JUDECATA IN FATA INSTANTEI DE FOND

Procesul civil parcurge un drum indelungat, respectiv de la sesizarea instantei competente si pana la pronuntarea unei solutii definitive si irevocabile. Procesul civil, ca activitate procesuala complexa, parcurge doua faze, faza judecatii si faza executarii silite.

Faza judecatii, cuprinde, de regula, mai multe etape, respectiv etapa scrisa, etapa dezbaterilor si etapa deliberarii si pronuntarii hotararii.

Cererea de chemare in judecata

A. Notiune. Conditii generale de forma

Cererea este definita ca fiind acel mijloc general prin care o persoana solicita concursul instantelor judecatoresti in vederea ocrotirii drepturilor si intereselor sale legale. A se vedea art. 109 C.proc.civ.

Cererea de chemare in judecata trebuie sa indeplineasca conditiile generale prevazute in art.82C.proc.civ.pentru orice cerere adresata instantei.   

B. Elementele cererii de chemare in judecata

Elementele pe care trebuie sa le cuprinda in mod obligatoriu cererea de chemare in judecata sunt prevazute in art.112C.proc.civ.:

Mentiunile cerute de art.112 pct.1C.proc.civ.sunt de o importanta incontestabila, intrucat sunt de natura sa identifice partile intre care urmeaza sa se desfasoare intreaga activitate judiciara.

Cerinta mentionata in art.112pct.2C.proc.civ., trebuie indeplinita atat in situatia in care cererea de chemare in judecata este facuta prin reprezentantul conventional sau legal al titularului, cat si in situatia in care partea adversa este reprezentata. Neindicarea calitatii de reprezentant face sa se prezume ca reclamantul lucreaza in nume propriu, cu consecinta respingerii cererii ca fiind introdusa de o persoana lipsita de calitate procesuala.

Prin obiect al cererii de chemare in judecata, in sensul art.112pct.3C.proc.civ. se intelege pretentia concreta a reclamantului, adica ceea ce se cere prin actul de investire al instantei.

Aratarea motivelor de fapt si de drept in cuprinsul cererii de chemare in judecata contribuie la determinarea cadrului in care se va desfasura intreaga activitate de solutionare a litigiului. Mentionarea motivelor prezinta importanta, atat pentru instanta, care va fi in masura sa cunoasca cauzele care au generat litigiul intre parti, cat si pentru parat, intrucat in raport de cele invocate de reclamant isi va pregati apararea.

In art.112 alin.2-6C.proc.civ sunt prevazute regulile ce trebuie respectate de reclamant in legatura cu propunerea dovezilor pe care se intemeiaza cererea de chemare in judecata.

Semnatura reprezinta un element esential al cererii de chemare in judecata, lipsa acesteia atragand sanctiunea nulitatii, in temeiul art.133 alin.1C. proc.civ. In privinta semnaturii alin.2 al art.133 C.proc.civ. prevede ca lipsa acesteia se poate totusi implini in tot cursul judecatii.

C. Introducerea cererii de chemare in judecata

Cererea de chemare in judecata se depune la instanta competenta, la cerere anexandu-se atatea copii cati parati sunt. Daca mai multi parati au un reprezentant comun sau daca paratul are mai multe calitati juridice se va comunica o singura copie de pe cererea de chemare in judecata si de pe inscrisurile depuse.

Procedura ce se desfasoara in momentul primirii cererii este diferita dupa cum aceasta este trimisa prin posta sau este prezentata de reclamant.

D. Efectele cererii de chemare in judecata

Cererea de chemare in judecata, ca forma de manifestare a actiunii civile produce efecte importante, atat pe planul dreptului procesual, cat si pe cel al dreptului substantial. Efectele specifice ale introducerii cererii de chemare in judecata sunt urmatoarele :

cererea de chemare in judecata investeste instanta cu solutionarea pricinii la care se refera.

cererea de chemare in judecata determina cadrul procesual in care se va desfasura judecata, cu privire la parti si obiectul litigiului. in cazul competentei teritoriale alternative, introducerea cererii de chemare in judecata la una din instantele deopotriva competente sa judece, exprima optiunea reclamantului pentru instanta aleasa, ulterior dupa alegerea facuta reclamantul nu mai poate reveni asupra acesteia;

de la data introducerii cererii de chemare in judecata opereaza punerea in intarziere a paratului,

introducerea cererii de chemare in judecata intrerupe cursul prescriptiei.

cererea de chemare in judecata produce efectul transmiterii anumitor actiuni cu caracter strict personal asupra mostenitorilor, respectiv a acelor actiuni care nu pot fi introduse decat de titularul dreptului la actiune, in schimb odata introdusa inainte de deces de catre titular poate fi continuata de mostenitori.

2.Intampinarea

Intampinarea este actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in judecata a reclamantului, prin care-si formuleaza in scris, inainte de dezbaterea orala, apararile sale, si prezinta probele pe care se sprijina in sustinerea acestora. A se vedea art.115 C.proc.civ.

3 Cererea reconventionala

In procesul civil, paratul poate renunta la pozitia procesuala defensiva, de aparare, fata de pretentiile formulate de reclamant si sa adopte o pozitie ofensiva, ridicand pretentii proprii impotriva reclamantului. Aceasta posibilitate este oferita de lege paratului de art. 119 C.proc.civ., aratandu-se ca daca paratul are pretentii in legatura cu cererea reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala. Cererea reconventionala este mijlocul procedural prin care paratul formuleaza pretentii proprii fata de reclamant sau actul procedural prin intermediul caruia paratul urmareste valorificare unui drept propriu fata de reclamant .

4. Citarea partilor si comunicarea actelor de procedura

Citarea este un act procedural prin care se aduce la cunostinta partilor si altor participanti la procesul civil data si locul desfasurarii judecatii. Prin citarea partilor se asigura respectarea a doua principii fundamentale ale procedurii civile, respectiv contradictorialitatea si dreptul la aparare.

Citatia trebuie sa cuprinda potrivit art. 88 alin 1 C.proc.civ. :

numarul si data emiterii, precum si numarul dosarului;

aratarea anului,lunii, zilei si orei de infatisare;

aratarea instantei si sediul ei;

numele, domiciliul si calitatea celui citat;

numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii;

alte mentiuni prevazute de lege;

parafa sefului instantei si semnatura grefierului.

5.MASURILE ASIGURATORII

Masurile asiguratorii sunt mjloace procesuale care intra in continutul actiunii civile avand ca scop impiedicarea disparitiei sau degradarii bunului in legatura cu care s-a nascut litigiul (in cazul actiunilor reale), sau evitarea diminuarii activului patrimonial (in cazul actiunilor personale).

Sechestrul judiciar (art.598-601C.proc.civ.)

Sechestrul judiciar este masura asiguratorie care consta in indisponibilizarea bunului care formeaza obiectul litigiului, acesta fiind incredintat spre pastrare si admin

Sechestrul asigurator (art.591-596C.proc.civ.)

Sechestrul asigurator este masura asiguratorie destinata sa indisponibilizeze bunurile mobile sau imobile ale paratului, pana la terminarea procesului, in scopul de a garanta reclamantului posibilitatea de a-si realiza creanta constatata prin hotararea ce se va pronunta.

Poprirea asiguratorie (art.597C.proc.civ..)

Poprirea asiguratorie este o masura ce consta in indisponibilizarea unor sume de bani, titluri de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o terta persoana in temeiul unor raporturi juridice existente.