JUDECAREA RECURSULUI

JUDECAREA RECURSULUI

1.Procedura prealabila judecarii recursului.

Aceasta procedura premergatoare recursului include cateva operatiuni care sunt prevazute de art 308 C.proc.Civ. Trebuie facute cateva mentiuni inainte de a prezenta procedura prealabila judecarii recursului:

Potrivit art 302 C.proc.Civ. "Recursul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii".

Motivarea recursului se face fie in cererea de recurs sau separat printr-un memoriu inauntrul termenului de 15 zile de la comunicarea motivarii hotararii - art 303 alin 1 C.proc.Civ.

Presedintele instantei care primeste cererea de recurs si motivele de recurs va putea sa le inapoieze partii prezente, asadar nu si pe acela care a depus recurs pe o alta cale, daca nu indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru a fi refacute, prelungind termenul de recurs sau dupa caz de motivare a recursului cu 5 zile -art 303 alin 5 C.proc.Civ.

Dupa implinirea termenului de recurs pentru toate partile , instanta a carei hotarare este recurata va inainta instantei de recurs dosarul impreuna cu dovezile de indeplinire a procedurii de comunicare a hotararii. Art 306 alin ultim C.proc.Civ.

Urmeaza cateva operatiuni prealabile care apartin instantei de recurs sau se efectueaza

in raport cu aceasta.:

Presedintele instantei de recurs va verifica daca procedura de comunicare a fost indeplinita in mod corect, dupa care va fixa termen de judecata si va dispune citarea partilor si comunicarea motivelor de recurs. Stabilirea termenului de judecare a recursului trebuie sa se faca cu respectarea dispozitiilor art 114 C.proc.Civ.

Daca recursul nu este timbrat sau este insuficient timbrat, prin citatie recurentului i se va pune in vedere sa satisfaca cerinta timbrarii pana la primul termen.. Instanta nu poate anula recursul ca netimbrat sau insuficient timbrat , fara a pune , in discutia partilor aceasta problema .

Dupa comunicarea motivelor de recurs intimatul este obligat sa depuna intampinare cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata. Aceasta obligatie este prevazuta in mod expres de art 308 alin 2 C.proc.Civ. astfel cum acest text a fost modificat prin O.U.G. 138/2000 . Consecintele nedepunerii intampinarii sunt aceleasi cu neformularea ei in fata instantei de fond, adica decaderea intimatului din dreptul de a mai invoca anumite aparari si exceptii de procedura.

O obligatie importanta este impusa de lege presedintelui completului de judecata in legatura cu intocmirea unui raport asupra recursului. Potrivit art 308 alin 3 C.proc.Civ. dupa fixarea termenului de judecata presedintele completului "va intocmi un raport asupra recursului" sau va desemna un alt judecator in acest scop. La Curtea Suprema de Justitie acest raport se poate intocmi si de catre un magistrat asistent. Aceasta reglementare a fost introdusa prin O.U.G. 138 / 2000 anterior acestei interventii intocmirea acestui raport fiind facultativa.

Utilitatea raportului la care se refera art 308 alin 4 C.proc.Civ. este de necontestat. Informarea instantei de recurs asupra hotararii atacate si asupra motivelor care au determinat adoptarea ei este de natura sa contribuie la o buna cunoastere a cauzei si la pronuntarea unei solutii finale temeinice si legale. In toate cazurile judecatorul trebuie sa manifeste atentia cuvenita pentru a nu-si spune parerea in legatura cu modul de solutionare a recursului. Acest lucru nu este in mod expres prevazut de lege dar se subintelege caci altminteri judecatorul poate fi recuzat.

Raportul intocmit de judecator trebuie depus la dosar cu cel putin 5 zile inainte de ziua infatisarii. Raportul va cuprinde, pe scurt, aratarea obiectului cererii de chemare in judecata,
solutia recurata, precum si temeiurile acesteia, in masura in care este nevoie pentru solutionarea recursului. Termenul de 5 zile este prevazut de art 308 alin 5 C.proc.Civ. si este un termen relativ , astfel ca nedepunerea lui nu afecteaza validitatea judecatii.

2.Alcatuirea instantei de recurs

Potrivit art 18 alin 3 din Legea nr 92/1992, privind organizarea judecatoreasca , astfel cum a fost modificata si completata prin Legea 142 / 1997 recursurile se judeca de tribunale si curtile de apel in complet de 3 judecatori. In caz de casare judecata continua in aceeasi alcatuire.

Recursul impotriva hotararilor pronuntate la sectiile Curtii Supreme de Justitie se judeca in complet format din 9 judecatori - art 24 din Legea nr. 56 / 1993, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 79/1996

3.Judecarea recursului.

Daca se constata ca procedura de citare a fost indeplinita cu toate partile, potrivit art 309 alin 1 C.proc.Civ. , judecata incepe atunci cand este cazul cu citirea raportului .Apoi, presedintele da cuvantul partilor. Procurorul vorbeste cel din urma, afara de cazul cand el este parte principala sau recurent -art 309 alin 2 C.proc.Civ..

In continuare se va proceda la solutionarea eventualelor exceptii de procedura, respectiv mai intai a acelora care fac de prisos in totul sau in parte cercetarea in fond a recursului.

Una din operatii care poate face obiectul unei exceptii consta in verificarea depunerii in termen a recursului. In legatura cu aceasta art 310 C.proc.Civ. instituie o prezumtie iuris tantum de depunere in termen a recursului precizand urmatoarele:" Daca nu se dovedeste, la prima zi de infatisare, ca recursul a fost depus peste termen sau daca aceasta dovada nu reiese din dosar, el se va socoti facut in termen".

Alte exceptii care ar face inutila cercetarea motivelor de recurs ar putea fi : necompetenta instantei de recurs , lipsa dovezii calitatii de reprezentant s.a.m.d. De asemenea instanta se va pronunta asupra exceptiilor relative invocate de partea interesata .

Se da apoi cuvantul recurentului pentru a-si dezvolta motivele de recurs depuse in termen, iar apoi se da cuvantul intimatului pentru a raspunde la aceste motive. Instanta de recurs are obligatia sa invoce ea insasi motivele de ordine publica neinvocate de parti , dar ea trebuie sa le puna in discutia prealabila si contradictorie a partilor.

De asemenea in doctrina s-a pus problema daca instanta de recurs este obligata sa examineze toate motivele de recurs in situatia in care unul singur ar fi suficient pentru admiterea integrala a recursului. S-a considerat ca raspunsul trebuie sa fie negativ din moment ce cu ocazia rejudecarii in fond pot fi examinate si problemele invocate prin motivele de recurs ramase nesolutionate. Conform art 315 alin 3 C.proc.Civ. "Dupa casare, instanta de fond va judeca din nou, tinand seama de toate motivele invocate inaintea instantei a carei hotarare a fost casata". Totusi in mod indreptatit in doctrina s-a precizat ca este recomandabil sa se exercite controlul cat mai profund retinandu-se toate greselile savarsite de instanta de fond ,ai ales in acele cazuri in care urmeaza sa se pronunte casarea cu trimitere, in asa fel incat sa dea indrumari complete instantei care va rejudeca, cu grija de a nu ingradi dreptul de apreciere si libertatea de miscare a acestei instante, chemata sa judece litigiul sub toate aspectele, exceptand desigur -cum precizeaza art 315 alin 1 C.proc.Civ.- problemele de drept dezlegate de instanta de recurs cat si necesitatea administrarii unor probe.

In cazul in care ar urma sa se pronunte respingerea sau admiterea in parte a recursului instanta este obligata sa examineze toate motivele de recurs , astfel hotararea ei este susceptibila de atac pe calea contestatiei speciale in anulare, in conditiile prevazute de art 318 alin 1 C.proc.Civ." Hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie, cand instanta, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de casare".

Hotararea instantei de recurs este susceptibila de sanctionare prin contestatie doar in cazul unei casari speciale, si este la adapost de orice sanctionare in cazul unei casari totale, atunci cand instanta nu a cercetat unul dintre motivele de casare.

4.Probele in recurs.

Fiind o instanta de control si nu una de judecare in fond , instanta de recurs va verifica hotararea atacata pe baza probelor administrate , fara a putea in principiu sa administreze probe noi. Totusi art 305 C.proc.Civ. precizeaza " In instanta de recurs nu se pot produce probe noi, cu exceptia inscrisurilor". Prin inscrisuri intelegem toate actele scrise, emanate de la partile din proces sau de la terti, susceptibile sa contribuie la stabilirea adevarului in raporturile dintre parti si la justa rezolvare a pricinii necurate. Inscrisurile sunt probe ce pot fi administrate cu usurinta si in fata instantei de recurs, iar ele nu presupun de regula amanarea succesiva a judecatii astfel cum se poate intampla in cazul altor dovezi.

Inscrisurile pot fi folosite in recurs de ambele parti, respectiv atat in sustinerea cat si in combaterea recursului. Pentru ca legea nu stabileste o limita de timp privind folosirea inscrisurilor in fata instantei de recurs s-a admis de doctrina ca ele pot fi depuse in tot cursul judecarii recursului. Atat recurentul cat si intimatul pot solicita instantei de recurs sa ceara inscrisuri doveditoare detinute de una dintre parti existente inainte de judecata de fond sau aparute dupa aceasta. Instanta de recurs poate de asemenea sa pretinda din oficiu partilor sau tertilor depunerea inscrisurilor necesare.

Este posibil ca inscrisurile depuse de catre una dintre parti sa fie contestate de catre partea adversa . Se ridica astfel problema daca instanta de recurs poate proceda ea insasi la verificarea de scripte sau poate declansa procedura falsului. Intr-o opinie se sustine ca raspunsul ar trebui sa fie negativ intrucat asemenea procedee presupun verificari de fapt care sunt incompatibile cu structura recursului. Verificarea de scripte si procedura falsului nu sunt decat incidente in solutionarea normala a recursului, iar acestea nu pot fi sustrase din competenta instantei sesizate cu cererea principala. Pe de alta parte daca nu s-ar admite verificarea de scripte si declansarea proceduri falsului folosirea inscrisurilor in recurs ar fi restrictionata in mod nejustificat si in lipsa oricarei dispozitii a legii. In ipoteza casarii hotararii atacate instanta de recurs poate dispune ca verificarea de scripte sau procedura falsului sa se faca de instanta care rejudeca fondul.

Nu pot fi asimilate inscrisurilor noi, admisibile in recurs, declaratiile de martori date in afara judecatii, dupa solutionarea pricinii, chiar daca ar fi fost autentificate ( de altfel asemenea declaratii nu pot fi folosite ca mijloc de proba nici la judecata in fond, deoarece s-ar incalca principiul nemijlocirii, fara a exista un text de lege expres in acest sens) si nici rapoartele de expertiza ( acestea fiind acte prin care se materializeaza un mijloc de proba - expertiza - care este inadmisibil in recurs. Nu constituie inscris nou in sensul art. 305 C.proc.Civ. incheierea de asigurare a unei probe, cuprinzand marturia unei persoane, parerea unui expert, starea unor lucruri sau recunoasterea unui fapt ori a unui drept ( depozitiile de martori pot fi reapreciate in recurs).

In recurs nu se poate schimba continutul probei testimoniale, rapoartelor de expertiza, o ancheta sociala efectuata de autoritatea tutelara, o atare schimbare presupunand o noua audiere a martorilor dupa casare .Aceiasi ar trebui sa fie solutia si in cazul unui inceput de dovada scrisa ( chiar daca este vorba de un inscris autentic sau un inscris sub semnatura privata, nule ca atare, dar valabile ca inceput de dovada scrisa) deoarece acestea urmeaza a fi completata cu alte mijloace de proba (martori, prezumtii) care nu sunt admisibile in recurs.

Sunt si unele inscrisuri nepreconstituite ce nu pot fi primite in recurs cum ar fi : registrele, hartiile casnice, scrisorile intrucat acestea au natura juridica si fora probanta a unei marturisiri extrajudiciare care de asemenea nu sunt admisibile in recurs.

Folosirea inscrisurilor noi in recurs nu este conditionata de faptul ca inscrisul a existat in timpul judecatii la prima instanta si nici daca nefolosirea inscrisului la instanta de fond se datoreaza sau nu culpei partii ce il propune pentru prima data in recurs. Instanta de recurs nu poate refuza discutarea inscrisului nou numai pe considerentul ca el nu a fost infatisat din culpa partii inaintea primei instante.

In ipoteza ca instanta de recurs apreciaza ca se poate sprijini fara nici o rezerva pe inscrisurile procurate de parti sau produse din oficiu ea este in masura ca in baza respectivelor inscrisuri sa respinga sau sa admita recursul. In cazul in care in temeiul inscrisurilor prezentate instanta de control judiciar ajunge la concluzia ca recursul este admisibil dar considera ca aceste inscrisuri trebui completate pentru ca nu ofera decat indicii care conduc la necesitatea administrarii acestor probe instanta pronunta o hotarare intermediara de casare a hotararii atacate urmand ca inscrisurile probatorii depuse sa fie intregite sau verificate prin alte dovezi administrate cu ocazia rejudecarii fondului.

Textul art 305 C.proc.Civ. conform caruia " In instanta de recurs nu se pot produce probe noi" are forta de sugestie sub un alt aspect: in instanta de recurs pot fi indicate probe noi. Cu alte cuvinte, exceptand inscrisurile, in instanta de recurs nu pot fi administrate probe noi dar ele pot fi supuse atentiei instantei in vederea eventualei lor administrari ulterioare daca se va dispune rejudecarea fondului litigiului. Prin urmare exista o deosebire intre "producerea" de probe si "indicarea" acestora. Inscrisurile noi pot fi "produse" adica administrate, iar celelalte probe evocate de parti (martori, marturisire, expertize etc.) desi nu pot fi administrate totusi ele nu pot fi ignorate de instanta de recurs. Noua formulare a art. 315 alin 1 C.proc.Civ., in caz de casare, hotararea instantei de recurs este obligatorie nu numai cat priveste "problemele de drept dezlegate" dar si cat priveste "necesitatea administrarii unor probe".

5.Incidente in judecarea recursului

Solutionarea recursului presupune o "judecata" iar in cadrul acesteia pot aparea incidente, unele comune diverselor etape din derularea procesului cum ar fi :recuzarea, incompatibilitatea, verificarea de scripte , verificarea inscrierii in fals s.a.m.d. iar altele specifice recursului: gresita alcatuire a instantei, producerea de probe noi, altele decat Inscrisurile. In continuare vom prezenta cateva incidente care pot aparea in judecarea recursului:

a. Suspendarea

Conform art. 242-244 C.proc.Civ. judecate se poate suspenda pentru oricare dintre cazurile de suspendare voluntara, de drept, sau facultativa. Prin suspendarea judecatii se intelege oprirea cursului judecatii datorita aparitiei unor imprejurari voite de parti, care nu mai staruie in solutionarea pricinii, ori independente de vointa lor.

Cazurile de suspendare pot fi clasificate in functie de natura imprejurarii care a determinat suspendarea in :

- cazuri de suspendare voluntara.

- cazuri de suspendare legala care la randul ei poate fi

- suspendare legala de drept

- suspendare legala facultativa sau judecatoreasca

Suspendarea voluntara intervine datorita manifestarii de vointa a partilor care poate fi expresa sau tacita. Art. 242 C.proc.Civ. prevede doua cazuri de suspendare voluntara:

- Cand amandoua partile o cer - acest caz fiind o aplicare a dreptului partilor de a dispune de obiectul procesului.

- Cand nici una dintre parti nu se infatiseaza la stingerea pricinii, desi au fost legal citate si nici nu s-au cerut de catre cel putin o parte judecarea in lipsa.

Cazurile de suspendare sunt limitativ prevazute de lege si instanta nu poate lua aceasta masura si pentru alte motive. Suspendarea legala facultativa sau judecatoreasca este lasata la aprecierea instantei.

Suspendarea are un efect general in sensul a opereaza in bloc fata de toate partile din proces, indiferent de calitatea acestora. Instanta nu este indreptatita sa suspende judecata din oficiu fara ca partile sa fi solicitat acest lucru, pentru a suplimenta probele cu audierea unui martor al carui nume si domiciliu nu sunt cunoscute, o atare masura fiind in masura sa contravina normelor procedurale.

Judecata poate fi reinceputa in conditiile prevazute de art 245 C.proc.Civ si anume :

prin cerere de redeschidere facuta de una din parti, cand ea s-a suspendat prin invoirea partilor sau prin lipsa lor;

prin cererea de redeschidere, facuta cu aratarea mostenitorilor, tutorului, consiliului judiciar, a celui reprezentat de mandatarul mort, a noului mandatar sau sindicului, in cazurile prevazute de art. 243.

b. Perimarea

Daca recursul a ramas in nelucrare din vina recurentului timp de un an in materie civila si sase luni in materie comerciala atunci el se perima. Perimarea este deci o sanctiune procedurala pentru nerespectarea termenului prevazut de lege care consta in stingerea procesului in faza in care se gaseste, dar si o prezumtie de desistare dedusa din faptul nestaruintei vreme indelungata in judecata.

c. renuntarea la judecata, renuntarea la dreptul subiectiv, tranzactia, achiesarea expresa sau tacita.

Renuntarea la judecata nu se va putea face decat cu acordul paratului deoarece s-a intrat in dezbaterea fondului. In aceasta situatie urmeaza sa se pronunte o decizie prin care se admite recursul, se anuleaza hotararea de fond si se ia act de renuntarea reclamantului la judecata. Renuntarea la recurs poate fi facuta oricand in cursul procesului civil fie verbal in sedinta fie prin inscris autentic.

Renuntarea la dreptul de judecata pretins se face in fata instantei de recurs iar aceasta va proceda la anularea in totul sau in parte a hotararii primei instante in masura renuntarii. Renuntarea la dreptul subiectiv se poate face oricand in cursul judecatii instanta fiind obligata sa examineze motivele desistarii pentru ca partea sa nu fie victima erorii. Cel care renunta trebuie sa aiba capacitatea de a dispune, si sa fie vorba de un act la care se poate dispune.

Tranzactia este contractul prin care partile sting un proces inceput sau preintampina nasterea unui proces, concesii reciproce, constand in renuntari reciproce la pretentii ori la prestari noi savarsite sau promise de o parte in schimbul renuntarii de cealalta parte la dreptul ce este litigios sau indoielnic. Tranzactia poate interveni oricand in timpul judecarii.

Achiesarea este un act procedural de dispozitie care se prezinta sub doua forme: - achiesarea paratului la pretentiile reclamantului

- achiesarea partii care a pierdut procesul la hotararea pronuntata.

Achiesarea partii care a pierdut procesul la hotararea susceptibila de a fi atacata cu recurs se caracterizeaza prin aceea ca partea care a pierdut procesul (in prima instanta sau in apel) renunta la dreptul de a exercita calea de atac impotriva hotararii respective ori daca a formulat deja cererea de recurs renunta la aceasta. Achiesarea poate fi expresa sau tacita.