Imtrebari: ELEMENTE DE PROCEDURA PENALA

Cand este obligatorie prezenta inculpatului la instanta? (art.314);

Judecata nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului, cand acesta se afla in stare de detinere.

Aducerea inculpatului arestat la judecata este obligatorie.

Cand inceteaza de drept masurile preventive? (art. 140);

a) la expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organele judiciare;

b) in caz de scoatere de sub urmarire, de incetare a urmaririi penale sau de incetare a procesului penal ori de achitare.

Masura arestarii preventive inceteaza de drept si atunci cand, inainte de pronuntarea unei hotarari de condamnare in prima instanta, durata arestarii a atins jumatatea maximului pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea care face obiectul invinuirii, fara a se putea depasi, in cursul urmaririi penale, maximele prevazute in art. 159 alin. 13, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege.

In cazurile aratate in alin. 1 si 2, instanta de judecata, din oficiu sau la sesizarea procurorului, ori procurorul in cazul retinerii, din oficiu sau in urma informarii organului de cercetare penala, are obligatia sa dispuna punerea de indata in libertate a celui retinut sau arestat, trimitand administratiei locului de detinere o copie de pe dispozitiv sau ordonanta ori un extras cuprinzand urmatoarele mentiuni: datele necesare pentru identificarea invinuitului sau inculpatului, numarul mandatului de arestare, numarul si data ordonantei, ale incheierii sau hotararii prin care s-a dispus liberarea, precum si temeiul legal al liberarii

Cand se dispune extinderea actiunii penale pentru alte acte matriale? (art.335);

Daca in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire si la alte acte materiale, care intra in continutul infractiunii pentru care a fost trimis in judecata, instanta, prin incheiere, extinde actiunea penala cu privire si la aceste acte si procedeaza, dupa caz, fie la judecarea infractiunii in intregul ei, fie la restituirea cauzei procurorului potrivit dispozitiilor art. 333, in vederea completarii urmaririi penale.

Daca cu privire la unele din actele care intra in continutul aceleiasi infractiuni s-a pronuntat anterior o hotarare definitiva, instanta reuneste cauza cu aceea in care s-a dat hotararea definitiva, pronuntand o noua hotarare in raport cu toate actele care intra in continutul infractiunii si desfiinteaza hotararea anterioara.

Instanta este obligata, daca retine cauza spre judecata, sa puna in discutie actele cu privire la care s-a dispus extinderea, facand aplicatia in ce priveste incadrarea juridica si a dispozitiilor art. 334.

Cand se dispune extinderea procesului penal cu privire la alte persoane? (art.337);

In cursul judecatii, cand se descopera date cu privire la participarea si a unei alte persoane la savarsirea faptei prevazute de legea penala pusa in sarcina inculpatului sau date cu privire la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala de catre o alta persoana, dar in legatura cu fapta inculpatului, procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acea persoana.

Cand se poate dispune efecturea unei noi expertize? (art.125);

- Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiza, dispune efectuarea unei noi expertize.

Cand se poate dispune extinderea procesului penal pentru alte fapte? (art.336);

Cand in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire la savarsirea unei alte fapte prevazute de legea penala, avand legatura cu infractiunea pentru care este trimis in judecata, procurorul poate cere extinderea procesului penal si in ce priveste aceasta fapta, iar cand instanta gaseste cererea intemeiata, o admite si:

a) daca procurorul declara ca pune in miscare actiunea penala, procedeaza la judecarea cauzei si cu privire la aceasta infractiune;

b) daca procurorul declara ca nu pune in miscare actiunea penala, dar cere trimiterea cauzei la procuror in conditiile art. 333, instanta poate reveni asupra extinderii procesului penal sau poate dispune trimiterea la procuror.

Daca procurorul nu participa la judecata si sunt intrunite conditiile prevazute in alin. 1, instanta extinde din oficiu procesul penal si procedeaza fie la judecarea cauzei, fie la trimiterea ei la procuror potrivit alineatului precedent.

Dispozitiile art. 335 alin. 3 sunt aplicabile in mod corespunzator, iar in caz de trimitere la procuror se aplica dispozitiile art. 332 alin. 3 si 4.

Care este actul prin care este sesizata instanta de judecata? (art.202-204);

- ordonanta, acolo unde legea prevede aceasta, iar in celelalte cazuri prin rezolutie motivata.

Care este actul prin care organul de urmarire penala dispune inceperea urmaririi penale? (art.228);

(1) Organul de urmarire penala sesizat in vreunul din modurile prevazute in art. 221 dispune prin rezolutie inceperea urmaririi penale, cand din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate nu rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute in art. 10, cu exceptia celui de la lit. b^1).

(2) In cazul aratat in art. 10 lit. b^1), organul de urmarire penala inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de a dispune scoaterea de sub urmarire penala.

(3) Cand organul de urmarire penala se sesizeaza din oficiu, incheie un proces-verbal care constituie actul de incepere a urmaririi penale.

(3^1) Rezolutia si procesul-verbal de incepere a urmaririi penale, emise de organul de cercetare penala, se supun confirmarii motivate a procurorului care exercita supravegherea activitatii de cercetare penala, in termen de cel mult 48 de ore de la data inceperii urmaririi penale, organele de cercetare penala fiind obligate sa prezinte totodata si dosarul cauzei.

(4) Daca din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate dupa primirea plangerii sau denuntului rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute in art. 10, cu exceptia celui de la lit. b^1), organul de urmarire penala inainteaza procurorului actele incheiate cu propunerea de a nu se incepe urmarirea penala.

(5) Daca procurorul constata ca nu sunt intrunite conditiile aratate in alin. 4, restituie actele organului de urmarire penala, fie pentru completarea actelor premergatoare, fie pentru inceperea urmaririi penale.

(6) In cazul in care procurorul este de acord cu propunerea, o confirma prin rezolutie motivata. Copie de pe rezolutie se comunica persoanei care a facut sesizarea, precum si, dupa caz, persoanei fata de care s-au efectuat acte premergatoare.

(6^1) Impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale se poate face plangere la instanta de judecata, potrivit art. 278^1 si urmatoarele.

(7) Daca ulterior se constata ca nu a existat sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia propunerea de a nu se incepe urmarirea penala, procurorul infirma rezolutia si restituie actele organului de urmarire, dispunand inceperea urmaririi penale.

Care este calea de atac impotriva incheierii pronuntate de instanta in cursul judecatii privind masurile preventive? (art.141);

Incheierea data in prima instanta si in apel, prin care se dispune luarea, revocarea, inlocuirea, incetarea sau mentinerea unei masuri preventive ori prin care se constata incetarea de drept a arestarii preventive, poate fi atacata separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat. Termenul de recurs este de 24 de ore si curge de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa.

Dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore, iar recursul se judeca in 3 zile. Instanta de recurs va restitui dosarul primei instante in termen de 24 de ore de la solutionarea recursului.

Recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus luarea sau mentinerea unei masuri preventive ori prin care s-a constatat incetarea de drept a arestarii preventive nu este suspensiv de executare.

Care este calea de atac impotriva incheierii pronuntate de judecator in cursul urmaririi penale privind masurile preventive? (art.140 indice 1);

Impotriva ordonantei organului de cercetare penala prin care s-a luat masura preventiva a retinerii se poate face plangere, inainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea masurii, la procurorul care supravegheaza cercetarea penala, iar impotriva ordonantei procurorului prin care s-a luat aceasta masura se poate face plangere, inainte de expirarea a 24 de ore, la prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, la procurorul ierarhic superior, in conditiile art. 278 alin. 1 si 2.

Procurorul se pronunta prin ordonanta inainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea masurii retinerii.

Cand considera ca masura retinerii este ilegala sau nu este justificata, procurorul dispune revocarea ei.

Care este competenta in caz de indivizibilitate sau conexitate? (art.35);

In caz de indivizibilitate sau conexitate, daca competenta in raport cu diferitii faptuitori ori diferitele fapte apartine, potrivit legii, mai multor instante de grad egal, competenta de a judeca toate faptele si pe toti faptuitorii revine instantei mai intai sesizate, iar daca competenta dupa natura faptelor sau dupa calitatea persoanelor apartine unor instante de grad diferit, competenta de a judeca toate cauzele reunite revine instantei superioare in grad.

Daca dintre instante una este civila, iar alta militara, competenta revine instantei militare.

Daca instanta civila este superioara in grad, competenta revine instantei militare echivalente in grad cu instanta civila. Daca instanta civila superioara este Inalta Curte de Casatie si Justitie, competenta revine acesteia.

Care este competenta pentru infractiunile savarsite in strainatate? (art.31);

Infractiunile savarsite in afara teritoriului tarii se judeca, dupa caz, de catre instantele civile sau militare in a caror circumscriptie isi are domiciliul sau locuieste faptuitorul. Daca acesta nu are domiciliul si nici nu locuieste in Romania, iar fapta este de competenta judecatoriei, se judeca de Judecatoria Sectorului 2, iar in celelalte cazuri, de instanta competenta dupa materie si calitatea persoanei, din municipiul Bucuresti, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel.

Infractiunea savarsita pe o nava este de competenta instantei in a carei circumscriptie se afla primul port roman in care ancoreaza nava, afara de cazul in care prin lege se dispune altfel.

Infractiunea savarsita pe o aeronava este de competenta instantei in a carei circumscriptie se afla primul loc de aterizare pe teritoriul roman.

Daca nava nu ancoreaza intr-un port roman sau daca aeronava nu aterizeaza pe teritoriul roman, competenta este cea prevazuta in alin. 1, afara de cazul in care prin lege se dispune altfel.

Care este competenta procurorului in faza urmaririi penale? (art.209);

Procurorul supravegheaza urmarirea penala; in exercitarea acestei atributii procurorii conduc si controleaza nemijlocit activitatea de cercetare penala a politiei judiciare si a altor organe de cercetare speciale.

Procurorul poate sa efectueze orice acte de urmarire penala in cauzele pe care le supravegheaza.

Este competent sa efectueze urmarirea penala, in cazurile prevazute in alineatul precedent, si sa exercite supravegherea asupra activitatii de cercetare penala procurorul de la parchetul corespunzator instantei care, potrivit legii, judeca in prima instanta cauza.

Atunci cand urmarirea penala este efectuata de procuror, rechizitoriul este supus confirmarii prim-procurorului parchetului, iar cand urmarirea este facuta de acesta, confirmarea se face de procurorul ierarhic superior. Cand urmarirea penala este efectuata de un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, rechizitoriul este supus confirmarii procurorului-sef de sectie, iar cand urmarirea penala este efectuata de acesta, confirmarea se face de catre procurorul general al acestui parchet.

Procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot indeplini oricare dintre atributiile procurorilor din parchetele ierarhic inferioare, pot infirma actele si masurile acestora, daca sunt contrare legii, si pot prelua, in vederea efectuarii urmaririi penale, cauze de competenta acestora, din dispozitia conducatorului parchetului ierarhic superior.

Care este continutul juramantului pe care trebuie sa il depuna un martor inainte de a fi audiat? (art.85);

- 'Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!'

Care este instanta competenta sa solutioneze cererea de stramutare? (art.60);

Inalta Curte de Casatie si Justitie dispune, fara aratarea motivelor, admiterea sau respingerea cererii.

Care este locul de citare al invinuitului sau inculpatului? (art.177);

Invinuitul sau inculpatul se citeaza la adresa unde locuieste, iar daca aceasta nu este cunoscuta, la adresa locului sau de munca, prin serviciul de personal al unitatii la care lucreaza.

Daca printr-o declaratie data in cursul procesului penal invinuitul sau inculpatul a indicat un alt loc pentru a fi citat, el este citat la locul indicat.

In caz de schimbare a adresei aratata in declaratia invinuitului sau inculpatului, acesta este citat la noua sa adresa, numai daca a incunostintat organul de urmarire penala ori instanta de judecata de schimbarea intervenita, sau daca organul judiciar apreciaza pe baza datelor obtinute potrivit art. 180 ca s-a produs o schimbare de adresa.

Daca nu se cunoaste adresa unde locuieste invinuitul sau inculpatul si nici locul sau de munca, citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea. Cand activitatea infractionala s-a desfasurat in mai multe locuri, citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala se afla organul care efectueaza urmarirea penala.

Bolnavii aflati in spital sau intr-o casa de sanatate se citeaza prin administratia acestora.

Detinutii se citeaza la locul de detinere, prin administratia acestuia.

Militarii incazarmati se citeaza la unitatea din care fac parte, prin comandantul acesteia.

Daca invinuitul sau inculpatul locuieste in strainatate, citarea se face prin scrisoare recomandata, in afara de cazul in care, prin lege, se dispune altfel. Avizul de primire a scrisorii recomandate, semnat de destinatar, tine loc de dovada a indeplinirii procedurii de citare.

Citarea altor persoane decat invinuitul sau inculpatul se face potrivit dispozitiilor din prezentul articol. Unitatile la care se refera art. 145 din Codul penal si alte persoane juridice se citeaza la sediul acestora, iar in cazul neidentificarii sediului, citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea

Care este modul de calcul al termenelor procedurale? (art.186);

La calcularea termenelor procedurale se porneste de la ora, ziua, luna sau anul mentionat in actul care a provocat curgerea termenului, afara de cazul cand legea dispune altfel.

La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socoteste ora sau ziua de la care incepe sa curga termenul, nici ora sau ziua in care acesta se implineste.

Termenele socotite pe luni sau pe ani expira, dupa caz, la sfarsitul zilei corespunzatoare a ultimei luni ori la sfarsitul zilei si lunii corespunzatoare din ultimul an. Daca aceasta zi cade intr-o luna ce nu are zi corespunzatoare, termenul expira in ultima zi a acelei luni.

Cand ultima zi a unui termen cade intr-o zi nelucratoare, termenul expira la sfarsitul primei zile lucratoare care urmeaza.

Care este obiectul actiunii civile? (art.14);

- prin fapta ilicita penala s-a cauzat un prejudiciu in dauna altei persoane

Care este obiectul actiunii penale? (art.9);

- tragerea la raspundere penala a celui care a savarsit infractiunea

Care este obiectul deliberarii? (art.343);

Completul de judecata delibereaza mai intai asupra chestiunilor de fapt si apoi asupra chestiunilor de drept.

Deliberarea poarta asupra existentei faptei si vinovatiei faptuitorului, asupra stabilirii pedepsei, asupra masurii educative ori masurii de siguranta cand este cazul sa fie luata, precum si asupra computarii retinerii si arestarii preventive.

Completul de judecata delibereaza si asupra repararii pagubei produse prin infractiune, asupra masurilor preventive si asiguratorii, mijloacelor materiale de proba, cheltuielilor judiciare, precum si asupra oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei.

Toti membrii completului de judecata au indatorirea sa-si spuna parerea asupra fiecarei chestiuni.

Presedintele isi spune parerea cel din urma.

Care este obiectul si procedura confruntarii? (art.87-88);

- Obiectul confruntarii

Cand se constata ca exista contraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza, se procedeaza la confruntarea acelor persoane, daca aceasta este necesara pentru lamurirea cauzei.

- Procedura confruntarii

Persoanele confruntate sunt ascultate cu privire la faptele si imprejurarile in privinta carora declaratiile date anterior se contrazic.

Organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate incuviinta ca persoanele confruntate sa-si puna reciproc intrebari.

Declaratiile date de persoanele confruntate se consemneaza in proces-verbal.

Care este obiectul supravegherii exercitata de procuror in activitatea de urmarire penala? (art.216);

Procurorul, in exercitarea supravegherii respectarii legii in activitatea de urmarire penala, vegheaza ca orice infractiune sa fie descoperita, orice infractor sa fie tras la raspundere penala si ca nici o persoana sa nu fie urmarita penal fara sa existe indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala.

De asemenea, procurorul vegheaza ca nici o persoana sa nu fie retinuta sau arestata, decat in cazurile si in conditiile prevazute de lege.

In exercitarea activitatii de supraveghere, procurorul ia masurile necesare sau da dispozitii organelor de cercetare penala ca sa ia asemenea masuri.

Procurorul ia masuri si da dispozitii in scris si motivat.

Care este procedura perchezitiei domiciliare? (art.100-105);

- Cand persoana careia i s-a cerut sa predea vreun obiect sau vreun inscris dintre cele aratate in art. 98 tagaduieste existenta sau detinerea acestora, precum si ori de cate ori exista indicii temeinice ca efectuarea unei perchezitii este necesara pentru descoperirea si strangerea probelor, se poate dispune efectuarea acesteia.

Perchezitia poate fi domiciliara sau corporala.

Perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai de judecator, prin incheiere motivata, in cursul urmaririi penale, la cererea procurorului, sau in cursul judecatii.

Perchezitia domiciliara se dispune in cursul urmaririi penale in camera de consiliu, fara citarea partilor. Participarea procurorului este obligatorie.

Perchezitia corporala poate fi dispusa, dupa caz, de organul de cercetare penala, de procuror sau de judecator.

Perchezitia domiciliara nu poate fi dispusa inainte de inceperea urmaririi penale.

- Perchezitia dispusa in cursul urmaririi penale, potrivit art. 100, se efectueaza de procuror sau de organul de cercetare penala, insotit, dupa caz, de lucratori operativi.

- Ridicarea de obiecte si inscrisuri, precum si perchezitia domiciliara se pot face intre orele 6,00 - 20,00, iar in celelalte ore numai in caz de infractiune flagranta sau cand perchezitia urmeaza sa se efectueze intr-un local public. Perchezitia inceputa intre orele 6,00 - 20,00 poate continua si in timpul noptii.

- Organul judiciar care urmeaza a efectua perchezitia este obligat ca, in prealabil, sa se legitimeze si, in cazurile prevazute de lege, sa prezinte autorizatia data de judecator.

Ridicarea de obiecte si inscrisuri precum si perchezitia domiciliara se fac in prezenta persoanei de la care se ridica obiecte ori inscrisuri, sau la care se efectueaza perchezitia, iar in lipsa acesteia, in prezenta unui reprezentant, a unui membru al familiei, sau a unui vecin, avand capacitate de exercitiu.

Aceste operatiuni se efectueaza de organul judiciar in prezenta unor martori asistenti.

Cand persoana la care se face perchezitia este retinuta ori arestata, va fi adusa la perchezitie. In cazul in care nu poate fi adusa, ridicarea de obiecte si inscrisuri, precum si perchezitia domiciliara se fac in prezenta unui reprezentant ori a unui membru de familie, iar in lipsa acestora, a unui vecin, avand capacitate de exercitiu.

- Organul judiciar care efectueaza perchezitia are dreptul sa deschida incaperile sau alte mijloace de pastrare in care s-ar putea gasi obiectele sau inscrisurile cautate, daca cel in masura sa le deschida refuza aceasta.

Organul judiciar este obligat sa se limiteze la ridicarea numai a obiectelor si inscrisurilor care au legatura cu fapta savarsita; obiectele sau inscrisurile a caror circulatie sau detinere este interzisa se ridica totdeauna.

Organul judiciar trebuie sa ia masuri ca faptele si imprejurarile din viata personala a celui la care se efectueaza perchezitia si care nu au legatura cu cauza, sa nu devina publice.

Care este procedura plangerii prealabile? (art.279-286);

Organele carora li se adreseaza plangerea

Punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara astfel de plangere.

Plangerea prealabila se adreseaza:

a) instantei de judecata

b) organului de cercetare penala sau procurorului

c) organului competent sa efectueze urmarirea penala, cand plangerea prealabila este indreptata contra unui judecator, procuror, notar public, militar, judecator si controlor financiar de la camera de conturi judeteana, controlor financiar de la Curtea de Conturi

In caz de infractiune flagranta, organul de urmarire penala este obligat sa constate savarsirea acesteia, chiar in lipsa plangerii prealabile.

Plangerea trebuie sa cuprinda descrierea faptei, indicarea autorului, aratarea mijloacelor de proba, indicarea adresei partilor si a martorilor, precizarea daca persoana vatamata se constituie parte civila si, atunci cand este cazul, indicarea persoanei responsabile civilmente

In cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o plangere prealabila, aceasta trebuie sa fie introdusa in termen de 2 luni din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul.

Cand persoana vatamata este un minor sau un incapabil, termenul de 2 luni curge de la data cand persoana indreptatita a reclama a stiut cine este faptuitorul.

Plangerea prealabila gresit indreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata se trimite organului competent. In aceste cazuri, plangerea se considera valabila, daca a fost introdusa in termen la organul necompetent.

Daca intr-o cauza in care s-au facut acte de cercetare penala se considera ulterior ca fapta urmeaza a primi o incadrare juridica pentru care este necesara plangerea prealabila, organul de cercetare penala cheama partea vatamata si o intreaba daca intelege sa faca plangere. In caz afirmativ, organul de cercetare penala, dupa caz, continua cercetarea sau trimite dosarul instantei competente. In caz contrar, transmite actele procurorului in vederea incetarii urmaririi penale.

Cand schimbarea incadrarii juridice se face in fata instantei, aceasta cheama persoana vatamata si o intreaba daca intelege sa faca plangere pentru infractiunea respectiva si, dupa caz, continua sau inceteaza procesul penal.

Care este procedura prezentarii materialului de urmarire penala (art.250-254);

Dupa punerea in miscare a actiunii penale, daca au fost efectuate toate actele de urmarire necesare, organul de cercetare penala cheama pe inculpat in fata sa si:

a) ii pune in vedere ca are dreptul de a lua cunostinta de materialul de urmarire penala, aratandu-i si incadrarea juridica a faptei savarsite;

b) ii asigura posibilitatea de a lua de indata cunostinta de material. Daca inculpatul nu poate sa citeasca, organul de cercetare penala ii citeste materialul;

c) il intreaba, dupa ce a luat cunostinta de materialul de urmarire penala, daca are de formulat cereri noi sau daca voieste sa faca declaratii suplimentare.

Despre aducerea la indeplinire a dispozitiilor prevazute in art. 250 organul de cercetare penala intocmeste proces-verbal, in care consemneaza si declaratiile, cererile si raspunsurile inculpatului.

Daca inculpatul a formulat cereri noi in legatura cu urmarirea penala, organul de cercetare penala le examineaza de indata si dispune prin ordonanta admiterea sau respingerea lor.

Organul de cercetare dispune prin aceeasi ordonanta completarea cercetarii penale, atunci cand din declaratiile suplimentare sau din raspunsurile inculpatului rezulta necesitatea completarii.

Organul de cercetare penala este obligat sa procedeze din nou la prezentarea materialului, daca a efectuat noi acte de cercetare penala, sau daca constata ca trebuie sa fie schimbata incadrarea juridica a faptei.

Cand prezentarea materialului nu a fost posibila din cauza ca inculpatul este disparut sau s-a sustras de la chemarea inaintea organului de cercetare penala, in referatul care se intocmeste potrivit art. 259 se arata imprejurarile concrete din care rezulta cauza impiedicarii.

Daca pana la inaintarea dosarului la procuror inculpatul se prezinta, este prins ori adus, se procedeaza la prezentarea materialului de urmarire penala.

Care este procedura privind plangerea impotriva masurilor actelor de urmarire penala? (art.275-278);

Dreptul de a face plangere

Orice persoana poate face plangere impotriva masurilor si actelor de urmarire penala, daca prin acestea s-a adus o vatamare intereselor sale legitime.

Plangerea se adreseaza procurorului care supravegheaza activitatea organului de cercetare penala si se depune fie direct la acesta, fie la organul de cercetare penala.

Introducerea plangerii nu suspenda aducerea la indeplinire a masurii sau a actului care formeaza obiectul plangerii.

Obligatia de inaintare a plangerii

Cand plangerea a fost depusa la organul de cercetare penala, acesta este obligat ca in termen de 48 de ore de la primirea ei sa o inainteze procurorului impreuna cu explicatiile sale, atunci cand acestea sunt necesare.

Termenul de rezolvare

Procurorul este obligat sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice de indata persoanei care a facut plangerea modul in care a fost rezolvata.

Plangerea contra actelor procurorului

Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel ori de procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Care este procedura ridicarii de obiecte si inscrisuri? (art.96-99);

- Organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa ridice obiectele si inscrisurile ce pot servi ca mijloc de proba in procesul penal.

- Orice persoana fizica sau persoana juridica, in posesia careia se afla un obiect sau un inscris ce poate servi ca mijloc de proba, este obligata sa-l prezinte si sa-l predea, sub luare de dovada, organului de urmarire penala sau instantei de judecata, la cererea acestora.

Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata apreciaza ca si o copie de pe un inscris poate servi ca mijloc de proba, retine numai copia.

Daca obiectul sau inscrisul are caracter secret ori confidential, prezentarea sau predarea se face in conditii care sa asigure pastrarea secretului ori a confidentialitatii.

- Instanta de judecata, la propunerea procurorului, in cursul urmaririi penale, sau din oficiu, in cursul judecatii, poate dispune ca orice unitate postala sau de transport sa retina si sa predea scrisorile, telegramele si oricare alta corespondenta, ori obiectele trimise de invinuit sau inculpat, ori adresate acestuia, fie direct, fie indirect.

- Daca obiectul sau inscrisul cerut nu este predat de bunavoie, organul de urmarire penala sau instanta de judecata dispune ridicarea silita.

In cursul judecatii dispozitia de ridicare silita a obiectelor sau inscrisurilor se comunica procurorului, care ia masuri de aducere la indeplinire prin organul de cercetare penala.

Care este raportul dintre actiunea penala si actiunea civila? (art.22);

- actiunea civila, avand drept obiect tragerea la raspundere a inculpatului si a partii responsabile civilmente, in vederea repararii pagubei produsa prin infractiune, poate fi exercitata alaturat actiunii penale sau separat de aceasta

Care este scopul si care sunt regulile de baza ale procesului penal?(art.1-8)

- de a constata la timp si in mod complet faptele ce constituie infractiuni, ca orice persoana care a savarsit o fapta sa fie pedepsita si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala

- reguli: legalitatea, oficialitatea, aflarea adevarului, rolul activ al organelor judiciare,garantarea libertatii persoanei,respectarea demnitatii umane,garantarea dreptului la aparare,limba romana,prezumtia de nevinovatie,operativitatea,egalitatea,dreptul la un proces echitabil.

Care organe pot lua masurile asiguratorii si care sunt aceste masuri? (art.163);

Masurile asiguratorii se iau in cursul procesului penal de procuror sau de instanta de judecata si constau in indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile si imobile, in vederea repararii pagubei produse prin infractiune, precum si pentru garantarea executarii pedepsei amenzii.

Masurile asiguratorii in vederea repararii pagubei se pot lua asupra bunurilor invinuitului sau inculpatului si ale persoanei responsabile civilmente, pana la concurenta valorii probabile a pagubei.

Masurile asiguratorii pentru garantarea executarii pedepsei amenzii se iau numai asupra bunurilor invinuitului sau inculpatului.

Nu pot fi sechestrate bunuri care apartin unei unitati dintre cele la care se refera art. 145 din Codul penal, precum si cele exceptate de lege.

Masurile asiguratorii in vederea repararii pagubei se pot lua la cererea partii civile sau din oficiu.

Luarea masurilor asiguratorii este obligatorie in cazul in care cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa.

Care sunt caile de atac ordinare? (Cap.III);

Apelul

Recursul

Care sunt caile extraordinare de atac? (Cap.IV);

-Cazurile de contestatie in anulare

-Revizuirea

-Recursul in interesul legii

Care sunt cauzele de conexitate? (art.34);

- cand doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite prin acte diferite, de una sau de mai multe persoane impreuna, in acelasi timp si in acelasi loc;

- cand doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite in timp ori in loc diferit, dupa o prealabila intelegere intre infractori;

- cand o infractiune este savarsita pentru a pregati, a inlesni sau a ascunde comiterea altei infractiuni, ori este savarsita pentru a inlesni sau a asigura sustragerea de la raspundere penala a faptuitorului altei infractiuni;

- cand intre doua sau mai multe infractiuni exista legatura si reunirea cauzelor se impune pentru o buna infaptuire a justitiei.

Care sunt cauzele de incompatibilitate pentru judecator? (art.46 - 48);

- judecatorii care sunt soti sau rude apropiate intre ei nu pot face parte din acelasi complet de judecata.

- judecatorul care a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o instanta superioara, sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotararii cu trimitere in apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs. De asemenea, nu mai poate participa la judecarea cauzei judecatorul care si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutia care ar putea fi data in acea cauza.

- judecatorul este de asemenea incompatibil de a judeca, daca in cauza respectiva:

a) a pus in miscare actiunea penala sau a dispus trimiterea in judecata ori a pus concluzii in fond in calitate de procuror la instanta de judecata sau a emis mandatul de arestare preventiva in cursul urmaririi penale;

b) a fost reprezentant sau aparator al vreuneia din parti;

c) a fost expert sau martor;

d) exista imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma, el, sotul sau vreo ruda apropiata.

Care sunt cauzele de incompatibilitate pentru procuror? (art.49);

Dispozitiile art. 46 se aplica procurorului si magistratului-asistent sau, dupa caz, grefierului de sedinta, cand cauza de incompatibilitate exista intre ei sau intre vreunul dintre ei si unul dintre membrii completului de judecata.

Dispozitiile privind cazurile de incompatibilitate prevazute in art. 48 lit. b) - d) se aplica procurorului, persoanei care efectueaza cercetarea penala, magistratului-asistent si grefierului de sedinta.

Procurorul care a participat ca judecator la solutionarea cauzei in prima instanta nu poate pune concluzii la judecarea ei in caile de atac.

Persoana care a efectuat urmarirea penala este incompatibila sa procedeze la completarea sau refacerea acesteia, cand completarea sau refacerea este dispusa de instanta.

Care sunt cauzele de indivizibilitate? (art.33);

- cand la savarsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane;

- cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin acelasi act;

- in cazul infractiunii continuate sau in orice alte cazuri cand doua sau mai multe acte materiale alcatuiesc o singura infractiune.

Care sunt cazurile de contestatie in anulare? (art.386);

a) cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legii;

b) cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostinta instanta despre aceasta impiedicare;

c) cand instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal dintre cele prevazute in art. 10 alin. 1 lit. f) - i^1), cu privire la care existau probe in dosar;

d) cand impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta.

Care sunt cazurile de reluare a urmaririi penale? (art.270-274);

Urmarirea penala este reluata in caz de:

a) incetare a cauzei de suspendare;

b) restituire a cauzei de catre instanta de judecata in vederea refacerii sau completarii urmaririi, ori ca urmare a extinderii actiunii penale sau a procesului penal;

c) redeschidere a urmaririi penale.

Care sunt cazurile de revizuire? (art.394);

a) s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei;

b) un martor, un expert sau un interpret a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere;

c) un inscris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals;

d) un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere;

e) cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia.

Care sunt cazurile in care efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie? (art.117);

- Efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie in cazul infractiunii de omor deosebit de grav, precum si atunci cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoiala asupra starii psihice a invinuitului sau inculpatului.

Expertiza in aceste cazuri se efectueaza in institutii sanitare de specialitate. In vederea efectuarii expertizei, organul de cercetare penala cu aprobarea procurorului sau instanta de judecata dispune internarea invinuitului ori inculpatului pe timpul necesar. Aceasta masura este executorie si se aduce la indeplinire, in caz de opunere, de organele de politie.

De asemenea, efectuarea unei expertize este obligatorie pentru a se stabili cauzele mortii, daca nu s-a intocmit un raport medico-legal.

Care sunt cazurile in care punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale este impiedicata? (art.10);

- fapta nu exista;

- fapta nu este prevazuta de legea penala;

- fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni;

- fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat;

- faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii;

- exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei;

- lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori alta conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale;

- a intervenit amnistia sau prescriptia ori decesul faptuitorului;

- a fost retrasa plangerea prealabila ori partile s-au impacat, in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala;

- s-a dispus inlocuirea raspunderii penale;

- exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege;

- exista autoritate de lucru judecat. Impiedicarea produce efecte chiar daca faptei definitiv judecate i s-ar da o alta incadrare juridica.

Care sunt cazurile in care se poate face recurs? (art.385 indice 9);

1. nu au fost respectate dispozitiile privind competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei;

2. instanta nu a fost sesizata legal;

3. instanta nu a fost compusa potrivit legii ori s-au incalcat prevederile art. 292 alin. 2 sau a existat un caz de incompatibilitate;

4. sedinta de judecata nu a fost publica, in afara de cazurile cand legea prevede altfel;

5. judecata a avut loc fara participarea procurorului sau a inculpatului, cand aceasta era obligatorie, potrivit legii;

6. urmarirea penala sau judecata a avut loc in lipsa aparatorului, cand prezenta acestuia era obligatorie;

7. judecata s-a facut fara efectuarea anchetei sociale in cauzele cu infractori minori;

8. cand nu a fost efectuata expertiza psihiatrica a inculpatului in cazurile si in conditiile prevazute de art. 117 alin. 1 si 2;

9. hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza solutia ori motivarea solutiei contrazice dispozitivul hotararii sau acesta nu se intelege;

10. instanta nu s-a pronuntat asupra unei fapte retinute in sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esentiale pentru parti, de natura sa garanteze drepturile lor si sa influenteze solutia procesului;

11. instanta a admis o cale de atac neprevazuta de lege sau introdusa tardiv;

12. cand nu sunt intrunite elementele constitutive ale unei infractiuni sau cand instanta a pronuntat o hotarare de condamnare pentru o alta fapta decat cea pentru care condamnatul a fost trimis in judecata, cu exceptia cazurilor prevazute in art. 334 - 337;

13. cand inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala;

14. cand s-au aplicat pedepse gresit individualizate in raport cu prevederile art. 72 din Codul penal sau in alte limite decat cele prevazute de lege;

15. cand persoana condamnata a fost inainte judecata in mod definitiv pentru aceeasi fapta sau daca exista o cauza de inlaturare a raspunderii penale, pedeapsa a fost gratiata ori a intervenit decesul inculpatului;

16. cand in mod gresit inculpatul a fost achitat pentru motivul ca fapta savarsita de el nu este prevazuta de legea penala sau cand, in mod gresit, s-a dispus incetarea procesului penal pentru motivul ca exista autoritate de lucru judecat sau o cauza de inlaturare a raspunderii penale ori ca a intervenit decesul inculpatului sau pedeapsa a fost gratiata;

17. cand faptei savarsite i s-a dat o gresita incadrare juridica;

17^1. cand hotararea este contrara legii sau cand prin hotarare s-a facut o gresita aplicare a legii;

18. cand s-a comis o eroare grava de fapt;

19. cand judecatorii de fond au comis un exces de putere, in sensul ca au trecut in domeniul altei puteri constituite in stat;

20. cand a intervenit o lege penala mai favorabila condamnatului;

21. cand judecata in prima instanta sau in apel a avut loc fara citarea legala a unei parti, sau care, legal citata, a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta despre aceasta imposibilitate.

Care sunt cazurile pentru care se poate dispune suspendarea urmaririi penale? (art.239);

In cazul cand se constata printr-o expertiza medico-legala ca invinuitul sau inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa ia parte la procesul penal, organul de cercetare penala inainteaza procurorului propunerile sale impreuna cu dosarul, pentru a dispune suspendarea urmaririi penale.

Care sunt conditiile liberarii provizorii pe cautiune? (art.160 indice 4);

Liberarea provizorie pe cautiune se poate acorda de instanta de judecata, atat in cursul urmaririi penale, cat si al judecatii, la cerere, cand s-a depus cautiunea si sunt indeplinite conditiile prevazute in art. 160^2 alin. 1 si 2.

Pe timpul liberarii provizorii, invinuitul sau inculpatul este obligat sa se prezinte, la chemarea instantei, sa comunice orice schimbare de domiciliu sau resedinta si sa respecte obligatiile prevazute in art. 160^2 alin. 3 pe care instanta le dispune.

Care sunt conditiile liberarii provizorii sub control judiciar? (art.160 indice 2);

Liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda in cazul infractiunilor savarsite din culpa, precum si in cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii ce nu depaseste 12 ani.

Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acorda in cazul in care invinuitul sau inculpatul este recidivist ori cand exista date din care rezulta necesitatea de a-l impiedica sa savarseasca alte infractiuni sau ca acesta va incerca sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea unor martori sau experti, alterarea ori distrugerea mijloacelor de proba sau prin alte asemenea fapte.

Organul judiciar dispune ca, pe timpul liberarii provizorii, inculpatul sa respecte una sau mai multe din urmatoarele obligatii:

a) sa nu depaseasca limita teritoriala fixata decat in conditiile stabilite de organul judiciar;

b) sa comunice organului judiciar orice schimbare de domiciliu sau resedinta;

c) sa nu mearga in locuri anume stabilite;

d) sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate ori este chemat;

e) sa nu intre in legatura cu anumite persoane determinate;

f) sa nu conduca nici un autovehicul sau anumite autovehicule;

g) sa nu exercite o profesie de natura aceleia de care s-a folosit la savarsirea faptei.

Liberarea provizorie sub control judiciar se dispune, atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii, de instanta de judecata.

Controlul modului in care invinuitul sau inculpatul respecta obligatiile stabilite de instanta revine judecatorului delegat cu executarea, precum si procurorului si organului de politie.

Care sunt conditiile si cazurile in care se dispune arestarea inculpatului? (art.148);

a) identitatea sau domiciliul inculpatului nu pot fi stabilite din lipsa datelor necesare;

b) infractiunea este flagranta, iar pedeapsa inchisorii prevazute de lege este mai mare de un an;

c) inculpatul a fugit ori s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, ori a facut pregatiri pentru asemenea acte, precum si daca in cursul judecatii sunt date ca inculpatul urmareste sa se sustraga de la executarea pedepsei;

d) sunt date suficiente ca inculpatul a incercat sa zadarniceasca aflarea adevarului, prin influentarea vreunui martor sau expert, distrugerea ori alterarea mijloacelor materiale de proba sau prin alte asemenea fapte;

e) inculpatul a comis din nou o infractiune ori din datele existente rezulta necesitatea impiedicarii savarsirii unei alte infractiuni;

f) inculpatul este recidivist;

g) *** Abrogata

h) inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata alternativ cu pedeapsa inchisorii sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe certe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica;

i) exista date sau indicii suficiente care justifica temerea ca inculpatul va exercita presiuni asupra persoanei vatamate sau ca va incerca o intelegere frauduloasa cu aceasta.

In cazurile prevazute la alin. 1 lit. c) - f) si i), masura arestarii inculpatului poate fi luata numai daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiune pe viata sau inchisoare mai mare de 2 ani.

Care sunt efectele apelului? (art.370-373);

Efectul suspensiv al apelului

Apelul declarat in termen este suspensiv de executare, atat in ce priveste latura penala, cat si latura civila, afara de cazul cand legea dispune altfel.

Efectul devolutiv al apelului si limitele sale

Instanta judeca apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat si la persoana la care se refera declaratia de apel si numai in raport cu calitatea pe care apelantul o are in proces.

In cadrul limitelor aratate in alineatul precedent, instanta este obligata ca, in afara de temeiurile invocate si cererile formulate de apelant, sa examineze cauza sub toate aspectele de fapt si de drept.

Neagravarea situatiei in propriul apel

Instanta de apel, solutionand cauza, nu poate crea o situatie mai grea pentru cel care a declarat apel.

De asemenea, in apelul declarat de procuror in favoarea unei parti, instanta de apel nu poate agrava situatia acesteia.

Efectul extensiv

Instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se refera, putand hotari si in privinta lor, fara sa poata crea acestor parti o situatie mai grea.

Care sunt efectele hotararii pronuntate in recursul in interesul legii? (art.414);

Solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese.

Care sunt efectele recursului? (art.385 indice 5 - art.385 indice 8);

Efectul suspensiv al recursului

Recursul este suspensiv de executare atat in ce priveste latura penala, cat si latura civila, afara de cazul cand legea dispune altfel.

Efectul devolutiv si limitele sale

Instanta judeca recursul numai cu privire la persoana care l-a declarat si la persoana la care se refera declaratia de recurs si numai in raport cu calitatea pe care recurentul o are in proces.

Instanta de recurs examineaza cauza numai in limitele motivelor de casare prevazute in art. 385^9.

Efectul extensiv si limitele sale

Instanta de recurs examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat recurs sau la care acesta nu se refera, putand hotari si in privinta lor, fara sa poata crea acestor parti o situatie mai grea.

Procurorul, chiar dupa expirarea termenului de recurs, poate cere extinderea recursului declarat de el in termen si fata de alte persoane decat acelea la care s-a referit, fara a se putea crea acestora o situatie mai grea.

Care sunt elementele care determina competenta dupa teritoriu pentru infractiunile savarsite in tara? (art.30);

- locul unde a fost savarsita infractiunea;

- locul unde a fost prins faptuitorul;

- locul unde locuieste faptuitorul;

- locul unde locuieste persoana vatamata

Care sunt hotararile care pot fi atacate cu recurs? (art.385 indice 1);

a) sentintele pronuntate de judecatorii in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a), precum si in alte cazuri prevazute de lege;

b) sentintele pronuntate de tribunalele militare in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a) si al infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani;

c) sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea Militara de Apel;

d) sentintele pronuntate de sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

e) deciziile pronuntate, ca instante de apel, de tribunale, tribunale militare teritoriale, curti de apel si Curtea Militara de Apel, cu exceptia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.

Care sunt incalcarile dispozitiilor legale care atrag nulitatea absoluta a actului? (art.197);

Incalcarile dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atrag nulitatea actului, numai atunci cand s-a adus o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea acelui act.

Dispozitiile relative la competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, la sesizarea instantei, la compunerea acesteia si la publicitatea sedintei de judecata sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii. De asemenea, sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii si dispozitiile relative la participarea procurorului, prezenta inculpatului si asistarea acestuia de catre aparator, cand sunt obligatorii potrivit legii, precum si la efectuarea anchetei sociale in cauzele cu infractori minori.

Nulitatea prevazuta in alin. 2 nu poate fi inlaturata in nici un mod. Ea poate fi invocata in orice stare a procesului si se ia in considerare chiar din oficiu.

Incalcarea oricarei alte dispozitii legale decat cele prevazute in alin. 2 atrage nulitatea actului in conditiile alin. 1, numai daca a fost invocata in cursul efectuarii actului cand partea este prezenta sau la primul termen de judecata cu procedura completa cand partea a lipsit la efectuarea actului. Instanta ia in considerare din oficiu incalcarile, in orice stare a procesului, daca anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei.

Care sunt inscrisurile care pot servi ca mijloace de proba? (art.89-91);

- Mijloacele de proba scrise

Inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.

Formularele in care urmeaza sa se consemneze orice declaratie, in faza de urmarire penala, vor fi in prealabil inregistrate si inseriate, ca formulare cu regim special, iar dupa completare vor fi introduse in dosarul cauzei.

- Procesul-verbal ca mijloc de proba

Procesele-verbale incheiate de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata sunt mijloace de proba.

De asemenea, sunt mijloace de proba procesele-verbale si actele de constatare, incheiate de alte organe, daca legea prevede aceasta.

- Cuprinsul si forma procesului-verbal

Procesul-verbal trebuie sa cuprinda:

a) data si locul unde este incheiat;

b) numele, prenumele si calitatea celui care il incheie;

c) numele, prenumele, ocupatia si adresa martorilor asistenti, cand exista;

d) descrierea amanuntita a celor constatate, precum si a masurilor luate;

e) numele, prenumele, ocupatia si adresa persoanelor la care se refera procesul-verbal, obiectiile si explicatiile acestora;

f) mentiunile prevazute de lege pentru cazurile speciale.

Procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagina si la sfarsit de cel care il incheie, precum si de persoanele aratate la lit. c) si e).

Care sunt limitele obiectului judecatii (art.316);

- fapta si la persoana aratate in actul de sesizare a instantei, iar in caz de extindere a procesului penal, si la fapta si persoana la care se refera extinderea.

Care sunt mijloacele de proba in procesul penal? (art.69-77);

- Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului

Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.

- Intrebari si lamuriri prealabile

Invinuitul sau inculpatul, inainte de a fi ascultat, este intrebat cu privire la nume, prenume, porecla, data si locul nasterii, numele si prenumele parintilor, cetatenie, studii, situatia militara, loc de munca, ocupatie, adresa, antecedente penale si alte date pentru stabilirea situatiei sale personale.

Invinuitului sau inculpatului i se aduc apoi la cunostinta fapta care formeaza obiectul cauzei, dreptul de a avea un aparator, precum si dreptul de a nu face nici o declaratie, atragandu-i-se totodata atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa. Daca invinuitul sau inculpatul da o declaratie, i se pune in vedere sa declare tot ce stie cu privire la fapta si la invinuirea ce i se aduce in legatura cu aceasta.

Daca invinuitul sau inculpatul consimte sa dea o declaratie, organul de urmarire penala, inainte de a-l asculta, ii cere sa dea o declaratie, scrisa personal, cu privire la invinuirea ce i se aduce.

- Modul de ascultare

Fiecare invinuit sau inculpat este ascultat separat.

In cursul urmaririi penale, daca sunt mai multi invinuiti sau inculpati, fiecare este ascultat fara sa fie de fata ceilalti.

Invinuitul sau inculpatul este mai intai lasat sa declare tot ce stie in cauza.

Ascultarea invinuitului sau inculpatului nu poate incepe cu citirea sau reamintirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in cauza.

Invinuitul sau inculpatul nu poate prezenta ori citi o declaratie scrisa de mai inainte, insa se poate servi de insemnari asupra amanuntelor greu de retinut.

- Intrebari cu privire la fapta

Dupa ce invinuitul sau inculpatul a facut declaratia, i se pot pune intrebari cu privire la fapta care formeaza obiectul cauzei si la invinuirea ce i se aduce. De asemenea, este intrebat cu privire la probele pe care intelege sa le propuna.

- Consemnarea declaratiilor

Declaratiile invinuitului sau inculpatului se consemneaza in scris. In fiecare declaratie se vor consemna, totodata, ora inceperii si ora incheierii ascultarii invinuitului sau inculpatului. Declaratia scrisa se citeste acestuia, iar daca cere, i se da sa o citeasca. Cand este de acord cu continutul ei, o semneaza pe fiecare pagina si la sfarsit.

Cand invinuitul sau inculpatul nu poate sau refuza sa semneze, se face mentiune in declaratia scrisa.

Declaratia scrisa este semnata si de organul de urmarire penala care a procedat la ascultarea invinuitului sau inculpatului ori de presedintele completului de judecata si de grefier, precum si de interpret cand declaratia a fost luata printr-un interpret.

Daca invinuitul sau inculpatul revine asupra vreuneia din declaratiile sale sau are de facut completari, rectificari sau precizari, acestea se consemneaza si se semneaza in conditiile aratate in prezentul articol.

- Ascultarea invinuitului sau inculpatului la locul unde se afla

Ori de cate ori invinuitul sau inculpatul se gaseste in imposibilitate de a se prezenta pentru a fi ascultat, organul de urmarire penala sau instanta de judecata procedeaza la ascultarea acestuia la locul unde se afla, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.

- Declaratiile celorlalte parti din proces

Declaratiile partii vatamate, ale partii civile si ale partii responsabile civilmente facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sunt coroborate cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza

- Explicatii prealabile

Organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa cheme, spre a fi ascultate, persoana care a suferit o vatamare prin infractiune, precum si persoana civilmente responsabila.

Inainte de ascultare, persoanei vatamate i se pune in vedere ca poate participa in proces ca parte vatamata, iar daca a suferit o paguba materiala sau o dauna morala, ca se poate constitui parte civila. De asemenea, i se atrage atentia ca declaratia de participare in proces ca parte vatamata sau de constituire ca parte civila se poate face in tot cursul urmaririi penale, iar in fata primei instante de judecata, pana la citirea actului de sesizare.

- Modul de ascultare

Ascultarea partii vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente se face potrivit dispozitiilor privitoare la ascultarea invinuitului sau inculpatului, care se aplica in mod corespunzator.

Care sunt modurile de sesizare a organelor de urmarire penala? (art.221-223);

Organul de urmarire penala este sesizat prin plangere sau denunt, ori se sesizeaza din oficiu cand afla pe orice alta cale ca s-a savarsit o infractiune.

Cand, potrivit legii, punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila ori la sesizarea sau cu autorizarea organului prevazut de lege, urmarirea penala nu poate incepe in lipsa acestora.

Plangerea este incunostintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin infractiune.

Plangerea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii, indicarea faptuitorului daca este cunoscut si a mijloacelor de proba.

Plangerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie sa fie special, iar procura ramane atasata plangerii.

Plangerea facuta oral se consemneaza intr-un proces-verbal de organul care o primeste.

Plangerea se poate face si de catre unul dintre soti pentru celalalt sot, sau de catre copilul major pentru parinti. Persoana vatamata poate sa declare ca nu-si insuseste plangerea.

Pentru persoana lipsita de capacitatea de exercitiu, plangerea se face de reprezentantul sau legal. Persoana cu capacitate de exercitiu restransa poate face plangere cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila.

Denuntul este incunostintarea facuta de catre o persoana fizica sau de catre o persoana juridica despre savarsirea unei infractiuni.

Denuntul trebuie sa contina aceleasi date ca si plangerea.

Denuntul scris trebuie sa fie semnat de denuntator, iar in cazul denuntului oral, acesta se consemneaza intr-un proces-verbal de catre organul in fata caruia a fost facut.

Care sunt organele de urmarire penala? (art.201);

Urmarirea penala se efectueaza de catre procurori si de catre organele de cercetare penala.

Organele de cercetare penala sunt:

a) organele de cercetare ale politiei judiciare;

b) organele de cercetare speciale.

Ca organe de cercetare ale politiei judiciare functioneaza lucratori specializati din Ministerul de Interne anume desemnati de ministrul de interne, cu avizul favorabil al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, si isi desfasoara activitatea sub autoritatea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau sunt desemnati si functioneaza in alt mod, potrivit unor legi speciale.

Care sunt partile in procesul penal? (art. 23 - 24);

- inculpatul, partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente

Care sunt persoanele care pot face apel? (Cap.III - art.361-385);

a) procurorul, in ce priveste latura penala si latura civila;

b) inculpatul, in ce priveste latura penala si latura civila. Impotriva sentintei de achitare sau de incetare a procesului penal, inculpatul poate declara apel si in ce priveste temeiurile achitarii sau incetarii procesului penal;

c) partea vatamata, in cauzele in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila, dar numai in ce priveste latura penala;

d) partea civila si partea responsabila civilmente, in ce priveste latura civila;

e) martorul, expertul, interpretul si aparatorul, cu privire la cheltuielile judiciare cuvenite acestora;

f) orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei.

Apelul poate fi declarat pentru persoanele prevazute la lit. b) - f) si de catre reprezentantul legal, de catre aparator, iar pentru inculpat, si de catre sotul acestuia.

Care sunt principiile procedurale ale judecatii? (art.289-290);

Oralitatea, nemijlocirea si contradictorialitatea

Judecata cauzei se face in fata instantei constituita potrivit legii si se desfasoara in sedinta, oral, nemijlocit si in contradictoriu.

Publicitatea sedintei de judecata

Sedinta de judecata este publica. Minorii sub 16 ani nu pot asista la sedinta de judecata.

Daca judecarea in sedinta publica ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnitatii sau vietii intime a unei persoane, instanta, la cererea procurorului, a partilor ori din oficiu, poate declara sedinta secreta pentru tot cursul sau pentru o anumita parte a judecarii cauzei.

Declararea sedintei secrete se face in sedinta publica, dupa ascultarea partilor prezente si a procurorului cand participa la judecata.

In timpul cat sedinta este secreta, nu sunt admisi in sala de sedinta decat partile, reprezentantii acestora, aparatorii si celelalte persoane chemate de instanta in interesul cauzei

Care sunt probele in procesul penal si cum se face aprecierea lor? (art. 63);

Constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei.

Probele nu au valoare mai dinainte stabilita. Aprecierea fiecarei probe se face de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor administrate, in scopul aflarii adevarului.

Care sunt solutiile la judecata in apel? (art.379);

Instanta, judecand apelul, pronunta una dintre urmatoarele solutii:

1. respinge apelul, mentinand hotararea atacata:

a) daca apelul este tardiv sau inadmisibil;

b) daca apelul este nefondat;

2. admite apelul si:

a) desfiinteaza sentinta primei instante, pronuntand o noua hotarare si procedeaza potrivit art. 345 si urm. privind judecata in fond;

b) desfiinteaza sentinta primei instante si dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata, pentru motivul ca judecarea cauzei la acea instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate sau care, legal citata, a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta despre aceasta imposibilitate, ori prin hotarare nu a fost rezolvat fondul cauzei. Daca hotararea a fost desfiintata pentru caz de incompetenta, se dispune rejudecarea de catre instanta competenta.

Care sunt solutiile pe care le poate pronunta judecatorul in urma solutionarii plangerii formulate impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata? (art.278 indice 1);

a) respinge plangerea, prin sentinta, mentinand solutia din rezolutia sau ordonanta atacata;

b) admite plangerea, prin sentinta, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si trimite cauza procurorului in vederea inceperii sau a redeschiderii urmaririi penale, dupa caz. Dispozitiile art. 333 alin. 2 se aplica in mod corespunzator;

c) admite plangerea, prin incheiere, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si, cand probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, retine cauza spre judecare, dispozitiile privind judecarea in prima instanta si caile de atac, aplicandu-se in mod corespunzator.

Care sunt temeiurile stramutarii judecarii cauzei penale? (art.55);

Inalta Curte de Casatie si Justitie stramuta judecarea unei cauze de la instanta competenta la o alta instanta egala in grad, in cazul in care, apreciind temeinicia motivelor de stramutare, considera ca prin aceasta se asigura desfasurarea normala a procesului.

Stramutarea poate fi ceruta de partea interesata, de procuror sau de ministrul justitiei.

Ce acte sau masuri procesuale nu pot forma obiectul comisiei rogatorii? (art.132);

- Punerea in miscare a actiunii penale, luarea masurilor preventive, incuviintarea de probatorii, precum si dispunerea celorlalte acte procesuale sau masuri procesuale nu pot forma obiectul comisiei rogatorii.

Ce cuprinde o hotarare judecatoreasca? ( art.354-359);

Hotararea prin care instanta penala solutioneaza fondul cauzei trebuie sa contina o parte introductiva, o expunere si dispozitivul.

Partea introductiva se limiteaza numai la urmatoarele mentiuni: denumirea instantei care a judecat cauza, data pronuntarii hotararii, locul unde a fost judecata cauza, precum si numele si prenumele membrilor completului de judecata, ale procurorului si ale grefierului, facandu-se mentiune ca celelalte date au fost trecute in incheierea de sedinta.

Expunerea trebuie sa cuprinda:

a) datele privind identitatea partilor;

b) descrierea faptei ce face obiectul invinuirii, cu aratarea timpului si locului unde a fost savarsita, precum si incadrarea juridica data acesteia prin actul de sesizare;

c) analiza probelor care au servit ca temei pentru solutionarea laturii penale a cauzei, cat si a celor care au fost inlaturate, motivarea solutiei cu privire la latura civila a cauzei, precum si analiza oricaror elemente de fapt pe care se sprijina solutia data in cauza.

Dispozitivul trebuie sa cuprinda datele prevazute in art. 70 privitoare la persoana inculpatului, solutia data de instanta cu privire la infractiune, indicandu-se, in caz de condamnare, denumirea acesteia si textul de lege in care se incadreaza, iar in caz de achitare sau de incetare a procesului penal, cauza pe care se intemeiaza potrivit art. 11, precum si solutia data cu privire la repararea pagubei materiale si a daunelor morale.

Ce cuprinde rechizitoriul? (art.263);

Rechizitoriul trebuie sa se limiteze la fapta si persoana pentru care s-a efectuat urmarirea penala si trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile prevazute in art. 203, datele privitoare la persoana inculpatului, fapta retinuta in sarcina sa, incadrarea juridica, probele pe care se intemeiaza invinuirea, masura preventiva luata si durata acesteia, precum si dispozitia de trimitere in judecata.

In rechizitoriu se arata de asemenea numele si prenumele persoanelor care trebuie citate in instanta, cu indicarea calitatii lor in proces si locul unde urmeaza a fi citate.

In cazul cand urmarirea penala este efectuata de procuror, rechizitoriul trebuie sa cuprinda si datele suplimentare prevazute in art. 260.

Procurorul intocmeste un singur rechizitoriu chiar daca lucrarile urmaririi penale privesc mai multe fapte ori mai multi invinuiti sau inculpati si chiar daca se dau acestora rezolvari diferite, potrivit art. 262.

Ce este partea responsabila civilmente? (art.16);

- persoana care participa alaturi sau pentru inculpat la acoperirea prejudiciului cauzat partii civile prin infractiune

Ce intelegem prin indicii temeinice? (art.68);

Ce sunt corpurile delicate? (art.95);

- obiectele care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni, precum si obiectele care sunt produsul infractiunii.

Ce sunt martorii asistenti? (art.92-93);

- Cand legea prevede ca la efectuarea unui act procedural este necesara prezenta unor martori asistenti, numarul acestora trebuie sa fie de cel putin doi.

Nu pot fi martori asistenti minorii sub 14 ani, persoanele interesate in cauza si cei ce fac parte din aceeasi unitate cu organul care efectueaza actul procedural.

- Organul care procedeaza la efectuarea unui act procedural in prezenta martorilor asistenti este obligat sa constate si sa consemneze in procesul-verbal pe care il incheie date privind identitatea martorilor asistenti, mentionand si observatiile pe care acestia au fost invitati sa le faca cu privire la cele constatate si la desfasurarea operatiilor la care asista.

Cine poate avea initiativa recursului in interesul legii? (art.414);

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, direct, sau ministrul justitiei, prin intermediul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, are dreptul, pentru a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legilor penale si de procedura penala pe intreg teritoriul tarii, sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti.

Cine poate dispune reconstituirea si pentru ce motive? (art.130);

- Organul de urmarire penala sau instanta de judecata, daca gaseste necesar pentru verificarea si precizarea unor date, poate sa procedeze la reconstituirea la fata locului, in intregime sau in parte, a modului si a conditiilor in care a fost savarsita fapta.

Reconstituirea se face in prezenta invinuitului sau inculpatului. Dispozitiile art. 129 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.

Cine se poate constitui parte civila si pana la ce moment? (art.15);

- persoana vatamata constituita parte civila in procesul penal, ca urmare a faptului ca a suferit un prejudiciu pana la citirea actului de sesizare

Cine si in ce conditii poate dispune comisia rogatorie? (ar.132);

- Cand un organ de urmarire penala sau instanta de judecata nu are posibilitatea sa asculte un martor, sa faca o cercetare la fata locului, sa procedeze la ridicarea unor obiecte sau sa efectueze orice alt act procedural, se poate adresa unui alt organ de urmarire penala ori unei alte instante, care are posibilitatea sa le efectueze.

Comisia rogatorie se poate adresa numai unui organ sau unei instante egale in grad

Cine si in ce conditii poate dispune efectuarea unui act de procedura prin delegare? (art.135);

- Organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate dispune, in conditiile aratate in art. 132, efectuarea unui act de procedura si prin delegare. Delegarea poate fi data numai unui organ sau unei instante de judecata ierarhic inferioare.

Cine si in ce conditii poate face cerere de recuzare? (art.51);

In cazul in care persoana incompatibila nu a facut declaratie de abtinere, poate fi recuzata atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii, de oricare dintre parti, de indata ce partea a aflat despre existenta cazului de incompatibilitate.

Recuzarea se formuleaza oral sau scris, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul recuzarii.

Cine suporta cheltuielile de judecata avansate de stat in caz de condamnare? (art.191);

In caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu exceptia cheltuielilor privind interpretii desemnati de organele judiciare, potrivit legii, precum si in cazul in care s-a dispus acordarea de asistenta gratuita, care raman in sarcina statului.

Cand sunt mai multi inculpati condamnati, instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare. La stabilirea acestei parti se tine seama, pentru fiecare dintre inculpati, de masura in care a provocat cheltuielile judiciare.

Partea responsabila civilmente, in masura in care este obligata solidar cu inculpatul la repararea pagubei, este obligata in mod solidar cu acesta si la plata cheltuielilor judiciare

Cine suporta cheltuielile de judecata avansate de stat in caz de achitare, incetare a procesului penal ? (art.192);

a) partea vatamata, in masura in care cheltuielile au fost determinate de aceasta;

b) partea civila careia i s-a respins in totul pretentiile civile, in masura in care cheltuielile au fost determinate de aceasta parte;

c) inculpat, in cazul cand, desi achitat, a fost totusi obligat la repararea pagubei.

Conditiile si durata retinerii (pag.143-144);

- (1) Masura retinerii poate fi luata de organul de cercetare penala fata de invinuit, daca sunt probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala. Organul de cercetare penala este obligat sa-l incunostinteze, de indata, pe procuror cu privire la luarea masurii retinerii.

(1^1) Organul de cercetare penala va aduce la cunostinta invinuitului ca are dreptul sa-si angajeze aparator. De asemenea, i se aduce la cunostinta ca are dreptul de a nu face nici o declaratie, atragandu-i-se atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa.

(1^2) Masura retinerii poate fi luata si de procuror, in conditiile alin. 1 si 1^1, caz in care este incunostintat conducatorul parchetului din care face parte.

(2) Masura retinerii se ia in cazurile prevazute in art. 148, oricare ar fi limitele pedepsei cu inchisoare prevazute de lege pentru fapta savarsita.

(3) Sunt indicii temeinice atunci cand din datele existente in cauza rezulta presupunerea ca persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala a savarsit fapta.

- Masura retinerii poate dura cel mult 24 de ore. Din durata masurii retinerii se deduce timpul cat persoana a fost privata de libertate ca urmare a masurii administrative a conducerii la sediul politiei, prevazuta in art. 31 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane.

In ordonanta prin care s-a dispus retinerea trebuie sa se mentioneze ziua si ora la care retinerea a inceput, iar in ordonanta de punere in libertate, ziua si ora la care retinerea a incetat.

Cand organul de cercetare penala considera ca este necesar a se lua masura arestarii preventive, inainteaza procurorului, in primele 10 ore de la retinerea invinuitului, o data cu incunostintarea la care se refera art. 143 alin. 1, un referat motivat. Procurorul, daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru luarea masurii arestarii preventive, procedeaza, inauntrul termenului prevazut in alin. 1, potrivit art. 146.

Cand masura retinerii este luata de procuror, daca acesta considera ca este necesar a se lua masura arestarii preventive, procedeaza, in termen de 10 ore de la luarea masurii retinerii, potrivit art. 146.

Cui ii revine sarcina probei in procesul penal? (art.65);

Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine organului de urmarire penala si instantei de judecata.

La cererea organului de urmarire penala ori a instantei de judecata, orice persoana care cunoaste vreo proba sau detine vreun mijloc de proba este obligata sa le aduca la cunostinta sau sa le infatiseze.

Cum se efectueaza calcularea termenelor in cazul masurilor preventive (art.188);

In calcularea termenelor privind masurile preventive, ora sau ziua de la care incepe si cea la care se sfarseste termenul intra in durata acestuia.

Cum se exercita actiunea civila de catre succesori sau fata de succesori? (art.21);

Actiunea civila ramane in competenta instantei penale in caz de deces al uneia din parti, introducandu-se in cauza mostenitorii acesteia.

Daca una din parti este o persoana juridica, in caz de reorganizare a acesteia, se introduce in cauza unitatea succesoare in drepturi, iar in caz de desfiintare sau de dizolvare se introduc in cauza lichidatorii.

Daca este posibila reprezentarea invinuitului si inculpatului in cursul judecatii si in ce cazuri? (art.174);

In cursul judecatii invinuitul si inculpatul, precum si celelalte parti pot fi reprezentati, cu exceptia cazurilor in care prezenta invinuitului sau inculpatului este obligatorie.

In cazurile in care legea admite reprezentarea invinuitului sau inculpatului, instanta de judecata, cand apreciaza necesara prezenta invinuitului sau inculpatului, dispune aducerea lui.

In ce cauze este obligatorie participarea procurorului la judecata in prima instanta? (art.315);

Procurorul este obligat sa participe la sedintele de judecata ale judecatoriilor, in cauzele in care instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu, in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare ori in cauzele in care unul dintre inculpati se afla in stare de detentie sau in vreuna dintre situatiile prevazute in art. 171 alin. 2, precum si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii. La sedintele de judecata privind alte infractiuni, procurorul participa cand considera necesar.

La sedintele de judecata ale celorlalte instante, participarea procurorului este obligatorie in toate cazurile.

In ce cazuri este obligatorie asistenta juridica a invinuitului sau inculpatului? (art.171);

(1) Invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator, in tot cursul urmaririi penale si al judecatii, iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept.

(2) Asistenta juridica este obligatorie cand invinuitul sau inculpatul este minor, militar in termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat sau mobilizat, elev al unei institutii militare de invatamant, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ, cand este arestat chiar in alta cauza ori cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul ori inculpatul nu si-ar putea face singur apararea, precum si in alte cazuri prevazute de lege.

(3) In cursul judecatii, asistenta juridica este obligatorie si in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.

(4) Cand asistenta juridica este obligatorie, daca invinuitul sau inculpatul nu si-a ales un aparator, se iau masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu.

(4^1) Cand asistenta juridica este obligatorie, daca aparatorul ales nu se prezinta nejustificat la doua termene consecutive, dupa caz, la data stabilita pentru efectuarea unui act de urmarire penala sau la termenul de judecata fixat, ingreunand astfel in mod voit desfasurarea si solutionarea procesului penal, organul judiciar desemneaza un aparator din oficiu care sa-l inlocuiasca, acordandu-i timpul necesar pentru pregatirea apararii, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu exceptia solutionarii cererilor privind arestarea preventiva, unde termenul nu poate fi mai mic de 24 de ore.

(5) Delegatia aparatorului desemnat din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.

(6) Daca la judecarea cauzei aparatorul lipseste si nu poate fi inlocuit in conditiile alin. 4^1, cauza se amana.

In ce cazuri se exercita actiunea civila din oficiu? (art.17);

- in cazuri expres prevazute de lege, la cererea procurorului sau a partilor

In ce cazuri se poate dispune revocarea liberarii provizorii? (art.160 indice 10);

Liberarea provizorie poate fi revocata daca:

a) se descopera fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la data admiterii cererii de liberare provizorie si care justifica arestarea invinuitului sau inculpatului;

b) invinuitul sau inculpatul nu indeplineste, cu rea-credinta, obligatiile ce-i revin potrivit art. 160^2 alin. 3 si art. 160^4 alin. 2 sau incearca sa zadarniceasca aflarea adevarului ori savarseste din nou, cu intentie, o infractiune pentru care este urmarit sau judecat.

Revocarea liberarii provizorii se dispune de instanta, prin incheiere, cu ascultarea invinuitului sau inculpatului asistat de aparator. Revocarea se dispune si in lipsa invinuitului sau inculpatului, cand acesta, fara motive temeinice, nu se prezinta la chemarea facuta.

In caz de revocare a liberarii provizorii, instanta dispune arestarea preventiva a invinuitului sau inculpatului si emite un nou mandat de arestare.

Impotriva incheierii instantei prin care s-a dispus revocarea liberarii provizorii se poate face recurs.

In ce conditii procurorul poate sustine actiunea civila? (art.18);

Procurorul poate sustine in fata instantei actiunea civila pornita de persoana vatamata.

Cand cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, procurorul, cand participa la judecata, este obligat sa sustina interesele civile ale acesteia, chiar daca nu este constituita parte civila.

In ce conditii se efectueaza cercetarea la fata locului? (art.129);

- Cercetarea la fata locului se efectueaza atunci cand este necesar sa se faca constatari cu privire la situatia locului savarsirii infractiunii, sa se descopere si sa se fixeze urmele infractiunii, sa se stabileasca pozitia si starea mijloacelor materiale de proba si imprejurarile in care infractiunea a fost savarsita.

Organul de urmarire penala efectueaza cercetarea la fata locului in prezenta martorilor asistenti, afara de cazul cand aceasta nu este posibil. Cercetarea la fata locului se face in prezenta partilor, atunci cand este necesar. Neprezentarea partilor incunostintate nu impiedica efectuarea cercetarii.

Cand invinuitul sau inculpatul este retinut ori arestat, daca nu poate fi adus la cercetare, organul de urmarire penala ii pune in vedere ca are dreptul sa fie reprezentat si ii asigura, la cerere, reprezentarea.

Instanta de judecata efectueaza cercetarea la fata locului cu citarea partilor si in prezenta procurorului, cand participarea acestuia la judecata este obligatorie.

Organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate interzice persoanelor care se afla ori vin la locul unde se efectueaza cercetarea, sa comunice intre ele sau cu alte persoane, ori sa plece inainte de terminarea cercetarii.

In ce conditii se efectueaza constatarea medico-legala? (art.114);

- In caz de moarte violenta, de moarte a carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta, sau cand este necesara o examinare corporala asupra invinuitului ori persoanei vatamate pentru a constata pe corpul acestora existenta urmelor infractiunii, organul de urmarire penala dispune efectuarea unei constatari medico-legale si cere organului medico-legal, caruia ii revine competenta potrivit legii, sa efectueze aceasta constatare.

Exhumarea in vederea constatarii cauzelor mortii se face numai cu incuviintarea procurorului.

In ce conditii se efectueaza perchezitia corporala? (art.106);

- Perchezitia corporala se efectueaza de organul judiciar care a dispus-o, cu respectarea dispozitiilor art. 104 alin. 1, sau de persoana desemnata de acest organ.

Perchezitia corporala se face numai de o persoana de acelasi sex cu cea perchezitionata

In ce conditii se poate dispune arestarea preventiva a minorului? (art.160 lit.h);

Minorul intre 14 si 16 ani nu poate fi arestat preventiv decat daca pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta de care este invinuit este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare si o alta masura preventiva nu este suficienta.

Durata arestarii inculpatului minor intre 14 si 16 ani este, in cursul urmaririi penale, de cel mult 15 zile, iar verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive se efectueaza in cursul judecatii periodic, dar nu mai tarziu de 30 de zile. Prelungirea acestei masuri in cursul urmaririi penale sau mentinerea ei in cursul judecatii nu poate fi dispusa decat in mod exceptional. Arestarea preventiva a minorului in cursul urmaririi penale nu poate sa depaseasca, in total, un termen rezonabil si nu mai mult de 60 de zile, fiecare prelungire neputand depasi 15 zile. In mod exceptional, cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 20 de ani sau mai mare, arestarea preventiva a inculpatului minor intre 14 si 16 ani in cursul urmaririi penale poate fi prelungita pana la 180 de zile.

In ce conditii se poate dispune inlocuirea sau revocarea masurilor preventive? (art.139);

(1) Masura preventiva luata se inlocuieste cu alta masura preventiva, cand s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea masurii.

(2) Cand nu mai exista vreun temei care sa justifice mentinerea masurii preventive, aceasta trebuie revocata din oficiu sau la cerere.

(3) In cazul in care masura preventiva a fost luata, in cursul urmaririi penale, de instanta sau de procuror, organul de cercetare penala are obligatia sa-l informeze de indata pe procuror despre schimbarea sau incetarea temeiurilor care au motivat luarea masurii preventive.

(3^1) Cand masura preventiva a fost luata, in cursul urmaririi penale, de procuror sau de instanta, procurorul, daca apreciaza ca informatiile primite de la organul de cercetare penala justifica inlocuirea sau revocarea masurii, dispune aceasta ori, dupa caz, sesizeaza instanta.

(3^2) Procurorul este obligat sa sesizeze si din oficiu instanta, pentru inlocuirea sau revocarea masurii preventive luate de catre aceasta, cand constata el insusi ca nu mai exista temeiul care a justificat luarea masurii.

(3^3) Masura preventiva se revoca din oficiu si cand a fost luata cu incalcarea prevederilor legale, dispunandu-se, in cazul retinerii si arestarii preventive, punerea de indata in libertate a invinuitului sau inculpatului, daca nu este arestat in alta cauza.

(3^4) De asemenea, daca instanta constata, pe baza unei expertize medico-legale, ca cel arestat preventiv sufera de o boala care nu poate fi tratata in reteaua medicala a Directiei Generale a Penitenciarelor, dispune, la cerere sau din oficiu, revocarea masurii arestarii preventive.

(3^5) Masura arestarii preventive poate fi inlocuita cu una dintre masurile prevazute de art. 136 alin. 1 lit. b) si c).

In ce conditii se poate dispune prelungirea arestarii in cursul urmaririi penale? (art.155);

Arestarea inculpatului dispusa de instanta poate fi prelungita, in cursul urmaririi penale, motivat, daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate sau exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate.

In cazul prevazut in alin. 1, prelungirea duratei arestarii inculpatului poate fi dispusa de instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau de instanta corespunzatoare in a carei circumscriptie se afla locul de detinere.

In ce conditii se pot intercepta si inregistra convorbirile sau comunicarile efectuate prin telefon sau alt mijloc electronic de comunicare? (art.91 si urmatoarele);

- Interceptarile si inregistrarile pe banda magnetica sau pe orice alt tip de suport ale unor convorbiri ori comunicari se vor efectua cu autorizarea motivata a instantei, la cererea procurorului, in cazurile si in conditiile prevazute de lege, daca sunt date sau indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni pentru care urmarirea penala se efectueaza din oficiu, iar interceptarea si inregistrarea se impun pentru aflarea adevarului. Autorizatia se da de catre presedintele instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta, in camera de consiliu. Interceptarea si inregistrarea convorbirilor se impun pentru aflarea adevarului, atunci cand stabilirea situatiei de fapt sau identificarea faptuitorului nu poate fi realizata in baza altor probe.

Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor pot fi autorizate in cazul infractiunilor contra sigurantei nationale prevazute de Codul penal si de alte legi speciale, precum si in cazul infractiunilor de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a banilor, falsificare de monede sau alte valori, in cazul infractiunilor prevazute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie ori al unor alte infractiuni grave care nu pot fi descoperite sau ai caror faptuitori nu pot fi identificati prin alte mijloace ori in cazul infractiunilor care se savarsesc prin mijloace de comunicare telefonica sau prin alte mijloace de telecomunicatii.

Autorizarea se da pentru durata necesara inregistrarii, pana la cel mult 30 de zile.

Autorizarea poate fi prelungita in aceleasi conditii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputand depasi 30 de zile. Durata maxima a inregistrarilor autorizate este de 4 luni.

Masurile dispuse de instanta vor fi ridicate inainte de expirarea duratei pentru care au fost autorizate, indata ce au incetat motivele care le-au justificat.

Inregistrarile prevazute in alin. 1 pot fi facute si la cererea motivata a persoanei vatamate privind comunicarile ce-i sunt adresate, cu autorizarea instantei de judecata.

Autorizarea interceptarii si a inregistrarii convorbirilor sau comunicarilor se face prin incheiere motivata, care va cuprinde: indiciile concrete si faptele care justifica masura; motivele pentru care masura este indispensabila aflarii adevarului; persoana, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii; perioada pentru care sunt autorizate interceptarea si inregistrarea.

In ce ordine se da cuvantul in cadrul dezbaterilor? (art.340);

Dupa terminarea cercetarii judecatoresti se trece la dezbateri, dandu-se cuvantul in urmatoarea ordine: procurorului, partii vatamate, partii civile, partii responsabile civilmente si inculpatului.

Mentionati scopul si categoriile de masuri preventive (art.136);

- In cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu detentiune pe viata sau cu inchisoare, pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal ori pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei, se poate lua fata de acesta una dintre urmatoarele masuri preventive:

a) retinerea;

b) obligarea de a nu parasi localitatea;

c) obligarea de a nu parasi tara;

d) arestarea preventiva.

Scopul masurilor preventive poate fi realizat si prin liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cautiune.

Prin ce act se dispune punerea in miscare a actiunii penale? (art.235);

Procurorul se pronunta asupra punerii in miscare a actiunii penale dupa examinarea dosarului.

Daca procurorul este de acord cu propunerea, pune in miscare actiunea penala prin ordonanta.

Ordonanta de punere in miscare a actiunii penale trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile aratate in art. 203, date cu privire la persoana inculpatului, fapta pentru care este invinuit si incadrarea juridica a acesteia.

Prin ce mijloace se exercita de procuror supravegherea in activitatea de urmarire penala ? (art.218-220);

Procurorul conduce si controleaza nemijlocit activitatea de cercetare penala a politiei judiciare si a altor organe de cercetare speciale si supravegheaza ca actele de urmarire penala sa fie efectuate cu respectarea dispozitiilor legale.

Organele de cercetare penala sunt obligate sa incunostinteze de indata pe procuror despre infractiunile de care au luat cunostinta.

Procurorul poate sa asiste la efectuarea oricarui act de cercetare penala sau sa-l efectueze personal. Procurorul poate sa ceara spre verificare orice dosar de la organul de cercetare penala, care este obligat sa-l trimita, cu toate actele, materialele si datele privitoare la fapte care formeaza obiectul cercetarii.

Procurorul poate sa dea dispozitii cu privire la efectuarea oricarui act de urmarire penala. In cazul organelor de cercetare ale politiei judiciare, organele ierarhic superioare ale acestora nu pot sa le dea indrumari sau dispozitii privind cercetarea penala, procurorul fiind singurul competent in acest sens.

Dispozitiile date de procuror sunt obligatorii pentru organul de cercetare penala. Daca acest organ are de facut obiectii, poate sesiza pe prim-procurorul parchetului sau, cand dispozitiile sunt date de acesta, pe procurorul ierarhic superior, fara a intrerupe executarea lor. In termen de 3 zile de la sesizare prim-procurorul sau procurorul ierarhic superior este obligat sa se pronunte.

In cazul neindeplinirii sau al indeplinirii in mod defectuos, de catre organul de cercetare penala, a dispozitiilor date de procuror, acesta va sesiza conducatorul organului de cercetare penala, care are obligatia ca in termen de 3 zile de la sesizare sa comunice procurorului masurile dispuse.

Cand procurorul constata ca un act sau o masura procesuala a organului de urmarire penala nu este data cu respectarea dispozitiilor legale, o infirma motivat.

Procedura si limitele rejudecarii (art.384-85);

Judecarea in fond a cauzei de catre instanta de apel sau rejudecarea cauzei dupa desfiintarea hotararii atacate se desfasoara potrivit dispozitiilor cuprinse in partea speciala, titlul II, capitolele I si II, care se aplica in mod corespunzator.

Instanta de rejudecare trebuie sa se conformeze hotararii instantei de apel, in masura in care situatia de fapt ramane cea avuta in vedere la solutionarea apelului.

Daca hotararea a fost desfiintata in apelul procurorului, declarat in defavoarea inculpatului, sau in apelul partii vatamate, instanta care rejudeca poate pronunta si o pedeapsa mai grea decat cea aratata in art. 372 alin. 2 si art. 373 alin. 2.

Cand hotararea este desfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane, ori numai in ce priveste latura penala sau civila, instanta de rejudecare se pronunta in limitele in care hotararea a fost desfiintata.

Reguli speciale privind ascultarea unor persoane in calitate de martor in procesul penal (art.79-72);

- Ascultarea persoanei obligate a pastra secretul profesional

Persoana obligata a pastra secretul profesional nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat cunostinta in exercitiul profesiei, fara incuviintarea persoanei sau a unitatii fata de care este obligata a pastra secretul.

Calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de aparator, cu privire la faptele si imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a fi devenit aparator sau reprezentant al vreuneia dintre parti.

- Ascultarea sotului si a rudelor apropiate

Sotul si rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului nu sunt obligate sa depuna ca martori.

Organele judiciare vor aduce aceasta la cunostinta persoanelor aratate in alineatul precedent, de indata ce au fost indeplinite dispozitiile alin. 3 din art. 84.

- Martor minor

Minorul poate fi ascultat ca martor. Pana la varsta de 14 ani ascultarea lui se face in prezenta unuia dintre parinti ori a tutorelui sau a persoanei careia ii este incredintat minorul spre crestere si educare.

- Persoana vatamata

Persoana vatamata poate fi ascultata ca martor, daca nu este constituita parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata.

Care este scopul si care sunt regulile de baza ale procesului penal?(art.1-8)

- de a constata la timp si in mod complet faptele ce constituie infractiuni, ca orice persoana care a savarsit o fapta sa fie pedepsita si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala

- reguli: legalitatea, oficialitatea, aflarea adevarului, rolul activ al organelor judiciare,garantarea libertatii persoanei,respectarea demnitatii umane,garantarea dreptului la aparare,limba romana,prezumtia de nevinovatie,operativitatea,egalitatea,dreptul la un proces echitabil.

Care este obiectul actiunii penale? (art.9);

- tragerea la raspundere penala a celui care a savarsit infractiunea

Care sunt cazurile in care punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale este impiedicata? (art.10);

- fapta nu exista;

- fapta nu este prevazuta de legea penala;

- fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni;

- fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat;

- faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii;

- exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei;

- lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori alta conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale;

- a intervenit amnistia sau prescriptia ori decesul faptuitorului;

- a fost retrasa plangerea prealabila ori partile s-au impacat, in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala;

- s-a dispus inlocuirea raspunderii penale;

- exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege;

- exista autoritate de lucru judecat. Impiedicarea produce efecte chiar daca faptei definitiv judecate i s-ar da o alta incadrare juridica.

Care este obiectul actiunii civile? (art.14);

- prin fapta ilicita penala s-a cauzat un prejudiciu in dauna altei persoane

Cine se poate constitui parte civila si pana la ce moment? (art.15);

- persoana vatamata constituita parte civila in procesul penal, ca urmare a faptului ca a suferit un prejudiciu pana la citirea actului de sesizare

Ce este partea responsabila civilmente? (art.16);

- persoana care participa alaturi sau pentru inculpat la acoperirea prejudiciului cauzat partii civile prin infractiune

In ce cazuri se exercita actiunea civila din oficiu? (art.17);

- in cazuri expres prevazute de lege, la cererea procurorului sau a partilor

In ce conditii procurorul poate sustine actiunea civila? (art.18);

Procurorul poate sustine in fata instantei actiunea civila pornita de persoana vatamata.

Cand cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, procurorul, cand participa la judecata, este obligat sa sustina interesele civile ale acesteia, chiar daca nu este constituita parte civila.

Cum se exercita actiunea civila de catre succesori sau fata de succesori? (art.21);

Actiunea civila ramane in competenta instantei penale in caz de deces al uneia din parti, introducandu-se in cauza mostenitorii acesteia.

Daca una din parti este o persoana juridica, in caz de reorganizare a acesteia, se introduce in cauza unitatea succesoare in drepturi, iar in caz de desfiintare sau de dizolvare se introduc in cauza lichidatorii.

Care este raportul dintre actiunea penala si actiunea civila? (art.22);

- actiunea civila, avand drept obiect tragerea la raspundere a inculpatului si a partii responsabile civilmente, in vederea repararii pagubei produsa prin infractiune, poate fi exercitata alaturat actiunii penale sau separat de aceasta

Care sunt partile in procesul penal? (art. 23 - 24);

- inculpatul, partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente

Care sunt elementele care determina competenta dupa teritoriu pentru infractiunile savarsite in tara? (art.30);

- locul unde a fost savarsita infractiunea;

- locul unde a fost prins faptuitorul;

- locul unde locuieste faptuitorul;

- locul unde locuieste persoana vatamata

Care este competenta pentru infractiunile savarsite in strainatate? (art.31);

Infractiunile savarsite in afara teritoriului tarii se judeca, dupa caz, de catre instantele civile sau militare in a caror circumscriptie isi are domiciliul sau locuieste faptuitorul. Daca acesta nu are domiciliul si nici nu locuieste in Romania, iar fapta este de competenta judecatoriei, se judeca de Judecatoria Sectorului 2, iar in celelalte cazuri, de instanta competenta dupa materie si calitatea persoanei, din municipiul Bucuresti, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel.

Infractiunea savarsita pe o nava este de competenta instantei in a carei circumscriptie se afla primul port roman in care ancoreaza nava, afara de cazul in care prin lege se dispune altfel.

Infractiunea savarsita pe o aeronava este de competenta instantei in a carei circumscriptie se afla primul loc de aterizare pe teritoriul roman.

Daca nava nu ancoreaza intr-un port roman sau daca aeronava nu aterizeaza pe teritoriul roman, competenta este cea prevazuta in alin. 1, afara de cazul in care prin lege se dispune altfel.

Care sunt cauzele de indivizibilitate? (art.33);

- cand la savarsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane;

- cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin acelasi act;

- in cazul infractiunii continuate sau in orice alte cazuri cand doua sau mai multe acte materiale alcatuiesc o singura infractiune.

Care sunt cauzele de conexitate? (art.34);

- cand doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite prin acte diferite, de una sau de mai multe persoane impreuna, in acelasi timp si in acelasi loc;

- cand doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite in timp ori in loc diferit, dupa o prealabila intelegere intre infractori;

- cand o infractiune este savarsita pentru a pregati, a inlesni sau a ascunde comiterea altei infractiuni, ori este savarsita pentru a inlesni sau a asigura sustragerea de la raspundere penala a faptuitorului altei infractiuni;

- cand intre doua sau mai multe infractiuni exista legatura si reunirea cauzelor se impune pentru o buna infaptuire a justitiei.

Care este competenta in caz de indivizibilitate sau conexitate? (art.35);

In caz de indivizibilitate sau conexitate, daca competenta in raport cu diferitii faptuitori ori diferitele fapte apartine, potrivit legii, mai multor instante de grad egal, competenta de a judeca toate faptele si pe toti faptuitorii revine instantei mai intai sesizate, iar daca competenta dupa natura faptelor sau dupa calitatea persoanelor apartine unor instante de grad diferit, competenta de a judeca toate cauzele reunite revine instantei superioare in grad.

Daca dintre instante una este civila, iar alta militara, competenta revine instantei militare.

Daca instanta civila este superioara in grad, competenta revine instantei militare echivalente in grad cu instanta civila. Daca instanta civila superioara este Inalta Curte de Casatie si Justitie, competenta revine acesteia.

Care sunt cauzele de incompatibilitate pentru judecator? (art.46 - 48);

- judecatorii care sunt soti sau rude apropiate intre ei nu pot face parte din acelasi complet de judecata.

- judecatorul care a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o instanta superioara, sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotararii cu trimitere in apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs. De asemenea, nu mai poate participa la judecarea cauzei judecatorul care si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutia care ar putea fi data in acea cauza.

- judecatorul este de asemenea incompatibil de a judeca, daca in cauza respectiva:

a) a pus in miscare actiunea penala sau a dispus trimiterea in judecata ori a pus concluzii in fond in calitate de procuror la instanta de judecata sau a emis mandatul de arestare preventiva in cursul urmaririi penale;

b) a fost reprezentant sau aparator al vreuneia din parti;

c) a fost expert sau martor;

d) exista imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma, el, sotul sau vreo ruda apropiata.

Care sunt cauzele de incompatibilitate pentru procuror? (art.49);

Dispozitiile art. 46 se aplica procurorului si magistratului-asistent sau, dupa caz, grefierului de sedinta, cand cauza de incompatibilitate exista intre ei sau intre vreunul dintre ei si unul dintre membrii completului de judecata.

Dispozitiile privind cazurile de incompatibilitate prevazute in art. 48 lit. b) - d) se aplica procurorului, persoanei care efectueaza cercetarea penala, magistratului-asistent si grefierului de sedinta.

Procurorul care a participat ca judecator la solutionarea cauzei in prima instanta nu poate pune concluzii la judecarea ei in caile de atac.

Persoana care a efectuat urmarirea penala este incompatibila sa procedeze la completarea sau refacerea acesteia, cand completarea sau refacerea este dispusa de instanta.

Cine si in ce conditii poate face cerere de recuzare? (art.51);

In cazul in care persoana incompatibila nu a facut declaratie de abtinere, poate fi recuzata atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii, de oricare dintre parti, de indata ce partea a aflat despre existenta cazului de incompatibilitate.

Recuzarea se formuleaza oral sau scris, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul recuzarii.

Care sunt temeiurile stramutarii judecarii cauzei penale? (art.55);

Inalta Curte de Casatie si Justitie stramuta judecarea unei cauze de la instanta competenta la o alta instanta egala in grad, in cazul in care, apreciind temeinicia motivelor de stramutare, considera ca prin aceasta se asigura desfasurarea normala a procesului.

Stramutarea poate fi ceruta de partea interesata, de procuror sau de ministrul justitiei.

Care este instanta competenta sa solutioneze cererea de stramutare? (art.60);

Inalta Curte de Casatie si Justitie dispune, fara aratarea motivelor, admiterea sau respingerea cererii.

Care sunt probele in procesul penal si cum se face aprecierea lor? (art. 63);

Constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei.

Probele nu au valoare mai dinainte stabilita. Aprecierea fiecarei probe se face de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor administrate, in scopul aflarii adevarului.

Cui ii revine sarcina probei in procesul penal? (art.65);

Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine organului de urmarire penala si instantei de judecata.

La cererea organului de urmarire penala ori a instantei de judecata, orice persoana care cunoaste vreo proba sau detine vreun mijloc de proba este obligata sa le aduca la cunostinta sau sa le infatiseze.

Ce intelegem prin indicii temeinice? (art.68);

Care sunt mijloacele de proba in procesul penal? (art.69-77);

- Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului

Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.

- Intrebari si lamuriri prealabile

Invinuitul sau inculpatul, inainte de a fi ascultat, este intrebat cu privire la nume, prenume, porecla, data si locul nasterii, numele si prenumele parintilor, cetatenie, studii, situatia militara, loc de munca, ocupatie, adresa, antecedente penale si alte date pentru stabilirea situatiei sale personale.

Invinuitului sau inculpatului i se aduc apoi la cunostinta fapta care formeaza obiectul cauzei, dreptul de a avea un aparator, precum si dreptul de a nu face nici o declaratie, atragandu-i-se totodata atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa. Daca invinuitul sau inculpatul da o declaratie, i se pune in vedere sa declare tot ce stie cu privire la fapta si la invinuirea ce i se aduce in legatura cu aceasta.

Daca invinuitul sau inculpatul consimte sa dea o declaratie, organul de urmarire penala, inainte de a-l asculta, ii cere sa dea o declaratie, scrisa personal, cu privire la invinuirea ce i se aduce.

- Modul de ascultare

Fiecare invinuit sau inculpat este ascultat separat.

In cursul urmaririi penale, daca sunt mai multi invinuiti sau inculpati, fiecare este ascultat fara sa fie de fata ceilalti.

Invinuitul sau inculpatul este mai intai lasat sa declare tot ce stie in cauza.

Ascultarea invinuitului sau inculpatului nu poate incepe cu citirea sau reamintirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in cauza.

Invinuitul sau inculpatul nu poate prezenta ori citi o declaratie scrisa de mai inainte, insa se poate servi de insemnari asupra amanuntelor greu de retinut.

- Intrebari cu privire la fapta

Dupa ce invinuitul sau inculpatul a facut declaratia, i se pot pune intrebari cu privire la fapta care formeaza obiectul cauzei si la invinuirea ce i se aduce. De asemenea, este intrebat cu privire la probele pe care intelege sa le propuna.

- Consemnarea declaratiilor

Declaratiile invinuitului sau inculpatului se consemneaza in scris. In fiecare declaratie se vor consemna, totodata, ora inceperii si ora incheierii ascultarii invinuitului sau inculpatului. Declaratia scrisa se citeste acestuia, iar daca cere, i se da sa o citeasca. Cand este de acord cu continutul ei, o semneaza pe fiecare pagina si la sfarsit.

Cand invinuitul sau inculpatul nu poate sau refuza sa semneze, se face mentiune in declaratia scrisa.

Declaratia scrisa este semnata si de organul de urmarire penala care a procedat la ascultarea invinuitului sau inculpatului ori de presedintele completului de judecata si de grefier, precum si de interpret cand declaratia a fost luata printr-un interpret.

Daca invinuitul sau inculpatul revine asupra vreuneia din declaratiile sale sau are de facut completari, rectificari sau precizari, acestea se consemneaza si se semneaza in conditiile aratate in prezentul articol.

- Ascultarea invinuitului sau inculpatului la locul unde se afla

Ori de cate ori invinuitul sau inculpatul se gaseste in imposibilitate de a se prezenta pentru a fi ascultat, organul de urmarire penala sau instanta de judecata procedeaza la ascultarea acestuia la locul unde se afla, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.

- Declaratiile celorlalte parti din proces

Declaratiile partii vatamate, ale partii civile si ale partii responsabile civilmente facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sunt coroborate cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza

- Explicatii prealabile

Organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa cheme, spre a fi ascultate, persoana care a suferit o vatamare prin infractiune, precum si persoana civilmente responsabila.

Inainte de ascultare, persoanei vatamate i se pune in vedere ca poate participa in proces ca parte vatamata, iar daca a suferit o paguba materiala sau o dauna morala, ca se poate constitui parte civila. De asemenea, i se atrage atentia ca declaratia de participare in proces ca parte vatamata sau de constituire ca parte civila se poate face in tot cursul urmaririi penale, iar in fata primei instante de judecata, pana la citirea actului de sesizare.

- Modul de ascultare

Ascultarea partii vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente se face potrivit dispozitiilor privitoare la ascultarea invinuitului sau inculpatului, care se aplica in mod corespunzator.

Reguli speciale privind ascultarea unor persoane in calitate de martor in procesul penal (art.79-72);

- Ascultarea persoanei obligate a pastra secretul profesional

Persoana obligata a pastra secretul profesional nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat cunostinta in exercitiul profesiei, fara incuviintarea persoanei sau a unitatii fata de care este obligata a pastra secretul.

Calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de aparator, cu privire la faptele si imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a fi devenit aparator sau reprezentant al vreuneia dintre parti.

- Ascultarea sotului si a rudelor apropiate

Sotul si rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului nu sunt obligate sa depuna ca martori.

Organele judiciare vor aduce aceasta la cunostinta persoanelor aratate in alineatul precedent, de indata ce au fost indeplinite dispozitiile alin. 3 din art. 84.

- Martor minor

Minorul poate fi ascultat ca martor. Pana la varsta de 14 ani ascultarea lui se face in prezenta unuia dintre parinti ori a tutorelui sau a persoanei careia ii este incredintat minorul spre crestere si educare.

- Persoana vatamata

Persoana vatamata poate fi ascultata ca martor, daca nu este constituita parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata.

Care este continutul juramantului pe care trebuie sa il depuna un martor inainte de a fi audiat? (art.85);

- 'Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!'

Care este obiectul si procedura confruntarii? (art.87-88);

- Obiectul confruntarii

Cand se constata ca exista contraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza, se procedeaza la confruntarea acelor persoane, daca aceasta este necesara pentru lamurirea cauzei.

- Procedura confruntarii

Persoanele confruntate sunt ascultate cu privire la faptele si imprejurarile in privinta carora declaratiile date anterior se contrazic.

Organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate incuviinta ca persoanele confruntate sa-si puna reciproc intrebari.

Declaratiile date de persoanele confruntate se consemneaza in proces-verbal.

Care sunt inscrisurile care pot servi ca mijloace de proba? (art.89-91);

- Mijloacele de proba scrise

Inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.

Formularele in care urmeaza sa se consemneze orice declaratie, in faza de urmarire penala, vor fi in prealabil inregistrate si inseriate, ca formulare cu regim special, iar dupa completare vor fi introduse in dosarul cauzei.

- Procesul-verbal ca mijloc de proba

Procesele-verbale incheiate de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata sunt mijloace de proba.

De asemenea, sunt mijloace de proba procesele-verbale si actele de constatare, incheiate de alte organe, daca legea prevede aceasta.

- Cuprinsul si forma procesului-verbal

Procesul-verbal trebuie sa cuprinda:

a) data si locul unde este incheiat;

b) numele, prenumele si calitatea celui care il incheie;

c) numele, prenumele, ocupatia si adresa martorilor asistenti, cand exista;

d) descrierea amanuntita a celor constatate, precum si a masurilor luate;

e) numele, prenumele, ocupatia si adresa persoanelor la care se refera procesul-verbal, obiectiile si explicatiile acestora;

f) mentiunile prevazute de lege pentru cazurile speciale.

Procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagina si la sfarsit de cel care il incheie, precum si de persoanele aratate la lit. c) si e). Daca vreuna dintre aceste persoane nu poate sau refuza sa semneze, se face mentiune despre aceasta.

In ce conditii se pot intercepta si inregistra convorbirile sau comunicarile efectuate prin telefon sau alt mijloc electronic de comunicare? (art.91 si urmatoarele);

- Interceptarile si inregistrarile pe banda magnetica sau pe orice alt tip de suport ale unor convorbiri ori comunicari se vor efectua cu autorizarea motivata a instantei, la cererea procurorului, in cazurile si in conditiile prevazute de lege, daca sunt date sau indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni pentru care urmarirea penala se efectueaza din oficiu, iar interceptarea si inregistrarea se impun pentru aflarea adevarului. Autorizatia se da de catre presedintele instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta, in camera de consiliu. Interceptarea si inregistrarea convorbirilor se impun pentru aflarea adevarului, atunci cand stabilirea situatiei de fapt sau identificarea faptuitorului nu poate fi realizata in baza altor probe.

Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor pot fi autorizate in cazul infractiunilor contra sigurantei nationale prevazute de Codul penal si de alte legi speciale, precum si in cazul infractiunilor de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a banilor, falsificare de monede sau alte valori, in cazul infractiunilor prevazute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie ori al unor alte infractiuni grave care nu pot fi descoperite sau ai caror faptuitori nu pot fi identificati prin alte mijloace ori in cazul infractiunilor care se savarsesc prin mijloace de comunicare telefonica sau prin alte mijloace de telecomunicatii.

Autorizarea se da pentru durata necesara inregistrarii, pana la cel mult 30 de zile.

Autorizarea poate fi prelungita in aceleasi conditii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputand depasi 30 de zile. Durata maxima a inregistrarilor autorizate este de 4 luni.

Masurile dispuse de instanta vor fi ridicate inainte de expirarea duratei pentru care au fost autorizate, indata ce au incetat motivele care le-au justificat.

Inregistrarile prevazute in alin. 1 pot fi facute si la cererea motivata a persoanei vatamate privind comunicarile ce-i sunt adresate, cu autorizarea instantei de judecata.

Autorizarea interceptarii si a inregistrarii convorbirilor sau comunicarilor se face prin incheiere motivata, care va cuprinde: indiciile concrete si faptele care justifica masura; motivele pentru care masura este indispensabila aflarii adevarului; persoana, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii; perioada pentru care sunt autorizate interceptarea si inregistrarea.

Ce sunt martorii asistenti? (art.92-93);

- Cand legea prevede ca la efectuarea unui act procedural este necesara prezenta unor martori asistenti, numarul acestora trebuie sa fie de cel putin doi.

Nu pot fi martori asistenti minorii sub 14 ani, persoanele interesate in cauza si cei ce fac parte din aceeasi unitate cu organul care efectueaza actul procedural.

- Organul care procedeaza la efectuarea unui act procedural in prezenta martorilor asistenti este obligat sa constate si sa consemneze in procesul-verbal pe care il incheie date privind identitatea martorilor asistenti, mentionand si observatiile pe care acestia au fost invitati sa le faca cu privire la cele constatate si la desfasurarea operatiilor la care asista.

Ce sunt corpurile delicate? (art.95);

- obiectele care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni, precum si obiectele care sunt produsul infractiunii.

Care este procedura ridicarii de obiecte si inscrisuri? (art.96-99);

- Organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa ridice obiectele si inscrisurile ce pot servi ca mijloc de proba in procesul penal.

- Orice persoana fizica sau persoana juridica, in posesia careia se afla un obiect sau un inscris ce poate servi ca mijloc de proba, este obligata sa-l prezinte si sa-l predea, sub luare de dovada, organului de urmarire penala sau instantei de judecata, la cererea acestora.

Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata apreciaza ca si o copie de pe un inscris poate servi ca mijloc de proba, retine numai copia.

Daca obiectul sau inscrisul are caracter secret ori confidential, prezentarea sau predarea se face in conditii care sa asigure pastrarea secretului ori a confidentialitatii.

- Instanta de judecata, la propunerea procurorului, in cursul urmaririi penale, sau din oficiu, in cursul judecatii, poate dispune ca orice unitate postala sau de transport sa retina si sa predea scrisorile, telegramele si oricare alta corespondenta, ori obiectele trimise de invinuit sau inculpat, ori adresate acestuia, fie direct, fie indirect.

- Daca obiectul sau inscrisul cerut nu este predat de bunavoie, organul de urmarire penala sau instanta de judecata dispune ridicarea silita.

In cursul judecatii dispozitia de ridicare silita a obiectelor sau inscrisurilor se comunica procurorului, care ia masuri de aducere la indeplinire prin organul de cercetare penala.

Care este procedura perchezitiei domiciliare? (art.100-105);

- Cand persoana careia i s-a cerut sa predea vreun obiect sau vreun inscris dintre cele aratate in art. 98 tagaduieste existenta sau detinerea acestora, precum si ori de cate ori exista indicii temeinice ca efectuarea unei perchezitii este necesara pentru descoperirea si strangerea probelor, se poate dispune efectuarea acesteia.

Perchezitia poate fi domiciliara sau corporala.

Perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai de judecator, prin incheiere motivata, in cursul urmaririi penale, la cererea procurorului, sau in cursul judecatii.

Perchezitia domiciliara se dispune in cursul urmaririi penale in camera de consiliu, fara citarea partilor. Participarea procurorului este obligatorie.

Perchezitia corporala poate fi dispusa, dupa caz, de organul de cercetare penala, de procuror sau de judecator.

Perchezitia domiciliara nu poate fi dispusa inainte de inceperea urmaririi penale.

- Perchezitia dispusa in cursul urmaririi penale, potrivit art. 100, se efectueaza de procuror sau de organul de cercetare penala, insotit, dupa caz, de lucratori operativi.

- Ridicarea de obiecte si inscrisuri, precum si perchezitia domiciliara se pot face intre orele 6,00 - 20,00, iar in celelalte ore numai in caz de infractiune flagranta sau cand perchezitia urmeaza sa se efectueze intr-un local public. Perchezitia inceputa intre orele 6,00 - 20,00 poate continua si in timpul noptii.

- Organul judiciar care urmeaza a efectua perchezitia este obligat ca, in prealabil, sa se legitimeze si, in cazurile prevazute de lege, sa prezinte autorizatia data de judecator.

Ridicarea de obiecte si inscrisuri precum si perchezitia domiciliara se fac in prezenta persoanei de la care se ridica obiecte ori inscrisuri, sau la care se efectueaza perchezitia, iar in lipsa acesteia, in prezenta unui reprezentant, a unui membru al familiei, sau a unui vecin, avand capacitate de exercitiu.

Aceste operatiuni se efectueaza de organul judiciar in prezenta unor martori asistenti.

Cand persoana la care se face perchezitia este retinuta ori arestata, va fi adusa la perchezitie. In cazul in care nu poate fi adusa, ridicarea de obiecte si inscrisuri, precum si perchezitia domiciliara se fac in prezenta unui reprezentant ori a unui membru de familie, iar in lipsa acestora, a unui vecin, avand capacitate de exercitiu.

- Organul judiciar care efectueaza perchezitia are dreptul sa deschida incaperile sau alte mijloace de pastrare in care s-ar putea gasi obiectele sau inscrisurile cautate, daca cel in masura sa le deschida refuza aceasta.

Organul judiciar este obligat sa se limiteze la ridicarea numai a obiectelor si inscrisurilor care au legatura cu fapta savarsita; obiectele sau inscrisurile a caror circulatie sau detinere este interzisa se ridica totdeauna.

Organul judiciar trebuie sa ia masuri ca faptele si imprejurarile din viata personala a celui la care se efectueaza perchezitia si care nu au legatura cu cauza, sa nu devina publice.

In ce conditii se efectueaza perchezitia corporala? (art.106);

- Perchezitia corporala se efectueaza de organul judiciar care a dispus-o, cu respectarea dispozitiilor art. 104 alin. 1, sau de persoana desemnata de acest organ.

Perchezitia corporala se face numai de o persoana de acelasi sex cu cea perchezitionata

In ce conditii se efectueaza constatarea medico-legala? (art.114);

- In caz de moarte violenta, de moarte a carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta, sau cand este necesara o examinare corporala asupra invinuitului ori persoanei vatamate pentru a constata pe corpul acestora existenta urmelor infractiunii, organul de urmarire penala dispune efectuarea unei constatari medico-legale si cere organului medico-legal, caruia ii revine competenta potrivit legii, sa efectueze aceasta constatare.

Exhumarea in vederea constatarii cauzelor mortii se face numai cu incuviintarea procurorului.

Care sunt cazurile in care efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie? (art.117);

- Efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie in cazul infractiunii de omor deosebit de grav, precum si atunci cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoiala asupra starii psihice a invinuitului sau inculpatului.

Expertiza in aceste cazuri se efectueaza in institutii sanitare de specialitate. In vederea efectuarii expertizei, organul de cercetare penala cu aprobarea procurorului sau instanta de judecata dispune internarea invinuitului ori inculpatului pe timpul necesar. Aceasta masura este executorie si se aduce la indeplinire, in caz de opunere, de organele de politie.

De asemenea, efectuarea unei expertize este obligatorie pentru a se stabili cauzele mortii, daca nu s-a intocmit un raport medico-legal.

Cand se poate dispune efecturea unei noi expertize? (art.125);

- Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiza, dispune efectuarea unei noi expertize.

In ce conditii se efectueaza cercetarea la fata locului? (art.129);

- Cercetarea la fata locului se efectueaza atunci cand este necesar sa se faca constatari cu privire la situatia locului savarsirii infractiunii, sa se descopere si sa se fixeze urmele infractiunii, sa se stabileasca pozitia si starea mijloacelor materiale de proba si imprejurarile in care infractiunea a fost savarsita.

Organul de urmarire penala efectueaza cercetarea la fata locului in prezenta martorilor asistenti, afara de cazul cand aceasta nu este posibil. Cercetarea la fata locului se face in prezenta partilor, atunci cand este necesar. Neprezentarea partilor incunostintate nu impiedica efectuarea cercetarii.

Cand invinuitul sau inculpatul este retinut ori arestat, daca nu poate fi adus la cercetare, organul de urmarire penala ii pune in vedere ca are dreptul sa fie reprezentat si ii asigura, la cerere, reprezentarea.

Instanta de judecata efectueaza cercetarea la fata locului cu citarea partilor si in prezenta procurorului, cand participarea acestuia la judecata este obligatorie.

Organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate interzice persoanelor care se afla ori vin la locul unde se efectueaza cercetarea, sa comunice intre ele sau cu alte persoane, ori sa plece inainte de terminarea cercetarii.

Cine poate dispune reconstituirea si pentru ce motive? (art.130);

- Organul de urmarire penala sau instanta de judecata, daca gaseste necesar pentru verificarea si precizarea unor date, poate sa procedeze la reconstituirea la fata locului, in intregime sau in parte, a modului si a conditiilor in care a fost savarsita fapta.

Reconstituirea se face in prezenta invinuitului sau inculpatului. Dispozitiile art. 129 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.

Ce acte sau masuri procesuale nu pot forma obiectul comisiei rogatorii? (art.132);

- Punerea in miscare a actiunii penale, luarea masurilor preventive, incuviintarea de probatorii, precum si dispunerea celorlalte acte procesuale sau masuri procesuale nu pot forma obiectul comisiei rogatorii.

Cine si in ce conditii poate dispune comisia rogatorie? (ar.132);

- Cand un organ de urmarire penala sau instanta de judecata nu are posibilitatea sa asculte un martor, sa faca o cercetare la fata locului, sa procedeze la ridicarea unor obiecte sau sa efectueze orice alt act procedural, se poate adresa unui alt organ de urmarire penala ori unei alte instante, care are posibilitatea sa le efectueze.

Comisia rogatorie se poate adresa numai unui organ sau unei instante egale in grad

Cine si in ce conditii poate dispune efectuarea unui act de procedura prin delegare? (art.135);

- Organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate dispune, in conditiile aratate in art. 132, efectuarea unui act de procedura si prin delegare. Delegarea poate fi data numai unui organ sau unei instante de judecata ierarhic inferioare.

Mentionati scopul si categoriile de masuri preventive (art.136);

- In cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu detentiune pe viata sau cu inchisoare, pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal ori pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei, se poate lua fata de acesta una dintre urmatoarele masuri preventive:

a) retinerea;

b) obligarea de a nu parasi localitatea;

c) obligarea de a nu parasi tara;

d) arestarea preventiva.

Scopul masurilor preventive poate fi realizat si prin liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cautiune.

In ce conditii se poate dispune inlocuirea sau revocarea masurilor preventive? (art.139);

(1) Masura preventiva luata se inlocuieste cu alta masura preventiva, cand s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea masurii.

(2) Cand nu mai exista vreun temei care sa justifice mentinerea masurii preventive, aceasta trebuie revocata din oficiu sau la cerere.

(3) In cazul in care masura preventiva a fost luata, in cursul urmaririi penale, de instanta sau de procuror, organul de cercetare penala are obligatia sa-l informeze de indata pe procuror despre schimbarea sau incetarea temeiurilor care au motivat luarea masurii preventive.

(3^1) Cand masura preventiva a fost luata, in cursul urmaririi penale, de procuror sau de instanta, procurorul, daca apreciaza ca informatiile primite de la organul de cercetare penala justifica inlocuirea sau revocarea masurii, dispune aceasta ori, dupa caz, sesizeaza instanta.

(3^2) Procurorul este obligat sa sesizeze si din oficiu instanta, pentru inlocuirea sau revocarea masurii preventive luate de catre aceasta, cand constata el insusi ca nu mai exista temeiul care a justificat luarea masurii.

(3^3) Masura preventiva se revoca din oficiu si cand a fost luata cu incalcarea prevederilor legale, dispunandu-se, in cazul retinerii si arestarii preventive, punerea de indata in libertate a invinuitului sau inculpatului, daca nu este arestat in alta cauza.

(3^4) De asemenea, daca instanta constata, pe baza unei expertize medico-legale, ca cel arestat preventiv sufera de o boala care nu poate fi tratata in reteaua medicala a Directiei Generale a Penitenciarelor, dispune, la cerere sau din oficiu, revocarea masurii arestarii preventive.

(3^5) Masura arestarii preventive poate fi inlocuita cu una dintre masurile prevazute de art. 136 alin. 1 lit. b) si c).

Cand inceteaza de drept masurile preventive? (art. 140);

a) la expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organele judiciare;

b) in caz de scoatere de sub urmarire, de incetare a urmaririi penale sau de incetare a procesului penal ori de achitare.

Masura arestarii preventive inceteaza de drept si atunci cand, inainte de pronuntarea unei hotarari de condamnare in prima instanta, durata arestarii a atins jumatatea maximului pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea care face obiectul invinuirii, fara a se putea depasi, in cursul urmaririi penale, maximele prevazute in art. 159 alin. 13, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege.

In cazurile aratate in alin. 1 si 2, instanta de judecata, din oficiu sau la sesizarea procurorului, ori procurorul in cazul retinerii, din oficiu sau in urma informarii organului de cercetare penala, are obligatia sa dispuna punerea de indata in libertate a celui retinut sau arestat, trimitand administratiei locului de detinere o copie de pe dispozitiv sau ordonanta ori un extras cuprinzand urmatoarele mentiuni: datele necesare pentru identificarea invinuitului sau inculpatului, numarul mandatului de arestare, numarul si data ordonantei, ale incheierii sau hotararii prin care s-a dispus liberarea, precum si temeiul legal al liberarii

Care este calea de atac impotriva incheierii pronuntate de judecator in cursul urmaririi penale privind masurile preventive? (art.140 indice 1);

Impotriva ordonantei organului de cercetare penala prin care s-a luat masura preventiva a retinerii se poate face plangere, inainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea masurii, la procurorul care supravegheaza cercetarea penala, iar impotriva ordonantei procurorului prin care s-a luat aceasta masura se poate face plangere, inainte de expirarea a 24 de ore, la prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, la procurorul ierarhic superior, in conditiile art. 278 alin. 1 si 2.

Procurorul se pronunta prin ordonanta inainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea masurii retinerii.

Cand considera ca masura retinerii este ilegala sau nu este justificata, procurorul dispune revocarea ei.

Care este calea de atac impotriva incheierii pronuntate de instanta in cursul judecatii privind masurile preventive? (art.141);

Incheierea data in prima instanta si in apel, prin care se dispune luarea, revocarea, inlocuirea, incetarea sau mentinerea unei masuri preventive ori prin care se constata incetarea de drept a arestarii preventive, poate fi atacata separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat. Termenul de recurs este de 24 de ore si curge de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa.

Dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore, iar recursul se judeca in 3 zile. Instanta de recurs va restitui dosarul primei instante in termen de 24 de ore de la solutionarea recursului.

Recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus luarea sau mentinerea unei masuri preventive ori prin care s-a constatat incetarea de drept a arestarii preventive nu este suspensiv de executare.

Conditiile si durata retinerii (pag.143-144);

- (1) Masura retinerii poate fi luata de organul de cercetare penala fata de invinuit, daca sunt probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala. Organul de cercetare penala este obligat sa-l incunostinteze, de indata, pe procuror cu privire la luarea masurii retinerii.

(1^1) Organul de cercetare penala va aduce la cunostinta invinuitului ca are dreptul sa-si angajeze aparator. De asemenea, i se aduce la cunostinta ca are dreptul de a nu face nici o declaratie, atragandu-i-se atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa.

(1^2) Masura retinerii poate fi luata si de procuror, in conditiile alin. 1 si 1^1, caz in care este incunostintat conducatorul parchetului din care face parte.

(2) Masura retinerii se ia in cazurile prevazute in art. 148, oricare ar fi limitele pedepsei cu inchisoare prevazute de lege pentru fapta savarsita.

(3) Sunt indicii temeinice atunci cand din datele existente in cauza rezulta presupunerea ca persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala a savarsit fapta.

- Masura retinerii poate dura cel mult 24 de ore. Din durata masurii retinerii se deduce timpul cat persoana a fost privata de libertate ca urmare a masurii administrative a conducerii la sediul politiei, prevazuta in art. 31 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane.

In ordonanta prin care s-a dispus retinerea trebuie sa se mentioneze ziua si ora la care retinerea a inceput, iar in ordonanta de punere in libertate, ziua si ora la care retinerea a incetat.

Cand organul de cercetare penala considera ca este necesar a se lua masura arestarii preventive, inainteaza procurorului, in primele 10 ore de la retinerea invinuitului, o data cu incunostintarea la care se refera art. 143 alin. 1, un referat motivat. Procurorul, daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru luarea masurii arestarii preventive, procedeaza, inauntrul termenului prevazut in alin. 1, potrivit art. 146.

Cand masura retinerii este luata de procuror, daca acesta considera ca este necesar a se lua masura arestarii preventive, procedeaza, in termen de 10 ore de la luarea masurii retinerii, potrivit art. 146.

Care sunt conditiile si cazurile in care se dispune arestarea inculpatului? (art.148);

a) identitatea sau domiciliul inculpatului nu pot fi stabilite din lipsa datelor necesare;

b) infractiunea este flagranta, iar pedeapsa inchisorii prevazute de lege este mai mare de un an;

c) inculpatul a fugit ori s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, ori a facut pregatiri pentru asemenea acte, precum si daca in cursul judecatii sunt date ca inculpatul urmareste sa se sustraga de la executarea pedepsei;

d) sunt date suficiente ca inculpatul a incercat sa zadarniceasca aflarea adevarului, prin influentarea vreunui martor sau expert, distrugerea ori alterarea mijloacelor materiale de proba sau prin alte asemenea fapte;

e) inculpatul a comis din nou o infractiune ori din datele existente rezulta necesitatea impiedicarii savarsirii unei alte infractiuni;

f) inculpatul este recidivist;

g) *** Abrogata

h) inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata alternativ cu pedeapsa inchisorii sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe certe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica;

i) exista date sau indicii suficiente care justifica temerea ca inculpatul va exercita presiuni asupra persoanei vatamate sau ca va incerca o intelegere frauduloasa cu aceasta.

In cazurile prevazute la alin. 1 lit. c) - f) si i), masura arestarii inculpatului poate fi luata numai daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiune pe viata sau inchisoare mai mare de 2 ani.

In ce conditii se poate dispune prelungirea arestarii in cursul urmaririi penale? (art.155);

Arestarea inculpatului dispusa de instanta poate fi prelungita, in cursul urmaririi penale, motivat, daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate sau exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate.

In cazul prevazut in alin. 1, prelungirea duratei arestarii inculpatului poate fi dispusa de instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau de instanta corespunzatoare in a carei circumscriptie se afla locul de detinere.

In ce conditii se poate dispune arestarea preventiva a minorului? (art.160 lit.h);

Minorul intre 14 si 16 ani nu poate fi arestat preventiv decat daca pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta de care este invinuit este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare si o alta masura preventiva nu este suficienta.

Durata arestarii inculpatului minor intre 14 si 16 ani este, in cursul urmaririi penale, de cel mult 15 zile, iar verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive se efectueaza in cursul judecatii periodic, dar nu mai tarziu de 30 de zile. Prelungirea acestei masuri in cursul urmaririi penale sau mentinerea ei in cursul judecatii nu poate fi dispusa decat in mod exceptional. Arestarea preventiva a minorului in cursul urmaririi penale nu poate sa depaseasca, in total, un termen rezonabil si nu mai mult de 60 de zile, fiecare prelungire neputand depasi 15 zile. In mod exceptional, cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 20 de ani sau mai mare, arestarea preventiva a inculpatului minor intre 14 si 16 ani in cursul urmaririi penale poate fi prelungita pana la 180 de zile.

Care sunt conditiile liberarii provizorii sub control judiciar? (art.160 indice 2);

Liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda in cazul infractiunilor savarsite din culpa, precum si in cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii ce nu depaseste 12 ani.

Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acorda in cazul in care invinuitul sau inculpatul este recidivist ori cand exista date din care rezulta necesitatea de a-l impiedica sa savarseasca alte infractiuni sau ca acesta va incerca sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea unor martori sau experti, alterarea ori distrugerea mijloacelor de proba sau prin alte asemenea fapte.

Organul judiciar dispune ca, pe timpul liberarii provizorii, inculpatul sa respecte una sau mai multe din urmatoarele obligatii:

a) sa nu depaseasca limita teritoriala fixata decat in conditiile stabilite de organul judiciar;

b) sa comunice organului judiciar orice schimbare de domiciliu sau resedinta;

c) sa nu mearga in locuri anume stabilite;

d) sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate ori este chemat;

e) sa nu intre in legatura cu anumite persoane determinate;

f) sa nu conduca nici un autovehicul sau anumite autovehicule;

g) sa nu exercite o profesie de natura aceleia de care s-a folosit la savarsirea faptei.

Liberarea provizorie sub control judiciar se dispune, atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii, de instanta de judecata.

Controlul modului in care invinuitul sau inculpatul respecta obligatiile stabilite de instanta revine judecatorului delegat cu executarea, precum si procurorului si organului de politie.

Care sunt conditiile liberarii provizorii pe cautiune? (art.160 indice 4);

Liberarea provizorie pe cautiune se poate acorda de instanta de judecata, atat in cursul urmaririi penale, cat si al judecatii, la cerere, cand s-a depus cautiunea si sunt indeplinite conditiile prevazute in art. 160^2 alin. 1 si 2.

Pe timpul liberarii provizorii, invinuitul sau inculpatul este obligat sa se prezinte, la chemarea instantei, sa comunice orice schimbare de domiciliu sau resedinta si sa respecte obligatiile prevazute in art. 160^2 alin. 3 pe care instanta le dispune.

In ce cazuri se poate dispune revocarea liberarii provizorii? (art.160 indice 10);

Liberarea provizorie poate fi revocata daca:

a) se descopera fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la data admiterii cererii de liberare provizorie si care justifica arestarea invinuitului sau inculpatului;

b) invinuitul sau inculpatul nu indeplineste, cu rea-credinta, obligatiile ce-i revin potrivit art. 160^2 alin. 3 si art. 160^4 alin. 2 sau incearca sa zadarniceasca aflarea adevarului ori savarseste din nou, cu intentie, o infractiune pentru care este urmarit sau judecat.

Revocarea liberarii provizorii se dispune de instanta, prin incheiere, cu ascultarea invinuitului sau inculpatului asistat de aparator. Revocarea se dispune si in lipsa invinuitului sau inculpatului, cand acesta, fara motive temeinice, nu se prezinta la chemarea facuta.

In caz de revocare a liberarii provizorii, instanta dispune arestarea preventiva a invinuitului sau inculpatului si emite un nou mandat de arestare.

Impotriva incheierii instantei prin care s-a dispus revocarea liberarii provizorii se poate face recurs.

Care organe pot lua masurile asiguratorii si care sunt aceste masuri? (art.163);

Masurile asiguratorii se iau in cursul procesului penal de procuror sau de instanta de judecata si constau in indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile si imobile, in vederea repararii pagubei produse prin infractiune, precum si pentru garantarea executarii pedepsei amenzii.

Masurile asiguratorii in vederea repararii pagubei se pot lua asupra bunurilor invinuitului sau inculpatului si ale persoanei responsabile civilmente, pana la concurenta valorii probabile a pagubei.

Masurile asiguratorii pentru garantarea executarii pedepsei amenzii se iau numai asupra bunurilor invinuitului sau inculpatului.

Nu pot fi sechestrate bunuri care apartin unei unitati dintre cele la care se refera art. 145 din Codul penal, precum si cele exceptate de lege.

Masurile asiguratorii in vederea repararii pagubei se pot lua la cererea partii civile sau din oficiu.

Luarea masurilor asiguratorii este obligatorie in cazul in care cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa.

In ce cazuri este obligatorie asistenta juridica a invinuitului sau inculpatului? (art.171);

(1) Invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator, in tot cursul urmaririi penale si al judecatii, iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept.

(2) Asistenta juridica este obligatorie cand invinuitul sau inculpatul este minor, militar in termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat sau mobilizat, elev al unei institutii militare de invatamant, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ, cand este arestat chiar in alta cauza ori cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul ori inculpatul nu si-ar putea face singur apararea, precum si in alte cazuri prevazute de lege.

(3) In cursul judecatii, asistenta juridica este obligatorie si in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.

(4) Cand asistenta juridica este obligatorie, daca invinuitul sau inculpatul nu si-a ales un aparator, se iau masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu.

(4^1) Cand asistenta juridica este obligatorie, daca aparatorul ales nu se prezinta nejustificat la doua termene consecutive, dupa caz, la data stabilita pentru efectuarea unui act de urmarire penala sau la termenul de judecata fixat, ingreunand astfel in mod voit desfasurarea si solutionarea procesului penal, organul judiciar desemneaza un aparator din oficiu care sa-l inlocuiasca, acordandu-i timpul necesar pentru pregatirea apararii, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu exceptia solutionarii cererilor privind arestarea preventiva, unde termenul nu poate fi mai mic de 24 de ore.

(5) Delegatia aparatorului desemnat din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.

(6) Daca la judecarea cauzei aparatorul lipseste si nu poate fi inlocuit in conditiile alin. 4^1, cauza se amana.

Daca este posibila reprezentarea invinuitului si inculpatului in cursul judecatii si in ce cazuri? (art.174);

In cursul judecatii invinuitul si inculpatul, precum si celelalte parti pot fi reprezentati, cu exceptia cazurilor in care prezenta invinuitului sau inculpatului este obligatorie.

In cazurile in care legea admite reprezentarea invinuitului sau inculpatului, instanta de judecata, cand apreciaza necesara prezenta invinuitului sau inculpatului, dispune aducerea lui.

Care este locul de citare al invinuitului sau inculpatului? (art.177);

Invinuitul sau inculpatul se citeaza la adresa unde locuieste, iar daca aceasta nu este cunoscuta, la adresa locului sau de munca, prin serviciul de personal al unitatii la care lucreaza.

Daca printr-o declaratie data in cursul procesului penal invinuitul sau inculpatul a indicat un alt loc pentru a fi citat, el este citat la locul indicat.

In caz de schimbare a adresei aratata in declaratia invinuitului sau inculpatului, acesta este citat la noua sa adresa, numai daca a incunostintat organul de urmarire penala ori instanta de judecata de schimbarea intervenita, sau daca organul judiciar apreciaza pe baza datelor obtinute potrivit art. 180 ca s-a produs o schimbare de adresa.

Daca nu se cunoaste adresa unde locuieste invinuitul sau inculpatul si nici locul sau de munca, citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea. Cand activitatea infractionala s-a desfasurat in mai multe locuri, citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala se afla organul care efectueaza urmarirea penala.

Bolnavii aflati in spital sau intr-o casa de sanatate se citeaza prin administratia acestora.

Detinutii se citeaza la locul de detinere, prin administratia acestuia.

Militarii incazarmati se citeaza la unitatea din care fac parte, prin comandantul acesteia.

Daca invinuitul sau inculpatul locuieste in strainatate, citarea se face prin scrisoare recomandata, in afara de cazul in care, prin lege, se dispune altfel. Avizul de primire a scrisorii recomandate, semnat de destinatar, tine loc de dovada a indeplinirii procedurii de citare.

Citarea altor persoane decat invinuitul sau inculpatul se face potrivit dispozitiilor din prezentul articol. Unitatile la care se refera art. 145 din Codul penal si alte persoane juridice se citeaza la sediul acestora, iar in cazul neidentificarii sediului, citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea

Care este modul de calcul al termenelor procedurale? (art.186);

La calcularea termenelor procedurale se porneste de la ora, ziua, luna sau anul mentionat in actul care a provocat curgerea termenului, afara de cazul cand legea dispune altfel.

La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socoteste ora sau ziua de la care incepe sa curga termenul, nici ora sau ziua in care acesta se implineste.

Termenele socotite pe luni sau pe ani expira, dupa caz, la sfarsitul zilei corespunzatoare a ultimei luni ori la sfarsitul zilei si lunii corespunzatoare din ultimul an. Daca aceasta zi cade intr-o luna ce nu are zi corespunzatoare, termenul expira in ultima zi a acelei luni.

Cand ultima zi a unui termen cade intr-o zi nelucratoare, termenul expira la sfarsitul primei zile lucratoare care urmeaza.

Cum se efectueaza calcularea termenelor in cazul masurilor preventive (art.188);

In calcularea termenelor privind masurile preventive, ora sau ziua de la care incepe si cea la care se sfarseste termenul intra in durata acestuia.

Cine suporta cheltuielile de judecata avansate de stat in caz de condamnare? (art.191);

In caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu exceptia cheltuielilor privind interpretii desemnati de organele judiciare, potrivit legii, precum si in cazul in care s-a dispus acordarea de asistenta gratuita, care raman in sarcina statului.

Cand sunt mai multi inculpati condamnati, instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare. La stabilirea acestei parti se tine seama, pentru fiecare dintre inculpati, de masura in care a provocat cheltuielile judiciare.

Partea responsabila civilmente, in masura in care este obligata solidar cu inculpatul la repararea pagubei, este obligata in mod solidar cu acesta si la plata cheltuielilor judiciare

Cine suporta cheltuielile de judecata avansate de stat in caz de achitare, incetare a procesului penal ? (art.192);

a) partea vatamata, in masura in care cheltuielile au fost determinate de aceasta;

b) partea civila careia i s-a respins in totul pretentiile civile, in masura in care cheltuielile au fost determinate de aceasta parte;

c) inculpat, in cazul cand, desi achitat, a fost totusi obligat la repararea pagubei.

Care sunt incalcarile dispozitiilor legale care atrag nulitatea absoluta a actului? (art.197);

Incalcarile dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atrag nulitatea actului, numai atunci cand s-a adus o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea acelui act.

Dispozitiile relative la competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, la sesizarea instantei, la compunerea acesteia si la publicitatea sedintei de judecata sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii. De asemenea, sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii si dispozitiile relative la participarea procurorului, prezenta inculpatului si asistarea acestuia de catre aparator, cand sunt obligatorii potrivit legii, precum si la efectuarea anchetei sociale in cauzele cu infractori minori.

Nulitatea prevazuta in alin. 2 nu poate fi inlaturata in nici un mod. Ea poate fi invocata in orice stare a procesului si se ia in considerare chiar din oficiu.

Incalcarea oricarei alte dispozitii legale decat cele prevazute in alin. 2 atrage nulitatea actului in conditiile alin. 1, numai daca a fost invocata in cursul efectuarii actului cand partea este prezenta sau la primul termen de judecata cu procedura completa cand partea a lipsit la efectuarea actului. Instanta ia in considerare din oficiu incalcarile, in orice stare a procesului, daca anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei.

Care sunt organele de urmarire penala? (art.201);

Urmarirea penala se efectueaza de catre procurori si de catre organele de cercetare penala.

Organele de cercetare penala sunt:

a) organele de cercetare ale politiei judiciare;

b) organele de cercetare speciale.

Ca organe de cercetare ale politiei judiciare functioneaza lucratori specializati din Ministerul de Interne anume desemnati de ministrul de interne, cu avizul favorabil al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, si isi desfasoara activitatea sub autoritatea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau sunt desemnati si functioneaza in alt mod, potrivit unor legi speciale.

Care este competenta procurorului in faza urmaririi penale? (art.209);

Procurorul supravegheaza urmarirea penala; in exercitarea acestei atributii procurorii conduc si controleaza nemijlocit activitatea de cercetare penala a politiei judiciare si a altor organe de cercetare speciale.

Procurorul poate sa efectueze orice acte de urmarire penala in cauzele pe care le supravegheaza.

Este competent sa efectueze urmarirea penala, in cazurile prevazute in alineatul precedent, si sa exercite supravegherea asupra activitatii de cercetare penala procurorul de la parchetul corespunzator instantei care, potrivit legii, judeca in prima instanta cauza.

Atunci cand urmarirea penala este efectuata de procuror, rechizitoriul este supus confirmarii prim-procurorului parchetului, iar cand urmarirea este facuta de acesta, confirmarea se face de procurorul ierarhic superior. Cand urmarirea penala este efectuata de un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, rechizitoriul este supus confirmarii procurorului-sef de sectie, iar cand urmarirea penala este efectuata de acesta, confirmarea se face de catre procurorul general al acestui parchet.

Procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot indeplini oricare dintre atributiile procurorilor din parchetele ierarhic inferioare, pot infirma actele si masurile acestora, daca sunt contrare legii, si pot prelua, in vederea efectuarii urmaririi penale, cauze de competenta acestora, din dispozitia conducatorului parchetului ierarhic superior.

Care este obiectul supravegherii exercitata de procuror in activitatea de urmarire penala? (art.216);

Procurorul, in exercitarea supravegherii respectarii legii in activitatea de urmarire penala, vegheaza ca orice infractiune sa fie descoperita, orice infractor sa fie tras la raspundere penala si ca nici o persoana sa nu fie urmarita penal fara sa existe indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala.

De asemenea, procurorul vegheaza ca nici o persoana sa nu fie retinuta sau arestata, decat in cazurile si in conditiile prevazute de lege.

In exercitarea activitatii de supraveghere, procurorul ia masurile necesare sau da dispozitii organelor de cercetare penala ca sa ia asemenea masuri.

Procurorul ia masuri si da dispozitii in scris si motivat.

Prin ce mijloace se exercita de procuror supravegherea in activitatea de urmarire penala ? (art.218-220);

Procurorul conduce si controleaza nemijlocit activitatea de cercetare penala a politiei judiciare si a altor organe de cercetare speciale si supravegheaza ca actele de urmarire penala sa fie efectuate cu respectarea dispozitiilor legale.

Organele de cercetare penala sunt obligate sa incunostinteze de indata pe procuror despre infractiunile de care au luat cunostinta.

Procurorul poate sa asiste la efectuarea oricarui act de cercetare penala sau sa-l efectueze personal. Procurorul poate sa ceara spre verificare orice dosar de la organul de cercetare penala, care este obligat sa-l trimita, cu toate actele, materialele si datele privitoare la fapte care formeaza obiectul cercetarii.

Procurorul poate sa dea dispozitii cu privire la efectuarea oricarui act de urmarire penala. In cazul organelor de cercetare ale politiei judiciare, organele ierarhic superioare ale acestora nu pot sa le dea indrumari sau dispozitii privind cercetarea penala, procurorul fiind singurul competent in acest sens.

Dispozitiile date de procuror sunt obligatorii pentru organul de cercetare penala. Daca acest organ are de facut obiectii, poate sesiza pe prim-procurorul parchetului sau, cand dispozitiile sunt date de acesta, pe procurorul ierarhic superior, fara a intrerupe executarea lor. In termen de 3 zile de la sesizare prim-procurorul sau procurorul ierarhic superior este obligat sa se pronunte.

In cazul neindeplinirii sau al indeplinirii in mod defectuos, de catre organul de cercetare penala, a dispozitiilor date de procuror, acesta va sesiza conducatorul organului de cercetare penala, care are obligatia ca in termen de 3 zile de la sesizare sa comunice procurorului masurile dispuse.

Cand procurorul constata ca un act sau o masura procesuala a organului de urmarire penala nu este data cu respectarea dispozitiilor legale, o infirma motivat.

Care sunt modurile de sesizare a organelor de urmarire penala? (art.221-223);

Organul de urmarire penala este sesizat prin plangere sau denunt, ori se sesizeaza din oficiu cand afla pe orice alta cale ca s-a savarsit o infractiune.

Cand, potrivit legii, punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila ori la sesizarea sau cu autorizarea organului prevazut de lege, urmarirea penala nu poate incepe in lipsa acestora.

Plangerea este incunostintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin infractiune.

Plangerea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii, indicarea faptuitorului daca este cunoscut si a mijloacelor de proba.

Plangerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie sa fie special, iar procura ramane atasata plangerii.

Plangerea facuta oral se consemneaza intr-un proces-verbal de organul care o primeste.

Plangerea se poate face si de catre unul dintre soti pentru celalalt sot, sau de catre copilul major pentru parinti. Persoana vatamata poate sa declare ca nu-si insuseste plangerea.

Pentru persoana lipsita de capacitatea de exercitiu, plangerea se face de reprezentantul sau legal. Persoana cu capacitate de exercitiu restransa poate face plangere cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila.

Denuntul este incunostintarea facuta de catre o persoana fizica sau de catre o persoana juridica despre savarsirea unei infractiuni.

Denuntul trebuie sa contina aceleasi date ca si plangerea.

Denuntul scris trebuie sa fie semnat de denuntator, iar in cazul denuntului oral, acesta se consemneaza intr-un proces-verbal de catre organul in fata caruia a fost facut.

Care este actul prin care organul de urmarire penala dispune inceperea urmaririi penale? (art.228);

(1) Organul de urmarire penala sesizat in vreunul din modurile prevazute in art. 221 dispune prin rezolutie inceperea urmaririi penale, cand din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate nu rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute in art. 10, cu exceptia celui de la lit. b^1).

(2) In cazul aratat in art. 10 lit. b^1), organul de urmarire penala inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de a dispune scoaterea de sub urmarire penala.

(3) Cand organul de urmarire penala se sesizeaza din oficiu, incheie un proces-verbal care constituie actul de incepere a urmaririi penale.

(3^1) Rezolutia si procesul-verbal de incepere a urmaririi penale, emise de organul de cercetare penala, se supun confirmarii motivate a procurorului care exercita supravegherea activitatii de cercetare penala, in termen de cel mult 48 de ore de la data inceperii urmaririi penale, organele de cercetare penala fiind obligate sa prezinte totodata si dosarul cauzei.

(4) Daca din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate dupa primirea plangerii sau denuntului rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute in art. 10, cu exceptia celui de la lit. b^1), organul de urmarire penala inainteaza procurorului actele incheiate cu propunerea de a nu se incepe urmarirea penala.

(5) Daca procurorul constata ca nu sunt intrunite conditiile aratate in alin. 4, restituie actele organului de urmarire penala, fie pentru completarea actelor premergatoare, fie pentru inceperea urmaririi penale.

(6) In cazul in care procurorul este de acord cu propunerea, o confirma prin rezolutie motivata. Copie de pe rezolutie se comunica persoanei care a facut sesizarea, precum si, dupa caz, persoanei fata de care s-au efectuat acte premergatoare.

(6^1) Impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale se poate face plangere la instanta de judecata, potrivit art. 278^1 si urmatoarele.

(7) Daca ulterior se constata ca nu a existat sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia propunerea de a nu se incepe urmarirea penala, procurorul infirma rezolutia si restituie actele organului de urmarire, dispunand inceperea urmaririi penale.

Prin ce act se dispune punerea in miscare a actiunii penale? (art.235);

Procurorul se pronunta asupra punerii in miscare a actiunii penale dupa examinarea dosarului.

Daca procurorul este de acord cu propunerea, pune in miscare actiunea penala prin ordonanta.

Ordonanta de punere in miscare a actiunii penale trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile aratate in art. 203, date cu privire la persoana inculpatului, fapta pentru care este invinuit si incadrarea juridica a acesteia.

Care sunt cazurile pentru care se poate dispune suspendarea urmaririi penale? (art.239);

In cazul cand se constata printr-o expertiza medico-legala ca invinuitul sau inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa ia parte la procesul penal, organul de cercetare penala inainteaza procurorului propunerile sale impreuna cu dosarul, pentru a dispune suspendarea urmaririi penale.

Care este procedura prezentarii materialului de urmarire penala (art.250-254);

Dupa punerea in miscare a actiunii penale, daca au fost efectuate toate actele de urmarire necesare, organul de cercetare penala cheama pe inculpat in fata sa si:

a) ii pune in vedere ca are dreptul de a lua cunostinta de materialul de urmarire penala, aratandu-i si incadrarea juridica a faptei savarsite;

b) ii asigura posibilitatea de a lua de indata cunostinta de material. Daca inculpatul nu poate sa citeasca, organul de cercetare penala ii citeste materialul;

c) il intreaba, dupa ce a luat cunostinta de materialul de urmarire penala, daca are de formulat cereri noi sau daca voieste sa faca declaratii suplimentare.

Despre aducerea la indeplinire a dispozitiilor prevazute in art. 250 organul de cercetare penala intocmeste proces-verbal, in care consemneaza si declaratiile, cererile si raspunsurile inculpatului.

Daca inculpatul a formulat cereri noi in legatura cu urmarirea penala, organul de cercetare penala le examineaza de indata si dispune prin ordonanta admiterea sau respingerea lor.

Organul de cercetare dispune prin aceeasi ordonanta completarea cercetarii penale, atunci cand din declaratiile suplimentare sau din raspunsurile inculpatului rezulta necesitatea completarii.

Organul de cercetare penala este obligat sa procedeze din nou la prezentarea materialului, daca a efectuat noi acte de cercetare penala, sau daca constata ca trebuie sa fie schimbata incadrarea juridica a faptei.

Cand prezentarea materialului nu a fost posibila din cauza ca inculpatul este disparut sau s-a sustras de la chemarea inaintea organului de cercetare penala, in referatul care se intocmeste potrivit art. 259 se arata imprejurarile concrete din care rezulta cauza impiedicarii.

Daca pana la inaintarea dosarului la procuror inculpatul se prezinta, este prins ori adus, se procedeaza la prezentarea materialului de urmarire penala.

Care este actul prin care este sesizata instanta de judecata? (art.202-204);

- ordonanta, acolo unde legea prevede aceasta, iar in celelalte cazuri prin rezolutie motivata.

Ce cuprinde rechizitoriul? (art.263);

Rechizitoriul trebuie sa se limiteze la fapta si persoana pentru care s-a efectuat urmarirea penala si trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile prevazute in art. 203, datele privitoare la persoana inculpatului, fapta retinuta in sarcina sa, incadrarea juridica, probele pe care se intemeiaza invinuirea, masura preventiva luata si durata acesteia, precum si dispozitia de trimitere in judecata.

In rechizitoriu se arata de asemenea numele si prenumele persoanelor care trebuie citate in instanta, cu indicarea calitatii lor in proces si locul unde urmeaza a fi citate.

In cazul cand urmarirea penala este efectuata de procuror, rechizitoriul trebuie sa cuprinda si datele suplimentare prevazute in art. 260.

Procurorul intocmeste un singur rechizitoriu chiar daca lucrarile urmaririi penale privesc mai multe fapte ori mai multi invinuiti sau inculpati si chiar daca se dau acestora rezolvari diferite, potrivit art. 262.

Care sunt cazurile de reluare a urmaririi penale? (art.270-274);

Urmarirea penala este reluata in caz de:

a) incetare a cauzei de suspendare;

b) restituire a cauzei de catre instanta de judecata in vederea refacerii sau completarii urmaririi, ori ca urmare a extinderii actiunii penale sau a procesului penal;

c) redeschidere a urmaririi penale.

Care este procedura privind plangerea impotriva masurilor actelor de urmarire penala? (art.275-278);

Dreptul de a face plangere

Orice persoana poate face plangere impotriva masurilor si actelor de urmarire penala, daca prin acestea s-a adus o vatamare intereselor sale legitime.

Plangerea se adreseaza procurorului care supravegheaza activitatea organului de cercetare penala si se depune fie direct la acesta, fie la organul de cercetare penala.

Introducerea plangerii nu suspenda aducerea la indeplinire a masurii sau a actului care formeaza obiectul plangerii.

Obligatia de inaintare a plangerii

Cand plangerea a fost depusa la organul de cercetare penala, acesta este obligat ca in termen de 48 de ore de la primirea ei sa o inainteze procurorului impreuna cu explicatiile sale, atunci cand acestea sunt necesare.

Termenul de rezolvare

Procurorul este obligat sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice de indata persoanei care a facut plangerea modul in care a fost rezolvata.

Plangerea contra actelor procurorului

Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel ori de procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Care sunt solutiile pe care le poate pronunta judecatorul in urma solutionarii plangerii formulate impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata? (art.278 indice 1);

a) respinge plangerea, prin sentinta, mentinand solutia din rezolutia sau ordonanta atacata;

b) admite plangerea, prin sentinta, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si trimite cauza procurorului in vederea inceperii sau a redeschiderii urmaririi penale, dupa caz. Dispozitiile art. 333 alin. 2 se aplica in mod corespunzator;

c) admite plangerea, prin incheiere, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si, cand probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, retine cauza spre judecare, dispozitiile privind judecarea in prima instanta si caile de atac, aplicandu-se in mod corespunzator.

Care este procedura plangerii prealabile? (art.279-286);

Organele carora li se adreseaza plangerea

Punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara astfel de plangere.

Plangerea prealabila se adreseaza:

a) instantei de judecata

b) organului de cercetare penala sau procurorului

c) organului competent sa efectueze urmarirea penala, cand plangerea prealabila este indreptata contra unui judecator, procuror, notar public, militar, judecator si controlor financiar de la camera de conturi judeteana, controlor financiar de la Curtea de Conturi

In caz de infractiune flagranta, organul de urmarire penala este obligat sa constate savarsirea acesteia, chiar in lipsa plangerii prealabile.

Plangerea trebuie sa cuprinda descrierea faptei, indicarea autorului, aratarea mijloacelor de proba, indicarea adresei partilor si a martorilor, precizarea daca persoana vatamata se constituie parte civila si, atunci cand este cazul, indicarea persoanei responsabile civilmente

In cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o plangere prealabila, aceasta trebuie sa fie introdusa in termen de 2 luni din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul.

Cand persoana vatamata este un minor sau un incapabil, termenul de 2 luni curge de la data cand persoana indreptatita a reclama a stiut cine este faptuitorul.

Plangerea prealabila gresit indreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata se trimite organului competent. In aceste cazuri, plangerea se considera valabila, daca a fost introdusa in termen la organul necompetent.

Daca intr-o cauza in care s-au facut acte de cercetare penala se considera ulterior ca fapta urmeaza a primi o incadrare juridica pentru care este necesara plangerea prealabila, organul de cercetare penala cheama partea vatamata si o intreaba daca intelege sa faca plangere. In caz afirmativ, organul de cercetare penala, dupa caz, continua cercetarea sau trimite dosarul instantei competente. In caz contrar, transmite actele procurorului in vederea incetarii urmaririi penale.

Cand schimbarea incadrarii juridice se face in fata instantei, aceasta cheama persoana vatamata si o intreaba daca intelege sa faca plangere pentru infractiunea respectiva si, dupa caz, continua sau inceteaza procesul penal.

Care sunt principiile procedurale ale judecatii? (art.289-290);

Oralitatea, nemijlocirea si contradictorialitatea

Judecata cauzei se face in fata instantei constituita potrivit legii si se desfasoara in sedinta, oral, nemijlocit si in contradictoriu.

Publicitatea sedintei de judecata

Sedinta de judecata este publica. Minorii sub 16 ani nu pot asista la sedinta de judecata.

Daca judecarea in sedinta publica ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnitatii sau vietii intime a unei persoane, instanta, la cererea procurorului, a partilor ori din oficiu, poate declara sedinta secreta pentru tot cursul sau pentru o anumita parte a judecarii cauzei.

Declararea sedintei secrete se face in sedinta publica, dupa ascultarea partilor prezente si a procurorului cand participa la judecata.

In timpul cat sedinta este secreta, nu sunt admisi in sala de sedinta decat partile, reprezentantii acestora, aparatorii si celelalte persoane chemate de instanta in interesul cauzei

In ce cauze este obligatorie participarea procurorului la judecata in prima instanta? (art.315);

Procurorul este obligat sa participe la sedintele de judecata ale judecatoriilor, in cauzele in care instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu, in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare ori in cauzele in care unul dintre inculpati se afla in stare de detentie sau in vreuna dintre situatiile prevazute in art. 171 alin. 2, precum si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii. La sedintele de judecata privind alte infractiuni, procurorul participa cand considera necesar.

La sedintele de judecata ale celorlalte instante, participarea procurorului este obligatorie in toate cazurile.

Care sunt limitele obiectului judecatii (art.316);

- fapta si la persoana aratate in actul de sesizare a instantei, iar in caz de extindere a procesului penal, si la fapta si persoana la care se refera extinderea.

Cand este obligatorie prezenta inculpatului la instanta? (art.314);

Judecata nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului, cand acesta se afla in stare de detinere.

Aducerea inculpatului arestat la judecata este obligatorie.

Cand se dispune extinderea actiunii penale pentru alte acte matriale? (art.335);

Daca in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire si la alte acte materiale, care intra in continutul infractiunii pentru care a fost trimis in judecata, instanta, prin incheiere, extinde actiunea penala cu privire si la aceste acte si procedeaza, dupa caz, fie la judecarea infractiunii in intregul ei, fie la restituirea cauzei procurorului potrivit dispozitiilor art. 333, in vederea completarii urmaririi penale.

Daca cu privire la unele din actele care intra in continutul aceleiasi infractiuni s-a pronuntat anterior o hotarare definitiva, instanta reuneste cauza cu aceea in care s-a dat hotararea definitiva, pronuntand o noua hotarare in raport cu toate actele care intra in continutul infractiunii si desfiinteaza hotararea anterioara.

Instanta este obligata, daca retine cauza spre judecata, sa puna in discutie actele cu privire la care s-a dispus extinderea, facand aplicatia in ce priveste incadrarea juridica si a dispozitiilor art. 334.

Cand se poate dispune extinderea procesului penal pentru alte fapte? (art.336);

Cand in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire la savarsirea unei alte fapte prevazute de legea penala, avand legatura cu infractiunea pentru care este trimis in judecata, procurorul poate cere extinderea procesului penal si in ce priveste aceasta fapta, iar cand instanta gaseste cererea intemeiata, o admite si:

a) daca procurorul declara ca pune in miscare actiunea penala, procedeaza la judecarea cauzei si cu privire la aceasta infractiune;

b) daca procurorul declara ca nu pune in miscare actiunea penala, dar cere trimiterea cauzei la procuror in conditiile art. 333, instanta poate reveni asupra extinderii procesului penal sau poate dispune trimiterea la procuror.

Daca procurorul nu participa la judecata si sunt intrunite conditiile prevazute in alin. 1, instanta extinde din oficiu procesul penal si procedeaza fie la judecarea cauzei, fie la trimiterea ei la procuror potrivit alineatului precedent.

Dispozitiile art. 335 alin. 3 sunt aplicabile in mod corespunzator, iar in caz de trimitere la procuror se aplica dispozitiile art. 332 alin. 3 si 4.

Cand se dispune extinderea procesului penal cu privire la alte persoane? (art.337);

In cursul judecatii, cand se descopera date cu privire la participarea si a unei alte persoane la savarsirea faptei prevazute de legea penala pusa in sarcina inculpatului sau date cu privire la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala de catre o alta persoana, dar in legatura cu fapta inculpatului, procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acea persoana.

In ce ordine se da cuvantul in cadrul dezbaterilor? (art.340);

Dupa terminarea cercetarii judecatoresti se trece la dezbateri, dandu-se cuvantul in urmatoarea ordine: procurorului, partii vatamate, partii civile, partii responsabile civilmente si inculpatului.

Care este obiectul deliberarii? (art.343);

Completul de judecata delibereaza mai intai asupra chestiunilor de fapt si apoi asupra chestiunilor de drept.

Deliberarea poarta asupra existentei faptei si vinovatiei faptuitorului, asupra stabilirii pedepsei, asupra masurii educative ori masurii de siguranta cand este cazul sa fie luata, precum si asupra computarii retinerii si arestarii preventive.

Completul de judecata delibereaza si asupra repararii pagubei produse prin infractiune, asupra masurilor preventive si asiguratorii, mijloacelor materiale de proba, cheltuielilor judiciare, precum si asupra oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei.

Toti membrii completului de judecata au indatorirea sa-si spuna parerea asupra fiecarei chestiuni.

Presedintele isi spune parerea cel din urma.

Ce cuprinde o hotarare judecatoreasca? ( art.354-359);

Hotararea prin care instanta penala solutioneaza fondul cauzei trebuie sa contina o parte introductiva, o expunere si dispozitivul.

Partea introductiva se limiteaza numai la urmatoarele mentiuni: denumirea instantei care a judecat cauza, data pronuntarii hotararii, locul unde a fost judecata cauza, precum si numele si prenumele membrilor completului de judecata, ale procurorului si ale grefierului, facandu-se mentiune ca celelalte date au fost trecute in incheierea de sedinta.

Expunerea trebuie sa cuprinda:

a) datele privind identitatea partilor;

b) descrierea faptei ce face obiectul invinuirii, cu aratarea timpului si locului unde a fost savarsita, precum si incadrarea juridica data acesteia prin actul de sesizare;

c) analiza probelor care au servit ca temei pentru solutionarea laturii penale a cauzei, cat si a celor care au fost inlaturate, motivarea solutiei cu privire la latura civila a cauzei, precum si analiza oricaror elemente de fapt pe care se sprijina solutia data in cauza.

Dispozitivul trebuie sa cuprinda datele prevazute in art. 70 privitoare la persoana inculpatului, solutia data de instanta cu privire la infractiune, indicandu-se, in caz de condamnare, denumirea acesteia si textul de lege in care se incadreaza, iar in caz de achitare sau de incetare a procesului penal, cauza pe care se intemeiaza potrivit art. 11, precum si solutia data cu privire la repararea pagubei materiale si a daunelor morale.

Care sunt caile de atac ordinare? (Cap.III);

Apelul

Recursul

Care sunt persoanele care pot face apel? (Cap.III - art.361-385);

a) procurorul, in ce priveste latura penala si latura civila;

b) inculpatul, in ce priveste latura penala si latura civila. Impotriva sentintei de achitare sau de incetare a procesului penal, inculpatul poate declara apel si in ce priveste temeiurile achitarii sau incetarii procesului penal;

c) partea vatamata, in cauzele in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila, dar numai in ce priveste latura penala;

d) partea civila si partea responsabila civilmente, in ce priveste latura civila;

e) martorul, expertul, interpretul si aparatorul, cu privire la cheltuielile judiciare cuvenite acestora;

f) orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei.

Apelul poate fi declarat pentru persoanele prevazute la lit. b) - f) si de catre reprezentantul legal, de catre aparator, iar pentru inculpat, si de catre sotul acestuia.

Care sunt efectele apelului? (art.370-373);

Efectul suspensiv al apelului

Apelul declarat in termen este suspensiv de executare, atat in ce priveste latura penala, cat si latura civila, afara de cazul cand legea dispune altfel.

Efectul devolutiv al apelului si limitele sale

Instanta judeca apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat si la persoana la care se refera declaratia de apel si numai in raport cu calitatea pe care apelantul o are in proces.

In cadrul limitelor aratate in alineatul precedent, instanta este obligata ca, in afara de temeiurile invocate si cererile formulate de apelant, sa examineze cauza sub toate aspectele de fapt si de drept.

Neagravarea situatiei in propriul apel

Instanta de apel, solutionand cauza, nu poate crea o situatie mai grea pentru cel care a declarat apel.

De asemenea, in apelul declarat de procuror in favoarea unei parti, instanta de apel nu poate agrava situatia acesteia.

Efectul extensiv

Instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se refera, putand hotari si in privinta lor, fara sa poata crea acestor parti o situatie mai grea.

Care sunt solutiile la judecata in apel? (art.379);

Instanta, judecand apelul, pronunta una dintre urmatoarele solutii:

1. respinge apelul, mentinand hotararea atacata:

a) daca apelul este tardiv sau inadmisibil;

b) daca apelul este nefondat;

2. admite apelul si:

a) desfiinteaza sentinta primei instante, pronuntand o noua hotarare si procedeaza potrivit art. 345 si urm. privind judecata in fond;

b) desfiinteaza sentinta primei instante si dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata, pentru motivul ca judecarea cauzei la acea instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate sau care, legal citata, a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta despre aceasta imposibilitate, ori prin hotarare nu a fost rezolvat fondul cauzei. Daca hotararea a fost desfiintata pentru caz de incompetenta, se dispune rejudecarea de catre instanta competenta.

Procedura si limitele rejudecarii (art.384-85);

Judecarea in fond a cauzei de catre instanta de apel sau rejudecarea cauzei dupa desfiintarea hotararii atacate se desfasoara potrivit dispozitiilor cuprinse in partea speciala, titlul II, capitolele I si II, care se aplica in mod corespunzator.

Instanta de rejudecare trebuie sa se conformeze hotararii instantei de apel, in masura in care situatia de fapt ramane cea avuta in vedere la solutionarea apelului.

Daca hotararea a fost desfiintata in apelul procurorului, declarat in defavoarea inculpatului, sau in apelul partii vatamate, instanta care rejudeca poate pronunta si o pedeapsa mai grea decat cea aratata in art. 372 alin. 2 si art. 373 alin. 2.

Cand hotararea este desfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane, ori numai in ce priveste latura penala sau civila, instanta de rejudecare se pronunta in limitele in care hotararea a fost desfiintata.

Care sunt hotararile care pot fi atacate cu recurs? (art.385 indice 1);

a) sentintele pronuntate de judecatorii in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a), precum si in alte cazuri prevazute de lege;

b) sentintele pronuntate de tribunalele militare in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a) si al infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani;

c) sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea Militara de Apel;

d) sentintele pronuntate de sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

e) deciziile pronuntate, ca instante de apel, de tribunale, tribunale militare teritoriale, curti de apel si Curtea Militara de Apel, cu exceptia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.

Care sunt efectele recursului? (art.385 indice 5 - art.385 indice 8);

Efectul suspensiv al recursului

Recursul este suspensiv de executare atat in ce priveste latura penala, cat si latura civila, afara de cazul cand legea dispune altfel.

Efectul devolutiv si limitele sale

Instanta judeca recursul numai cu privire la persoana care l-a declarat si la persoana la care se refera declaratia de recurs si numai in raport cu calitatea pe care recurentul o are in proces.

Instanta de recurs examineaza cauza numai in limitele motivelor de casare prevazute in art. 385^9.

Efectul extensiv si limitele sale

Instanta de recurs examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat recurs sau la care acesta nu se refera, putand hotari si in privinta lor, fara sa poata crea acestor parti o situatie mai grea.

Procurorul, chiar dupa expirarea termenului de recurs, poate cere extinderea recursului declarat de el in termen si fata de alte persoane decat acelea la care s-a referit, fara a se putea crea acestora o situatie mai grea.

Care sunt cazurile in care se poate face recurs? (art.385 indice 9);

1. nu au fost respectate dispozitiile privind competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei;

2. instanta nu a fost sesizata legal;

3. instanta nu a fost compusa potrivit legii ori s-au incalcat prevederile art. 292 alin. 2 sau a existat un caz de incompatibilitate;

4. sedinta de judecata nu a fost publica, in afara de cazurile cand legea prevede altfel;

5. judecata a avut loc fara participarea procurorului sau a inculpatului, cand aceasta era obligatorie, potrivit legii;

6. urmarirea penala sau judecata a avut loc in lipsa aparatorului, cand prezenta acestuia era obligatorie;

7. judecata s-a facut fara efectuarea anchetei sociale in cauzele cu infractori minori;

8. cand nu a fost efectuata expertiza psihiatrica a inculpatului in cazurile si in conditiile prevazute de art. 117 alin. 1 si 2;

9. hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza solutia ori motivarea solutiei contrazice dispozitivul hotararii sau acesta nu se intelege;

10. instanta nu s-a pronuntat asupra unei fapte retinute in sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esentiale pentru parti, de natura sa garanteze drepturile lor si sa influenteze solutia procesului;

11. instanta a admis o cale de atac neprevazuta de lege sau introdusa tardiv;

12. cand nu sunt intrunite elementele constitutive ale unei infractiuni sau cand instanta a pronuntat o hotarare de condamnare pentru o alta fapta decat cea pentru care condamnatul a fost trimis in judecata, cu exceptia cazurilor prevazute in art. 334 - 337;

13. cand inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala;

14. cand s-au aplicat pedepse gresit individualizate in raport cu prevederile art. 72 din Codul penal sau in alte limite decat cele prevazute de lege;

15. cand persoana condamnata a fost inainte judecata in mod definitiv pentru aceeasi fapta sau daca exista o cauza de inlaturare a raspunderii penale, pedeapsa a fost gratiata ori a intervenit decesul inculpatului;

16. cand in mod gresit inculpatul a fost achitat pentru motivul ca fapta savarsita de el nu este prevazuta de legea penala sau cand, in mod gresit, s-a dispus incetarea procesului penal pentru motivul ca exista autoritate de lucru judecat sau o cauza de inlaturare a raspunderii penale ori ca a intervenit decesul inculpatului sau pedeapsa a fost gratiata;

17. cand faptei savarsite i s-a dat o gresita incadrare juridica;

17^1. cand hotararea este contrara legii sau cand prin hotarare s-a facut o gresita aplicare a legii;

18. cand s-a comis o eroare grava de fapt;

19. cand judecatorii de fond au comis un exces de putere, in sensul ca au trecut in domeniul altei puteri constituite in stat;

20. cand a intervenit o lege penala mai favorabila condamnatului;

21. cand judecata in prima instanta sau in apel a avut loc fara citarea legala a unei parti, sau care, legal citata, a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta despre aceasta imposibilitate.

Care sunt caile extraordinare de atac? (Cap.IV);

-Cazurile de contestatie in anulare

-Revizuirea

-Recursul in interesul legii

Care sunt cazurile de contestatie in anulare? (art.386);

a) cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legii;

b) cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostinta instanta despre aceasta impiedicare;

c) cand instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal dintre cele prevazute in art. 10 alin. 1 lit. f) - i^1), cu privire la care existau probe in dosar;

d) cand impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta.

Care sunt cazurile de revizuire? (art.394);

a) s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei;

b) un martor, un expert sau un interpret a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere;

c) un inscris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals;

d) un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere;

e) cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia.

Cine poate avea initiativa recursului in interesul legii? (art.414);

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, direct, sau ministrul justitiei, prin intermediul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, are dreptul, pentru a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legilor penale si de procedura penala pe intreg teritoriul tarii, sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti.

Care sunt efectele hotararii pronuntate in recursul in interesul legii? (art.414);

Solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese.