CATEGORII DOCUMENTE |
INVESTIGATIA POLITIENEASCA
Notiunea, clasificarea si elementele investigatiei
Notiunea, scopul si importanta investigatiei
Etimologie, investigatia este o activitate de cercetare, studiere minutioasa, efectuata cu scopul de a descoperi ceva. Din punct de vedere politienesc, investigatia este o metoda a muncii informative cu ajutorul careia se obtin, in mod conspirat sau neconspirat, date, informatii sau indicii cu privire la persoane, fapte, stari de fapt, imprejurari, obiective, locuri si medii de interes operativ.
Aproape ca nu exista fapta aflata in lucru in care sa nu se foloseasca investigatia pentru a se identifica autorii ori pentru a se stabili cauzele si imprejurarile care au determinat si au favorizat savarsirea infractiunilor. Investigatia este o metoda operativa si eficienta de obtinere a informatiilor de interes operativ, fiind folosita foarte frecvent de catre toate unitatile si formatiunile de politie. Ea nu este numai o metoda de obtinere a informatiilor, ci este si o excelenta metoda de verificare si completare a acestora.
Pentru a puncta importanta folosirii investigatiei in activitatea informativa a politiei, vom enumera principalele situatii in care aceasta este folosita si anume:
pentru identificarea si supravegherea persoanelor suspecte (cele care pregatesc, comit sau au comis infractiuni);
pentru identificarea si verificarea persoanelor ce urmeaza a fi recrutate ca informatori;
pentru verificarea unor materiale informative, obtinute de informatori, ori pentru verificarea loialitatii acestora;
pentru completarea unor date si informatii existente cu privire la: sesizari, reclamatii, denunturi, ori plangeri penale;
pentru gasirea si prinderea persoanelor urmarite;
pentru gasirea obiectelor sau inscrisurilor urmarite in diverse cauze;
pentru identificarea cadavrelor sau a persoanelor cu identitate necunoscuta;
pentru identificarea bunurilor ce fac parte din patrimoniul cultural-national;
pentru cunoasterea situatiei operative din obiectivele, locurile si mediile de interes operativ;
pentru identificarea traficantilor si a locurilor in care sunt depozitate obiectele supuse traficarii;
pentru depistarea detinatorilor ilegali de arme, munitii, explozivi sau substante toxice;
pentru identificarea consumatorilor de droguri; inaintea executarii mandatelor de arestare; inaintea efectuarii unor perchezitii a unor controale si actiuni politienesti;
cu ocazia cercetarii la fata locului in cazul savarsirii infractiunilor in care autorii sunt neidentificati;
pentru documentarea activitatii infractionale a suspectilor lucrati informativ;
pentru prinderea persoanelor puse in urmarire de catre Interpol.
Situatiile in care se foloseste investigatia ca principala metoda de obtinere a informatiilor sunt mult mai numeroase. Aproape ca nu exista cauza aflata in lucru in care sa nu fie folosita investigatia in scopul solutionarii acesteia in timp util si in conditiile prevazute de lege.
Clasificarea investigatiei
Clasificarea investigatiei serveste la stabilirea tacticii si metodologiei optime, la identificarea surselor si mijloacelor ce vor fi folosite pe parcursul efectuarii acesteia.
Investigatia se clasifica avandu-se in vedere urmatoarele criterii:
dupa subiect, investigatiile se pot efectua in legatura cu obiective, locuri, medii, persoane, fapte, stari de fapt, bunuri si evenimente de interes politienesc;
dupa scop, investigatiile se efectueaza pentru identificarea unor persoane sau bunuri, pentru completarea sau verificarea unor informatii, pentru a documenta un fapt, o problema sau un eveniment;
dupa continut, investigatia imbraca o varietate de forme, in functie de intinderea datelor pe care politistul trebuie sa le obtina din teren.
In acest sens, se disting urmatoarele investigatii:
a) investigatia simpla (sumara) cand se urmaresc anumite aspecte din activitatea persoanei;
b) investigarea tematica vizeaza obtinerea de informatii cu privire la un anumit domeniu de activitate sau cu privire la activitatea infractionala dintr-un anumit loc de interes operativ;
c) investigatia complexa prin acest fel de investigatie se urmareste obtinerea unor informatii foarte variate prin care sa se asigure cunoasterea sub toate aspectele a persoanei, evenimentului, locurilor,
- dupa modul de executare - investigatia poate fi: deschisa (neconspirata); semiconspirata si acoperita (conspirata).
a) investigatia deschisa se realizeaza prin contactul direct al lucratorului de politie cu sursele de informare, prin declinarea calitatii sale si abordarea deschisa a problemelor care-l intereseaza. Acest tip de investigatie se practica intr-o gama restransa de situatii cum ar fi: cu ocazia cercetarii la fata locului, in cazul disparitiei persoanelor in imprejurari suspecte, pentru identificarea unor persoane, cadavre si obiecte etc.;
- investigatia semiconspirata - se realizeaza prin conspirarea calitatii de politist a celui ce efectueaza investigatia sau prin conspirarea scopului urmarit prin investigatie. Acest tip de investigatie este folosit in mod frecvent de catre lucratorii formatiunilor informativ-operative;
- investigatie acoperita - se realizeaza prin conspirarea calitatii, a obiectului si scopului urmarit. Asemenea investigatii sunt facute de catre functionari apartinand de "Directia Supravegheri Operative si Investigatii" din cadrul I.G.P. numai la cererea expresa a unitatilor si formatiunilor de politie.
3 Elementele investigatiei
Din continutul definitiei, rezulta ca investigatia are urmatoarele elemente constitutive:
subiectul investigatiei il constituie obiectivul, locul, bunul, mediul, persoana, fapta sau evenimentul in legatura cu care se efectueaza investigatia;
obiectul investigatiei il constituie informatiile, datele sau indiciile referitoare la subiectul investigatiei, care urmeaza a fi obtinute sau clarificate pe parcursul efectuarii acestei activitati;
continutul investigatiei datele obtinute de investigator si consemnarea acestora in mod fidel in raportul sau nota de investigatii;
sursele folosite in procesul efectuarii investigatiei.
In timpul efectuarii investigatiei se folosesc toate categoriile de surse despre care politistul are cunostinta si pe care la poate contacta pentru a-i furniza informatii legate de subiectul investigatiei. Sunt folosite in procedee sursele ocazionale, cele oficiale si in limita posibilitatilor cele organizate in reteaua informativa.
Sursele ocazionale sunt acele persoane fizice cunoscute si contactate in mod legendat si ocazional in scopul culegerii si verificarii unor informatii.
Sursele ocazionale sunt cautate la domiciliul persoanei investigate, locul de munca al acestuia sau in locurile si mediile de interes politienesc. Ele sunt identificate in faza de pregatire a investigatiei sau in momentul efectuarii acesteia. O parte din aceste surse pot fi folosite si ca martori dupa inceperea urmaririi penale. Astfel de surse se aleg din randul administratorilor de bloc, responsabililor de scara, detinatorilor cartilor de imobil sau din randul vecinilor sau relatiilor apartinand persoanei investigate. Ca surse ocazionale se mai pot folosi factorii postali, incasatorii RENEL, rezervistii M.I. sau M.Ap.N., sau alte persoane care datorita profesiei au posibilitatea de a poseda anumite informatii care au valoare operativa.
Sursele oficiale sunt institutii de stat, politice sau administrative precum si persoane investite cu astfel de functii care datorita scopului, pentru care au fost infiintate poseda date sau informatii care sunt de folos activitatii unitatilor si formatiunilor de politie.
Principalele surse oficiale folosite pe parcursul efectuarii investigatiei sunt urmatoarele:
evidentele politiei, plus celelalte evidente M.I.;
evidentele Ministerului Public;
evidentele Ministerului de Justitie;
evidentele Penitenciarelor;
evidentele Ministerului Apararii Nationale;
evidentele organelor de stat, institutiilor sau societatilor private;
arhivele.
Sursele calificate sau organizate in retele informative sunt persoane anume alese si instruite care colaboreaza in mod secret si organizat cu politistul in scopul culegerii si transmiterii de informatii necesare prevenirii si descoperirii infractiunilor ori pentru supravegherea informativa a suspectilor. Aceste surse pot fi folosite pe parcursul efectuarii investigatiei numai in masura in care au posibilitati de a se informa cu privire la obiectivul investigat. Astfel de surse pot fi contactate chiar in timpul desfasurarii investigatiei insa numai cu respectarea regulilor de conspirativitate.
Etapele efectuarii investigatiei
Pregatirea investigatiei
In general, investigatia politieneasca se dispune si se efectueaza in trei modalitati, si anume:
in baza ordinului dat de catre sefii ierarhici ai ofiterului investigator;
din propria initiativa a ofiterului care are spre solutionare cauza in care se efectueaza investigatia;
la cerere in scris prin care se solicita Directiei de Supravegheri
Operative si Investigatii din cadrul I.G.P. investigatia acoperita. Acest gen de investigatii se solicita pentru solutionarea unor cauze complexe, ori pentru documentarea activitatii infractionale a unor grupuri de infractori periculosi.
In faza de pregatire a investigatiei, ofiterul investigator intreprinde urmatoarele activitati:
identifica persoana, obiectivul, locul sau mediul in care va efectua investigatia;
stabileste natura informatiilor ce vor fi cautate cu ocazia investigatiei;
verifica in evidentele politiei, daca persoana ce urmeaza a fi investigata este cunoscuta in astfel de evidente;
stabileste sursele de care s-ar putea folosi pentru a obtine datele si informatiile ce prezinta interes;
stabileste daca investigatia ce urmeaza a fi realizata este simpla sau complexa;
stabileste sau creeaza legenda pe baza careia va efectua investigatia;
atunci cand este cazul isi procura legitimatia de acoperire a calitatii pe care si-o va atribui cu ocazia efectuarii investigatiei;
se documenteaza cu privire la cauzele si imprejurarile in care s-a comis fapta, studiind toate documentele existente in acest sens;
se documenteaza cu privire la domeniul sau profesia acoperita prin legitimatia de acoperire;
contacteaza lucratorul de proximitate sau seful postului de politie pentru a obtine anumite date sau informatii detinute de catre acestia cu privire la obiectiv ori pentru a primi anumite recomandari cu privire la sursele ce pot fi contactate;
verifica cinstea si corectitudinea persoanelor ce vor fi folosite ca surse ocazionale si natura relatiilor acestora cu subiectul investigatiei;
identifica persoanele care vor fi contactate cu ocazia investigatiei;
cand este necesara contactarea directa a persoanei investigate se va stabili modul in care se va realiza acest lucru si legenda pe baza careia se vor purta discutiile;
in anumite situatii se va intocmi un plan in baza caruia se va efectua investigatia. Aceasta va cuprinde sinteza activitatilor pregatitoare si in mod concret masurile ce vor fi realizate de fiecare investigator.
Desfasurarea investigatiei
Dupa epuizarea fazei de pregatire si dupa ce au fost studiate ultimele materiale obtinute cu privire la obiectiv, ofiterul se va deplasa in teren (domiciliu, resedinta, loc de munca), unde va studia posibilitatile de contactare a surselor ocazionale si folosirea situatiei concrete existente la fata locului in momentul efectuarii investigatiei.
Desfasurarea investigatiei, cuprinde totalitatea activitatilor realizate de catre ofiter, in scopul culegerii informatiilor de care are nevoie, ori pentru lamurirea aspectelor specifice cauzei concrete aflate in lucru.
Pentru ca investigatia sa se desfasoare in bune conditii si sa se atinga scopul propus, va trebui sa se respecte intocmai principiile de baza ale muncii informative, in special respectarea legii si a drepturilor omului, principiul conspirativitatii, unitatii sociale etc.
Succesul culegerii unor informatii de valoare depind in mare masura de o serie de calitati pe care trebuie sa le aiba ofiterul investigator. Printre aceste calitati necesita a fi mentionate urmatoarele:
usurinta de a intra in relatii cu persoane necunoscute;
modul inteligent de a purta discutiile cu acestia pentru a obtine in mod conspirat informatiile de care are nevoie;
sa fie sociabil, respectuos, perspicace si sa manifeste prezenta de spirit pentru a rezolva orice situatie nou aparuta;
sa aiba rabdare si tact, sa nu se arate prea entuziasmat atunci cand sursa relateaza aspecte care prezinta interes.
Pe timpul efectuarii investigatiei, se recomanda a nu se nota aspectele relatate de sursa - acestea trebuie memorate pentru a indeparta orice indoiala sau suspiciune din partea acestuia. Legendele folosite vor trebui sa fie cat mai verosimile sa aiba la baza stari de fapt existente in cartierul sau imobilul in care locuieste persoana vizata.
Baza discutiilor purtate de catre ofiter cu sursele stabilite o constituie legenda cu ajutorul careia isi conspira scopul sau persoana care face obiectul investigatiei. Fata de aceste persoane, ofiterul va trebui sa fie amabil, respectuos, sa le asculte cu atentie, chiar daca nu relateaza aspecte legate de obiectivul investigatiei.
Pentru a obtine informatiile reale si corecte, investigatorul trebuie sa fie foarte abil, sa dea dovada de mult calm si bunavointa, sa nu recurga la provocari sau la sugestionarea celor contactati. In acelasi timp, nu trebuie sa se lase influentat de persoanele care manifesta sentimente de protectie, compasiune sau dimpotriva sentimente de ura si razbunare fata de cel investigat.
Finalizarea investigatiei
Pe parcursul efectuarii investigatiei, lucratorul operativ intra in posesia unei multitudini de date si informatii, referitoare la problema sau persoana ce a constituit obiectivul investigatiei. Aceste informatii au valoare operativa daca se confirma in urma verificarilor, daca sunt coroborate cu unele aspecte deja verificate si daca contribuie la aflarea adevarului.
Investigatorul va elimina datele si informatiile lipsite de valoare operativa sau care nu au legatura cu activitatea organelor de politie. Va exploata de urgenta informatiile obtinute, in functie de momentul operativ (organizarea de actiuni pentru capturarea urmaritilor, perchezitii domiciliare pentru ridicarea corpurilor delicte, organizarea prinderii in flagrant etc.).
La incheierea investigatiei, in functie de modul de executare (descoperita, semiconspirata sau acoperita), ofiterul va materializa in scris rezultatul acesteia, intr-un raport de investigatie sau nota de investigatii (in conditiile in care acesta a fost efectuata de catre ofiteri din cadrul serviciului specializat).
Raportul de investigatie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa cuprinda informatii clare si cat mai precise in legatura cu subiectul investigatiei;
datele si faptele stabilite sa fie redactate in inlantuirea lor cronologica, intr-un limbaj simplu, evitandu-se expresiile sau termenii care ar putea denatura intelegerea faptelor;
relatarea informatiilor sa fie corecta si obiectiva;
daca informatiile obtinute au fost verificate prin mai multe surse, acestea vor fi redactate fidel (fara eliminari sau adaugiri); se vor mentiona elementele de detaliu ce pot completa ansamblul problemelor ajutand la interpretarea corecta a faptelor si imprejurarilor;
se vor evita deductiile, aprecierile sau presupunerile, pentru a nu se da nastere la confuzii;
se vor consemna si informatiile obtinute cu privire la alte persoane sau cauze ce prezinta interes pentru munca de politie;
in anumite situatii (investigatii deschise sau semiconspirate), in continutul raportului vor fi mentionate si sursele ocazionale care au furnizat informatiile, persoane care ar putea fi folosite ca martori in faza actelor premergatoare sau dupa inceperea urmaririi penale.
Nota de investigatii se intocmeste in cazul in care investigatia a fost efectuata la cerere de catre ofiterul de la formatiunea specializata.
Nota se redacteaza in aceleasi conditii ca si raportul, cu respectarea urmatoarelor precizari:
in continut nu se vor nominaliza sursele ocazionale;
nota va fi semnata de catre seful formatiunii specializate;
se redacteaza in doua exemplare din care unul se trimite solicitantului, iar cel de-al doilea exemplar se pastreaza in arhiva serviciului respectiv.
Atat rapoartele cat si notele se pastreaza, dupa caz, la domeniul cauzei sau in mapa suspectului. Dupa solutionarea cauzelor acestea se distrug sau raman la urma dosarului de urmarire penala.
Particularitatile efectuarii investigatiei
1. Efectuarea investigatiei in obiective, locuri si medii de interes operativ
Obiectivele de interes operativ sunt agenti economici care produc, transporta sau manuiesc bunuri sau valori ce pot fi sustrase sau distruse.
Locuri de interes operativ - pentru politie sunt acele locuri din afara obiectivelor in care se savarsesc in mod frecvent infractiuni, unde se valorifica ori se consuma bunuri rezultate din infractiuni sau care sunt frecventate in mod obisnuit de elemente infractoare.
Mediile de interes operativ - categorii de persoane carora le este specific un anumit mod de viata si care se indeletnicesc cu savarsirea unui anumit gen de infractiuni.
Efectuarea investigatiilor in obiectivele economice se realizeaza de catre ofiterii operativi pentru atingerea urmatoarelor scopuri:
stabilirea activitatii ilicite a unei persoane sau grup de persoane care frecventeaza sau desfasoara activitatea in obiectul respectiv;
identificarea locurilor favorabile savarsirii de infractiuni sau alte fapte antisociale;
stabilirea cauzelor si conditiilor care favorizeaza savarsirea de infractiuni;
pregatirea controalelor economice ce se vor realiza in anumite sectoare de activitate;
stabilirea prezentei sau absentei de la serviciu sau domiciliu a unei persoane suspecte;
identificarea persoanelor suspecte care isi desfasoara activitatea in obiectivul respectiv.
Particularitatile investigatiei in obiective sunt urmatoarele:
in obiective nu se pot realiza investigatii acoperite;
accesul ofiterului investigator, in obiectivul respectiv se face numai cu aprobarea conducerii;
pot fi consultate o serie de evidente specifice (personal, state de salarii, fise de pontaj, condica de prezenta, carti de munca etc.).
Daca obiectivul respectiv este supravegheat de un ofiter al politiei (combaterea criminalitatii economico-financiare) acesta va fi consultat, cerandu-i-se relatii despre obiectiv. Prezenta in obiectiv a ofiterului respectiv nu surprinde pe nimeni, el trebuie consultat anterior efectuarii investigatiei din mai multe considerente, si anume:
are acces la anumite evenimente existente in obiectiv;
cunoaste persoane suspecte;
are retea proprie in cadrul obiectivului respectiv etc.
Cu privire la locurile si mediile de interes operativ, investigatiile au ca scop:
identificarea si delimitarea in teren a locului respectiv;
cum se poate face accesul in locul respectiv (caile de acces, daca locul respectiv este asigurat cu paza, cu ce anume se poate face accesul);
stabilirea activitatilor ilicite, care se comit cu regularitate in aceste locuri;
ce moduri de operare folosesc infractorii pentru comiterea infractiunilor;
identificarea persoanelor suspecte care frecventeaza locul respectiv;
modul de comportare a acestora;
identificarea bunurilor care se comercializeaza in locul respectiv;
obtinerea de informatii cu privire la infractiunile savarsite (identificarea martorilor);
informatiile se culeg prin metoda in lant, folosindu-se in acest sens, sursele proprii, dar si cele ocazionale.
2. Efectuarea investigatiei in mediul rural sau in locuri izolate
Spre deosebire de investigatia efectuata in aglomerarile urbane, unde conditiile de pastrare a conspirativitatii sunt mult mai bune, investigatia efectuata in mediul rural sau locuri izolate se realizeaza in conditii mai dificile din urmatoarele considerente:
in aceste localitati nu se afla toate evidentele care pot fi folosite pe parcursul investigatiei;
cetatenii din aceste locuri se cunosc foarte bine intre ei;
relatiile de rudenie si prietenie sunt mult mai numeroase;
locuitorii din mediul rural sunt mai greu de atras intr-o discutie cu o persoana straina;
secretul discutiei se pastreaza foarte greu;
prezenta in localitate a ofiterului de politie este foarte repede sesizata, cetatenii fiind mult mai curiosi;
Aceste dificultati pot fi inlaturate printr-o mai buna pregatire a investigatiei si prin folosirea lucrarilor de la postul de politie.
Lucratorii postului de politie cunosc foarte bine populatia si natura relatiilor existente intre membrii comunitatii. Ei pot recomanda anumite surse ocazionale si personale care nu trebuie contactate pe parcursul efectuarii investigatiei, precum si fapte sau stari de fapte ce pot fi folosite cu legenda.
Multe din datele si informatiile, necesar a fi obtinute prin investigatie, sunt furnizate de catre acestia. Subofiterii postului de politie cunosc foarte bine topografia locurilor izolate, caile de acces catre acestea, vecinii si persoanele care le frecventeaza.
In afara de lucratorii postului de politie in mediul rural mai pot fi folosite ca surse, functionari ai administratiei locale, cadre didactice ori alte persoane cu atributiuni publice.
3. Efectuarea investigatiei cu ocazia cercetarii la fata locului
Investigatia se efectueaza in legatura cu o infractiune comisa intr-un anumit loc si in care, de cele mai multe ori, autorii sunt neidentificati.
Cu ocazia cercetarii la fata locului se realizeaza investigatie directa (deschisa) si prin contactul direct al investigatorului cu sursele (cetatenii), intra in posesia datelor ce ii sunt necesare pentru solutionarea cauzei. In acest sens ofiterul investigator isi declina calitatea si scopul urmarit.
Acest gen de investigatie se efectueaza, pentru a se obtine date si informatii cu privire la:
imprejurarile in care s-a comis fapta;
persoana autorului;
modul de operare folosit de infractori;
obiectele folosite la savarsirea infractiunii;
obiectele care au fost sustrase; persoana vatamata (traseul parcurs, relatii, familie etc.);
persoane care au patruns in campul infractiunii; persoane care pot fi ascultate ca martori;
traseul parcurs de victima si autori;
mijloacele de transport folosite de infractori;
investigatia se va extinde (va fi continuata) in imprejurimi, pana unde sunt epuizate posibilitatile de a mai obtine date de interes pentru cauza.
De asemenea, se vor efectua investigatii si pe traseul parcurs de cainele de serviciu, in vederea identificarii de obiecte abandonate sau de persoane suspecte care locuiesc pe acest traseu.
Metoda folosita de ofiterul investigator pentru culegerea informatiilor este metoda in lant (din om in om).
In functie de complexitatea cazului (evenimentului), de problemele urmarite, se constituie echipe de investigatori care vor putea acoperi o zona mult mai intinsa, iar volumul de informatii obtinute va fi mult mai mare.
In aceste situatii contactarea surselor se va face incepand cu cele apropiate de persoana, eveniment, fapta - catre exterior, mergandu-se pana la epuizarea tuturor posibilitatilor de a mai obtine date sau informatii cu valoare operativa.
In afara de sursele ocazionale se vor contacta si sursele aflate in legatura ofiterului, surse ce vor fi instruite ce anume informatii prezinta interes in legatura cu obiectul investigatiei.
Cand este cazul, pot fi folosite fotografii ale persoanelor sau obiectelor ce urmeaza a fi identificate, eventual sursele sunt instruite cu privire la caracteristicile de individualizare ale anumitor bunuri, obiecte etc.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 13830
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved