FILIATIA FATA DE MAMA

FILIATIA FATA DE MAMA

Filiatia fata de mama este legatura de descendenta biologica intre o femeie si copilul pe care acesta l-a nascut. Se mai numeste maternitate si se bazeaza pe faptul material al nasterii, conform art. 47 alin. 1 C. fam.

Elementele de stabilire a filiatiei fata de mama sunt faptul nasterii copilului si identitatea copilului cu acela pe care mama l-a nascut.

Moduri de stabilire a filiatiei fata de mama

1. Prin certificatul constatator al nasterii (art. 45 alin. 2 C. fam.)

Inregistrarea nasterii:

Nasterea se inregistreaza prin intocmirea actului de nastere in registrul de nasteri pe baza caruia se elibereaza certificatul de nastere. Inregistrarea nasterii se face pe baza unei declaratii verbale date in fata ofiterului de stare civila in a carui raza teritoriala s-a produs nasterea, in termen de 15 zile, de catre parinti, medic, personal sanitar, rude, vecini. Trebuie prezentate urmatoarele acte: certificatul medical constatator al nasterii, certificatul de nastere si actul de identitate al mamei, actul de identitate al declarantului, certificatul de casatorie al parintilor copilului daca acestia sunt casatoriti.

In cazul in care mama este necasatorita si tatal copilului nu face o recunoastere de paternitate, copilul se inregistreaza cu numele ei de familie, iar rubricile privind tatal nu se completeaza. Daca mama este casatorita, dar nu poate prezenta certficatul de casatorie, ea va da o declaratie scrisa, iar inregistrarea nasterii se face dupa solicitarea unui extras de pe actul de casatorie.

In ipoteza in care copilul este nascut mort, nasterea trebuie inregistrata in termen de 3 zile, in actul de nastere necompletandu-se rubricile privind numele si prenumele celui nascut, iar la rubrica "nascut" se va scrie cuvantul "mort".

Daca copilul se naste viu, dar moare in termen de 15 zile de la nastere, inregistrarea nasterii se face in termen de 24 de ore de la moartea lui, ofiterul de stare civila intocmind un act de nastere si unul de deces.

Inregistrarea tardiva a nasterii:

Daca declaratia de nastere a fost facuta dupa expirarea termenului de 15 zile, dar in termen de 1 an de la nastere, inregistrarea ei se poate face cu aprobarea primarului. In situatia in care declaratia de nastere a fost facuta dupa 1 an de la nastere, inregistrarea ei se poate face numai prin hotarare judecatoreasca de inregistrare tardiva a nasterii, pentru care este necesar avizul medicului legist privind varsta si sexul copilului si ancheta politiei privind imprejurarile care au dus la intarzierea delararii nasterii.

Puterea doveditoare a certificatului de nastere:

Pentru stabilirea filiatiei fata de mama trebuie sa se dovedeasca faptul nasterii copilului si identitatea dintre copilul nascut si cel care vrea sa-si stabileasca filiatia. Conform art. 47 alin. 2 C. fam., dovada filiatiei fata de mama se face prin certificatul de nastere, desi aceste doua elemente sunt fapte materiale si, potrivit dreptului comun, dovada ar trebui sa se faca prin orice mijloace de proba.

Starea civila care rezulta din certificatul de nastere si folosirea starii civile conforme cu acest certificat fac dovada absoluta a filiatiei fata de mama, creandu-se o prezumtie absoluta irefragabila ca starea civila corespunde realitatii.

Totusi exista situatii in care nu exista concordanta intre certificatul de nastere si folosirea starii civile, precum substituirea prin eroare sau frauda a unui copil dupa declararea nasterii sau cazul in care o femeie isi insuseste un copil caruia ii constituie certificat de nastere si posesie de stat conforme, dar false in realitate. In aceste cazuri este admisibila actiunea in contestarea filiatiei, putandu-se folosi orice mijloace de proba.

Prin recunoasterea mamei (art. 48 alin. 1 C. fam.)

Definitie:

Recunoasterea mamei este actul unilateral prin care o femeie declara, in forma prevazuta de lege, ca este mama unui anumit copil.

Natura juridica:

Recunoasterea mamei are o natura juridica mixta, de mijloc de proba si de act juridic unilateral.

Caractere juridice:

Recunoasterea mamei este un act juridic unilateral (produce efecte fara consimtamantul copilului, daca este exprimat de o persoana cu discernamant, chiar minora), solemn, personal (nu se poate face prin reprezentant sau de mostenitorii mamei, dar este posibila recunoasterea prin mandatar cu procura speciala autentica), pur si simplu (nu poate fi afectat de modalitati), irevocabil, netransmisibil (in cazul decesului mamei, recunoasterea nu poate sa treaca la mostenitorii sai), declarativ (stabileste retoactiv filiatia fata de mama) si produce efecte erga omnes.

Cazuri in care poate interveni recunoasterea:

1) nasterea nu a fost inregistrata in registrul de stare civila, legea nedistingand motivele neinregistrarii nasterii (ex.: inexistenta registrelor de stare civila, omisiunea inregistrarii nasterii de catre ofiterul de stare civila);

2) copilul a fost trecut in registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti (ex.: copilul a fost recunoscut de o femeie, iar ulterior mama adevarata face o recunoastere posibila numai dupa contestarea cu succes a primei recunoasteri; copilul inregistrat din parinti necunoscuti este adoptat de propria mama, recunoasterea maternitatii fiind necesara in aceasta situatie).

Recunoasterea maternitatii nu se poate face in cazul copilului decedat, cu exceptia situatiei in care acesta are descendenti firesti. In schimb, se poate recunoaste copilul major.

Formele recunoasterii filiatiei fata de mama (art. 48 alin. 2 C. fam.):

a)      prin declaratie la serviciul de stare civila;

b)      prin inscris autentic (act notarial sau declaratie in fata instantei la interogatoriu);

c)      prin testament, in orice forma prevazuta de lege (desi testamentul este revocabil, revocarea lui nu are influenta asupra recunoasterii din cuprinsul sau).

Inregistrarea recunoasterii filiatiei fata de mama:

Se va inscrie mentiunea privind modificarea intervenita in actul de nastere al copilului si, daca este necesar, in actul de casatorie si in actul de deces al acestuia. Ofiterul de stare civila va elibera un nou certificat de nastere corespunzator realitatii.

Nulitatea recunoasterii maternitatii:

Desi legea nu le prevede, in doctrina au fost identificate urmatoarele cazuri de nulitate absoluta: - recunoasterea in alta forma decat cea prevazuta de lege; - recunoasterea facuta de mama fara discernamant; - recunoasterea facuta de alta persoana decat mama, fara procura autentica speciala; - recunoastere facuta in alte situatii decat cele prevazute de lege. Potrivit opiniei majoritare, viciile de consimtamant reprezinta cazuri de nulitate relativa a recunoasterii maternitatii.

Prin hotarare judecatoreasca

Cazuri (art. 50 C. fam.):

1) daca dovada filiatiei nu se poate face prin certificatul de nastere (ex.: inregistrarea copilului ca nascut din    parinti necunoscuti; neinregistrarea nasterii din alte cauze decat omisiunea ofiterului de stare civila);

2) daca se contesta realitatea celor cuprinse in certificatul de nastere (nu exista concordanta intre posesia de stat si cuprinsul certificatului de nastere): copilul va promova actiunea in contestarea filiatiei fata de mama ce rezulta din certificatul de nastere si apoi actiunea in stabilirea maternitatii impotriva mamei adevarate.

Reclamantul (art. 52 alin. 1 si 2 C. fam.):

Actiunea strict personala poate fi introdusa numai de copilul cu capacitate de exercitiu deplina sau cu capacitate de execitiu restransa, dar cu incuviintarea reprezentantului legal, potrivit unor autori, sau fara aceasta, potrivit altor autori. Pentru copilul lipsit de capacitate de exercitiu, actiunea este promovata de reprezentantul legal, fara incuviintarea autoritatii tutelare, iar in situatia contrarietatii de interese intre acestia, de catre un curator. Daca copilul a decedat, mostenitorii sai nu pot incepe aceasta actiune, dar o pot continua. Procurorul nu poate promova acest tip de actiune.

Paratul (art. 52 alin. 3 C. fam.):

Adevarata mama este parata sau mostenitorii ei, daca aceasta a decedat.

Imprescriptibilitatea actiunii (art. 52 alin. 4 C. fam.):

Actiunea nu se prescrie in timpul vietii copilului.

Probatiunea si mijloacele de proba:

Copilul trebuie sa dovedeasca cu orice mijloc de proba ca parata a nascut un copil si ca acesta este reclamantul.

Efectele hotararii judecatoresti:

Pe baza acesteia se face mentiunea pe marginea actului de nastere al copilului si se elibereaza un nou certificat de nastere. Intre parti, se stabileste filiatia fata de mama retroactiv din momentul nasterii copilului, acesta fiind un copil din afara casatoriei, daca aceasta era necasatorita in momentul nasterii. Daca era casatorita, se stabileste filiatia copilului fata de tata, copilul fiind considerat din casatorie.

Fata de terti, hotararea judecatoreasca produce efecte erga omnes.

3. Contestarea in justitie a filiatiei fata de mama

Prin aceasta actiune, reclamantul contesta existenta raportului de filiatie intre copil si mama:

1) contestarea maternitatii stabilite pe baza inregistrarii nasterii

Cazuri: - intre certificatul de nastere al copilului si folosirea starii civile exista o neconcordanta, putandu-se contesta maternitatea indicata de certificatul de nastere sau cea aratata de posesia de stat (ex.: - substituirea copiilor inainte de intocmirea certificatului de nastere; - insusirea unui copil de o femeie care nu l-a nascut si declararea falsa a nasterii acestuia).

Reclamantul poate fi copilul, mama copilului indicata in certificatul de nastere sau de posesia de stat, orice persoana interesata, procurorul. Paratul este mama indicata in certificatul de nastere sau de posesia de stat, copilul si mama, mostenitorii mamei. Daca mama este casatorita trebuie citat si sotul acesteia.

Instanta competenta este judecatoria de la domiciliul paratului. Actiunea este imprescriptibila, iar probatiunea se realizeaza cu orice mijloc de proba, cu exceptia mentiunilor din certificatul de nastere care pot fi inlaturate doar prin procedura falsului.

2) contestarea maternitatii stabilite pe baza recunoasterii maternitatii (art. 49 C. fam.)

Reclamant poate fi orice persoana interesata, copilul recunoscut, mama care l-a recunoscut fiind in eroare, alta femeie care a recunoscut copilul, tatal copilului, mostenitorii mamei, procurorul.

Actiunea este imprescriptibila, iar probatiunea se realizeaza cu orice mijloc de proba. Pe baza hotararii judecatoresti se face mentiune pe marginea certificatului de nastere, iar copilul se considera retoactiv ca nu este al femeii care l-a recunoscut.

contestarea maternitatii stabilite pe baza hotararii judecatoresti

Reclamant poate fi doar persoana care nu a fost parte in actiunea initiala de stabilire a maternitatii.