le are asupra patimoniilor coindivizarilor, imparteala este calificata drept un act de instrainare-de dipozitie-iar nu de administrare a patrimoniului.In consecinta toti coindivizarii participanti la imparteala(inclusiv in cadrul procedurii succesorale notariale)trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu,iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restransa trebuie sa fie reprezentate,respectiv asistate de ocrotitorul legal,nefiind suficienta o incuviintare prealabila .In caz de contrarietate de interese intre ocrotitor si cel ocrotit este necesara numirea unui curator special in conditiile art 105 si 132. cod fam.Daca sunt mai multi incapabili cu interese contrarii, pentru fiecare se va numi un curator .Numirea unui curator de catre autoritatea tutelara este necesara si in cazul in care unul dintre coindivizari este disparut.

In ceea ce priveste incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare,ea va fi necesara in cazul persoanelor lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restransa numai daca imparteala se face prin buna invoiala,fie si in cadrul proceduii succesorale notariale in conditiile art.81 alin.3 din Legea nr.36/1995.In cazul partajului judiciar aceasta incuviintare nu este necesara,interesele incapabilului fiind ocrotite de instanta,si oricum,refuzul autoritatii tutelare, nu ar impiedica imparteala caci"nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune[9].In schimb invoiala dintre parti,realizata in cursul judecatii,necesita autorizatie,fiind o imparteala prin buna invoiala,caci instanta nu mai judeca,verificand numai legalitatea intelegerii,ea alcatuind dispozitivul hotararii de expedient.

Precizam ca pentru partajul folosintei bunurilor indivize partile nu trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina ,fiind suficient sa aiba ,respectiv sa indeplineasca conditiile prevazute de lege pentru incheierea actelor de administrare a patrimoniului.

• Autorizatie.

Potrivit legislatiei in vigoare,iesirea din indiviziune-prin buna invoiala sau pe cale judecatoreasca-nu este conditionata de obtinerea unei autorizatii administrative prealabile,Numai daca in masa succesorala se gasesc constructii si imparteala lor in natura potrivit propunerilor de partaj necesita modificari arhitectonice,va fi necesara obtinerea autorizatiei potrivit Legii nr.50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor republicata in 1996.In lipsa autorizatiei lucrarea nu va putea fi executata respectiv va putea fi desfiintata,aplicandu-se si alte sanctiuni prevazute de lege.Nici hotararea instantei nu poate sa tina loc de autorizatie[11].

Iesirea din indiviziune cu statul sau unitatile administrativ-teritoriale nu necesita o autorizatie speciala,partajarea facandu-se potrivit dreptului comun.Insa partajarea bunurilor(imobilelor)aflate in indiviziune cu domeniul public sau privat al comunelor,oraselor sau judetelor se poate face numai cu participarea sau reprezentarea consiliului local sau judetean[12]